PROIECT DIDACTIC

DATA: 27.05.2015
ARIA CURRICULARĂ: Limbӑ şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Moara cu noroc – caracterizarea lui Ghiţă
TIPUL LECŢIEI: mixtă
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Realismul
SCOPUL LECŢIEI: formarea deprinderilor de caracterizare a personajelor literare
PROFESOR: Grigore Elena Andreea

COMPETENŢE GENERALE:

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în

domeniul literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare;
4. Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi;
5. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe
de lectură.
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul
cultural în care a apărut aceasta
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor
judecăţi proprii.

OBIECTIVE:
- la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
- să încadreze opera studiată într-o epocă literară;
- să cunoască elementele de structură şi de limbaj ale operei;
- să cunoască modalităţile de caracterizare a personajului literar;
- să identifice tipuri de personaje în opera studiată;
- să identifice modul de expunere şi figurile de stil folosite în realizarea portretului
personajului principal;
- să extragă din text informaţii privind aspectul social, psihologic, fizic şi moral al
personajelor;
- să identifice tipologia personajelor;

STRATEGIA DIDACTICĂ
1. RESURSE
 Fişe de lucru
 Tabla
 Locul de desfăşurare: sala de clasă
 Timp de lucru: 50 de minute

2. METODE ŞI PROCEDEE: lectura, observaţia, conversaţia, învăţarea prin

descoperire, lucrul cu textul, explicaţia, metoda ciorchinelui

3. FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală şi

activitate pe grupe

SCENARIUL DIDACTIC
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea Metode şi Forme de
elevilor procedee organizare
Organizarea - Notează absenţii -pregătesc Conversaţia Activitate
clasei - asigură un climat propice
materialele frontală
desfăşurării activităţii
pregăteşte materialele necesare
necesare desfăşurării lecţiei

Reactualizarea - profesorul adresează - sunt atenţi, Conversaţia Activitate

cunoştinţelor întrebări elevilor: Cine a răspund la Explicaţia frontală
dobândite scris nuvela „Moara cu întrebările Dialogul Activitate
anterior noroc”? În ce perioadă îl adresate
individuală
încadraţi pe Ioan Slavici? - completează
Ce opere a mai scris răspunsurile
Slavici? Care este colegilor
conflictul nuvelei? - adresează
Explicarea titlului operei întrebări
etc.
Anunţarea Anunţă titlul lecţiei: - notează pe caiete Expunerea Activitate
titlului lecţiei Caracterizarea lui Ghiţă titlul lecţiei frontală
şi a - prezintă obiectivele - sunt atenţi la
obiectivelor indicaţiile
urmărite
profesorului
Dirijarea 1.În mijlocul tablei scrie 1.se gândesc la Conversaţia Activitate
învăţării frontală
numele personajului Ghiţă, tema propusӑ, ies Ciorchinele
Activitate
le cere studenţilor sӑ noteze la tablӑ pentru a
individuală
toate ideile, sintagmele sau nota ideile
enunţurile care le vin în descoperite
minte în legӑturӑ cu aceastӑ
temӑ, trӑgându-se linii între
acestea şi cuvântul iniţial

2.împarte clasa în trei 2.se împart în Explicaţia

Activitate
grupe, fiecare grupă va grupe Expunerea
frontală
primi o fişă de lucru pentru - reţin sarcina de Observaţia
caracterizarea personajului lucru, observă, fişa de lucru
Activitate
(Anexa I) compară, deduc Învăţarea
pe grupe
- acordă elevilor 10 minute exemplifică
prin
pentru a realiza - colaborează şi
caracterizarea personajului completează fişele descoperire
Activitate
dat de lucru
individuală
- propune elevilor să - numesc un
 prezinte rezultatele lucrului reprezentant al
în echipă în faţa clasei grupului pentru a
prezenta în faţa
clasei rezultatele
obţinute în cinci
minute
- adresează
întrebări colegilor
care prezintă

