1 1 Utilizarea surselor
Programul de studiere în clasa
12ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limi
ta standardelor de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
14 Interpretarea fenomenelor
literare în contextul culturii
spirituale româneşti, în
conexiune cu ştiinţele şi cu
alte arte, din perspectiva inter/
transdisciplinară.
1.1 Accesarea
surselor necesare pentru
documentare la un
subiect.
4.1Lecturarea unui text
literar în funcţie de
registrul stilistic.
6.1 Aplicarea noţiunilor
de teorie literară la
interpretarea unui text.
7.1 Comentarea
specificului stIlistic al
unui text artistic.
Identificarea stărilor de
spirit definitorii pentru
eul liric. Caracterizarea
complexă a personajului
literar.
14.1 Exprima
rea opiniei argumentate
în variantă scrisă şi orală,
cu limite de întindere
stabilite, în legătură cu
literatura naţională.
1 Introducere.
a X.
I. LITERATURA, COMUNICAREA ŞI
FUNCŢIILE LEXICULUI.
2 Literatura este orizontul tău cultural
3 Dinamica proceselor semantice în limbă
4 Cultura, literatura defineşte omul
5Tipologia sensurilor cuvîntului
6 Literatura este o cunoaştere deplină a „Aşadar” de A.
vieţii. Codru
7 Literatura este o cunoaştere deplină a „Aşadar” de A.
vieţii. Codru
8 Lumina – o metaforă a cunoaşterii şi „Eu nu strivesc
creaţiei. corola de minuni a
lumii” de L. Blaga
9 Lumina – o metaforă a cunoaşterii şi „Eu nu strivesc
creaţiei. corola de minuni a
lumii” de L. Blaga
10 Lumina – o metaforă a cunoaşterii şi „Eu nu strivesc
creaţiei. corola de minuni a
lumii” de L. Blaga
11 Manifestarea proceselor semantice în
textul literar
12 Evaluare iniţială :
Dictare
2
2 2Aplicarea tehnicilor şi a 2.1 Aplicarea tehnicilor 1 Literatura este o experienţă trăită prin „Ars poetica” de
12ore instrumentarului ştiinţific de abordare a ficţiune. G. Vieru
adecvat competenţelor de textului literar şi 2 Literatura este o experienţă trăită prin „Ars poetica” de
muncă intelectuală, nonliterar. ficţiune. G. Vieru
reclamate de standardele de 3.1 Utilizarea adecvată 3 Lexicul operei literare şi limbajul „Variantă
conţinut. a terminologiei în artistic. posibilă” de V.
3 Integrarea lexi demersul analitic, în Romanciuc .
cului terminologic necesar limita standardelor de 4 Lexicul operei literare şi limbajul „Variantă
studierii discilplinelor conţinut. artistic. posibilă” de V.
şcolare din toate ariile 4.1 Lecturarea unui text Romanciuc .
curriculare în vocabularul literar în funcţie de 5 Literatura este o lume a limbajului „Testament „ de T.
activ. registrul stilistic. artistic. Arghezi.
4 Uzul diverselor strategii 4.2 Cunoaşterea, prin
de lectură şi elaborare a lectură, dirijată şi 6 Literatura este o lume a limbajului „Testament „ de T.
textului. independentă, a textelor artistic. Arghezi.
6 Operaţionalizarea termino literare şi nonliterare.
logiei ştiiţifice lingvistice şi 6.1 Aplicarea noţiunilor 7 Cititorul – un recreator pasionat al „Legămînt” de
literare, în limita de teorie literară la operei. Gr.Vieru
standardelor de conţinut. interpretarea unui text. 8 Cititorul – un recreator pasionat al „Legămînt” de
12 Receptarea limbii 12.1 Susţinerea operei. Gr.Vieru
române ca parte a culturii dialogurilor cu subiect
spirituale a poporului intercultural. 9 Cititorul – un receptor rafinat al „Plouă” de V. Autoevaluare
român şi ca reprezentant al textului literar. Romanciuc
grupului limbilor romanice.

10Cititorul – un receptor rafinat al „Plouă” de V.

textului literar. Romanciuc
11-12 Evaluare.
Probă de evaluare sumativă.
p.56

3
3 4 Uzul diverselor strategii de
12ore lectură şi elaborare a textului.
5 Aplicarea normei
ortografice, ortoepice,
semantice, gramaticale,
punctuaţionale, stilistice a
limbii române literare în
diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă.
