Almanahul Graficei Romane 1927

PERIODICE
;ECTIA
www.dacoromanica.ro
ALMANAHUL
ROMANE
1927
www.dacoromanica.ro
EDITURA
GRAFICA ROMÂNA
SCRISUL ROMÂNESC
CRAIOVA
www.dacoromanica.ro
ce
munci curate pusö serviciuf
teresat af prezentöm
trufea acest
vie a care au reafizat
operife printlo
mai printr'o
De fa Craiova, au pornit
atâtea initiative generoase, am pornit patru o
regenerare a românesc. Am pfecat
aceastö fuptö fa
nevoia mare pe care o apöram förö
resurse noastre
un mare pentru cd nici odatö puse
nu sunt am
am Am micifor
noatre atmosfera recufegere
a puterifor moment care
azi puterea noud creiatoare a
romdnesc. revista tutu
for, organizate fe for
un
orizont mai o sintezö mai afes un
www.dacoromanica.ro
o despre trecutuf
industriei vremurife noastre.
care curentefe proprie

i-au caracteristice, nu treSuie
se pot sacrificiifor Acute
nu se poate decdt printr'o
turd acestei este cartea,
cartea este produsul material; estetic af
cine vine ajutoruf progre
sufui acestei fa indus-
trie stat, vine
tutufor variatefor ei manestöri.
au intotdeauna
factori ai aft cefe
necunoscute afe nu se poate
una un f poate
cdt cu concursuf af
nostru a acest punct
previfegiat, n'a fost de concursuf
rifor acestui
a s'a
fa fa oamenii cari moment reprezentau
arta
Noi fe muftumim cu o
mörturisim cd for, stint
ne pe care fe cer
atdta
EM
Directorul Soc. Scrisul Românesc".
www.dacoromanica.ro
PAR7EA CALENDARISTICA
www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA 1927
INAINTE DE CHRISTOS
La anul Sunt ani
5508 Crearea Lumii, socoteala Bisericii . 7435

4713 » » » » » apusene 6640
754 Fundarea Romei 271
NA$TEREA LUI CHRISTOS.

33 Moartea Mântuitorului Isus Christos . . . . 1894
105 Descgicarea Romanilor In Dacia, sub Traian 1822
830 Venirea Ungurilor In Europa 1097
1171 » Sasilor 756
1290 Descâlicarea lui Radu Negru, Domnul
la Câmpulung 687
1342 lui in Moldova . 585
1492 Descoperirea Americei, de Christof Columb
(11 Octombrie> 435
1567 Introducerea limbei române in Bisericile românesti
din Transilvania 360
1569 Inceperea traducerii bisericesti in limba
358
1599 Intrarea lui MihaiNiteazul In . . 328
1700 Unirea Românilor din Ardeal Biserica Romei
Septembrie) 227
www.dacoromanica.ro
La anuh Sunt
1784 Revolutia lui Horia tmpotriva Magnatilor Unguri

din 143
1859 Unirea Principatelor (24 . . 68
1873 Moartea lui Avram cgpetenia Motilor
pranumit Regele Muntilor 54
1877 Proclamarea Independentei României 50
1881 Incoronarea domnitorului Carol ca rege al
României 47
1914 Isbucnirea marelui European (20 13
1916 Intrarea României marele Rgsboiu European
(14 August> 11
1918 Basarabiei cu România (27 Martie) . 9
1918 Unirea Bucovinei cu România (15 Noembrie) 9
1918 Adunarea Alba4ulia 9
DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.

1350 de 577
1373 Descoperirea 554
1399 Nasterea lui Gutenberg 528
1440 Descoperirea tiparului 487
1456 Asociarea lui Gutenberg cu Faust . . . 461
1462 Introducerea tiparului Italia de cgtre Panartz
Schweyteym, doi lucrgtori ai lui Faust . 465
1466 Moartea lui I. Faust la Paris 461
1466 Petru tipgreste scrisorile lui Cicerone cu
caractere numite apoi «cicero» 461
1468 Moartea lui Gutenberg 459
1469 Introducerea tiparului de cgtre Michel
Freiburger G. Fichet 458
1473 Introducerea tiparului Olanda de Dierik
Martens in orasul 452
www.dacoromanica.ro
Sunt
1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipograful

Andrein Hess 454
1474 Introducerea tiparului Anglia prin Fridrich
Corse 453
1474 Introducerea tiparului in Spania, 453
1476 Introducerea tiparului in Boemia, in orasul Pilsen 461
1483 Introducerea tiparului in Suedia prin
Schweel 444
1490 loan Froben toarnä primul nonpareille . . . 437
1493 Introducerea tiparului in Rusia de cätre George
Cremovici 434
1507 Monachul Macarie tipäreste prima rghi e
Slavonä 420
1540 Celebrul turnätor parisian Claude Garamond
tipografiei Etienne primul tgarmond» 387
1542 Introducerea tiparului in Japonia prin Francisc
Xavier 385
1545 Introducerea tiparului in Belgradul Serbiei . . 382
1549 Introducerea tiparului in America 378
1571 Tipàrirea celei 356
1799 Introducerea tiparului in Egipet 128
1800 Inventarea presei de fier de cätre Lordul Charles
Stanhope 127
1814 Punerea in functiune a primei de tipar
de forta aburilor, inventatä de
Koenig Bauer 113
1851 Se construeste prima masinä de litografie . 76
1869 Inventarea matritei de steriotipie din hârtie 58
1884 Inventia Linotyp-ului de cätre Mergenthalet la
Baltimore (S U > 43
1884 autotipiei . . . . , 43
www.dacoromanica.ro
TORI LEGALE
Trebuesc de Tipografii.
Oficial No.
Potrivit repaosului duminical,

ciale si industriale trebue fie inchise Duminicile ziva.
In de Duminici, urmkoarele sarb5tori legale sunt
hotärke zile de repaos, tn care institutiunile
particulate sunt inchise.
Anul Nou <1 Ianuarie>. Sf. Gheorghe Aprilie>.
Boboteaza Maiu.
24 Ptin= 10 Maiu.
cipatelor>. Pomenirea Eroilor (2 Iunie>.
Prime 2 zile de Pasti. Prime le 2 zile de Cr5ciun.
ZILELE CÂND SE
7 (Sf. 15 August <Adormirea M.

25 Martie <BunaNestire>. Domnului>.
zile de Pasti. 8 Septembrie Maicii
21 f. Const. si Elena>. Domn. Maria
2 lunie Domnului>. 14 Septembrie (Ziva Crucip.
12 13 (Rusalille>. 8 Noemb. f. si Gay.>
29 (Sf. Petru si 6 Decembrie Nicolae>.
www.dacoromanica.ro
E
S 17 Luni
18 Marti
Luni 3 19 Miercuri
Marti 4 20 Joi
Miercuri 5 21 Vineri
0 7
8
25 Marti
Luni 10 26 Miercuri
Marti 11 27
Joi 13 29
Vineri 14
15 31 Luni
www.dacoromanica.ro
1 15
16 Miercuri
Joi 3 17 Joi
Vineri 4 18 Vineri
5 19
Luni 7 21 Luni
8 22
Miercuri 9 23
Joi 10 24 Joi
Vineri 11 25 Vineri
12 26
Luni 14 28 Luni
11
www.dacoromanica.ro
Marti 17
Joi 3 19
Vineri 2 U
5 21 Luni
D 22 Marti
Luni 7 23 Miercuri
Marti 8 24 Joi
Miercuri 5 B
10 26
Vineri D A
28 Luni
3 Marti
Luni 14 30 Miercuri
Marti 15 31 Joi
Miercuri 16
12
www.dacoromanica.ro
APRILIE
Vineri 1 16
MNA
U IN A 3 Luni
Luni 4 19 Mali
5 20 Miercuri
Miercuri 6 21 Joi
Joi 7 22 Vineri
Vineri 8 23 RH
2 S P
D 25 SF PA TI
Luni 2 TI
12 27 Miercuri
13 28 Joi
Joi 14 29 Vineri
Vineri 15 30
13
www.dacoromanica.ro
17
Luni 2 18 Miercuri
Magi 3 19 Joi
Joi 5
Vineri 6 2
7 23 Luni
24
Luni 9 25 Miercuri
26
Joi 12 28 Sâmbltä
Vineri 13
14 30 Luni
31
Luni 16
14
www.dacoromanica.ro
Miercuri 1 16 Joi
17 Vineri
3 18
4
20 Luni
Luni 6 21
7 22 Miercuri
Miercuri 8 23 Joi
Joi 9 V
Vineri 10 25
27 Luni
L 28 Marii
Marti 14
Miercuri 15 30 Joi
15
www.dacoromanica.ro
Vineri 7 DU
2 18 Luni
3 19
Luni 4
Mali 5 21 Joi
Joi 7 23
Vineri 8 D
9 25 Luni
N 26 Mali
Luni 11 27 Miercuri
12 28 Joi
Joi 14 30
Vineri 15 D MINI
Sambätä 16
*
16
www.dacoromanica.ro
AUGUST
Luni 1 17 Miercuri
Marti 2 18 Joi
Joi 4 20
Vineri 5 N
B T S 6 Luni
7
Luni 24 Miercuri
Marti 9 25 Joi
Joi 11 27
Vineri 12 2 UM
13 29 L T AP
N 4
A NL 5 31 Miercuri
Marti 16
17
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE
Joi 1 16 Vineri
Vineri 17
3
19 Luni
Luni 5 20
6 21
7 22 Joi
N 5 8 23 Vineri
Vineri 9 24
10
1 26 Luni
Luni 12 27
Marti 13 28
29 Joi
Joi 15 30 Vineri
18
www.dacoromanica.ro
OCTOMBRIE
1 17 Luni
M A 18
3 19 Miercuri
4 20 Joi
Joi 6 22
Vineri 7 2
8 24 Luni
25
Luni 10
11 27 Joi
Miercuri 12 Vinerí
13 29
Vineri 14
15 31 Luni
19
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE
1 16 Miercuri
Miercuri 17 Joi
Joi 3 18 Vineri
4 19
5 D
N 6 IN IN S A
Luni 7
A s M8 23 Miercuri
Miercuri 9 24 Joi
Joi 10 25 Vineri
Vineri 11 26
12 D A
Ab 28 Luni
Luni 14 29
Marti 15 30 Miercuri
20
www.dacoromanica.ro
DECEMBRIE
1 17
Vineri 2 1 DU A
3 19 Luni
Marti
Luni 5 21
Joi
Joi 8 24
Vineri 9 25 D N
10 2
A 2
Luni 12 28 Miercuri
13 29 Joi
15 31
Vineri 16
*
21
www.dacoromanica.ro
NOILE TAXE
Pentru
Pentru Austria Pentru
Interiorul Italia toate
MAJORAREA LOR DELA Jugoslavia celelalte
1926
Lei B. Let B. Lei
1. 0 scrisoare simpla pana la 20 grame 3 7 50 10

