Standardul Internaţional de

Contabilitate IAS 7
(revizuit 1992)

Situaţiile fluxurilor
de numerar
 Acest Standard Internaţional de Contabilitate revizuit înlocuieşte IAS 7, Situaţia
modificărilor în poziţia financiară, aprobat de Consiliu în octombrie 1977. Standardul
revizuit intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1
ianuarie 1994.

IAS 7 (revizuit 1992)

Cuprins

Standardul Internaţional de Contabilitate

IAS 7
(revizuit 1992)

Situaţiile fluxurilor de numerar

OBIECTIV
Paragrafele

ARIE DE APLICABILITATE
…………………………………………………………………..1 - 3

BENEFICII ALE INFORMAŢIILOR REFERITOARE LA FLUXURILE DE

NUMERAR……………………...4 - 5

DEFINIŢII………………………………………………………………………………
…6 - 9
Numerar şi echivalente de numerar 7
-9

PREZENTAREA UNEI SITUAŢII A FLUXURILOR DE

NUMERAR…………………………………...10-17
Activităţi de exploatare
13-15
Activităţi de investiţie
16
Activităţi de finanţare
17

RAPORTAREA FLUXURILOR DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE

EXPLOATARE…………………….18-20

RAPORTAREA FLUXURILOR DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE INVESTIŢIE

ŞI DE FINANŢARE………...21
RAPORTAREA FLUXURILOR DE NUMERAR PE O BAZĂ NETĂ
…………………………………..22-24

FLUXURI DE NUMERAR ÎN VALUTĂ

………………………………………………………...25-28

ELEMENTE
EXTRAORDINARE……………………………………………………………….29-30

DOBÂNDĂ ŞI
DIVIDENDE………………………………………………………………….31-34

IMPOZIT PE
PROFIT………………………………………………………………………35-36

INVESTITE ÎN FILIALE, ÎNTREPRINDERI ASOCIATE ŞI ASOCIERI ÎN

PARTICIPAŢIE ………………37-38

ACHIZIŢIONAREA ŞI CEDAREA FILIALELOR ŞI A ALTOR UNITĂŢI DE

AFACERI…………………..39-42

ALTE TRANZACŢII DECÂT CELE ÎN

NUMERAR………………………………………………. 43-44

COMPONENTE ALE NUMERARULUI ŞI ALE ECHIVALENTELOR DE

NUMERAR……………………..45-47

ALTE
PREZENTĂRI………………………………………………………………………. 48-
52

DATA INTRĂRII ÎN
VIGOARE………………………………………………………………... 53

ANEXE

A. Situaţia fluxurilor de numerar a unei întreprinderi, alta decât o instituţie financiară

B. Situaţia fluxurilor de numerar a unei instituţii financiare
IAS 7 (revizuit 1992)

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 7 (revizuit 1992)

Situaţiile fluxurilor de numerar

Standardele tipărite cu litere de tip italic aldin trebuie citite în contextul materialului de
fond şi al recomandărilor de implementare din acest Standard, precum şi în contextul
Prefeţei la Standardele Internaţionale de Contabilitate. Standardele Internaţionale de
Contabilitate nu au fost elaborate cu intenţia de a fi aplicate elementelor nesemnificative
(a se vedea paragraful 12 din Prefaţă).

Obiectiv

Informaţiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei întreprinderi sunt utile

utilizatorilor de situaţii financiare, punându-le la dispoziţie o bază pentru evaluarea
capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi echivalent de numerar, şi a nevoilor sale
de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice luate de către utilizatori impun
o evaluare a capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente de
numerar, precum şi a momentului şi siguranţei concretizării acestora.

Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la

istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei întreprinderi, prin
intermediul situaţiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul
perioadei în fluxuri din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

Arie de aplicabilitate

1. O întreprindere trebuie să întocmească o situaţie a fluxurilor de numerar în

conformitate cu cerinţele acestui Standard şi să o prezinte ca parte integrantă a
situaţiilor sale financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile
financiare.

2. Acest Standard înlocuieşte IAS 7, Situaţia modificărilor în poziţia financiară, aprobat

în iulie 1977.