9 Producerea personalizată a
actelor de vorbire,a textelor
argumentative, reflexive şi
metaliterare.
11 Folosirea tehnologiilor
informaţionale pentru
documentare, exersare şi
producere de text.
4.1 Lecturarea unui text II.OPERA LITERARĂ. COMUNICAREA.
literar în funcţie de FORMAREA CITITORULUI.
registrul stilistic.
5.1 Respectarea normei 1 Ortografia şi ortoepia limbii române.
limbii literare în orice Dicţionarul ortografic
text scris sau rostit. 2 Receptarea este satisfacţia trăirii operei „Somnoroase
6.1 Aplicarea noţiunilor literare prin lectură. păsărele” de M.
de teorie literară la Eminescu
interpretarea unui text. 3 Receptarea este satisfacţia trăirii operei „Doi raci” de A.
9.1 Prezentarea literare prin lectură. Donici
orală/scrisă a
alocuţiunilor a 4 Textul poetic: Semnificaţia elementelor de „Povestea
argumentelor, cu limita structură. codrului” de M.
de întindere în timp (7- Eminescu
10min) sau spaţiu(o filă 5 Textul poetic: Semnificaţia elementelor de „Povestea
A4). structură. codrului” de M.
11.1 Utilizarea resurselor Eminescu
electronice necesare 6 Textul poetic: Semnificaţia elementelor de „Povestea
eficienţei demersului structură. codrului” de M.
didactic la limba ţi Eminescu
literatura română ( texte 7 Compoziţie şcolară: rezumatul – o
literare, informaţii, competenţă de integrare a sensului unui
dicţionare şi enciclopedii mesaj
electronice). 8 Compoziţie şcolară: rezumatul – o
competenţă de integrare a sensului unui
mesaj
9-10 Evaluare. Test în baza unui text
necunoscut.(„Insignă”)
11-12 Evaluarea proiectului de grup
4
4 2Aplicarea tehnicilor şi a
9ore instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, reclamate
de standardele de conţinut.
3Integrarea lexi
cului terminologic necesar
studierii discilplinelor şcolare
din toate ariile curriculare în
vocabularul activ.
4 Uzul diver
selor strategii de lectură şi
elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
2.1 Aplicarea tehnicilor 1 Textul narativ. Elemente de structură a „Istorisirea
de abordare a textului narativ. Zahariei
textului literar şi fîntînarul” de M.
nonliterar. Sadoveanu
3.1 Utilizarea adecvată a 2 Textul narativ. Elemente de structură a „Istorisirea
terminologiei în textului narativ. Zahariei
demersul analitic, în fîntînarul” de M.
limita standardelor de Sadoveanu
conţinut. 3 Textul narativ. Elemente de structură a „Istorisirea
4.1 Lecturarea unui text textului narativ. Zahariei
literar în funcţie de fîntînarul” de M.
registrul stilistic. Sadoveanu
4.2 Cunoaşterea, prin 4 Text narativ – între fabulă şi subiect „Alexandru
lectură, dirijată şi Elemente ale subiectului Lăpuşneanul” de
independentă, a textelor C. Negruzzi.
literare şi nonliterare. 5 Textul narativ :Structură. Compoziţie. „Alexandru
4.3 Elaborarea textelor în Tehnici narative Lăpuşneanul” de
parametrii indicaţi. C. Negruzzi.
6.1 Aplicarea noţiunilor 6 Textul narativ:Caracterizarea personajelor. „Alexandru
de teorie literară la Modalităţi de caracterizare. Conflictul. Lăpuşneanul” de
interpretarea unui text. C. Negruzzi.
7.1 Comentarea 7 Textul narativ:Tema. Ideea. Stilul „Alexandru
specificului stIlistic al scriitorului. Critica literară. Lăpuşneanul” de
unui text artistic. C. Negruzzi.
Identificarea stărilor de
spirit definitorii pentru
eul liric. Caracterizarea
complexă a personajului 8-9 Evaluare. Rezumatul nuvelei
literar. „Alexandru Lăpuşneanul” de C. Negruzzi
5
5 2Aplicarea tehnicilor şi a
8ore instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, reclamate
de standardele de conţinut.