de fiecare 20 grame sau frac;iune
plus 6
2. 0 carte poltalä 4 50 6
3. 0 carte cu raspuns 2 9 12
4. 0 carte poltalä ilustrata . . . 2 4 50 6
5. Imprimate de fel, de fiecare
50 grame, câte 50 2 2
6. didactice literare, Cataloage
imprimate de librarie,
nale publicatiuni periodice. cari apar
In Romania se depun la de
tori, autori, administra;ii sau
depozitari de ziare, de fiecare 50 grame
sau fraqiune, 10 2 2
Pentru le cu care s'a convenit,
taxa acestor trimiteri se reduce la
tate de fiecare 50 gr. sau
Toate celelalte publicaVuni se
conform aliniatuful 5 precedent.
7. Imprimatele In relief pentru orbi, de
fiecare 1000 de gr. sau frac;iune, cate . 50 2 2
8. de la 250 grame 3 - 10 10
jar de 50 grame sau fraqiune In
plus, Inca cate 2
9. Probe le de la 100 gr. 2 - 4 4
iar de fiecare 50 grame sau fracliune In
plus, cate 2 z
22
www.dacoromanica.ro
NOILE TAXE Pentru
Pentru C..Slovacia Pentru
Interiorul Italia toate
Jugoslavia celelalte
MAJORAREA DELA Polonia
1926 Ungaria
Lei B. Lei B. B.
Taxa de recomandare peste taxele de 6 10 -

dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 9 caz .
Taxa avizului de primire la obiectele
recomandate :
cerut momentul depunerei 6 10 10
b> ulterior depunerei obiectului . 6 20
Taxa unei foi de reclamatiune . . . 6 40 40
Taxa de identitate . . . 40 40
Suprataxa pentru obiectele adresate
Poste=restant 5 5 5
Taxa de socialg, ce
se la scrisorile simple, recoman
date, de valoare postale desti
nate localitate cea
care sunt depuse 25
Taxa de minimä pentru
tele nefrancate complect 2 4 4
pentru recomandate,
vremente, mandate mesagerii,
tate la sgrbgtorile
legale 5
Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate ca

publicului actualele postale, externe de 2 lei, francate
complect anume lipind pe ele taxa un timbru
franco.mobil de leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia,
Italia, Polonia, Ungaria> sau de 2 lei, sunt desti
nate celelalte
23
www.dacoromanica.ro
PLINCTELOR
<SISTEM NORMAL, NUMIT DIDOT>.
metru 29 mm. = 2660 puncte tipografice

1 punct tip. = 0,376 m.
6 puncte nonpareille
7 » = » colonel
8 » = petit
9 » = » borghis
10 » = » garmond
12 » » cicero
14 » =
16 » = » tertia
20 » = text
24 » = » dublu ciceto
28 » = »
32 » = » canon mare
36 » = 3 cicero
40 » missal mic>
48 » = 4 cicero mare>
60 » = 5 cicero
metru 221 cicero petit
4 cicero = un quadrat <48 puncte).
10 kgr. contine 18.000 nonpareille,
12,000 petit, 10,000 borghis, 8400 garmond 6300 cicero.
parisianä este puncte tip. sau
milimetri.
24
www.dacoromanica.ro
TORMATELE DE HÂRTIE
Däm mai jos dimensiunile hârtiei fabricate in :
Formatul 1 42 X 68 centimetri.
» 76 »
» » 84 »
» » 77 »
» » 80 »
» » 96 »
Semi-cartonul se de obicei pe de 35X45,
cartonul sau pe formatul de 50 X 60 in
greutäti. In alte mai ales in Germania, formatele
de hârtie sunt reglementate pot avea urmätoarele formate:
No. 1 = 33 X 42 centimetri.
» » 43 »
» » 45 »
48 »
» » 50 »
» 53 »
» » 56 »
» » 59 »
» » 64 »
» » 65 »
» » 68
» » 78 »
Cärtile au formatul conventional de X 14,2
stabilit de Uniunea
www.dacoromanica.ro
LEGEA EXEMPLARELOR
«Monitorul Oficial» No. 205, din 10 Decembrie 1923,

urmâtoarea modificare a din 19 Martie 1904 :
«Proprietarul atelier de arte grafice : tipografie,
litografie sau procedeu de arte grafice este obligat
trimitá din carte, revist5, ziar, note muzicale,
geografic5, stampe, portrete, tablouri, foae
reproducere, câte exemplare
tecii Academiei române din Bucuresti, câte douä exemplare
bibliotecii Universitkii din bibliotecii Universitkii din
bibliotecii Universitkii din Cernâuti, bibliotecii Ate=
neului român, bibliotecii din Chisinâu un exemplar
fundatiunii Universitare «Carol I» din Bucuresti
tiunii pentru cultura literatura poporului român din Sibiu.
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie sá fie
complecte executate pe aceiasi hârtie sau de
aceiasi calitate, ca si cele cati se pun fn comerciu sau se
predau autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorirei
acestei legi, imprimatele cari reprezintk bani, hârtii de valoare
si toate acele de caracter oficial confidential, cari vor fi
declarate ca atari de autoritâtile respective. de
a trimite exemplarele legale pentru ziare, reviste
tiOrituri periodice din ziva pentru
celelalte grafice : brosuri, etc., etc., de
ce vor fi terminate. Tipografii sunt a
odatä cu aceste pachete o chi=
exemplare».
www.dacoromanica.ro
PARTEA
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATIA
CÄRTILOR
ROMÂNETI
DE
am pentru Congresul la Paris

de tiragiul a parte : L'ornementa
tion vieux roumain> podoaba frumoasei noastre
vechi, totdeauna potrivitä, nu rare ori cu totul
originalä (d. P. P. Panaitescu a dovedit in studiul
despre lui Petru noastre,
roumaine en an. 1926, unele din
secolului al XVII4ea copiate cele rutene ori
mai curând ni s'au trimes dreptul
opriam acolo Davidul de ingrijit desemnat cu
care un ciudat ucenic al românesti de inginerie
de Asachi, Condoleu, inzestra o greceasca
la Iasi in ajunul de 1821.
la acea desemnurile datorite unui
mai inzestrat Academiei noastre de greceasca
buiau sá pe la vre-un litograf din ca fie
reproduse pe piaträ. e cazul portretul naiv, dar ingrijit,
al marelui dascál de Nichifor Theotokis, arhiepiscopul
www.dacoromanica.ro
plansa No. lui din
Viena 1804, are frunte un chip al invátátorului, «fäcut in
Iasi, profesor» de Scar lat Sturza,
care a fäcut Apus. Acest d'intâiu desemn
pentru ilustrarea a trecut prin atefierul
Schendelmayer din Viena.
Asachi pregätise tablourile lui istorice care au precedat
pe acelea, nu lipsite de miscare, de pitoresc de emotie, ale
lui Papazoglu. Dar, când se la noi, Principate,
carte ilustratä, Istoria a lui
ianu, 1838, «icoanele frumoase», in numär de vase, care se
in titlu, sunt copiate, cum se vede, vre-un
frances, de cineva care ar putea fie pictorul
Leca, ilustrator al revistei contemporane pe care o
tipografia Universitätii din Pesta (aceiasi intrebuinta pentru
cärtulia despre luptele cu Napoleon clisee de imprumut) n42).
In din 1834, de acest
incepätor in domeniul desemnului pentru un «Ro-
mulus urzätoriul crai Romani un
Mare, un Radu care e de fapt Constantin
apoi un curios Mihai - de fapt Mihnea Radu,
i s'a adaus un strasnic iatagan fasciculei IV
«inchipuirea eroului un imaginar dârz
«Radul Negru Basarab», färä a mai vorbi de planse luate de
prin almanahuri vienese, intre : «Argo, corabia cu vapor
ce mai au plutit pe Dunäre in Tara-Româniascd».
Dar marele ilustrator, prin calendarele adesea
unele exemplare de mâna a autorului.editor, a
fost Gheorghe Asachi, care fäcuse Italia, Roma, studii
de artä ale cärui excelente desemne le presintam cândva in
XXXIV (p. 44 El a
imaginat scene istorice, nu dibäcie grupelor,
www.dacoromanica.ro
a unele aspecte ale românesti, ca in cutare
din mai tärziile calendare ale lui 3A>. Fiul
Alexandru mostenise acest
incercare de a da portrete se in chipul lui
Dionisie Tesalianul care cartea lui de
populark Iasi, tot la Institutul «Albinei»
Pe aláturea se incercau altii in Moldova. Unii desem-