3. Utilizatorii situaţiilor financiare ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în care
întreprinderea generează şi foloseşte numerarul şi echivalentele de numerar. Acest lucru
se întâlneşte indiferent de natura activităţilor întreprinderii şi chiar dacă numerarul poate
fi privit ca produs al societăţii, aşa cum ar putea fi cazul unei instituţii financiare.
Întreprinderile au nevoie de numerar, în esenţă, pentru aceleaşi motive, oricât ar fi de
diferite principalele lor activităţi producătoare de venituri. Întreprinderile au nevoie de
numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi pentru a asigura
rentabilitate investitorilor, în consecinţă, acest Standard cere tuturor întreprinderilor să
prezinte o situaţie a fluxurilor de numerar.

Beneficiile informaţiilor referitoare la fluxurile de numerar

4. Atunci când este utilizată împreună cu restul situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de
numerar furnizează informaţii care permit utilizatorilor să evalueze modificările în
activele nete ale unei întreprinderi, structura sa financiară (inclusiv lichiditatea şi
solvabilitatea sa), precum şi capacitatea întreprinderii de a influenţa valoarea şi momentul
de apariţie a fluxurilor de numerar, în vederea adaptării la circumstanţele şi oportunităţile
în continuă schimbare. Informaţiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la
stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi
dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii
actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea,
aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din
exploatare între diferite întreprinderi deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente
contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.

5. Istoricul informaţiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca

indicator al valorii, momentului apariţiei şi siguranţei viitoarelor fluxuri de numerar.
Acesta este, de asemenea, folositor în verificarea exactităţii evaluărilor trecute ale
viitoarelor fluxuri de numerar, precum şi în examinarea relaţiilor dintre profitabilitate şi
fluxurile nete de numerar, ca şi a impactului modificării preţurilor.

Definiţii

6. Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu sensul specificat în continuare:

Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,
care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale
întreprinderilor, precum şt alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau
finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de
alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi
compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.

Numerar şi echivalente de numerar

7. Echivalentele numerarului sunt păstrate, mai degrabă, în scopul îndeplinirii

angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri. Pentru a
califica un plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie uşor convertibil
într-o sumă prestabilită de numerar şi să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii. Prin urmare, un plasament este, în mod normal, calificat drept echivalent de
numerar doar atunci când are o scadenţă mică de, să zicem, trei luni sau mai puţin de la
data achiziţiei. Investiţiile de capital nu sunt considerate echivalente de numerar, cu
excepţia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar, de
exemplu, în cazul acţiunilor preferenţiale achiziţionate în cursul unei perioade scurte
înaintea scadenţei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.

8. În general, împrumuturile bancare sunt considerate activităţi de finanţare. Totuşi, în

anumite ţări, descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă
din gestiunea numerarului unei întreprinderi. În aceste circumstanţe, descoperirile de cont
sunt considerate ca o componentă a numerarului şi echivalentului de numerar. O
caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează,
deseori, între disponibil şi descoperit.

9. Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau
echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului
unei întreprinderi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea
numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.

Prezentarea unei situaţii a fluxurilor de numerar

10. Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul
perioadei, clasificate în activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

11. O întreprindere prezintă fluxurile sale de numerar din activităţile de exploatare,

investiţie şi finanţare într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale.
Clasificarea în funcţie de activităţi furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să
stabilească impactul respectivelor activităţi asupra poziţiei financiare a întreprinderii,
precum şi valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar. Aceste informaţii pot fi
folosite, de asemenea, pentru a evalua relaţiile ce apar între activităţile respective.

12. O tranzacţie poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De
exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi
principalul, elementul dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar
elementul de capital, drept activitate de finanţare.

Activităţi de exploatare

13. Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţi de exploatare este un indicator
cheie al măsurii în care activităţile întreprinderii au generat suficient flux de numerar
pentru a rambursa împrumuturile, a menţine capacitatea de funcţionare (producţie) a
întreprinderii, a plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de
finanţare. Informaţiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de
numerar din exploatare, împreună cu alte informaţii, sunt folositoare în prognozarea
viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.

14. Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul
rând, din principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele
rezultă, în general, din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului
net sau a pierderii nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de
exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
(f) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune,
anuităţi şi alte beneficii
generate de poliţele de asigurare;
(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care
ele pot fi identificate în mod
specific cu activităţile de investiţie şi finanţare; şi
(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de
plasament sau tranzacţionare.
Anumite tranzacţii, cum ar fi vânzarea unei instalaţii de producţie, pot da naştere unui
câştig sau unei pierderi, care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii
nete. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzacţii sunt fluxuri de
numerar provenite din activităţi de investiţie.

15. O întreprindere poate deţine valori mobiliare şi titluri de credit pentru scopuri de
tranzacţionare sau plasament, caz în care sunt similare stocurilor de mărfuri achiziţionate
special pentru a fi revândute. Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpărarea şi
vânzarea titlurilor de tranzacţionare şi plasament sunt clasificate drept activităţi de
exploatare. În mod similar, avansurile în numerar şi creditele acordate de instituţiile
financiare sunt, de obicei, clasificate drept activităţi de exploatare, din moment ce se
referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.

Activităţi de investiţie

16. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este
importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit
obţinerii de resurse menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar . Exemple de
fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţie sunt:
(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte
active imobilizate. Aceste plăţi
le includ şi pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate şi la
construcţia, în regie proprie, a
imobilizărilor corporale;
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte
active imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie
ale altor întreprinderi şi de
interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru aceste instrumente
considerate a fi echivalente de
numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare);
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie
ale altor întreprinderi, şi
interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente
considerate a fi echivalente de
numerar sau acelea păstrate iui scopuri de plasament şi de tranzacţionare);
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât
avansurile şi împrumuturile efectuate
 de o instituţie financiară);
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către
alte părţi (altele decât
avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);
(g) plăţile ta numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara
cazului când acestea sunt
deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate
ca fiind activităţi de finanţare;
şi
(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în
afara cazului când acestea sunt
deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt
clasificate ca fiind activităţi de
finanţare.
Când un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziţii de risc
identificabile, fluxurile de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate în
aceeaşi manieră ca şi fluxurile de numerar aferente poziţiei astfel acoperite.

Activităţi de finanţare

17. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este
importantă deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de
către finanţatorii întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de
finanţare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de
capital;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile întreprinderii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor,
datoriilor neasigurate,
obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; şi
(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui
contract de leasing financiar.

Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare

18. O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activităţi de exploatare

folosind una dintre cele două metode:
(a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute
în numerar; sau
(b) metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele
tranzacţiilor ce nu au natură
monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din
exploatare trecute sau viitoare, şi
 elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau
finanţări.

19. Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi
de exploatare folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt
folositoare în estimarea fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin
metoda indirectă. Pe baza metodei directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi
şi încasări brute în numerar pot fi obţinute:
(a) fie din înregistrările contabile ale întreprinderii; fie
(b) prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi
cheltuieli cu dobânda şi alte
cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în contul de profit
şi pierdere cu:
(i) modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din
exploatare,
(ii) alte elemente decât numerarul; şi
(iii) alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din
investiţii sau finanţare.

20, Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este
determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
(a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din
exploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate,
pierderile şi câştigurile în valută
nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele
minoritare; şi
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar
din investiţii şi finanţare.
Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind
metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în contul de
profit şi pierdere şi pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor
şi datoriilor din exploatare.

Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii şi finanţare

21. Întreprinderile trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi

brute în numerar provenite din activităţi de investiţie şi finanţare, făcându-se excepţie în
măsura în care fluxurile de numerar descrise în paragrafele 22 şi 24 sunt raportate pe o
bază netă.

Raportarea fluxurilor de numerar pe o bază netă

22. Fluxurile de numerar provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţie şi

finanţare pot fi raportate pe o bază netă:
(a) plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, atunci când fluxurile de
numerar reflectă, mai degrabă,
activităţile clientului decât pe acelea ale întreprinderii; şi
(b) plăţile şi încasările In numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid,
sumele sunt mari, iar termenul de
scadenţă este scurt.