3Integrarea lexicului
terminologic necesar studierii
discilplinelor şcolare din toate
ariile curriculare în
vocabularul activ.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
2.1 Aplicarea tehnicilor 1Textul dramatic: semnificaţia elementelor
de abordare a de structură.
textului literar şi
nonliterar. 2Textul dramatic: Subiectul. „Apus de soare” de
3.1 Utilizarea adecvată a B. Delavrancea.
terminologiei în 3Textul dramatic: Structură. Compoziţie. „Apus de soare” de
demersul analitic, în B. Delavrancea.
limita standardelor de 4Textul dramatic: Chipul lui Ştefan cel Mare „Apus de soare” de
conţinut. B. Delavrancea.
4.1 Lecturarea unui text
literar în funcţie de
registrul stilistic. 5Textul dramatic: Tema. Ideea. Limbajul. „Apus de soare” de
4.2 Cunoaşterea, prin B. Delavrancea.
lectură, dirijată şi 6 Redactarea unei compoziţii –
independentă, a textelor raţionament (pag.110)
literare şi nonliterare.
4.3 Elaborarea textelor în
parametrii indicaţi. 7-8 Evaluare.
6.1 Aplicarea noţiunilor Probă de evaluare sumativă.
de teorie literară la p.106
interpretarea unui text.
7.1 Comentarea
specificului stIlistic al
unui text artistic.
Identificarea stărilor de
spirit definitorii pentru
eul liric. Caracterizarea
complexă a personajului
literar.
6
6 1 Utilizarea surselor
12ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
3Integrarea lexicului
terminologic necesar studierii
discilplinelor şcolare din toate
ariile curriculare în
vocabularul activ.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limita standardelor
de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
1.1Accesarea surse 1 Particularităţile de limbaj ale stilului Cîntec” de
lor necesare pentru literaturii artistice. A.Busuioc
documentare la un III. ÎN LABIRINTUL GENURILOR „Cresc amintirile” de
subiect. LITERAREŞI AL RESURSELOR L.Blaga.
3.1 Utilizarea adecvată a ETILISTICE ALE LIMBII.
terminologiei în 1 Genuri literare: tipuri fundamentale de
demersul analitic, în reprezantare în operă şi formele lor.
limita standardelor de 2 Genul liric – un spectru de trăiri şi
conţinut. sentimente umane. Speciile genului liric.
4.2 Cunoaşterea, prin
4 Lirica populară – o expresie a sufletului.
lectură, dirijată şi „Cine-a zis doina-
5 Doina – voce a singurătăţii.
independentă, a textelor doina”
literare şi nonliterare. 6 Doina – voce a singurătăţii „Doină,doină, cîntec
4.3 Elaborarea textelor în dulce”
parametrii indicaţi. 8 Cîntecul popular – un fior al vieţii. „Cîntec popular”
6.1 Aplicarea noţiunilor 8 Lirica scrisă – expresie a confesiunii
de teorie literară la umane
interpretarea unui text.
9 Comentariu poetic pe secvenţe:
7.1 Comentarea
semnificaţia titlului, semnificaţia unui motiv,
specificului stIlistic al
starea de spirit a eului liric, sugestia figurilor
unui text artistic.
de stil, mesajul global, similitudini cu alte
Identificarea stărilor de
texte cunoscute.
spirit definitorii pentru
10 Comentariu poetic pe secvenţe:
eul liric. Caracterizarea
semnificaţia titlului, semnificaţia unui motiv,
complexă a personajului
starea de spirit a eului liric, sugestia figurilor
literar.
de stil, mesajul global, similitudini cu alte
texte cunoscute.
11-12 Evaluare.
Pornind de la afirmaţia lui V.Alecsandri că
poeziile populare sînt ”comori nepreţuite de
simţiri duioase, de idei înalte, de notiţe istorice,
de crezări superstiţioase, de datini strămoşeşti şi
mai cu seamă de frumuseţi poetice, pline de
originalitate şi fără seamăn în literaturile
străine”, redactaţi un eseu nestucturat cu
tema:”Poezia populară-un
tazaur de frumuseţi artistice”.
7
7 4 Uzul diverselor strategii de
12ore lectură şi elaborare a tex
tului.
5 Aplicarea normei
ortografice, ortoepice,
semantice, gramaticale,
punctuaţionale, stilistice a
limbii române literare în
diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limita standardelor
de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
11 Folosirea tehnologiilor
informaţionale pentru
documentare, exersare şi
producere de text.