nau stângaciu la cea mai ridiculá barbarie. Astfel oribila
plansä care e traducerea, de Buznea, a lui et
Un gravor evreu, Schwefelberg, un pecetar,
incerca sä Iucreze in säpäturá. Ceva mai bune
semnurile in care deschid volumele romanului tradus
de comisul C. Gane, se poate ca un model
sträin fi fost in fata care era totusi un mester
in slove n-I 6>.
Cind Koaniceanu s'a sä se deslipeascä de
carea lui Asachi pentru a incerca s'o inlocuiascä prin ceva
mai bun, el gäsi un excelent desemnator pentru plansele lui,
altele Trei Ierarhii mai ales care de sigur
au fost litografiate peste granitä n-le 7,
In principatul muntean tot calendarele, almanahurile
acelea care au ráspândit obiceiul gustul ilustratiei. Un
almanah muntean de supt Alexandru Ghica - posed
exemplarul tipärit cu aur al lui Vodá - are, in colori,
un portret reusit Mitropolitului Neofit sint absolut supe-
rioare, cum nu se nimic asemenea atunci.
rile din aft a cárui iIustratie a artistul ceh
de la care a marele nostru N. Grigorescu,
(vezi asupra lui, Oprescu, care
nu cunoaste aceste desemnuri; d. profesor G. Tascá are
un alt cislicar» de Neavând acum la cartea,
www.dacoromanica.ro
care se in biblioteca mea, reserv a da altá datá
reproduceH.
Moldova era indatá altfel de litografi, din
scoli apusene, in fruntea editiei a cJalnicei Tragodii»
stä chip, dupe original», al Vornicului
Alecu Beldiman, de Parteni (Anton» 9).
In Bucuresti, litografia datoreste inceputurile la
intreprinderi, initiate conduse de
Cea mai putin dar nu cea mai putin
e a unui Frances, avea stabilimentul biserica Sf.
Nicolae din Gorgani, mai precis in Gorgani, No. 10»,
J. Pernot, despre care, de nu sunt De la dânsul
avem, nu numai icoana, din a celor douä unite,
in Cafendaruf 10) ci un altul, mult mai
bine fkut, copie exactä a unui original frances, care se
in brosura vestitei otrAvitoare Brinvilliers. Calen-
darul citat are din atelierul Francesului un Matei Basarab
Lucrári extrem de ingrijite, care sint

le dä firma Bielz Danielis, Sasi. special
trebuie cele de la tradus de
Pkleanu la 1852 Chipul lui Torquato Tasso e
iscálit de K. Danielis.
De la ei chipul lui Barbu din almanahul
oficial pe 1853 Tot in acest deceniu in sfârsit se
instaleazä la Bucuresti atelierul lui G. Wonneberg, de fapt
Wenrich von Vonneberg, la care Iucra pictorul vienes
August Strixner pentru
dând in eroifor a lui Alexandru Pelimon imaginea
României liberate de In acelasi volum de
1). Carol Stork, lender 1910 des Deuischen
dungsvereines in Rumänien, p. 78.
31
www.dacoromanica.ro
la dânsul vin lui
Mare, Mihai Viteazul, domnitei Florica («Doamna Floarea,
Viteazul»>, Mihnea Radu foarte
portret al Pasei Sinan sigur tot de Tät5rescu>, al Basta,
Sigismund Báthory, reproducerile dupá Bouquet, care sint
Câmpulungul, Curtea-de-Arges. De la vre-un
Frances trebuie fie hora din DeaIul Spirei, precum
aceiasi origine o are Acropolea Nu se poate läuda
de ajuns care s'a redat dupá un Byron ilustrat
Mireasa din Abydos.
de cärti degenereazâ foarte rApede. Pe
de o parte, fn marea de romanele
francese care mainte de 1860 se dau planse,
de sigur frumoase, dar rmprumutate textul frances.
pe de politice introduc o
caricaturá, care, ce e drept, are
un deosebi interes de originalitate, ar merita fie cer-
cetatä deosebi, dar nu poate pretinde valoare de artä.
o ilustratie din pe 1864
16>. In an voiu dupá 1860
aceste manifestári de
www.dacoromanica.ro
Nichifor Theotokis.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
vazut de
www.dacoromanica.ro
Scbitul Durau Ceablaului.
www.dacoromanica.ro
de
www.dacoromanica.ro
Din
www.dacoromanica.ro
Trei Ierarhii (dupa o de Raffe».
www.dacoromanica.ro
Ruinele bisericii catolice din Baia.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Unirea Principatelor.
www.dacoromanica.ro
EW SARABU
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
,
Barbu
www.dacoromanica.ro
.
Romania
www.dacoromanica.ro
ipi.
Hora Dealul Spirei.
www.dacoromanica.ro
ca
Din calendarul
www.dacoromanica.ro
CALENDARE
ALMANAHURI
DE
ealendarul Almanahul In istoria scrisului româ-