23. Exemplele de plăţi şi încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a)
sunt:
(a) acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci;
(b) fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii; şi
(c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite acestora.
Exemplele de încasări şi plăţi de numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(b)
sunt avansurile făcute pentru şi rambursarea:
(a) valorilor principalului aferent clienţilor care folosesc cărţi de credit;
(b) achiziţiei şi cedării de investiţii; şi
(c) altor împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadenţă
de trei luni sau mai puţin.

24. Fluxurile de numerar provenite din flecare dintre următoarele activităţi ale unei
instituţii financiare pot fi raportate pe o bază netă:
(a) încasările şi plăţile de numerar pentru acceptarea şi rambursarea depozitelor cu o
dată fixă de scadenţă;
(b) plasarea depozitelor la şi retragerea acestora de la alte instituţii financiare; şi
(c) avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor, precum şi rambursarea
acestor avansuri şi împrumuturi .

Fluxurile de numerar în valută

25. Fluxurile de numerar provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie

înregistrate în moneda de raportare a unei întreprinderi prin aplicarea cursului de
schimb dintre moneda de raportare şi valută, asupra valorii în valută, la data fluxului de
numerar.

26. Fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul
de schimb dintre moneda de raportare şi valută, la data fluxului de numerar.

27. Fluxurile de numerar exprimate în valută sunt raportate într-o manieră conformă cu
IAS 21, Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar. Aceasta permite utilizarea unui
curs de schimb ce aproximează cursul actual. De exemplu, la înregistrarea tranzacţiilor în
valută sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei sucursale din străinătate se
poate folosi, pentru o perioadă, un curs de schimb mediu ponderat. Cu toate acestea, IAS
21 nu permite folosirea cursului de schimb de la data bilanţului atunci când se convertesc
fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate.
28. Profitul şi pierderile nerealizate ce provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu
sunt fluxuri de numerar. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra
numerarului şi echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în
situaţia fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la
începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de
numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie, finanţare şi include diferenţele,
dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la
sfârşitul perioadei.

Elemente extraordinare

29. Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca

provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare şi prezentate adecvat şi
separat.

30. Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în

situaţia fluxului de numerar ca provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi
finanţare, pentru a da posibilitatea utilizatorilor să înţeleagă natura lor şi efectul pe care îl
au asupra fluxurilor de numerar prezente şi viitoare ale întreprinderii. Aceste prezentări
vin în completarea prezentărilor separate privind natura şi valoarea elementelor
extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori
fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

Dobânzi şi dividende

31. Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite trebuie prezentate
separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la a
perioadă la alta, ca fiind generat fie de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de
finanţare.

32. Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în
situaţia fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în contul
de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul alternativ permis de
IAS 23, Costurile îndatorării.

33. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de
instituţiile financiare, de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuşi, nu există
un consens privind clasificarea acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât
dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de
numerar din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete.
Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept
fluxuri de numerar din finanţare şi, respectiv, din investiţie, deoarece ele reprezintă
costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor.

34. Dividendele plătite pot.fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare, deoarece
reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot
fi clasificate drept componentă a fluxului de numerar din activităţi de exploatare pentru a
ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei întreprinderi de a plăti dividende din
fluxurile de numerar de exploatare.

Impozitul pe profit

35. Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat şi vor
fi clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în
care ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie.

36. Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri
de numerar clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare,
investiţie şi finanţare, în timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate
activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile de numerar aferente impozitelor respective
sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor
de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate,
de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci când este
posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii
individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie
sau finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca
activitate de investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt
aferente mai multor clase de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor
plătite.

Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie

37. Atunci când se prezintă o investiţie într-o întreprindere asociată sau filială pe baza
metodei punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate
în situaţia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi
întreprinderea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri.