4.2 Cunoaşterea, prin 1 Redactarea unui comentariu poetic
lectură, dirijată şi
independentă, a textelor 2 Eul liric în textul poetic. „Chipul tău,
literare şi nonliterare. mamă” de G.
4.3 Elaborarea textelor în Vieru.
parametrii indicaţi. 3 Eul liric în textul poetic. „Chipul tău,
5.1 Respectarea normei mamă” de G.
limbii literare în orice Vieru.
text scris sau rostit. 4 Textul poetic şi mijloacele lui de „Colind” de A.
6.1 Aplicarea noţiunilor exprimare. Suceveanu
de teorie literară la
interpretarea unui text. 5 Textul poetic şi mijloacele lui de „Colind” de A.
7.1 Comentarea exprimare. Suceveanu
specificului stIlistic al
unui text artistic. 6 Redactarea unui eseu poetic
Identificarea stărilor de
spirit definitorii pentru 7 Oda şi imnul – forme poetice originare. „Odă soarelui” de
eul liric. Caracterizarea N. Labiş
complexă a personajului 8 Oda şi imnul – forme poetice originare. „Limba noastră”
literar. de A. Mateevici
11.1 Utilizarea resurselor 9 Oda şi imnul – forme poetice originare. „Limba noastră”
electronice necesare de A. Mateevici
eficienţei demersului 10 Pastelul şi idila – proiecţii umane ale „Rodica”, „Malul
didactic la limba ţi naturii Siretului”de V.
literatura română ( texte Alecsandri
literare, informaţii, 11 Pastelul şi idila – proiecţii umane ale „Rodica”, „Malul
dicţionare şi enciclopedii naturii. Siretului”de V.
electronice). Alecsandri
12 Probă de evaluare.
Eseu poetic:”Sufletul s-adăposteşte în noi de
Dumnezeu”.
8
8 4 Uzul diverselor strategii de
10ore lectură şi elaborare a tex
tului.
5 Aplicarea normei
ortografice, ortoepice,
semantice, gramaticale,
punctuaţionale, stilistice a
limbii române literare în
diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă.
6 Operaţionalizarea
terminologiei ştiiţifice
lingvistice şi literare, în limita
standardelor de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita standar
delor de conţinut.
8.Explicarea feptelor de limbă
atestate în texte de diferite
stiluri funcţionale.
13 Cunoaşterea şi înţelegerea
procesului literar românesc în
contextul istoriei şi culturii
naţionale şi universale.
4.2 Cunoaşterea, prin 1Elegia – poem destinat expresiei durerii.. „Cea de pe urmă
lectură, dirijată şi noapte la Roma”
independentă, a textelor
literare şi nonliterare. 2 Elegia modernă depăşeşte doctrinele. „Pe lîngă plopii fără
4.3 Elaborarea textelor în soţ” de M.Eminescu
parametrii indicaţi.
5.1 Respectarea normei 3Elegia modernă depăşeşte doctrinele. „Pe lîngă plopii fără
limbii literare în orice soţ” de M.Eminescu
text scris sau rostit.
6.1 Aplicarea noţiuni 4Elegia modernă depăşeşte doctrinele. „Pe lîngă plopii fără
lor de teorie literară la soţ” de M.Eminescu
interpretarea unui text.
7.1 Comentarea 5 Elegia modernă depăşeşte doctrinele. T. Arghezi „De-
specificului stIlistic al abia plecaseşi”
unui text artistic.
Identificarea stărilor de 6 Elegia modernă depăşeşte doctrinele. T. Arghezi „De-
spirit definitorii pentru abia plecaseşi”
eul liric. Caracterizarea
complexă a personajului 7 Meditaţia – specia timpurilor moderne. „La steaua” de M.
literar. Eminescu
8.1 Comentarea
lingvistică a textelor 8 Meditaţia – specia timpurilor moderne. „La steaua” de M.
artistice şi de graniţă. Eminescu
13.1 Lansarea
comunicărilor de sinteză 9-10 Evaluare
despre literatrura română Test după un text inedit.(„De parcă te ascultă
ca fenomen. Eminescu.”)
9
9 2Aplicarea tehnicilor şi a
11oe instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, reclamate
de standardele de conţinut.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a tex
tului.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limita standardelor
de conţinut.
8.Explicarea feptelor de limbă
atestate în texte de diferite
stiluri funcţionale.
11 Folosirea tehnologiilor
informaţionale pentru
documentare, exersare şi
producere de text.