nesc un important, cärtile care moperiodic -
la tnceputul fiecärui an - pätrund masele mari cititoare.
Voiu incerca in cele urmátoare schitez, numai
la momentele mai insemnate, istoria Calendarului
hului românesc, fost s'o reconstruesc
din Române, pentru timpurile
mai vechi, din datele cuprinse
neascä» de Bianu Hodos.
Cel dintâiu cunoscut e apärut la Brasov
In anul 1733, de Petcu de la
Brasov cuprinzând numai date calendaristice. In anul 1785
apare in Iasi, cu litere rusesti, un voluminos
pp.>, cu numeroase ornamente gravuri de Protoierei
Mihail Policarp Strilbitchi. Pentru oarä len-
darul - alcätuit, probabil, un model rusesc - cuprinde
sfaturi igienice gospodäresti dä cititorilor o
distractivä: «Mai ales pentru doftoriile ceale cu
färä de cheltuialä ce se gäsesc pe la casele celor sáraci -
www.dacoromanica.ro
se spune Predoslovie ca le foloseasca la vremea
boalelor Bine iaste ca sä omul ceale pentru vremi
ale cum va purta grija Iconomia Acest
calendariu s'au ficut ca poatä sluji la trebuinteIe Iconomiei
având omul vreame petrecându-o cu veselie,
socotesc cá va fi aceastä micá ostenealä
toriu».
Urmätoriu formä
cunoscut e din 1794 a apärut la Sibiu, la
El cuprinde, pe partea calendaristick «Evangheliile»,
«Târgurile peste an», povestiri pentru treacerea
din vreame foarte folositoare ciudate», apoi politi-
«Arätäri de vreo câteva adecä retete.
Cärindariu 1802, calendarul
rian «nemtesc» apoi «Invätäturi
titoare toatä «Regulele
turi», «Retept pentru Iungirea vietii omenqti», «Tabelä care
aratä veniturilor cheltuielilor peste tot anul»
fabula din a. 1803 aduce câteva
versuri. Prin acest intocmit dupä celor
germane - se cu incetul Calendarului
ardelean, destinat tnainte de toate de
carte de sate, cu sfaturi igienice, cu tendinte
de popularizare a folositoare ceva
distractivä.
Dar exemplarul din 1794 nu este mai vechiu seria
acestor «Cdrindare» sibiene. Exemplarul din 1911, pästrat la
Muzeul Limbei Române, este din serie, ceea ce
ne aratä tntâiul trebue sä fi In 1782. Nu dacá
acest calendar - acum ani cu slove
lice - sä zifele lui
rate, cáci cei ce cu chirifice devine din ce
www.dacoromanica.ro
in ce mai mic, editorul Krafft - lui Bart - if
mai scotea 1913 mai dintr'un sims de pietate. Acest
calendar - mai apare - este cea mai
româneascd, respectabila de 144 de
centrele de de pentru Ardeal
se Viena i Buda, calendarele
in tipografii din aceste
Calendar din Viena e din anul
1794 cuprinde «Ghenealoghia sau cartea nverii a
tilor crailor acum in Europa» pe
alte «table» folositoare - a banifor in circulatie, -
«Cei excessuri a o istoriola supra
cele douä din a tradusä de pre alte
limbi».
Cu Cafendarefe de Buda in activitate a
latiniste. Cel din 1806, de
cuprinde «targurile, la care se
Mai pre din Istoria carea in tot anul
mai 'nainte va urma». moartea lui
(13 Maiu Calendarele de Buda continuate de
cai, care anuntä in 1807 duce mai departe Istoria
Romanilor in paragrafi le voiu Impárti, ca se
(potriveascá> cu ce au scris raposatul Pärintele
se culeage de prin Carindare la
ca cu vreamea se toatá Istoria Romanifor
In calendarul din 1808 apare titlul de
«Hronica». Tot acest an, In cärtii nu se mai spune
numai despre «Carindariu» e «pe gradurile
clima Unguresti Printipatului Ardealului», ci se -
ceea ce este semnificativ - a Moldovii».
Intr'adevar, calendarele Buda treceau Carpatii erau
citite in Principate, Costache Negruzzi ne poveste0e «Cum
www.dacoromanica.ro
am despre acei ruginiti tn
care se uitau dor spre Buda sau Brasov, de unde
le veneau pe tot calendare cu povesti la sfârsit». Mai
putin cunoscut e faimosul Karkaleki tipârea la Buda
tnsusi Afmanahuf Statufui a tara
Exemplarul Muzeului Limbei Române e din 1836.
Calendarelor s'a continuat tn unde ele
au fost toate timpurile foarte râspândite, mai la sate,
formau un izvor Insemnat de venituri pentru editori. Amintim
la acest cele patru calendare sibiene : Cafendarul
Inceput la 1860 de Roman
continuat azi de I. Popovici,
(de 1891 Incoace> Poporufui la 1885
incoace>, acesta din se recunoaste spiritul vioiu cu
pricepere pentru ce caracteriza miscarea dela
Astra a Inceput In 1910 sä editeze
cu un tiraj foarte mare.
Din Bucovina cunoscut
pentru Bucovina din anii 1852 1857, care, pe
partea abia câteva pagini de la sfârsit
sfaturi anecdote/ din 1857 are un
despre la In 1874 apare Cafendaruf
pentru fiteratura -
cunosc un exemplar din 1881, VIII4ea din serie -, care
a retnceput apark dar a fost tntrerupt de In
Foarte frumos, bogat bine e Gfasuf
care se Cernäuti dela Unire Incoace.
Din Banat lui Simeon Mangiuca
(1882 Brasov, 1883 dedicat aproape exclusiv
studiilor folcloristice filologice ale editorului.
Foarte interesantâ e miscarea de tineretul
din tinuturile ungurene cele trei almanahuri:
www.dacoromanica.ro
almanah pe anul 1854, prin conlucrarea junimii
cale studioase a claselor gimnaziale superioare, redat de
Emeric Basiliu StAnescu, Aradul vechiu, 1853, Muza
almanah beletristic pe anul 1865 redes de Jovitia,
Pesta 1865, almanah beletristic de Societatea de
a romane studioase la Academia de Drepturi
Arhigimnaziul din Oradia.Mare, Oradia-Mare
«se dedicheazá cu devotiune mult stimatului
sex frumos roman» cuprinde de boane Goldisiu,
E. B. StAnescu, N. Christianu, G. CrAciunescu, A. Russu,
Grozescu, G. Popovici, N. Costa, M. Sierbanu, P. Dragu,
A. Siandoru Marinescu, Anumite poezii, precum
balada «Coriolan» sau muma mea» apar prelucrate
acelasi timp de Goldis, Stánescu Grozescu «emulând» unul
cu altul. Drept «Motto» servesc versuri de Alecsandri. La
se «explicarea unor cuvinte mai neusuate»,
Intre care : absoarbe, adio, adoratk amor etc. Colaboratorii Muzei
române - carte doamnei Laura Mocioni sânt A. M.
Marinescu, Marescu, Ar. Densusianu, C.
V. Bumbacu, V. Babesiu, I. Grozescu, I. G. Marchisiu,
I. Vulcanu A. Trombitasiu Betleanu, care are o disertatie
asupra temei poetizeze damele române ? In al
treilea almanah are de colaboratori pe V. V. Ranta
Buticescu, E. Traila, Damonu, Romeo, V. M. Popiliu
Badescu, N. Oncu. Cel ce va scrie odatá
istoria literaturii Românilor de peste munti, va
paginele adesea naive ale acestor almanahuri, care dau
totusi de preocupári literare interesante.
Nu putem trece cu vederea alte almanahuri
studentimei. In fruntea stau cele elegante
ale June din Viena, care au colaborat cu contributii
inedite cei mai de seamá ai nostri. La I (Viena,
37
www.dacoromanica.ro
1883> colaboreazä Carmen V. Alecsandri vine»
P. S. Aurelian, I. Creangä, N. Gane, T.
rescu, I. Negruzzi, L Nenitescu, I. Popescu (Sibiiu>, I.
Slavici, N. Teclu, I. Vulcan A. D. Xenopol, Eminescu
publicä in prima redactie. In II 1888>
gäsim pagini de Carmen Sylva, V. Alexandri actul cd
din Eminescu <De ce vii? Kamadeva>, T.
Maiorescu, A. Mocioni, A. Naum, I. Negruzzi, I. Nenitescu.
D. C. Olänescu, Mat. Poni, I. Popescu, I. Sbiera, I. Slavici, N.
Tedu, St. Velovan, Vulcan, A. D. Xenopol, Zamfirescu.
Mai pomenim la acest pe anul 1905
al Intrunirii academice «Bucovina», 1905, cu colabo-
ratorii externi I. Adam P. Dulfu cu pagini de scriitorii
bucovineni T. Bocancea, Morariu, A. Forgaciu, E. Voronca,
Z. Voronca, F. D, Verenca in faximile
la räzboiu ckrä Bucovina» din a. 1809> -
far societätii «Academia Ortodoxä,» 1909.
Din Tara - româneasck in special din Bucuresti, avem
un foarte mare de calendare. Nu cunosc vreun calendar
editat de Heliade-Rädulescu, care având la dispozitie atâtea
publicatiuni periodice n'a simtit, de sigur, nevoia de räspindire
pe calea calendarului, a ideilor sale. Dintre ceilalti editori,
Valbaum un at
jar in francezä, un fa
(Bucuresti, in care se dau, pentru
despre limba, istoria, tipul românesc etc. La
Vinterhalder apare un cunosc pe cel
din 1851, al al In tipografia lui apare,
pe la 1850, un nou, cu anexa «Foi de obste folosi-
toare spre petrecere» cam tot pe atunci
istoric La pe anul
1858 colaboreaz5 A. Pretorian, C. Aristia, M. Costescu, N.
38
www.dacoromanica.ro
C. D. Aricescu, C. Creteanu, L C.
Lerescu M. Costescu , la pe
Vinterhalder G. Sion. Subt olitineanu.
lui D.
A. apare Cafendaruf istoric
istoric
P. cele de pe anul 1859 Bolitineanu are
Moldova» poeziile «Oratia» «Ilina Migulina,
«Lautarul». Dintre calendarele mare parte
scopuri mercantile pomenim numai pe cele ce au
avut o sau au cercuri mai largi
de 1861 apart supt rngriprea lui L D. Gorjan,
profetic, amuzant popufar-titlul spune !
- anul popularul pentru supt