38. O întreprindere care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun (a se
vedea IAS 31, Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participaţie) folosind
consolidarea proporţională, va include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar
ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entităţii controlate în comun. O
întreprindere care prezintă un asemenea interes folosind metoda punerii în echivalenţă
include în situaţia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiţia sa în
entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări
apărute între această şi entitatea controlată în comun.

Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri

39. Fluxurile de numerar globale provenite din achiziţiile şi din cedările de filiale şi alte
unităţi de afaceri trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţie.
40. Întreprinderile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre
următoarele aspecte, atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau
ale altor unităţi de afaceri:
(a) contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării;
(b) ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub forma
numerarului şi a echivalentelor de
numerar;
(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea
achiziţionată sau cedată; şi
(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor din filiala
sau unitatea de afaceri care a
fost achiziţionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar.

41. Prezentarea separată a efectelor fluxurilor de numerar generate în urma achiziţiei sau
cedării de filiale şi alte unităţi comerciale, ca elemente-rânduri distincte, împreună cu
prezentarea separată a valorii activelor şi obligaţiilor achiziţionate sau înstrăinate, ajută la
distingerea fluxurilor de numerar respective de fluxurile de numerar provenite din alte
activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare. Efectele fluxurilor de numerar ale
înstrăinărilor nu sunt deduse din acelea ale achiziţiilor.

42. Valoarea cumulată a numerarului plătit sau încasat drept contraprestaţie a achiziţiilor
sau vânzărilor este raportată în situaţia fluxurilor de numerar, după deducerea
numerarului şi a echivalentelor de numerar achiziţionate sau cedate.

Alte tranzacţii decât cele în numerar

43. Tranzacţiile de natură investiţională şi de finanţare care nu necesită întrebuinţarea

numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaţia fluxului de
numerar. Astfel de tranzacţii trebuie prezentate în altă parte a situaţiilor financiare într-
un mod care să furnizeze toate informaţiile relevante cu privire la aceste activităţi de
investiţie şi finanţare.

44. O mare parte a activităţilor de investiţie şi finanţare nu au un impact direct asupra

fluxurilor de numerar curente, cu toate că ele afectează structura capitalului şi a activelor
unei întreprinderi. Excluderea tranzacţiilor fără numerar din situaţia fluxului de numerar
este consecventă cu obiectivul unei situaţii a fluxului de numerar, deoarece aceste
elemente nu implică fluxuri de numerar în perioada curentă. Exemple de tranzacţii fără
numerar sunt:
(a) achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul
unui leasing financiar,
(b) achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni; şi
(c) convertirea datoriilor în capital.

Componente ale numerarului şi ale echivalentelor de numerar

45. O întreprindere trebuie să evidenţieze componentele numerarului şi ale
echivalentelor de numerar şi să prezinte o reconciliere a sumelor din situaţia fluxurilor
sale de numerar cu elementele echivalente raportate în bilanţ.

46. Având in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului şi a practicilor

bancare utilizate în lume şi pentru a respecta IAS1, Prezentarea situaţiilor financiare, o
întreprindere va indica politica adoptată în determinarea componentelor numerarului şi
ale echivalentelor de numerar.

47. Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului şi

echivalentelor de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor
financiare anterior considerate ca făcând parte din portofoliul de investiţii ale
întreprinderii, este raportat în conformitate cu IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a
perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

Alte prezentări

48. Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar şi

echivalent de numerar deţinute şi a căror utilizare de către grup este restricţionată,
împreună cu un comentariu al conducerii.

49. Există diferite circumstanţe în care soldurile de numerar şi echivalente de numerar

deţinute de o întreprindere nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta.
Exemplele includ soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o filiala care
îşi desfăşoară activitatea într-o ţară unde se aplică controlul schimbului valutar sau alte
restricţii legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile în orice scopuri de către
societatea-mamă sau de alte filiale.

50. Pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi, utilizatorilor le

pot fi de folos informaţii suplimentare. Prezentarea acestor informaţii, însoţite de
comentariul conducerii, este încurajată şi poate cuprinde:
(a) valoarea facilităţilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităţi de
exploatare şi stingerii
angajamentelor de capital, indicând orice restricţie în folosirea acestor facilităţi;
(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de
investiţie şi de finanţare
aferente intereselor în asocierile în participaţie, raportate folosind metoda consolidării
proporţionale;
(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de
exploatare, separat de acele
fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;
(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi
finanţare, aferente fiecărui sector
de activitate şi segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe
segmente).
51. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităţii de
exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este
folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investeşte
în mod adecvat pentru menţinerea capacităţii sale de exploatare. O întreprindere care nu
investeşte în mod adecvat în menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia
profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari.

52. Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a

obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe
ansamblu, şi acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de
disponibilitate şi variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte.

Data intrării în vigoare

55. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile

financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1994.
Anexa A

Situaţia fluxurilor de numerar a unei întreprinderi, alta decât o instituţie financiară

Anexa este numai ilustrativă şi nu este parte integrantă din Standarde. Scopul anexei este
de a ilustra modul de aplicare a Standardelor, pentru a ajuta la clarificarea sensului lor.

1. Exemplele evidenţiază doar valorile perioadei curente. Cifrele corespondente ale

perioadei precedente se cer a fi prezentate în concordanţă cu IAS 1, Prezentarea
situaţiilor financiare.
2. Pentru a evidenţia modul în care au fost obţinute situaţiile fluxurilor de numerar prin
metoda directă şi prin metoda indirectă, sunt furnizate informaţii din contul de profit şi
pierdere şi din bilanţ. Nici contul de profit şi pierdere, nici bilanţul nu sunt prezentate în
conformitate cu cerinţele de prezentare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
3. Pentru întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar sunt, de asemenea, relevante
următoarele informaţii suplimentare:
- toate acţiunile unei filiale au fost achiziţionate cu 590. Valorile juste ale activelor
achiziţionate şi ale datoriilor preluate sunt următoarele:
stocuri 100
creanţe 100
numerar 40
imobilizări corporale 650
furnizori comerciali 100
datorii pe termen lung 200
- 250 au fost adunaţi din emisiunea de capital social şi alţi 250, din împrumuturi pe
termen lung.
- dividendele plătite au fost de 1.200.
- obligaţiile fiscale la începutul şi la sfârşitul perioadei au fost de 1.000 şi respectiv de
400. De-a lungul perioadei, au
mai apărut impozite în valoare de încă 200. Impozitele pe dividendele încasate au
însumat 100.
- de-a lungul perioadei, grupul a achiziţionat terenuri, clădiri, instalaţii şi echipamente de
lucru cu un cost total de 1.250
din care 900 au fost obţinuţi prin leasing financiar. Au fost efectuate plăţi în valoare de
350 pentru achiziţionarea de
terenuri, clădiri, instalaţii şi echipamente.
- instalaţiile cu o valoare iniţială de 80 şi cu o amortizare acumulată de 60 au fost vândute
cu 20.
- creanţele la finele lui 19-2 includ dobânzi de încasat de 100.

Contul de profit şi pierdere consolidat pentru perioada încheiată în 19-2

Vânzări
30.650
Costul vânzărilor
(26.000)
Profit brut
4.650
Amortizare
450
Cheltuieli administrative şi de desfacere
(910)
Cheltuieli cu dobânzi
(400)
Venit din investiţii financiare
500
Pierderi din diferenţe de curs valutar
(40)
Profit net înaintea impozitării şi elemente extraordinare
3.35O
Elemente extraordinare – încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
180
Profit net după elementele extraordinare
3.530
Impozit pe profit
(300)
Profit net
3,230

Bilanţul consolidat la sfârşitul perioadei 19-2

19
19-1
Active
Numerar şi echivalente de numerar 410
160
Creanţe 1.900
1.200
Stocuri 1.000
1.950
Investiţii de portofoliu 2.500
2.500
Imobilizări corporale la cost 3.730
1.910
Amortizarea cumulată (1.450)
(1.060)
Imobilizări corporale Ia valoare netă 2.280
850
Total active 8.090
6.660