2.1 Aplicarea tehnicilor 1 Meditaţia în peisajul poeziei cu formă fixă. „Rondelul rozelor
de abordare a Rondelul. ce mor” de Al.
textului literar şi Macedonschi
nonliterar. 2 Sonetul. „Sonetul zorilor de
4.2 Cunoaşterea, prin azi” de Ion Hadîrcă
lectură, dirijată şi
independentă, a textelor 3 Gazelul. „Lupta vieţii” de
literare şi nonliterare. G. Coşbuc
4.3 Elaborarea textelor în 4 Expresivitatea şi resursele stilistice ale
parametrii indicaţi. vocabularului
6.1 Aplicarea noţiunilor
de teorie literară la 5 Redactarea unei compoziţii – naraţiune
interpretarea unui text.
8.1 Comentarea
lingvistică a textelor
artistice şi de graniţă. 6 Redactarea compunerii de utilitate socială.
Cererea
11.1 Utilizarea resurselor
electronice necesare
eficienţei demersului 7 Procura. Avizul
didactic la limba ţi
literatura română ( texte 8 Curriculum vitae
litera
re, informaţii, dicţi
onare şi enciclopedii
electronice).
9 Curriculum vitae
11-12 Evaluare sumativă.
(teză semestrială)
10
10 1 Utilizarea surselor
8ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
2Aplicarea tehnicilor şi a
instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, recla
mate de standardele de
conţinut.
3Integrarea lexicului
terminologic necesar studierii
discilplinelor şcolare din toate
ariile curriculare în
vocabularul activ.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
13 Cunoaşterea şi înţelegerea
procesului literar românesc în
contextul istoriei şi culturii
naţionale şi universale.
1.1Accesarea surse 1 Genul epic – o comunicare narativ –
lor necesare pentru evocatoare. Speciile genului epic.
documentare la un
subiect.
2.1 Aplicarea tehn 2 Genul epic – o comunicare narativ –
icilor de abordare a evocatoare. Speciile genului epic.
textului literar şi non 3 Istorisirea orală se împleteşte în lumea „Tinereţe fără
literar. basmului.. Basmul popular. bătrîneţe şi viaţă
3.1 Utilizarea adecva fără de moarte” de
tă a terminologiei în P. Ispirescu
demersul analitic, în
4 Istorisirea orală se împleteşte în lumea „Tinereţe fără
limita standardelor de
basmului.. Basmul popular. bătrîneţe şi viaţă
conţinut.
fără de moarte” de
4.1 Lecturarea unui text
P. Ispirescu
literar în funcţie de
5 Basmul cult.Elementele subiectului. I. Creangă
registrul stilistic.
Subiectul. „Povestea lui
4.2 Cunoaşterea, prin
Harap – Alb”.
lectură, dirijată şi
independentă, a textelor
literare şi nonliterare.
6 Basmul cult .Caracterizarea personajelor. I. Creangă
5.1 Respectarea normei
Conflictul. Tema. Ideea. Motivele. Limbajul „Povestea lui
limbii literare în orice
Harap – Alb”.
text scris sau rostit.
13.1 Lansarea comu
nicărilor de sinteză
despre literatura română 7-8 Probă de evaluare.
ca fenomen. Pornind de la afirmaţia lui George
14.1 Exprimarea opiniei Munteanu că „Povestea lui Harap -Alb”de
argumentate în variantă Ion Creangă este un beritabil bildungsroman
scrisă şi orală, cu limite fantastic al epocii noastre”,redactaţi, în
de întindere stabilite, în limita 4-4.5pag., un eseu nestructurat cu
legătură cu literature tema:” Povestea lui Harap –Alb-un
naţională. model al devenirii umane.”
11
11 1 Utilizarea surselor
11ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
2Aplicarea tehnicilor şi a
instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, reclamate
de standardele de conţinut.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
14 Interpreta-rea fenomenelor
literare în contextul culturii
spirituale româneşti, în
conexiune cu ştiinţele şi cu
alte arte, din perspectiva inter/
transdisciplinară.
1.1Accesarea surse 1 Nuvela – o naraţiune – pretext pentru „Subiect de
lor necesare pentru roman. Clasificarea nuvelei nuvelă” de M.
documentare la un Sadoveanu
subiect. 2 Nuvela – o naraţiune – pretext pentru „Subiect de
2.1 Aplicarea tehnicilor roman. Clasificarea nuvelei. nuvelă” de M.
de abordare a Sadoveanu
textului literar şi non 3 Nuvela psihologică. „Moara cu noroc”
literar. Subiectul. Elementele subiectului. de Ioan Slavici.