directia lui N. D. Popp , care multi ani de zile
publicat el romanticde.i romane haiducesti. Trecem peste
Cafenaruf Lumea a lui Ign. Herz. pe 1893)
Cafendaruf Universufui pe la precum peste
de Claymoor
(de pe 1884>, spre a aminti, pentru executia
colaborarea grupati mai ales jurul
birilor literare», dustrat Socec
1886 De la 1899 a sä bogatul
bine redactatul al cu pagini din
scriitorii cei mai buni ai timpului. Serioase ingrijite,
Românesc al cu
butii de N.
Cel ce a Moldova, valoarea educativa a
Calendarului a fost M. Kogälni cean u, care, printre articole
de distractivä, a strecurat de
a evocat figurile ale trecutului In ele
Kogalniceanu sa spiritualá «Fiziologia
cialului la atrage cu cuvinte calduroase cititori.
www.dacoromanica.ro
for asupra poeziei populare, din care tânär poet moldovean,
D. V. Alecsandri, voind a din ckarea
tând gustul au alcätuit o
colectie... ce adevär cu drept cuvânt se pot poezii
române0i».
Calendarul lui Koaniceanu, care apará
1842, se numea pentru avea ca
un petrecere. Chiar
partea calendaristicá se introduce o inovatie caracteristicä :
nu se mai dá anilor numai pentru
evenimentele insemnate din istoria universalä, ci citim :
2443 ani de la trecerea lui Moldavia,
1878 » » » rázboiu a Romanilor cu Dacii,
1739 » aqezarea Romanilor In Dacia,
1588 » » » intrarea Gotilor Moldavia,
604 » » » intemeierea statului Valahia de ckre
Radu
491 » » » » » Moldavia de ckre
Bogdan Dragoq,
343 » » cel Mare.
333 » » » introducerea Tiparului Moldavia
etc. etc.
In calendarul din 1842 nu avem literaturá
zisá / dar aceasta apare cele patru urmkoare, fäcute
colaborarea amicilor säi V. C. Negruzzi, A.
Donici, C. Negri, precum M. Corradini N. Istrati.
Pilda lui Kogälniceanu e urmatä de Asachi, care In 1835
scosese un nou, cu traducere
lassy. cuprinzând numai material calendaristic. De la 1847
dupä apunerea lui Kogälniceanu, Asachi
tipografia cAlbinei», pe al pentru
suplimentul petrecere.
40
www.dacoromanica.ro
care la se bucurá de colaborarea lui Alecsandri, C. Ne-
gruzzi, A. ace§tia insä se retrag
darul, redactat cea mai mare parte de Asachi devine din
ce ce mai slab nu-i invioreazä paginile nici colaboratorii
D. Gusti, I. Säulescu, D. Ralletto, D-r.
A. Fau, A. Obregia, G. lanov, D. Idieru, G.
I.
Täutu, Sc. Siscanu. lui Asachi, ilustrate, apar
dupä moartea din urmä pe care cunosc este
din 1871, al XXX-lea al seriei. In din a. 1847 se
faimoasele de graiu istro-roman, din 1857
nu mai putin faimoasa mistificare «Fragment istoric de Petre
Clänäu, mare spätar» un studiu al Bucovineanului leraclie
Porumbescu de atunci acest nume e
«Desmormantarea Domnitorilor Moldovei catacombele mänä-
stirii Putna».
din a. 1851 apare un aIt de
editura «Buciumului care are el ca supliment un
jurul lui se gru-
peazä cei päräsiserä pe Asachi sau rämaserä
precum alti scriitori moldoveni : V. Alecsandri, T. Codrescu,
A. N. Mäcärescu, T. Stamati, D-r. A.
G. D. Gusti, D. I. Poni, D. Raletu,
N. Turculet, C. Negri, G. Creteanu, D. Negulici, V. Alexan-
drescu, D. Idieru, G. Meledon, N. Voinov, G.
Gheorghiu. din calendar al Buciumului care
mine cunoscut e din 1858, al seriei.
specie de calendare, care toate timpurile s'a bucurat
de favoarea publicului de la noi, este cea a Cafendarefor
unele aluziuni politice, altele exploatand mai
mult deviind pânä la pornografie.
In coIectia de la Muzeul Limbei cele mai vechi
cele ale umoristului N. T. Oräqanu: fui
41
www.dacoromanica.ro
Bucuresti, 1860 (continuat anii urmitori>
Cafendaruf Bucuresti 1861. Din
1879 este tot in Bucuresti
cu caricaturi de Jiquidi II din
1889), din 1880,
din 1874, fui (anul V
din 1901) Cafendaruf (cunosc un exemplar
din In Iasi a apârut 1890
lar in Craiova In 1893. In Ardeal
a apärut, 1876, rosu, redactat de
la la Sibiu Borcia a publicat
in curs de 22 de ani faimosul in
la 1913, sä se tipäreascä in tipografia lui
De vreo 50 de ani apar multe calendare mai
ales de specialitate, incepând meritosul
pentru lui I. din 1845, Iasi.
Astfel, ca sä nu pomenim decât câteva:
al lui Burada din
al lui G. Filip
Presei române (exemplarul mie cunoscut -
al VI4ea seriei - este foarte bogat in portrete biografii),
Presei Ardeal), Cluj, 1926, foarte
util redactat/ scriitorifor fa
Orästie 1912, alcâtuit de S. Bornemisa, portretele, notite
biografice scurte ale scriitorilor ardelenil
români 1912> Bucuresti;
originalul editat de Ideea europeanä
in elegantul ingrijitul Graficei române
din räzboiul franco-german de la 1870, care
a avut un räsunet atât de mare noi, a produs un
istoric pe anuf 1871 francoverman
un
42
www.dacoromanica.ro
de Const. D. Gheorghiu, Piatra-N, 1843, interesant pentru
Putini vor mai fi la 1898 a apärut la Cafen=

daruf artistic supt ingrijirea lui I. L.
Caragiale, In care scriitor a publicat câteva din
«Reminiscentele» sale.
In acest an jubilar al Sfântului e locul
acum de un exemplar din 1846
altul din 1850> la Iasi un
S.
in
In sfârsit s'au scris calendare pentru nostri de
Nu am putut vedea
Macedo-Român, la tnceputul veacului de Tascu
$unda, dar am avut mult din studiul al
fairnosului Istrie
din colaborarea lui Const. cu regretatul
al Andrei G i . schitat
cele precedente este foarte necomplect. va indemna poate pe
vreun cercetâtor mai tânär sä studieze singura de
calendare almanahuri pe care o avem, cea de la Academia
Românä, spre a importantul rol cultural pe care
avut acest de publicatie periodicâ la noi a
din uitate multe pagini de literaturi
care ar merita sä fie retnviate.
43
www.dacoromanica.ro
MITROFAN
EPISCOPUL HU$ILOR
AL BUZEULUI
MARE TIPOGRAF
1681 -1702
DE
Membru al Academiei Romane
skbätoritea de 70 de ani ajunsi, vrednicie

vesnic seninul Episcop Jacob
härnicie, de neobositul
al Husilor, mi se pare cä cel mai potrivit prinos este facem
pomenirea premergkorului In scaun, de acum secoli
jumätate, Episcopul Mitrofan.
Despre acest neobosit slujitor al vechei a bisericei
românesti, care a conlucrat cu Moldovei,
Dosofteiu 1686) tn timp minunatul Antim
Mitropolitul Românesti, - despre persoana, viata
activitatea lui Mtrofan pânä acum numai putinul ce
gäsim In tipkite de dânsul Intre anii 1681 1702. Cine
stie mai mult ar face bine publice.
Intâia pomenire se In sfavo-romând a
Dosofteiu, tipkitä Iasi 1680. La se spune
tipärirea ei s'a fäcut de Eromonachul Mitrofan
dela s-ta Mänästire Bisericani.
La 1681, publicat de
politul Dosofteiu la se spune : In casa
www.dacoromanica.ro
Mitropolii... Mesterul Tiparelor smereni, Ermonach Mitrofan
de s=ta M5n5stire de Besericani Tiparnicii Ursul Niculai».
Ceeace câlugârul Mitrofan a cules (a
fost iar doi au tras la teasc.
a Mitrofan si
cáci tomului II 84> Mitropolitul scrie : sosind
acicea, pe Dumnezeu sá ne spodobascâ
alte vase le putem face, iarä ce hi gresit
s'avem dela iubitii lui Hs. svintii cititori, noi ca
neste prostaci, pe cdt am a
am nevoit de am scris cum ne=au indreptat milostivul
zeu, de pre izvoade Smeritul Dosofteiu, Mitropolitul
Suceavei». : tiparnicH Ermonahul
ucenicii Pavel si Ursul, Andrei.»
In 1682 Mitrofan tipäreste la cartea Patri=
archului Nectarie, contra
Istoria IerusafimufuiPatriarhul Dositeu spune :
CIar in anul 1680, Iasi pe Moldoveni cä au
tipografie, Grecii nu, muream de necaz. Dumnezeu
ne aduce pe un român ieromonah anume Mitrofan i=am
dat de lei construit o tipografie
deci si hârtie, trimitau si cartea lu Nectarie
in contra Primatului Papei contra noastre - se ti=
päreste». Deci Mitrofan greceste se pare a
grava matricele in care s'au turnat cari s'au
grecesti Iasi, cum este cartea lui Simeon al Tesa=
lonicului, : contra Eresilfor,
1685, cu cheltuiala luí Ion Duca Voevod, când Mitrofan
apare ca Episcop Husifor. Cu acelasi titlu apre in fruntea
tot greceste, Martiri
1685 s'a intâmplat un eveniment mare in vieta
sitului Mitrofan, plecase din Moldova gäsim in slujba
www.dacoromanica.ro
activit5tii märete a Cantacuzinilor a lui Brâncoveanu Pe
cea din foaie a monumentalei publicati la 1688
se spune : «A tot mestesuguI Tipografiei indreptärei
românesti ostenitoriu de Dumnezeu iubitoriul Mitrofan
Episcopul de Husi».
Mi se pare neindoios cá emigrarea Episcopului de Husi
in Româneasc5 a fost pricinuit5 de invazia in
a armatelor polone ale lui Sobieschi, armate cari,
in 1686, au dus cu ele pentru totdeauna chiar pe Mitropolitul
Dosofteiu. De atunci domnitorul Brâncoveanu a oprit
lui pentru vastele lucrári pe venit
din Moldova, care a desvoltat o bogatá activitate de
a lui Antim Ivireanul.
Intâia carte din nouá serie este greceqte
la Bucuresti 1690 cuprinde scrierile de ale lui
Dositeu, Patriarchul in contra
Catolicilor Calvinilor, tipärite cheltuiala lui Brâncoveanu
«de prea iubitoriul de Dumnezeu Episcop Husilor
Mitrofan». Deci la 1690, nu mai nici cu titlul : Episcop
al Husilor».
In 1691, aMärgäritarete
loan traduse româneste de
Radu Greceanu, spunând la frumoasei : «La tot
mestesugul lucrului acestei sfinte diorthosirii
românesti de osteninte Mitrofan fost>
Episcop Husschii».
La 1698, gäsim asezat Episcop Buzeu, unde incepe
tipäreaseä Mineiul mare in 12 tomuri
tescul Domnitor, a arui märeatä lucrare a fost
puternic de unchiul Constantin
zino Stolnicul, voind cunostintele lui Mitrofan,
l=a asezat Episcop Buzeu cu mari cheltueli o
www.dacoromanica.ro
frumoasä tipografie din care au iesit peste 20
volume (cele mai multe mari, in folio) de bisericesti,
cu o iutealá uimitoare, ceeace dovedeste o activitate
foarte incordatä. Aceste sunt cele mai trebuitoare slujbelor
religioase in in : in 12
volume, Penticostar,
Invötötura
Toate aceste frumos foarte ingrijit tipärite, sunt

