Unitatea

scolară:
Colegiul
Tehnic ,,Ion Creangă”
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Clasa: a VIII-a
Profesor: Toma Mihaela
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECT: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Sintaxa frazei – subordonate necircumstanţiale. Exerciţii
TIPUL LECŢEI: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

OBIECTIV CADRU: dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1. să definească propoziţiile subordonate PR, SB, AT, CD, CI;
2. să cunoască termenii regenţi ai subordonatelor învăţate;
3.să recunoască predicatele şi subiectele în textele date;
4. să recunoască elementele de relaţie şi să precizeze rolul lor;
5. să delimiteze corect propoziţiile şi să precizeze felul lor;
6. să alcătuiască fraze în care anumite elemente subordonatoare să introducă, pe rând,
SB, PR, AT, CD, CI;
7. să facă expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţia corespunzătoare;
8. să contragă anumite subordonate în părţile de propoziţie corespunzătoare;
9. să alcătuiască fraze în care un anumit element regent să fie urmat de subordonate
diferite ( dintre cele studiate);
10. să rezolve cerinţele unui test formativ privind subordonatele învăţate;
11. să manifeste interes pentru studiul limbii române.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu manualul, exerciţiul
oral şi scris, exemplul, învăţarea prin descoperire.

Mijloace de învăţământ:
• Limba română- manual pentru clasa a VIII- a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmihăian, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008;
• Limba română – caietul elevului clasa a VIII-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmihăian, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008;
• Gramatică – fişe de lucru, colectiv de autori – coord. Eliza-Mara Trofin, Ed. Paralele 45,
2008;
• fişe cu sarcini de lucru pentru elevi.

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe echipe

DURATA: 50 min.
 Scenariu didactic

leoperaţionaObiective
T Secvenţele Conţinuturi Sarcini de lucru pentru elevi Strategia didactică Evaluare
lecţiei Metode Resurse Forme de
vizate
materia organizar
le e

2` Organizarea Consemnarea prezenţei Elevii pregătesc materialele Conver Caiete, Frontal

clasei elevilor. pentru lecţie saţia fişe
Asigurarea cadrului şi a diverse
atmosferei optime
desfăşurării lecţiei.

3` Actualizarea Sintaxa frazei și verificarea Recapitularea caracteristicilor Conver Caiete, Frontal Se apreciază
ideilor ancoră temei (Anexa 1) propoziției, raporturi sintactice, saţia tabla verbal
elemente de relație. Brainst răspunsurile
Ascultarea, completarea şi or date de elevi.
evaluarea răspunsurilor. mingul

1` Prezentarea ob. Se anunţă titlul lecţiei şi Primesc fișa de evaluare Conver Individu
obiectivele. saţia al

40 Desfășurarea Rezolvarea itemilor propusi Lucru individual Exerci Fişa de Individu

` evaluării în fișa de lucru (Anexa 2) ţiul lucru al
4` Asigurarea Profesorul și elevii rezolvă Notează în caiete tema. Conver Caietel Frontal
transferului oral itemii propusi în fișa saţia, e
Tema pentru de evaluare. explica
acasă Se indică elevilor tema ţia
pentru acasă. (Anexa 3)
ANEXA 1 Tema pentru data de 28.02.2017

Citeşte, cu atenţie, şi rezolvă cerinţele de mai jos:

I. Precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul de

mai jos:
,,Unii prieteni se miră de ce te desparţi pentru totdeauna de dânşii în clipa când ţi-au dovedit
că nu ţi-au fost niciodată prieteni”.
__________________ - ______________________________________________;

__________________ - ______________________________________________;

__________________ - ______________________________________________;

__________________ - ____________________________________________ 2 puncte

II. Subliniază predicatele, desparte în propoziţii textul şi precizează felul subordonatelor
1. A muncit şi el cât a putut. – __________

2. El pare că citeşte o carte. ____________

3. Nu şi-a dat seama că a greşit. __________

4. Fără îndoială că va reuşi la examen. _______

5. Datoria oricui împrumută o carte este a o restitui._______

6. Copilul a venit de unde l-ai trimis. ________

7. Mă pregătesc intens să iau examenul. ______

8. Nu a reuşit, fiindcă nu a învăţat. __________

9. Nu am ajutat pe cine a meritat. ___________

10. Va sta în gazdă până când va termina studiile.______ 5 puncte

III. Construieşte o subordonată subiectivă şi una completivă indirectă introduse prin

pronumele relativ cine.