4.1 Lecturarea unui text
literar în funcţie de 4 Nuvela psihologică. „Moara cu noroc”
registrul stilistic. Caracterizarea personajelor. Conflictul de Ioan Slavici.
7.1 Comentarea
specificului stIlistic al 5 Nuvela psihologică. „Moara cu noroc”
unui text artistic. Tema, idei, motive. de Ioan Slavici.
Identificarea stărilor de
spirit definitorii pentru 6 Nuvela fantastică. „Sărmanul Dionis”
eul liric. Caracterizarea Subiectul. Elementele subiectului. de M. Eminescu.
complexă a personajului Cronotopul.
literar. 7 Nuvela fantastică. „Sărmanul Dionis”
14.1 Exprimarea opiniei Caracterizarea personajelor. de M. Eminescu.
argumentate în variant
scrisă şi orală, cu limite
8 Nuvela fantastică. „Sărmanul Dionis”
de întindere stabilite, în
Caracterizarea personajelor. de M. Eminescu.
legătură cu literature
naţională.
9 Nuvela fantastică. „Sărmanul Dionis”
ema. Ideea. Motive. Stilul. de M. Eminescu.
10-11 Evaluare.
Eseu nestructurat cu tema:”Sărmanul
Dionis” de M.Eminescu mi-a prilejuit o
experienţă unică de cunoaştere”.
12
12 1 Utilizarea surselor
12ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limita standardelor
de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
10 Susţinerea unui discurs în
faţa auditoriului, în parametrii
daţi.
11 Folosirea tehnologiilor
informaţionale pentru
documentare, exersare şi
producere de text.
1.1Accesarea surse 1 Romanul – o amplă construcţie artistică a 1
lor necesare pentru vieţii umane. Tipologia romanului
documentare la un
subiect. 2 O lectură din perspectiva unui 1„Mara” de I.
4.2 Cunoaşterea, prin „multiroman”. Slavici
lectură, dirijată şi
independentă, a textelor 3 Roman al vieţii sociale. „Mara” de I.
literare şi nonliterare. Slavici
6.1 Aplicarea noţiuni 4 Roman al iubirii. „Mara” de I.
lor de teorie literară la Slavici
interpretarea unui text.
7.1 Comentarea 5 Roman al familiei „Mara” de I.
specificului stIlistic al Slavici
unui text artistic. 6 Romanul social tradiţional, rural. L. Rebreanu „Ion”.
Identificarea stărilor de 7 Romanul social tradiţional, rural. 1 L. Rebreanu
spirit definitorii pentru „Ion”.
eul liric. Caracterizarea 8 Romanul social, tradiţional rural. 2 L. Rebreanu
complexă a personajului „Ion”.
literar. 9 Romanul social tradiţional rural.,. L. Rebreanu „Ion”.
10.1 Realizarea unui
discurs pregătit 10 Romanul social, tradiţional. rural. L. Rebreanu „Ion”.
prealabil , cu uzul
suportului(referat).
11.1 Utilizarea resur
selor electronice necesare 11-12 Evaluare.
eficienţei demersului Pornind de la afirmaţia lui Fielding:
didactic la limba ţi „Plăcarea lecturii: ea este cea care decide
literatura română ( texte adevărata valoare a romanului „scrie un eseu
literare, informaţii, nestructurat cu tema:”Lectura
dicţionare şi enciclopedii romanului”Mara”/”Ion” mi-a descoperit
electronice). o lume a valorilor umane.”
13
13 4 Uzul diverselor strategii de
8ore lectură şi elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
5 Aplicarea normei
ortografice, ortoepice,
semantice, gramaticale,
punctuaţionale, stilistice a
limbii române literare în
diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă.
9 Producerea personalizată a
actelor de vorbire,a textelor
argumentative, reflexive şi
metaliterare.
13 Cunoaşterea şi înţelegerea
procesului literar românesc în
contextul istoriei şi culturii
naţionale şi universale.