inchinate mareki Domnitor prin lungi scrisori de inchinare
rite in fruntea Aceste scrisori de inchinare sunt pretioase
documente de istorie a mizeriei culturale in care au
strämosii.
Pentru justificarea se spune tn=
susi Mitropolitul Teodosie : tipicului
ale orânduialelor Mineiu scrise cu pre limba sloveneasa,
preotii nostri de pe la sate nici de cum limba
aceea, orânduialele bisericii nu se deplin»...
darnicului Domnitor spune :
Domni au venit au trecut si nici nici
in au pus nici au cercat, ce dentru toti s'au pázit numai
la ta... mare aceasta au adus pravoslavnicilor".
Episcopul Mitrofan incepuse de tipograf
1680 sub conducerea Mitropolitului
Dosofteiu, a cärui idee fundamentalä in for
toate trebuesc tipárite in intregime in românä,
cu totuf pe cea nici de preoti nici
de popor. De aceea a tipärit douä editii din Liturghie
numai româneste. In an, 1680, s'a tipärit la
de Mitropolitul Teodosie Liturghia pe ideea conservatoare :
de a se ca limbá cea a se traduce româ=
neste numai tipicul, regula facerii slujbelor, cetaniile.
47
www.dacoromanica.ro
Idea respectärei traditionalei limbi slavone ca
sfântä, a stâpânit toate noastre de ritual
pânä la domniei lui Brâncoveanu au
fost deci lui Mitrofan. le lui ar fi fost
de mult mai mare vietii bisericesti culturei
dacä ar fi fost tipkite deplin româneste - dupä ideea lui
Dosofteiu, cáci nu mai preotimea
de Este päcat nu s'a fäcut atunci
birea bisericei de sub slavonie, desrobire care s'a
fäcut mai târziu prin Râmnic
Totusi lui Mitrofan au fost de mult
noastre, au côpiile manuscripte slavo=
nesti zdrentuite intrebuintare sau intregi
tipkite aduse din Lemberg alte
ckor de mare, incât le puteau
numai mänästirile bogate.
Mitrofan nu a fost numai tiparelor», a
fost <1682> «fäcgtorul tiparelor»; Biblia de Bucuresti
este «indreptätorul cuvintelor tia greceqte
in anii 1682=1691 volume grecesti. Va fi gravat
chiar matricele pentru turnarea caracterelor grecesti ?
La mai multe de dânsul, Mitrofan a fâcut
versuri de inchinare la sterna domneascä. sunt
impodobite cu gravuri in lemn fäcute de dânsul insemnate
cu M. E. <Mitrofan Episcop>. In cktile lui
Buzeu, 1700> se multe cliseuri insemnate de Joanichie
BK 1700. Titlurile celor mai multe
Buzeu sunt incadrate in bogate chenare ornamentate, cari
nu se pot dacä sunt gravate de Joanichie sau de Mitrofan.
Acestea sunt foarte pe scurt lucrärile tipografice ale lui
Mitrofan, care apare in cärti 1680 ca la Bisericani
in Moldova Tipograf al Mitropolitului Dosofteiu este
48
www.dacoromanica.ro
1683 Episcop Husi, 1688 la Bucu
resti 1698 Episcop la Buzeu, unde tipdreste
la 1701
Cine a fost acest cdrturar? De unde a venit?
a carte tipografie fnainte de a mänästirea
Bisericani ? Ce sä Episcopia de Husi sä
la Bucuresti sub largul puternicul scut de apärare aripei
lui Brâncoveanu ? Toate aceste tntrebäri si altele ar
trebui deslegate spre a pune o mare personalitate
din a doua a sec. XVII.
aci nedumeririle cari urmeazá
din ea pun fnainte se frumoasa
de 70 de ani a episcopului Husilor, zelos
neobosit dânsul istoriei neamului, cum a fost
antemergAtorul Mitrofan, mai tnainte
doi secoli
www.dacoromanica.ro
CELE MAI VECHI
INSCRIPTII
ROMÂNE$TI
PIRG. DRAGHICEANU
Secretar.Directore al Monumentefor Istorice
de descoperirea tiparului care a fost adoptat

destul de in 1508 tiparindu-se
frumosul liturghier dela Dealului, cugetul
nese a fost transpus in minunate manuscripte vignete
miniaturi, cari sunt azi o a gustului artistic al
Dar pe aceste splendide mai avem

depe pietre funerare, grafite din biserici, panouri de picturi,
sau tntrebuintate la serviciul divin.
Studierea in ansamblul a toate modelele de scris ce
ne-au mai din existentei Statului nostru
cunoasterea in cercuri mai Iargi este un frumos
acestei pe care cu gust tipäreste Institutuf
cScrisul Romanesc».
Ne propunem a prezenta aci câteva din cele mai vechi
inscriptii cunoscute de acest
Figura I reprezinta inscriptia mortii Mare
Basarab, Intemeietorul unitar: la auzul
stiri napraznice un Biserica Domneasca din
www.dacoromanica.ro
FIGURA Domneasc5, Grafitul cu mortii marelui Basarab.-Voevod.
<CIi§eu C. M.
www.dacoromanica.ro
FIGURA 2.-Biserica Domneascg, Arge§.
Fragment piatra de a lui
Vladislav Voda.
C. M. I.>
www.dacoromanica.ro
FIGURA Piatra de a lui Niculae
Alexandru Voevod din
C. M.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Piatr. de al lui Mare.
FIGURA
www.dacoromanica.ro
cu cuiul pe peretele netencuit al bisericii testa
§tire: cLa anul 1352 a räposat la Campulung Mare le Basarab
In acest de o extraordinard,
reprezintd primul de al e de
remarcat frumusetea ductului literilor asemänarea in ce
mai ales litera A fragmentul din inscriptia
a nepotului lui Basarab, Fig. No. 2 care
este a inscriptie veche cunoscutä azi.
Figura 3 reprezintd piatra contimporand, din
1364, a lui Basarab, Niculae Alexandru Voevod, mort
ingropat la Campulung.
Incadramentul romanic format de ce o
jurä, nu nici o asupra autenticitdtii epocei.
Cam din aceiaqi avem in de mono-
gram, depe o la Tismana, pe care o
publica-o in parte care ne numele celui de
Mitropolit Ungro-Vlahiei Antim.
Admirabile inscriptii din vremea lui Radu-Vodd, care
a terminat zugrdvirea bisericii din Curtea de se
pe panoul fig. 4 pe ruloul din Sf. Ion Milostivul :
eDoamne Dumnezeul nostru poporul bine
mo§tenirea ta».
Pentru Moldova cele mai vechi cunoscute sunt cele
depe mormintele puse de Mare, pentru
cum pentru sa proprie. Fig. 5 aceastä admirabild
piaträ minunata inscriptie cu frumoase palmete stil
armenesc. lui Mare dau un nou imbold
in evolutia modelelor de scris cari nu pot
intra cadrul acestui
www.dacoromanica.ro
NE
DE
ARTE GRAFICE
DE
STELIAN POPESCU
Directorul
este imaginea gândului. Misterul cere-