1. ______________________________________________________________;

2. ______________________________________________________________.
2 puncte
din oficiu 1 punct
Anexa 2

Test sumativ
I. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, subliniază
CORECT. Dacă tu crezi că este incorectă, subliniază INCORECT. 20 pct.( 4*5 p.)

CORECT- INCORECT Prin expansiunea complementului din enunţul: S-a trezit în zori, se
obţine o subordonată circumstanţială de timp.

CORECT- INCORECT În fraza Am vizitat satul unde s-a născut Ion Creangă, propoziţia
introdusă prin adverbul relativ unde este circumstanţială de loc.

CORECT- INCORECT În timp ce învaţă, se gândeşte la vacanţă, elementul de relaţie

subliniat este o locuţiune conjuncţională.

CORECT-INCORECT În enunţul A aflat când se întoarce şi unde va locui, există o

circumstanţială de timp şi o circumstanţială de loc.

II. Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărui tip de propozitie din coloana A litera care
corespunde enunţului potrivit din coloana B. 40 puncte( 8*5p.)
A B
… CZ A. Cum a sosit, s-a culcat.
..... AT B. Cum n-a făcut exerciţiul, a luat o notă mică.
... CI C. Cum a învăţat, asa a ştiut.
… CT D. A aflat cum s-au întâlnit colegii lui în parc.
... CM E. Cum nu-I păsa de nimeni, nu învăţa de loc.
… CZ F. A organizat o petrecere cum n-am văzut.
…..CZ G. M-am gândit cum să rezolv problema.
… CD H. Cum lua note mici, nu a mai primit cadoul aşteptat.
III. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 30 pct.( 6*5p.)

1. Prin contragerea propoziţiei subliniate din fraza: Am venit aici să învăţ, se obţine un:
a. complement circumstanţial de cauză
b. complement circumstanţial de scop
c. complement indirect

2. Prin expansiunea complementului circumstanţial de cauză din propoziţia: Neînvăţând

lecţia, nu s-a dus la şcoală, se obţine propoziţia:
a. Neştiind lecţia,……..
b. Din cauza neştiinţei………….
c. Fiindcă nu a învăţat lecţia……………

3. Prin expansiunea complementului subliniat din propoziţia: Am fost în oraş dupa

cumpărături, se obţine o propoziţie:
a. circumstanţială de cauză
b. circumstanţială de scop

4. Propoziţiile din fraza E de mirare cum a reuşit, dar e de înţeles că nu ştie încotro se
îndreaptă sunt în ordine:
a. PP, CM, PP, SB, SB;
b. PP, SB,PP, SB, CL;
c. PP, SB, PP, SB, CD.

5. Complementul circumstantial de mod din enuntul S-a furişat în vârful picioarelor este:
a. în vârful;
b. în vârful picioarelor;
c. picioarelor.

6. Propoziţia subordonată subliniată din fraza Cum e cuminte, i-am cumpărat o bicicletă este:
a. circumstanţială de mod;
b. circumstanţială de cauză;
c. circumstanţială de scop.
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.
Anexa 3
Barem

I. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă, subliniază
CORECT. Dacă tu crezi că este incorectă, subliniază INCORECT. 20 pct.( 4*5 p.)

CORECT- INCORECT Prin expansiunea complementului din enunţul: S-a trezit în zori, se obţine o
subordonată circumstanţială de timp.
CORECT- INCORECT În fraza Am vizitat satul unde s-a născut Ion Creangă, propoziţia introdusă prin
adverbul relativ unde este circumstanţială de loc.
CORECT- INCORECT În timp ce învaţă, se gândeşte la vacanţă, elementul de relaţie subliniat este o locuţiune
conjuncţională.
CORECT-INCORECT În enunţul A aflat când se întoarce şi unde va locui, există o circumstanţială de timp şi o
circumstanţială de loc.

II. Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărui tip de propozitie din coloana A litera care corespunde
enunţului potrivit din coloana B. 40 puncte( 8*5p.)
A B
B… CZ A. Cum a sosit, s-a culcat.
.F.. AT B. Cum n-a făcut exerciţiul, a luat o notă mică.
.G.. CI C. Cum a învăţat, asa a ştiut.
A… CT D. A aflat cum s-au întâlnit colegii lui în parc.
C... CM E. Cum nu-I păsa de nimeni, nu învăţa de loc.
H… CZ F. A organizat o petrecere cum n-am văzut.
E…..CZ G. M-am gândit cum să rezolv problema.
D… CD H. Cum lua note mici, nu a mai primit cadoul aşteptat.

III. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 30 pct.(6*5p.)

1. Prin contragerea propoziţiei subliniate din fraza: Am venit aici să învăţ, se obţine un:
a. complement circumstanţial de cauză
b. complement circumstanţial de scop
c. complement indirect

2. Prin expansiunea complementului circumstanţial de cauză din propoziţia: Neînvăţând lecţia, nu s-a dus la
şcoală, se obţine propoziţia:
a. Neştiind lecţia,……..
b. Din cauza neştiinţei………….
c. Fiindcă nu a învăţat lecţia……………

3. Prin expansiunea complementului subliniat din propoziţia: Am fost în oraş dupa cumpărături, se obţine o
propoziţie:
a. circumstanţială de cauză
b. circumstanţială de scop

4. Propoziţiile din fraza E de mirare cum a reuşit, dar e de înţeles că nu ştie încotro se îndreaptă sunt în ordine:
a. PP, CM, PP, SB, SB;
b. PP, SB,PP, SB, CL;
c. PP, SB, PP, SB, CD.

5. Complementul circumstantial de mod din enuntul S-a furişat în vârful picioarelor este:
a. în vârful;
b. în vârful picioarelor;
c. picioarelor.

6. Propoziţia subordonată subliniată din fraza Cum e cuminte, i-am cumpărat o bicicletă este:
a. circumstanţială de mod;
b. circumstanţială de cauză;
c. circumstanţială de scop.
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.
Anexa 3
Fişă de lucru – tema pentru acasă

1. Subliniază complementele circumstantiale de cauza şi dezvoltă-le în propoziţii CZ.

Plângea de frică.
Au fost blocate drumurile din cauza zăpezii.
Şi-a înterupt călătoria din pricina zăpezii.

2. Contrage propoziţiile cauzale din frazele următoare:

Cum acasă nu se ocupă nimeni de el, a avut mari probleme.
Din cauză că făcea economii, nu-şi cumpăra nimic.
N-a venit la şcoală, deoarece a fost bolnav.

3. Alcătuieşte fraze în care verbele a trimite, a trece, a învaţa, a pleca să fie regente pentru o propoziţie
circumstantială de scop.

4. Alcătuieşte fraze pornind de la următoarele propoziţii regente şi precizează ce fel de propoziţii introduce
conjuncţia subordonatoare că în exemple.
E bine că…………………………………………….
Bucuria mea este că…………………………………….
Mă bucură faptul că………………………………….
Ştiu că………………………………………
Mă bucur că……………………………………….
Apreciez mult că……………………………………

5. Desparte în propoziţii frazele din textele următoare şi precizează tipul propoziţiilor.

– Lipseşti din faţa mea, spânule! Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Harap- Alb, căci el este
adevăratul nepot al împăratului Verde.
( I. Creangă, Povestea lui Harap- Alb)

Nu te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară, că nu-ţi este firea pentru aceasta.
( I. Slavici, Pădureanca)

Ela suferea şi nu ascundea nimănui că suferă, căci nu are orgoliul aspru de a nu se da în spectacol.
( Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Dragostea nu se termină niciodată pentru că ea produce în individ transformări în infinit.

( Radu Petrescu, Părul Berenicei)