Asigurarea întreabă elevii ce nelӑmuriri -sunt atenţi şi Conversaţia Activitate

feedbackului au în legӑturӑ cu tema răspund la individuală
prezentatӑ întrebările Activitate
-dă posibilitatea elevilor să adresate de către frontală
adreseze alte întrebări profesor
-face aprecieri verbale adresează
întrebări
suplimentare

Tema pentru -le cere elevilor sӑ realizeze Notează pe caiete Conversaţia Activitate
tema pentru acasă frontală
acasӑ o caracterizare de 1-2
pagini a personajului Ghiţӑ
Anexa I

Caracterizarea personajului principal

În elaborarea caracterizării personajului, apelaţi şi la citatele următoare:

1. ,,Personajele din nuvela realist-psihologică au acel amestec de bine şi de rău
ce se află la oamenii adevăraţi.”(G. Călinescu)

2. „Cârciumarul este un ins energic, cu gustul riscului şi al aventurii.”

(Magdalena Popescu)

3. „Aparent apatic şi dominabil, calm, aşezat, Ghiţă e omul de rând ambiţios cu

discreţie, mânat de o voinţă teribilă ascunsă, de o încăpăţânare mută în stare,
pentru îndeplinirea unei hotărâri disperate, nedestăinuite nimănui, să-şi calce în
picioare tot ce are mai sfânt, să-şi împingă soţia în braţele celui pe care vrea să-l
răpună şi apoi s-o omoare cu cuţitul.” (Dumitru Micu)

Grupa I – Plecând de la citatele de mai jos, realizaţi statutul social al

personajului principal şi tipologia personajului (utilizaţi şi informaţiile
referitoare la acest personaj pe care le deţineţi ).

Citatul Trăsătura Modalitatea de

caracterizare
„Vorba scurtă, răspunse Ghiţă, să
rămânem aici să cârpesc şi mai departe
cizmele oamenilor,care umblă toată
săptămâna în opinci ori desculţi iară dacă
duminica e noroi, îşi duc cizmele în mână
până la biserică, şi să ne punem pe prispa
casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine,
amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei. Iacă
liniştea colibei.”
„- Atunci să nu mai pierdem vorba
degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul
şi de Sf. Gheorghe cârciuma de la moara
cu noroc e a noastră.”
„Abia trecuseră dar câteva luni după Sf.
Gheorghe, şi drumeţii mai umblaţi nu
ziceau că are să facă popas la Moara cu
noroc, ci că se vor opri la Ghiţă, şi toată
lumea ştia cine e Ghiţă şi unde e Ghiţă, iar
acolo, în vale, între pripor şi locurile rele,
nu mai era Moara cu noroc ci cârciuma lui
Ghiţă.”
„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să
n-aibă nevasta şi copii, pentru ca să poată
zice: „Prea puţin îmi pasă!” Se gândea la
câştigul pe care 1-ar putea face în
tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă
înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă
ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost
gata să-şi pună pe un an, doi capul în
primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu
putea să facă ce-i plăcea.”
„Sâmbătă de cu seară locul se deşerta, şi
Ghiţă, ajungând să mai răsufle, se punea
cu Ana şi cu bătrâna să numere banii, şi
atunci el privea la Ana, Ana privea la el,
amândoi priveau la cei doi copilaşi, căci
doi erau acum, iară bătrâna privea la
câteşipatru şi se simţea întreţinută, căci
avea un ginere harnic, o fată norocoasă,
doi nepoţi sprinteni.”
Cӑci adunase mulţi bani Ghiţӑ, atât de
mulţi încât în fiecare zi îşi zicea:„ Mult a
strâns arândaşul”.
Rămâind singur cu Ana şi cu copiii, Ghiţă
priveşte împrejurul său, se bucură de
frumuseţea locului şi inima-i râde când
Ana cea înţeleaptă şi aşezată deodată îşi
pierde cumpătul şi se aruncă răsfăţată
asupra lui, căci Ana era tânără şi frumoasă,
Ana era fragedă şi subţirică, Ana era
sprintenă şi mlădioasă, iară el însuşi, înalt
şi spătos, o purta ca pe o pană subţirică