4.1 Lecturarea unui text 1 Romanul psihologic, „al revelaţiilor „Pădurea
literar în funcţie de succesive” spînzuraţilor” de
registrul stilistic. Subiectul. Elementele subiectului. L. Rebreanu
4.2 Cunoaşterea, prin
lectură, dirijată şi 2 Romanul psihologic. „al revelaţiilor „Pădurea
independentă, a textelor succesive” spînzuraţilor” de
literare şi nonliterare. Subiectul. Elementele subiectului. L. Rebreanu
4.3 Elaborarea textelor în
parametrii indicaţi. 3 Romanul psihologic. „al revelaţiilor „Pădurea
7.1 Comentarea succesive” spînzuraţilor” de
specificului stIlistic al Chipul lui ApostolBologa. L. Rebreanu
unui text artistic. Modalităţi de caracterizare.
Identificarea stărilor de 4 Romanul psihologic. „al revelaţiilor „Pădurea
spirit definitorii pentru succesive” spînzuraţilor” de
eul liric. Caracterizarea Chipul lui ApostolBologa. L. Rebreanu
complexă a personajului Modalităţi de caracterizare.
literar. 5 Romanul psihologic. „al revelaţiilor „Pădurea
5.1 Respectarea normei succesive” spînzuraţilor” de
limbii literare în orice Tema. Ideea. Tehnici narative. Limbaj. L. Rebreanu
text scris sau rostit. 6 Redactarea unei compoziţii – descriere
9.1 Prezentarea
orală/scrisă a
alocuţiunilor a 7 -8 Probă de evaluare.
argumentelor, cu limita Eseu nestructurat cu tema:”Iubirea,
de întindere în timp credinţa, patria-valori ce exprimă o
(7-10min) sau spaţiu personalitate umană integră”
(o filă A4).
13.1 Lansarea
comunicărilor de sinteză
despre literatrura română
ca fenomen.
14
14 4 Uzul diverselor strategii de
8ore lectură şi elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
5 Aplicarea normei
ortografice, ortoepice,
semantice, gramaticale,
punctuaţionale, stilistice a
limbii române literare în
diverse situaţii de comunicare
orală şi scrisă.
9 Producerea personalizată a
actelor de vorbire,a textelor
argumentative, reflexive şi
metaliterare.
13 Cunoaşterea şi înţelegerea
procesului literar românesc în
contextul istoriei şi culturii
naţionale şi universale.
4.1 Lecturarea unui text 1 Romanul social, urban, obiectiv. „Enigma Otiliei”
literar în funcţie de Subiectul. Structura. Compoziţia de George
registrul stilistic. Călinescu
4.2 Cunoaşterea, prin
lectură, dirijată şi
independentă, a textelor 2 Romanul social, urban, obiectiv. „Enigma Otiliei”
literare şi nonliterare. Structura. Compoziţia. de George
4.3 Elaborarea textelor în Călinescu
parametrii indicaţi.
7.1 Comentarea
specificului stIlistic al 3 Romanul social, urban, obiectiv. „Enigma Otiliei”
unui text artistic. Caracterizarea personajelor: Costache de George
Identificarea stărilor de Giurgiuveanu, Pascalopol. Călinescu
spirit definitorii pentru
eul liric. Caracterizarea
complexă a personajului
literar. 4 Romanul social, urban, obiectiv. „Enigma Otiliei”
5.1 Respectarea normei Caracterizarea personajelor: Otilia, Felix. de George
limbii literare în orice Călinescu
text scris sau rostit.
9.1 Prezentarea
orală/scrisă a 5 Romanul social, urban, obiectiv. „Enigma Otiliei”
alocuţiunilor a Caracterizarea clanului Tulea. de George
argumentelor, cu limita Călinescu
de întindere în timp
(7-10min) sau spaţi
(o filă A4). 6Roman de tip balzacian „Enigma Otiliei”
13.1 Lansarea de George
comunicărilor de sinteză Călinescu
despre literatrura română
ca fenomen. 7-8 Probă de evaluare.
Redactează un eseu nestructurat cu motto-
ul:”Enigma Otiliei” e viaţa pur şi
simplu...,e un recipient în care viaţa a
curs năvalnic ca un şipot pînă a ajuns la
margine”.(Sanda Popescu)
15
15 1 Utilizarea surselor
10ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
2Aplicarea tehnicilor şi a
instrumentarului ştiinţific
adecvat competenţelor de
muncă intelectuală, recla
mate de standardele de
conţinut.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
10 Susţinerea unui discurs în
faţa auditoriului, în parametrii
daţi.
