Concepeti un eseu argumentativ, de una-doua pagini, in care sa dezvoltati corelatia cunostinte-

abilitati-aptitudini-atitudini. Pe durata elaborarii lui, aveti in vedere urmatoarele repere:

- importanta fiecarui element constituent al corelatiei;

-raportarea lor la domeniile experientiale, respectiv la temele anuale de studiu;

- oglindirea elementelor sale in profilul prescolarului.

Corelatia cunostinte-abilitati-aptitudini-atitudini

Corelatia de forma cunostinte-abilitati-aptitudini-atitudini ne aduce in gand o sfera sectionata in

patru si o piramida. Asa ne imaginam structura intelectuala si morala a educabilului in formare.
Aceasta comparatie ne duce cu gandul mai departe: la elementele componente ale unei
competente. Realizam ca imaginile infatisate in minte mai inainte sunt chiar partile sale
constituente.

Sa revenim la corpurile in discutie. Si in cazul sferei, si in cel al piramidei, este destul sa

lipseasca o parte pentru a nu mai putea vorbi de un intreg. Prin analogie, si In cazul unui
educabil, e destul sa lipseasca o parte din componenta unei competente pentru a nu mai putea
vorbi de progres si de succes scolar si profesional.

Sunt de parere ca educatorul trebuie sa aiba o asemenea viziune asupra a ceea ce constituie
fondul de achizitii al unui prescolar, elev in devenire, si sa caute raspunsuri viabile la intrebarile:
Ce? De ce? Cum?

In calitate de formator, acesta are menirea sa aduca plusuri de valoare in virtutea raspunsurilor
gasite la intrebarile-ancora.

Avand la dispozitie trei ani, educatorul afla particularitatile copilului, ii identifica nevoile si ia
masurile necesare pentru a completa lipsurile observate in cele cinci domenii de dezvoltare si
pentru a corecta greseli de conduita. Deloe intamplator, nivelul pre-elementar este destinat
stimularii comportamentale prin mijloace ce valorifica dimensiunile dezvoltarii. Deloc
intamplator, domeniile de dezvoltare vizate constituie bazele pe care se formeaza competentele-
cheie. Asadar, educatia timpurie este fundamentala pentru orice demers instructiv-formativ,
prezent si viitor. De pilda, aceasta cuprinde intervalul de varsta in care se contureaza sintagma
cei 7 ani de acasa. Mai cu seama in prescolaritate , educatorul si parintii poate actiona in moduri
care elimina carentele educative.

Intelegand esenta lucrurilor, crestem sansele de a oferi acte de calitate in grupul de invatare.
In continuare, construim legaturi intre corelatia invocata, domeniile experientiale si temele de
studiu anuale. Cadru legal permisiv avem: noul curriculum pentru educatia timpurie, planul de
invatamant, metodologia lui de aplicare, programa specifica, curriculumul la decizia scolii - in
speta, cel optional, normele din legea educatiei cuprinzand principiile de referinta (al centrarii pe
copil, al invatarii active, al dezvoltarii integrate). La indemana mai avem: didactica jocului,
psihopedagogia activitatilor ludice, tehnicile de predare proprii educatiei nonformale, strategiile
de arta dramatica pentru copii, teoria inteligentelor multiple, atuurile stilurilor de invatare.
Gandind la toate acestea, educatorului ii mai ramane: sa isi adapteze stilurile didactice de predare
si de comunicare la profilul fiecarui copil si la profilul grupei, sa diversifice resursele materiale si
mijloacele multimedia, sa aprofundeze o serie de continuturi; despre stimularea
comportamentala, stimularea creativitatii si prin jocurile integrate, formatia joc-invatare,
exprimarea dramatica la varste timpurii. Dand curs ideilor expuse, educatorul pune in miscare
mecanismele corelatiei enuntate.