Datorii
Furnizori 250
1.890
Dobânzi de plătit 230
100
Impozit pe profit de plătit 400
1.000
Datorii pe termen lung 2.300
1.040
Total datorii 3.180
4.030

Capital propriu
Capital social 1.500
1.250
Rezultat reportat 3.410
1.380
Total capitaluri proprii 4.910
2.630
Total datorii şi capitaluri proprii 8.090
6.660
Situaţia fluxurilor de numerar prin metoda directă
(paragraful 18 a )
19-2
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Încasări de la clienţi
30.150
Plaţi către furnizori şi angajaţi
(27.600)
Numerar generat din exploatare
2.550
Dobânzi plătite
(270)
Impozit pe profit plătit
(900)
Fluxul de numerar înainte de elemente extraordinare
1.380
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
180
Numerar net din activităţi de exploatare
1.560

Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie

Achiziţia filialei X, fără numerarul dobândit (nota A)
(550)
Achiziţionarea de imobilizări corporale (nota B)
(350)
Încasări din vânzarea de echipament
20
Dobânzi încasate
200
Dividende încasate
200
Numerar net folosit în activităţi de investiţie
(480)

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare

Venituri din emisiunea de capital social
250
Venituri din împrumuturi pe termen lung
250
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
(90)
Dividende plătite* (1.200)
Numerar net utilizat în activităţi de finanţare
(790)

Creşterea netă a numerarului şi echivalentelor de numerar

290
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei (nota C)
120
Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei (nota C)
410

* Acesta poate fi evidenţiat, de asemenea, drept flux de numerar din exploatare.

Situaţia fluxurilor de numerar prin metoda indirectă (paragraful 18 b)

19-2
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Profit net înainte de impozitare şi elemente extraordinare
3.350
Ajustări pentru:
- Amortizare
450
- Pierderi din diferenţe de curs
40
- Venituri din investiţii
(500)
- Cheltuieli cu dobânzi
400
Profit din exploatare înainte de modificările capitalului circulant
3.740
- Creşteri ale creanţelor comerciale şi de altă natură
(500)
- Scăderea stocurilor 1.050
- Scăderea datoriilor către furnizori
(1.740)
Numerar generat din exploatare
2.550
Dobânzi plătite
(270)
Impozit pe profit plătit
(900)
Fluxuri de numerar înaintea elementelor extraordinare
1.380
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
180

Numerar net din activităţi de exploatare

1.560

Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie

Achiziţia filialei X, fără numerarul dobândit (nota A)
(550)
Achiziţia de imobilizări corporale (nota B)
(350)
Încasări din vânzarea de echipament
20
Dobânzi încasate
200
Dividende încasate
200
Numerarul net folosit in activităţi de investiţie
(480)

Fluxurile de numerar din activităţi de finanţare

Venituri din emisiunea de capital social
250
Încasări din împrumuturi pe termen lung
250
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
(90)
Dividende plătite*
(1.200)
Numerarul net folosit în activităţi de finanţare
(790)
Creşterea netă de numerar şi echivalente de numerar
290
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei (nota C)
120
Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei ( nota C)
410

*Acesta poate fi, de asemenea, evidenţiat ca flux de numerar din activităţi de exploatare.

Note la situaţia fluxurilor de numerar (metoda directă şi metoda indirectă)

A. Achiziţia filialei

În timpul perioadei grupul a achiziţionat filiala X. Valorile juste ale activelor

achiziţionate şi datoriilor preluate sunt următoarele:

Numerar
40
Stocuri 100
Creanţe 100
Imobilizări corporale 650
Furnizori (100)
Datorii pe termen lung (200)
Preţul total al achiziţiei 590
Mai puţin: numerarul deţinut de X (40)
Fluxul de numerar din achiziţie, fără numerarul achiziţionat 550

B. Imobilizări corporale

În timpul perioadei, grupul a achiziţionat imobilizări corporale cu un cost global de

1.250, din care 900 au fost achiziţionaţi prin leasing financiar. Au fost plătiţi 350 pentru
achiziţionarea imobilizărilor corporale.