brale, care preocupä atât de mult pe savanti, tot
de nepkruns azi ca trecut. Este perfect
stabilit, elaborarea ideilor, creerul omenesc n'are o
putere de retinere infinitá de aceea din primele timpuri
ale aparitiunei pe pämânt a omului primitiv, el a simtit
nevoia ca putinele impresiuni sau idei trecea cap
sá fie chip oarecare inregistrate, pentru a le reaminti,
träind comunitate. Mai drumul prin päduri, prin
pesteri, prin pustiuri, dupä a trebuit sä fie
pentru ca se poatä orienta la locul de
plecare unde-si semenii, tovaräsii sau familia mai
apoi, când fost tntru câtva pentru
câtva timp asiguratà, imaginea lucrurilor tnconjurätoare, a
cu cari venea mai des tn contact, - un instrument,
un animal, un arbore, o plantä etc. - au fost primele
puturi ale scrisului.
acestor Insemnäri s'a evidentiat pe ce
nevoile s'au desvoltat, dar diferentierea dela individ la individ
a reprezentärilor, fäceau dificilä legkura Descoperirile
52
www.dacoromanica.ro
preistorice, pe fiecare zi, tot mai lämurit, cum a inceput
primitiv reprezinte ideile trebuit
pentru a fixa in ca nu se rätäceasc5 in
descifrarea
Atunci s'a näscut ideea unei reprezentki unitare, sped-
desigur dela la orn, dela trib trib, popor la
popor, primitiv.
Toate aceste scrisuri primitive, chiar au
mai unitare, au avut caracteristica individului, sau
poporului respectiv, in functie de predispozitia personalä pentru
acest de activitate, ce la a reusit sä creeze
un tip unitar de care s'a impus
Pe origina artelor, a fost o imitatiune a naturei
a fost dela Inceput o creatiune susceptibilá de
tionare, pe mäsura desvoltkei a frumo-
care a fäcut zilele noastre din o Arta
Perfectionarea scrisului a mers in desvol-
tarea arte dela cu unde fantezia
omului a inregistrat adevarate minuni de frumusete, s'a ajuns
mecanic, unde technica dovedeste de
mult contribuie la räspandirea civilizatiunei, arta scrisului.
Dar de nu se mai multurneste, cu un
la rafinat, cere Artei Grafice mai mult
deck ii cerea odinioara.
carte, un ziar, atrage pe cititor, prin felul
se prezina apoi prin
de arte grafice streine, au inteles aceastä
logie a cititorului pentru asigura au väzut
nu era deajuns sä culeagä literile, ci trebuia puie
In acest cules, pentru ca sä dea caracterelor tipografice
neinsufletite, pe care une ori reprezentat
53
www.dacoromanica.ro
artä il operilor omenesti. Acolo s'au creat de
grafil, revistele de specialitate abundä.
In România ne lipseste o de Arte Grafice,
acei cari exercitá meserie, o ca pe toate
letnicirile primitive, prin imitatie, färä nici o disciplinä
färä un gust estetic, ca aptitudinile indi-
viduale, singure, sä dea Artei Grafice aparente, mai
mult sau mai putin apreciabile, tn directiunea frumosului.
Fiecare atelier parte, se patronului
säu, dea directive, din care es de multe ori
lucräri apreciabile, chiar similare celor din streinkate,
dovedind puterea de adaptibilitate a românului la civilizatia
cea mai rafinatä.
Intre acestea, atelierele de Arte Grafice din Craiova,
par mai pätrunse deck mult altele, de aceastä nevoie a
rului Acolo s'a putut infiripa desvolta chiar de
câti-va ani o revistá cärei sträduinte
demne de toatä lauda, fac onoare conduckorilor säi, Em.
Tätärescu Man.
Nu ceea ce nu s'a putut face acum
la Bucuresti se va realiza viitor apropiat,
tica Românä», din emperismul de astázi, va deveni
o adeväratä care va desgropa pune valoare
comorile scrisului românesc ce zac ingropate prin hrisoavele
atâtor mânästiri biblioteci.
Studiul din nu este de
ajuns pentru a Arta Graficá. Ne trebue o
aceasta, o cere cu putere azi, nevoia cea mare
care se simte pentru inläturarea analfabetismului sate si
a cärui goaná nu se va realiza, deck ziva când
tiinta mestesugului grafic va fi räspânditä perfectionatá,
pentru ca facä lectura nu numai instructivä dar atractivä.
www.dacoromanica.ro
EA
DE
DE
MARIN
Directorul general al S. A.
Pea mai vitreg lucrare de imprimerie e deobste

la noi, cartea de Cum nu numai
acesteia dar calitatea hartiei, márimea literei, precum
pretul de desfacere sunt sub controlul unei speciale Comisiuni
a Ministerului de Instructie, de cártii
de are sá pedagogia, mai indus=
tria
Numeroase sunt initiativele de tot cari se pre=
de estetica s'ar niciuna n'a
anume bun estetic aplicat zicem
lului sau manualului poate mai mult
formarea gustului elevilor, de reproducerile operelor de
artá prin sau proiectiuni, cari - oricat de comode
ar - servesc arta tot de ca de rezumatul
in poezie.
Pedagogia care prin sistemul intuitiv tinde sä
suprime mai din neglijeaza cartea
in grad, promotiile decenii se disting printr'o
www.dacoromanica.ro
aversiune pentru citit, aversiune care explice o
parte din criza a cärtii. Cum aläturarea
a din tot n'a fost cu -
gogul modern de compatimire pentru bietul
prin selectionarea mijloacelor technice evite eventuala
surmenare. impune de hârtia «chamois»,
desl, in de faptul e mai eftinä, nimic n'a dovedit
osteneste mai putin ochiul, decât cea albä, apoi litera mare,
corp 12, la citit, care tocmai prin ei nu
la concentrare, dar convine editorului ca - de
minim acordat de numita comisie pentru -
paguba prin extinderea textului pe un cât mai mare
numär de foi, nu mai s'a
un obiceiu de a se cartea didactica cu de bloc,
tocmai manualul, ursit steä deschis ca o carte
de rugáciuni, reuseste surprinzator de bine se inchidä sin=
gut. La slutirea chiar a pagini atentia pedagogicá,
a mai scoatere la a numelor proprii in
text printeo care aspectul fetei
tipärite, pe când raportul dintre litera textului titlu sau
gradarea dintre titlu de de paragraf e in seama
experientei zeorului. S'a creat astfel noi un tip de carte,
unic de clasa pâná la bacalaureat, sá se
seama alta trebuie mentalitatea cu care se
pie copilul la ani de carte alta aceea a
tului din cursul superior. n'ar vorba de a sá se
din cartea de o de ci a o
sá contribue, nu numai prin continut dar prin
tisarea ei, la educarea in senzul frumosul nu e
sträin de practic uzual, frumosul nu e un adaus
ci la e tocmai si bun sims, e distinctiunea
rezultata din
www.dacoromanica.ro
Dar nu numai din cauza de relatie dintre
pedagogice realizarea apare mai decât
cartea de ci din cauza lipse
de dintre metoda adoptatá de autorul didactic
totdeauna mentalitatea trebuie sä=i corespundd
practic cartea.
Asa, de pildä, se Abecedarului mod firesc,
tul curente de studii, a se trecerea
a copilului de la mari cu imagini utilizate
grädinile de copii sau in familie, cartea comprimatd a
omului matur, e o tot de mare, ca
concretä cu mere sau nuci, aceea abstractd numai in cifre.
Cum apoi cartea caractere reduse
portional, procesul destul de dificil pentru intelectul copilului
anume de a transformá cuvântul, - atunci considerat
identic cu obiectul din - de elemente
sonore, se mai cu desemnarea sunete prin
niste semne, cari, reduse la märimea scrisului obisnuit, -
pentru ce n'a mai avut la vârsta
sä lucreze cu corpuscule de märunte , aproape nu se
mai deosebesc Intre ele. E prin urmare locul de spus,
Abecedarul n'ar fie o carte, ci numai un
caet de desemn, cu modele de
tare, - in care copilul desemnând un originar ca
dedus din imagini de lucruri, ajungä in primul an
sä cucereascd cititul numai al literei scrise. Cartea ca atare
ar urmeze apoi alcátuita sä míjlo=
trecerea treptatk de textul tipärit cu
la caracterele tipografice. Cum sunt azi fäcute
ele silesc copilul sä deodatä patru
bete anume, ale scrisului de mare si
alte la fel ale caracterelor de imprimerie.
57
www.dacoromanica.ro
De se mai la aceasta contradictia dintre scrisul din
carte: negru pe alb pe täblitá: alb pe negru,
negativ, se va de ce scoala dinteun
inceteazä de a o pläcere.
Concesie agreabilului in Abecedar o face numai ilustratia,
- desi obisnuit slujeste mai mult ca subiect la expunerea
profesorului, deck drept a vederii pentru copiL Un
exces estetic - de pildá in Germania, a indemnat
tuirea unui Abecedar cu policrome aceste
ilustratii reusesc educá coloristic ochiul, apoi ele
riazá rezumarea formelor din conturul linear,
proces de esentializare necesar pentru a pregki
puturile scrisului. Propriu zis pretutindeni e o
Abecedarului trebuie fie naturalistä, linear
rezumativa sau artistic oricum fi ea
trebuie se conformeze dificilei functiuni decorative ce-i
revine in Abecedar, de a independentizà deoparte
aspectul pagini parte, iar pe dealta creeze o
unitate din succesiunea volum. La noi, ori unde e
pusä ilustratia la contributie cartea didactick i se negli=
in grad calitatea, preocuparea de estetica
nualului de fapt cu ilus=
tratiilor. De o patá in de chipul unui domnitor
sau o hartä trasatä par'cä cu coada mai bine
continä cartea numai textul compact, râmânând ca imaginile
fie fixate prin planse expuse in timpul lectiei in
Tot astfel de sau chimie, in foc sä reproducä
aparate dupá cele mai invechite xifografii, mai bine redeä
reprezentarea grafic simplificatá a acestora, urmând ca
real väzut in laborator precizeze descrierea invkatä. Cáci
poate fi o carte agreabilá, sau chiar frumoasá si färä
sau ornamente, frumusetea ca a arhitecturii incepând
58
www.dacoromanica.ro
cu raportul masse constructia nu
interventia suplimentarä a podoabei. De sigur acum alta
va fi compozitia unei pagini tn cartea de citire de clasa III=a
primar5, unde e varietatea caracterelor, spre a
elevul ele, si alta - aceia a unui latin,
care poate s5 umple singur o carte.
pentru tipul acesteia din e vechea editie
Hachette, care e de decenii Intrebuintatä tn scoalele
noastre, n'a nimic stilul noastre scolare.
Dar acesta e adequat pentru
al lui Cesar, apoi Literatura Mihail Dragomirescu
necesitä un format mai mare, corespunzkor caracterului ei
enciclopedic. o astfel de literatuti un
corp de literá mai mare, aceasta spre a transmite cártii
de din recreativul legat de cartea literarä, apoi
o Economie Politia un corp arid ca
acesteia din
In ce priveste hârtia trebuie se
de pretinde o durabilitate mai mare deck chiar unui
dictionar, aceasta nu numai sá un an
de maltratat, dar pentru rezistând rnfoierii,
fatä de elev o oarecare demnitate, de care acesta se va
tot raportul cu el tot odatä invitá a fi
astfel... poate cercetat când elevul se matureste.
Caracterul marcant al de ar trebul sá fie
astfel durabilitatea, ceeace a si la brosatul,
la tot manualul scolar, a o lega, de e posibil chiar
deosebind binernteles cursului primar,
pentru a rezista unei putin pioase mânuiri, de aceea a
sului de a bibliotecá.
Dacá tntr'adevár estetica manualului scolar nu
deck ca alckuirea ei sá ilustreze cáruia
www.dacoromanica.ro
trebuie sä=i corespund5, proportia, simetria si ritmul
proiectiuni firesti ale mintii iesite din prelogic - atunci ini=
tiativa reformârii noastre de nu e de asteptat
dela tipograf, ci dela perspectiva pedagogilor nostri1
de arta putând tot de putin explica de ce,
cu tot de pedagogi de cari dispune
n'avem o carte cuviincioasä de si de ce, când
din trei dascâli, unul e fiecare dintre noi
e nevoit sâ=si invente când
www.dacoromanica.ro
TIP
LITERATI
DE
CONSE MILLE
noi, deqteptarea ne o complecta