Drept exemplu, in centrele de interes (Constructii, Stiinta, Arte, Biblioteca, Joc de rol, Nisip si
apa), desfasurand activitati pe domenii experientiale -bine coroborate cu jocurile, prescolarii
acumuleaza cunostinte elementare, isi formeaza abilitati si atitudini, descopera aptitudini.
Esentialul se poate cuprinde in sfera numita ADE, pe fondul temelor anuale de studiu. Aceasta
categorie favorizeaza aplicarea urmatoarelor principii: individualizarea copilului, diversitatea
contextelor sisituatiilor de invatare, altemarea formelor de organizare a activitatii, invatarea
bazata pe joc. Privind lucrurile in profunzime, vedem multiple oportunitati in virtutea carora se
poate dobandi baza de cunostinte generice porivite temelor, insa cu conditia sa li se ofere
prescolarilor suporturi informative, concret intuitive si sugestive, perfect adaptate la nivelurile
lor de accesibilitate, la ritmurile si stilurile lor de invatare. Procedand astfel, raspundem nevoilor
copiilor si, implicit, ne raportam la caracteristicile lor. Pe cale de consecinta, inseamna ca
respectam natura fiecaruia. Procedand asa, punem temelia triadei abilitati-aptitudini-atitudini
prin raspunsuri punctuale si ingenioase la intrebarile Ce? si Cum? De pilda, sa ne gandim numai
la beneficiile anumitor jocuri - simbolice si cu reguli (didactice si distractive). Sa ne gandim si la
semnificatia conceptelor experimentare si explorare. Stim cat de mult corespund acestea cu
specificul educabilului de 3 - 6 ani si cat de mult incurajeaza ele munca in echipa. Suntem de
parere ca, prin jocurile di conceptele amintite, facilitam invatarea sociala di didactica.

Ambele tipuri de invatare sunt pe masura potentialului luat ca etalon in stadiul de gandire al
prescolarului - stadiul preoperational. In context, privim potentialul din patru unghiuri:
intelectual, emotional, psihomotric, creativ.

Pentru reusita demersu1ui instructiv-forrnativ - per ansamblu analizat si orientat spre corelatia in
cauza, recomandam studierea unui document legislativ relevant in materie, opera unor experti in
educatie: Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7
ani. Acest document contine o baza de date stiintifice si sugestii metodologice demne de urmat;
sunt o mina de aur intr-o sala de grupa si, totodata, in centrele de interes. Educatorul cu viziune o
exploateaza ca pe un spatiu rezervat dezvo1tarii holistice. Intr-un mediu stimulativ si incluziv,
copilu1 are sanse sporite sa isi internalizeze continuturile in temeiul carora isi sedimenteaza achi-
zitiile fundamentale, adecvate intervalului de varsta. Ne referim la achizitiile care i se pretind la
intrarea in ciclul primar. Ca atare, este certitudinea ca avem in fata profilul unui copil educat ce
va avea de ,,strabatut" in lung si-n lat clasa pregatitoare. Atunci va incepe aventura, in cautarea
sensurilor care definesc lumea inconjuratoare si a celor ce il definesc ca fiinta adaptata la
provocari soldate cu experiente de invatare.

In considerarea afirmatiilor redate in prezenta lucrare, formulam o idee concluziva: Raportul

dintre elementele punctate ( cunostinte-abilitati-aptitudini-atitudini) isi dovedeste forta doar
daca, in mediul (extra)scolar, se creeaza conditiile propice dezvoltarii pentru fiecare domeniu.
Pentru expresivitate, abordarea educatorului poate lua infatisarea unei sfere sau a unei piramide,
pusa in ansamblul educatiei de-a lungul vietii. Abordarea lui se poate incadra intr-un cvartet
constituit, fireste , din cele patru elemente interdependente: cunostinte-abilitati aptitudini-
atitudini. Si totusi, exista ceva ce conteaza mai mult decat infatisarea plastica a corelatiei. Este
acel ALTfel in care ii dam putere maxima ansamblului fond-forma. E complexul de raspunsuri la
intrnbarile Ce? si Cum? E spirit inovativ in stare pura, eliberat ca prin tact pedagogic.