1

Data : 19 mai 2011

Clasa : a V-a
Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Obiectul : LIMBA ROMÂNĂ
Subiectul : ATRIBUTUL
Tipul lecţiei : recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor

COMPETENŢE GENERALE :
 utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
orale \ scrise în diferite contexte de realizare,cu scopuri precise.
COMPETENŢE SPECIFICE :
 2.3-alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere
gramatical;
 3.4-sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
a. cognitive:
 să definească atributul;
 să identifice, în texte date, tipurile de atribut studiate;
 să identifice partea de vorbire prin care sunt exprimate
atributele din anumite contexte;
 să alcătuiască enunţuri cu diferite tipuri de atribut;
b. afective:
 vor introduce cunoştinţele acumulate în propriul sistem de
valori.
c. psiho-motorii :
 să manevreze cu atenţie instrumentele de lucru, inclusiv
fişele cu sarcinile de realizat;
 2

 să-şi reprime orice gest inutil.

STRATEGIA DIDACTICĂ

a. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul oral şi

scris, analiza sintactică şi morfologică, învaţarea prin descoperire,
METODA CIORCHINELUI, ESEUL DE 5 MINUTE ;

b. Mijloace de învăţământ şi materiale didactice : Limba română în

gimnaziu, autor Sofia Dobra, Editura Humanitas Educational, 2006,
Fişe de lucru - Gramatica, clasa a V-a, coordonator Eliza-Mara
Trofin, Editura Paralela 45, 2006, rebus, caietul de notiţe, fişa
individuală de exerciţii, Limba română, gramatică şi exerciţii, autori
Larisa Kozak şi Ramona Răducanu, Editura Aula, Braşov 2008.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII:

 activitate frontală;
 activitate pe grupe;
 activitate individuală.

MODALITĂŢI DE EVALUARE :
 observarea sistematică a elevilor;
 evaluare verbală prin calificative, pe tot parcursul
activităţii ;
 aprecieri generale şi individuale,pozitive şi negative;
 ESEUL DE CINCI MINUTE

RESURSE: -capacităţile de învăţare ale elevilor.

Din punct de vedere al capacităţilor de învăţare, clasa este
relativ omogenă. Majoritatea elevilor dispun de capacităţi de învăţare
sporite, ceilalţi având resurse suficiente pentru o bună colaborare cu
profesorul în vederea desfăşurării cu succes a activităţii didactice.

NUMĂR DE ELEVI : 19
SPAŢIU : sala de clasă
TIMP: 50 de minute
 3

 BIBLIOGRAFIE:
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru
gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
 Chiriţă, Cornelia (coord.) Gramatică. Fişe de lucru, Paralela
45, Piteşti, 2008;
 Popescu, Ştefania, Gramatică practică a limbii române cu o
culegere de exerciţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983;

0. ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

a). profesorul-
-face prezenţa şi notează absenţele;
-asigură climatul necesar bunei desfăşurări a lecţiei.
b). elevii –
-pregătesc materialele necesare desfăşurării activităţii;

1. VERIFICAREA TEMEI
- se verifică frontal tema şi se corectează eventualele greşeli.

2. CAPTAREA ATENŢIEI
- se va realiza printr-un exerciţiu : elevii vor completa un mic rebus ( anexa 1 )
,conform definiţiilor propuse. Pe verticala A-B vor descoperi numele părţii secundare de
propoziţie pe care tocmai au studiat-o.

3. ENUNŢAREA OBIECTIVELOR
- profesorul – va scrie titlul noii lecţii pe tablă;
- le va comunica elevilor obiectivele noii activităţi ,precum şi scopul
acestei lecţii-va fi o lecţie de consolidare a cunoştinţelor referitoare la
atribut.
- elevii – vor nota pe caiete titlul lecţiei;
 4

- vor asculta cu atenţie indicaţiile profesorului.

4. ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR
- acum se va aplica METODA CIORCHINELUI. Elevii vor primi câte o fişă
(anexa 2) conţinând “ciorchinele “ atributului. Prin întrebări ,adresate frontal de către
profesor, elevii va trebui să completeze ,cu informaţiile potrivite referitoare la atribut,
spaţiile corespunzătoare. Sunt întrebări de tipul :
 Ce este propoziţia ?
 Care sunt părţile de propoziţie ?
 Cum se clasifică ele ?
 Care sunt părţile principale de propoziţie ? Dar cele secundare ?
 Ce este atributul ?
 Care sunt regenţii atributului ?
 La ce întrebări răspunde atributul ?
 Care sunt tipurile de atribut ? Care este criteriul după care se clasifică astfel ?
 Prin ce se exprimă atributul adjectival ?
 Prin ce se exprimă atributul substantival ? Dar cel pronominal ?
- de menţionat că răspunsurile elevilor vor fi însoţite în permanenţă de exemple ,enunţuri
care să susţină suportul teoretic.

5. CONDUCEREA PROCESULUI DE CONSOLIDARE ŞI

SISTEMATIZARE
-elevii vor fi împărţiţi în patru grupe ; fiecare grupă va primi câte o fişă de lucru
conţinând diverse exerciţii referitoare la atribut ( anexa 3).
Elevii vor avea un scurt timp de gândire ,vor propune soluţii la sarcinile stabilite.
Răspunsurile vor fi exprimate oral. Reprezentanţii celorlalte grupe vor face eventuale
corecturi.

