JOCUL DIDACTIC

MATEMATIC
IORDACHE (MIHAI) DANIELA
 Motto:
,, Copilul râde:
Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă:
Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!
Bătrânul tace:
Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”

Lucian Blaga - ,, Trei feţe “

•
 Principiul de bază al metodelor de lucru cu elevii – realizarea unei permanente
gimnastici a minţii;
Jocul didactic – metodă pedagogică de succes – matematica oferind
un teren propice aplicării acestei metode.
Jocul didactic – ,, activitate complexă a copiilor în care ei reflectă şi
reproduc lumea şi societatea; adoptându-se la dimensiunile lor, se
asimilează cu acesta. ”
( Ursula Şchiopu )
•
• Jocurile didactice reprezintă o importanta aparte în compartimentul
strategiilor didactice specifice învățămîntului primar,îmbinînd
armonios dinamismul şi valenţa ameliorativă înaltă cu realizarea unor
obiective concrete ale lecţiei.
•
 Importanţa jocului didactic:
• este folosit în sprijinul învăţării;
• este un mijloc de educaţie indirect;
• antrenează operaţiile gândirii;
•
Activitate matematică – jocul didactic – cuprinde elemente de joc: surpriza,
cooperarea, întrecerea.
Un exerciţiu sau o problemă este un joc didactic dacă:
• realizează un scop şi o sarcină didactică;
• foloseşte elemente de joc;
• conţinut matematic accesibil şi atractiv;
• utilizează reguli de joc;
•
• Elementele de joc, încorporate în lecţie, garantează captarea atenţiei elevilor
pe tot parcursul activităţii didactice şi înlătură plictiseala, considerată
„păcatul de moarte al predării” (Herbart).
• Pentru folosirea jocului didactic ca metoda în activitatea de predare –
învăţare, la clasele primare, învăţătorul trebuie să dea dovadă de răbdare,
perseverenţă, tact pedagogic şi înţelegerea psihicului fiecărui elev
Desfăşurarea eficientă a jocului didactic presupune respectarea unor
cerinţe de ordin metodologic din care amintesc:
• organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat în funcţie
de particularităţile jocului ce urmează să se desfăşoare, de materialul
didactic utilizat;

• introducerea în joc constă în captarea atenţiei elevilor, crearea unei

atmosfere favorabile desfăşurării jocului;
• materialul didactic folosit trebuie să corespundă temei jocului, să fie
accesibil elevilor, să fie clar, atractiv, vizual pentru toţi elevii;

• anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia se face scurt şi sugestiv

• familiarizarea elevilor cu jocul este o etapă hotărâtoare pentru

desfăşurarea ulterioară a jocului; prin familiarizarea elevilor cu jocul se
trezeşte interesul pentru joc, se creează o atmosferă relaxantă, de bună
dispoziţie, favorabilă performanţelor şi se prezintă sarcina, regulile şi
elementele de joc;
• executarea jocului de probă va fi făcută întâi de învăţător apoi
de elevi şi se vor face precizări asupra regulilor, succesiunii
etapelor jocului, modului de rezolvare a sarcinilor;

• desfăşurarea propriu-zisă a jocului este momentul principal al

activităţii; desfăşurarea jocului şi obţinerea performanţei de către
elevi relevă gradul de înţelegere al jocului, nivelul însuşirii
cunoştinţelor vehiculate în joc, gradul de îndeplinire a sarcinilor,
gradul de respectare a regulilor, activizarea tuturor
elevilor în funcţie de posibilităţile lor, îmbinarea elementelor de
joc cu sarcinile didactice;
• eficientizarea jocului didactic necesită conceperea a 1-2
variante, după ce toţi elevii au realizat sarcinile din jocul propriu-
zis;

• în încheierea jocului didactic se fac aprecieri finale asupra

desfăşurării jocului.
JOCURILE MATEMATICE POT FI CLASIFICA
ASTFEL:
In funcţie de scopul şi sarcina didactică pot fi împărţite în:
• jocuri didactice ca jocuri de sine stătătoare,
• jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei,
• jocuri didactice în completarea lecţiei, intercalate sau la final,
• jocuri didactice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice
unui capitol.
•
In funcţie de aparatul formativ pot fi clasificate în :

• jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de analiză

• jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză (jocurile numerice
predate în cadrul operaţiilor cu numere naturale),
• jocuri matematice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii
(dintre jocurile numerice putem aminti pe cele pentru recunoaşterea
semnelor de ,,=”, ,,< “, ,,> “)
• jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (jocurile
de compunere a numerelor naturale în concentrul 0 – 10),
• jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacităţii.
•
 EXEMPLE DE JOCURI DIDACTICE :
Datele problemei s-au încurcat
•
• Scopul: operarea cu terminologia matematică specifică
problemelor, dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii;
• Sarcina didactică: să ordoneze fragmentele unei probleme în
ordinea necesară (date, cerinţă, rezolvare, răspuns), să rezolve
problema.
• Material didactic: plicuri cu jetoane, fişe, lipici.
• Desfăşurarea jocului:
• Colectivul de elevi este împărţit pe echipe. Fiecare echipă
primeşte câte un plic cu jetoane pe care sunt scrise probleme
fragmentate. Elevii vor aşeza în ordine fragmentele şi vor
rezolva problema. Echipa care va rezolva cel mai repede
sarcina este declarată câştigătoare şi va primi recompensă
mere şi pere.
• ●
Pe o farfurie sunt 26 de mere şi
●
Câte pere sunt?
●
Cerinţă pere
●
Merele sunt 18. ●
Date ●
Răspuns:
●
Rezolvare ………………….
 • Un alt joc asemănător este „Descurcă problemele”.
• Elevii au ca sarcină de această dată să unească ceea ce se potriveşte, datele
cu cerinţele şi rezolvarea fiecărei probleme încurcată. Jocul se desfăşoară în
mod individual pe fişe. Este declarat câştigător elevul care rezolvă cel mai
repede sarcina. Acesta primeşte calificativul „Foarte bine”.
•
●
Unchiul lui Andrei are 15 oi albe iar ●
Câte oi i-au rămas ●
32 – 13 = 19
oi negre cu 7 mai puţine bunicului?

●
Pe o păşune se află o turmă de ●
Câte oi negre are ●
50 – 4 = 46
32 de oi. 13 oi sunt negre, iar unchiul lui Andrei?
restul sunt albe.

●
Bunicul avea 50 de oi. El a ●
Câte oi albe erau pe ●
15 – 7 = 8
vândut 4 oi. păşune?
 PUNGUŢA CU CÂŢI BANI ?

Scopul jocului:
• formarea deprinderii de a calcula rapid;
• dezvoltarea spiritului competitiv;
Sarcina jocului:
• descoperirea sumei din fiecare pungă;
Material didactic:
• punguţe, jetoane cu numere:
Regula jocului:
La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumeză
valorile înscrise pe jetoane.

500 20 200 100

50
50
100 100 500
1
CUBUL

Figuri geometrice – patrulatere – feţe ale

corpurilor

a) Descrie:culorile, formele, mărimile, etc.

b) Compară: ce este asemănător şi ce este diferit?
c) Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
d) Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune?
e) Aplică: ce poţi face cu el? Cum poate fi folosit?
f) Argumentează pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.

•
 Câte bomboane ?
Am bomboane şaptezeci,
Cu alune mici, întregi.
Din acestea, treizeci dau
Pisicuţului Miorlau,
Care stă numai în casă, ( 70 – 30 = 40 )
Fiind iarna prea geroasă.
Şi mai dau vreo cincisprezece
Lui Azor, poate îi trece
Gripa, că tuşeşte rău,
Oare câte mănânc eu ? ( 40 – 15 = 25 )
R: 25 bomboane.
•
• J. Fr.afirma ca “plictiseala este pacatul de moarte al predarii”.
Folosirea jocului poate feri de acest pacat.
• Trebuie remarcat faptul ca invatarea nu este scopul in sine al
jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate
jocurile si consta in obtinerea succesului si a satisfactiei.
•
 Nimeni, nici o armată din lume, nu
poate opri o idee a cărui timp a sosit.”

Victor Hugo
•
 

VA MULTUMESC !