1.1Accesarea surse 1 Genul dramatic – o artă a formelor prin
lor necesare pentru care se manifestă viaţa.
documentare la un Speciile genului dramatic.
subiect. 2 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
2.1 Aplicarea tehnicilor pierdută” de I. L.
de abordare a Caragiale
textului literar şi non
literar. 3 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
4.1 Lecturarea unui text pierdută” de I. L.
literar în funcţie de Caragiale
registrul stilistic. 4 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
4.2 Cunoaşterea, prin pierdută” de I. L.
lectură, dirijată şi Caragiale
independentă, a textelor 5 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
literare şi nonliterare. pierdută” de I. L.
4.3 Elaborarea textelor în Caragiale
parametrii indicaţi. 6 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
7.1 Comentarea Ironia. Formele comicului. pierdută” de I. L.
specificului stIlistic al Caragiale
unui text artistic.
Identificarea stărilor de 7 Comedia – o specie cu spirit critic. „O scrisoare
spirit definitorii pentru Semnele lumii şi ale spaţiului în comedie. pierdută” de I. L.
eul liric. Caracterizarea Caragiale
complexă a personajului
literar. 8 Redactarea unei cronici teatrale
10.1 Realizarea unui
discurs pregătit
prealabil , cu uzul 9-10 Evaluare.
suportului (referat). Pornind de la afirmaţia lui G.Ibrăileanu că
„Unul din marile merite ale lui Caragiale
este de a fi ştiut să pună tipurile să-şi
exprime neantul sufletului lor, de a fi
zugrăvit conţinutul acestui zero”,
redactează un eseu nestructurat cu
tema:”Arta personajului în opera lui I.L.
caragiale.
16
 16 1 Utilizarea surselor
11ore lexicografice, enciclopedice,
literare şi metaliterare de
documentare.
4 Uzul diverselor strategii de
lectură şi elaborare a textului.
6 Operaţionalizarea termino
logiei ştiiţifice lingvistice şi
literare, în limita standardelor
de conţinut.
7 Analiza textului literar şi
nonliterar, în limita
standardelor de conţinut.
10 Susţinerea unui discurs în
faţa auditoriului, în parametrii
daţi.
11 Folosirea tehnologiilor
informaţionale pentru
documentare, exersare şi
producere de text.
154
1.1Accesarea surse 1 Drama vieţii şi viaţa ca o dramă. „Păsările tinereţii
lor necesare pentru noastre” de I.Druţă
documentare la un 2 Drama vieţii şi viaţa ca o dramă. „Păsările tinereţii
subiect. noastre” de I.Druţă
4.2 Cunoaşterea, prin 3 Drama vieţii şi viaţa ca o dramă. „Păsările tinereţii
lectură, dirijată şi noastre” de I.Druţă
independentă, a textelor 4 Drama vieţii şi viaţa ca o dramă. „Păsările tinereţii
literare şi nonliterare. noastre” de I.Druţă
6.1 Aplicarea noţiuni 5 Drama vieţii şi viaţa ca o dramă. „Păsările tinereţii
lor de teorie literară la noastre” de I.Druţă
interpretarea unui text. 6 Redactarea unui eseu structurat.
7.1 Comentarea
specificului stIlistic al 7-8 Eevaluare sumativă.
unui text artistic. Meditînd asupra sfatului formulat de Grigare
Identificarea stărilor de Vieru:”Omule, să ştii că nu este întreagă
spirit definitorii pentru fericirea găsită întîmplător. Nu este întreagă
eul liric. Caracterizarea şi nici nu durează prea mult.Trebuie să-ţi
complexă a personajului croieşti singur drum spre ea. Cum zice
literar. înţeleptul că în componenţa oricărei fericiri
10.1 Realizarea unui intră şi ideea de a o fi meritat. Deci cîtă
discurs pregătit înţelepciune adunăm, atîta fericire
prealabil , cu uzul avem.”scrie un eseu structurat cu
suportului(referat). tema:”Personaje memorabile, aflate în
11.1 Utilizarea resur căutarea propriului drum spre fericire”.
selor electronice necesare
eficienţei demersului 9 Particularităţile stilului individual în
didactic la limba ţi comunicarea cotidiană. Redactarea textului
literatura romînă ( texte propriu.
literare, informaţii,
dicţionare şi enciclopedii
10 Carenţe de stil
electronice.
11 Recapitulare materiei studiate în clasa a
X-a
17
18