6. FEED-BACK-UL
-feed-back-ul are loc permanent pe parcursul conversaţiei, în cadrul conducerii
învăţării, şi constă în aprecieri verbale făcute de profesor: E bine! Da! Exact! .

7. EVALUAREA
-se realizează verbal, pe toată desfăşurarea activităţii didactice;
- ESEUL DE CINCI MINUTE.

8. RETENŢIA & TRANSFERUL

- profesorul le indică elevilor tema de efectuat acasă , oferind anumite sugestii de
rezolvare.
 5

ANEXA 1

REBUS

- ATRIBUTUL \ clasa a V-a -

1. Un cuvânt care îndeplineşte în enunţ o funcţie sintactică devine… ( 3 cuv.)

2. …… este partea gramaticii care studiază unităţile sintactice.
3. În enunţul “ Fluturii dansează în adierea dimineţii .” cuvântul subliniat este….
4. Predicatul este verbal şi ……………
5. Substantivul păpădia din enunţul “ A înflorit păpădia în vale.” are funcţia
sintactică de ………….
6. Propoziţia “ Lucrau zilnic la proiectul lor .” are subiect neexprimat………….
7. Se dă enunţul : “ Vrăbii gălăgioase mi-au invadat grădina.” .Dacă adjectivul
gălăgioase este atribut, înseamnă că substantivul vrăbii este pentru el ……..

B
 6
PĂRŢ
I
ANEXA 2 DE
PROP. secun-
dare

ATRI- adj.
subiect BUTUL

între- tipuri
bări

prono-
minal
substan
tivul

prepo-
ziţional
numera
l

subst.
în G.
 7

ANEXA 3 GRUPA I

FIŞĂ DE LUCRU

1. Precizează felul atributelor subliniate, completând spaţiile punctate:

a. Buturuga mică răstoarnă carul mare.

...........................................................................................................................
b. Cadoul de la ea m-a binedispus.
...........................................................................................................................
c. Aerul de munte este curat.
...........................................................................................................................
d. Peştera avea o mulţime de locuri tainice.
………………………………………………………………………………………….

2. Identifică , prin subliniere, atributele adjectivale din enunţurile de mai jos

şi precizează , pe spaţiile punctate, prin ce părţi de vorbire sunt exprimate:

 Soarele zâmbeşte naturii vesele.

............................................................................................
 Câmpul înverzit cântă cu o voce tremurătoare.
............................................................................................
............................................................................................
 Cele doua fete îşi marturisesc dorinţele arzătoare.
...........................................................................................
...........................................................................................
 A treia garoafă mi-a trimis un sărut dulce.
...........................................................................................
...........................................................................................
 8

GRUPA II
FIŞĂ DE LUCRU

1. Indică atributele substantivale genitivale şi atributele substantivale

prepoziţionale din versurile de mai jos, completând tabelul:
Rugii de mure,
nuferii apei
ajung, uşurel,
în burta caprei.
În iarba subţire
a făgetului,
păpădii, calomfire,
în burta iedului.
Mărul, cartoafa
( cartoafa napului)
şi garoafa
în burta ţapului.
Iedul, iada,
ţapul, iezii,
şi capra
în burta livezii ...
Nichita Stănescu, George Tomozei, Livada

Atribute substantivale prepoziţionale Atribute substantivale genitivale

2. Completează spaţiile libere din textul de mai jos cu articolul genitival:

Razele calde ……soarelui încălzesc plaiurile înverzite……ţării. Sămânţa

rodnică…..grâului încolţeşte în brazdele adânci………ogoarelor.
 9

GRUPA III

FIŞĂ DE LUCRU

1. Realizează acordul adjectivelor ,cu funcţie sintactică de atribut

adjectival, cu substantivele determinate:

 Liniştea (adânc) ................... din gradină mi-a amintit de vacanţa

(minunat) ............................ din Ardeal.
 Abia aştept ploile (cald)................. de vară.
 Mama mi-a făcut prajitura (preferat) ...................... şi am mâncat-o
gândindu-mă la fructele (dulce) .................... din ograda bunicii.

2 . Subliniază atributul pronominal din fiecare propoziţie şi precizează

alăturat cazul părţii de vorbire prin care este exprimat:

Cazul
 [ ….] Zâmbetul lui îmi amintea de clipele minunate petrecute
împreună.
 [……] Zvonurile despre tine m-au dezamăgit.
 [……] Nu sunt de acord cu purtarea ei.
 [……] Nu voi mai avea prieteni ca tine.
 10

GRUPA IV

FIŞĂ DE LUCRU

1. Analizează atributele din enunţurile de mai jos:

a. „Urma vântului tăia brazde adânci şi mişcătoare în iarba rară şi

sălbatică.” (C. Hogaş)
b. „Oşteni ca noi se mai găsesc …” (Mihail Sadoveanu)
c. „La vârful ramurilor e o tipsie de flori trandafirii…” (I. Simionescu)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

2. Alcătuieşte enunţuri astfel încât cuvintele date să fie atribute

adjectivale și menționați-le cazul.

 vesel- …………………………… ………………………

 citit- ………………………………………. ………………………
 tău-………………………………………… ……………………
 tot- ……………………………………….. ………………………
 râzând-……………………………………… ………………………
 două- ……………………………………….. ……………………
 foarte deștept-………………………………. …………………….
 (om) cu dare de mână…………………………………..
……………..
 11

3.Alcătuieşte enunţuri astfel încât cuvintele date să fie atribute

substantivale și menționați-le cazul și partea de vorbire prin care este
exprimat:
 Oana
 Băiat


 Oana