Grupa II – Realizaţi statutul moral al personajului principal, plecând de la

următoarele citate:
Citatul Trăsătura Modalitatea de
caracterizare
„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-
aibă nevasta şi copii, pentru ca să poată zice:
„Prea puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul
pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică,
vedea banii grămadă înaintea sa şi i se
împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui
câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi
capul în primejdie. Avea însă nevastă şi
copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.
Da, îşi zise el într-un târziu, sunt un om
fӑrӑ de suflet: n-aş fi trebuit eu sӑ plec şi
fӑrӑ de a o fi întrebat ce are sӑ-mi spunӑ.
Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu
aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura
când o vedea pe dânsa veselă: acum el se
făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru
orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca
mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea
să te sperii de el, iar când se mai hârjonea
câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne
cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţe.

Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: "Ghiţă!

ce-i cu tine?", însă ea nu mai îndrăznea să-i
vorbească dezgheţat ca mai nainte, căci se
temea ca nu cumva el să se mânie şi pe
dânsa, ceea ce nu făcuse încă până atunci.”

„se gândea la câştigul pe care l-ar putea face

în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă
înaintea sa.”

“Ghiţă luă pe unul dintre copii şi-l sărută.

— Sărmanilor mei copii, zise el, voi
nu mai aveţi, cum avuseseră părinţii voştri,
un tată om cinstit.”

Cinstit nu e decât omul care a astupat

gurile rele, pe care nimeni nu-l poate grӑi
de rӑu: Eu nu mai pot sili pe nimeni sӑ
nu le zicӑ copiilor ӑstora: tatӑl vostru e
un ticӑlos!

Grupa III – Realizaţi statutul psihologic al personajului principal, plecând de

la următoarele citate:
Citatul Trăsătura Modalitatea de
caracterizare
„Ei! Ce să-mi fac?... Aşa m-a lăsat
Dumnezeu!... Ce să-mi fac dacă e în mine
ceva mai tare decât voinţa mea? Nici
cocoşatul nu e însuşi vinovat că are cocoaşe
în spinare.”
„Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci
eu n-am sa mă iert cat oi trai pe fata
pamantului”.
„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...)
un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un
ticălos”.
„Simt numai că mi s-a pus ceva de-a
curmezişa în cap şi că nu pot să te las viuă
în urma mea. Acu, urmă el peste puţin, acu
văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din
faţa ta că eu te-am aruncat ca un ticălos în
braţele lui, pentru ca să-mi stâmpăr setea de
răzbunare, dacă mai adineaoră l-aş fi găsit
aici, poate că nu te-aş fi ucis.”
„Tu eşti om, Ghiţă, om cu multă ură în
sufletul  tău, şi eşti om cu minte: dacă te-aş
avea tovarăş pe tine, aş rade şi de dracul  şi
de mumă-sa. Mă simt chiar eu mai vrednic
când mă ştiu alăturea cu un om ca  tine".
„nu mai zâmbea ca înainte, ci râdea cu
hohot, încât îşi venea să te sparii de el”
„Ana simţea că de câtva timp bărbatul ei s-a
schimbat şi îi părea că, de când are câini,
ţine mai puţin la nevastă şi la copii.”
„Tare om eşti tu, Ghiţă, grăi Pintea pe
gânduri. Şi eu îl urăsc pe Lică, dar n-aş fi
putut să arunc o nevastă ca a ta drept
momeală în cursa cu care eu vreau să-l
prind.”
“Tu eşti om, Lica, iar Ghita nu e decat o
muiere imbracata in haine barbatesti, ba
chiar mai rău decat asa! Ii spuse Ana."