C. Numerar şi echivalente de numerar

Numerarul şi echivalentele de numerar constau în disponibilităţi băneşti, solduri la bănci

şi investiţii în instrumente de pe piaţa monetară. Numerarul şi echivalentele de numerar
incluse în situaţia fluxurilor de numerar cuprind următoarele sume din bilanţ:
19-2 19-1
Casa şi conturi Ia bănci 40
25
Investiţii pe termen scurt 370
135
Numerar şi echivalent de numerar raportate anterior 410
160
Efectele variaţiei cursului de schimb valutar –
(40)
Numerar şi echivalente de numerar retratate 410
120

Numerarul şi echivalentele de numerar de la sfârşitul perioadei includ depozite la bancă

în valoare de 100 deţinute de o filială, care nu pot fi liber remise grupului, din cauza
restricţiilor aplicate schimbului valutar.
Grupul are facilităţi de împrumut nefolosite de 2.000, din care 700 pot fi folosite doar
pentru viitoare extinderi.

D. Informaţii pe segmente

Segment
Segment Total
A B
Fluxuri de numerar din:
Activităţi de exploatare 1.700
(140) 1.560
Activităţi de investiţie (640)
160 (480)
Activităţi de finanţare (570)
(220) (790)
490
(220) 290

Prezentarea alternativă (metoda indirectă)

Ca o alternativă, în situaţia fluxurilor de numerar obţinută prin metoda indirectă, profitul

din exploatare înainte de modificarea capitalului circulant este, uneori, prezentat astfel:

Venituri, cu excepţia veniturilor din investiţii 30.650

Cheltuieli de exploatare, cu excepţia amortizării (26.910)
Profitul din exploatare înainte de modificarea capitalului circulant
3.740
Anexa B

Situaţia fluxurilor de numerar pentru instituţiile financiare

Anexa este numai ilustrativă şi nu este parte integrantă din Standarde. Scopul anexei este
de a ilustra modul de aplicare a Standardelor pentru a ajuta la clarificarea sensului lor.
1. Exemplul evidenţiază doar valorile perioadei curente. Cifrele comparative ale
perioadei precedente se cer a fi prezentate în concordanţă cu IAS 1, Prezentarea situaţiilor
financiare.

2. Exemplul este prezentat folosindu-se metoda directă.

19-2
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Încasări din dobânzi şi comisioane 28.447
Plăţi de dobânzi (23.463)
Recuperări din credite scoase în extrabilanţier
237
Plăţi în numerar către salariaţi şi furnizori (997)
Profitul din exploatare înaintea modificării activelor de exploatare 4.224
(Creşteri) reduceri ale activelor de exploatare
Plasamente pe termen scurt (650)
Depozite ţinute In scopuri de reglementare şi control monetar 234
Avansuri către clienţi (288)
Creşterea neta a creanţelor din cărţi de credit (360)
Alte titluri negociabile pe termen scurt (120)
Creşteri (reduceri) ale obligaţiilor de exploatare
Depozite de la clienţi 600
Certificate de depozit negociabile (200)
Numerarul net din activităţi de exploatare înaintea impozitului pe profit 3.440
Impozit pe profit plătit (100)
Numerar net din activităţi de exploatare
3.340

Fluxul de numerar din activităţi de investiţie

Cedarea filialei Y 50
Dividende încasate 200
Dobânzi încasate 300
Încasări din vânzări de titluri netranzacţionabile 1.200
Achiziţionarea de titluri netranzactionabite (600)
Achiziţionarea de imobilizări corporale (500)
Numerar net din activităţile de investiţie
650

Fluxul de numerar din activităţi de finanţare

Emisiune de capital împrumutat 1 .000
Emisiune de acţiuni preferenţiale de către o filială 800
Rambursarea împrumuturilor pe termen lung (200)
Descreşterea netă a altor împrumuturi
(1.000)
Dividende plătite (400)
Numerarul net din activităţi de finanţare
200

Efectele variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului

şi echivalentelor de numerar
6OO

Creşterea netă de numerar şi echivalente de numerar

4.790
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei
4.050
Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei
8.840