armonie intre intelectuali breasla tipografick Mai
mult, la inceputurile vietei noastre intelectuale, ambele profe
siuni se confundau. Intelectuali au fost cari au introdus
dintâiu arta lui Gutenberg in Moldova, Valahia in
Ardeal. lume intelectuald atunci era reprezentatA
prin bisericeqti. Se simtea nevoia de in
limba slavonk Spre a acele cärti s'au
tipografii in Târgoviqte, la Mânästirea Govora, in
Bucureqd in Iaqi. LucrAtori tipografi erau mai seamä
oarecare
Dqteptarea culturalA din epoca lui 1848, ne
pe tipografi, in Asache
Moldova este tipograf in acela timp de litere de
Tipografia sa ne-a dat pe admi
nistrative oficiale, multe de literaturá. Tot in
Româneasck Heliade RAdulescu, care pe literatura
propriu zisk fácea primele inceputuri ale ziaristicei perioadice.
Kurierul Sexe sunt o
www.dacoromanica.ro
dovadá de activitatea intelectualä tipograficá a acestui
mare fncepätor.
Dar târziu, din tipograficá lese literati, färä a
de a apartine breslei Ispirescu este unul din
Ziaristica luând o desvoltare mai Insemnatä,
tori tipografi, lasä vingalacul apucá condeiul. o
parte din lui. Alex. a fost consacratä ziarului
care articolele lui au fost remarcate. Azi
foarte multi au debutat ca simpli lucrátori tipografi.
Dealtfel acest fenomen este foarte explicabil. Prin profesiune,
ace§ti lucrátori sunt foarte aproape de lumea ziaristicá. Ei
sunt ca ni§te foarte al ziariqtilor. se
cultivá, citind ziarele pe care compun. Mai adese
ori ei corigeazá, ce le fac fuga improvi
a colaborärei timp foarte scurt.
Am putea cita exemple din streinkate. La ce

bun aceastä eruditie? Sunt de ajuns cele ce am scris pentru
a arka, tntre tipografi, ziari§ti
este o tnrudire foarte strânsä.
62
www.dacoromanica.ro
ARTA
A
D. MUGUR.
*
grafica este o artá seducgtoare. Artistii decoratori, minia-

carolingieni, scriptorii caligrafii medievali, dintre
cari nu pot uita pe cel al minunatului Breviar din
mesterul miniaturistul Fouquet, artistul nobil fin
al strälucitei Grandes heures d'Anne de Bretagne
me§teri ai frumoase din secolele din
artistii grafici actuali, ne-au un imens tezaur
de lucrári pe cari numai expozitiiIe reproducerile deslusite
din revistele de le fac posibile de cercetat de admirat.
Târgul international al cártii organizat de fforentini
1922, in stralucita cetate permanentizat prin
Trienala internationalg a cártii, a cel dintâi,
ductia a vremii, dar lucrárile artistice de o
a trecutului cultural.
Pretutindeni e un efort de valorificare a prin
aspectul ei grafic. Fiecare popor tinde sä dea lui un
particular caracter grafic. Cartea isbeste prin
decoratia cartea are forme un aspect
cartea are o cartea
are aspectele ei nevarietur; cartea ruseascä din epoca
www.dacoromanica.ro
revoIutionarä are efectul unui steag de räsvrätire, ei
ca cartea prin decoratia ei
tare, vie, cartea e fink
productia polonezä e ca efect
aplicarea motivelor rustice stilizate.
La expozitia din 1922, noi ducem la de
ale inspirate sau copiate ca
aspect grafic cartea italiana, apoi
nici o ale diferitelor numai producti-
unea a «Minervii» din vremea lui Peckarski,
care o de a da un aspect al
ei. Era in infätisare ceva greoi,
lent, o de senzatie, care n'avea nimic cu decoratia
a din trecut cu arta originald a
Imprimeria de comercializare a
nu e ispititä sä pe sä fie chinuitä de aceastä
de aspect a de intentie de a da
un caracter propriu.
institute numai din Craiova, - 4Scrisul
Romanesc» «Ramuri» manifestä o pentru o
originalä a inspirata din cartea trecutului
nostru, mai ales din arta decorativä care in
vechi, in in incondeed
veli murale a dat isvoade de o impunatoare frumusete.
Romanesc» cu admirabilele lui instalatii, cu
organizatia lui cu a maistrilor grafici
fireste cu fantezia decorativa a Mohn,
trebue sä lucreze zi de zi intru a da
meriei «caractere» iar un aspect original
inspirat din arta un aspect care sä dea tipariturilor
noastre prestigiul artistic al artei populare care le deo-
din de productie graficä universalä.
64
www.dacoromanica.ro
Artistii plastici trebue la lucru, vechile tipärituri
trebue scoase din mânästirilor bibliotecilor,
dele decorative trebue pätrunse, toatá
bizantind a frescelor bisericesti trebue reprodusä
inaintea grafici.
unde cartea are un trecut glorios, ar putea
ne slujeascd de pildä. Tipografia polonezä având in
fata ei modelele vechilor tipdrituri cari alatuesc tezaure in
biblioteca Jagelomianä, in Czartoriski din Cracovia,
in Ossolineum din Lwow in bibliotecile Kracinski Zamoiski
din Varsovia. Pictori mari ca Wyspianski, Debicki
au tras din vechile nationale, motivele de frumusetä
decorativä ale cärtilor de azi, Un aspect primitiv, strälucit
de artä rustia stilizatä, e in toatä cartea polonea
la noi trebue imaginatia artistilor, in
acest domeniu al imprimeriei putem sä mergând pe linia
motivului rustic sau al decorativului bisericesc o
citä stilizare care sä din cartea româneascd un alt
obiect de tot de cäutat ca cusätura ori covo-
autohton, trebue
stea in slujba acestel
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATIA
FRANCEZE
VECHE MODERNÂ
DE
EM.
EDITIUNILE VECHI')
*
poate inchipui cum a fost viata vechiului

Paris din secolul al XV4ea, dacá se priveste un plan
al orasului din acea cu sale toate
räspântiile, multimea de stradele, intortochiate inghesuite,
zidurile cetäti, cercetându4 cu atentiune posi prinde
starea de spirit, care a nastere In 1500,
o activitate infriguratá se strada Saint Jacques,
unde toate casele au zugravii oameni, ce
manuscrise. Lumea este foarte amatoare de a a studia.
In consecintä, mii de neincetat, copiind pe
Homer färä a cunoaste limba greacä pe Sfântul Augustin
a limba
Incá in se tipärea dincolo de hotarele Frantei.
Dar atunci era tocmai epoca proceselor de vräjitorie, când
lucru mai obisnuit, era socotit ca diabolic. Cei
dintâi tipografi imitä deci caligrafía goticä vând
productie ca manuscrisä. Cu toate acestea Strassburg a
Renée Dunan.
www.dacoromanica.ro
väzut pe Gutenberg, cáruia i se contestä de cätre o lume
neaqteptatä, meritul de a fi fost cel dintâi tipograf.
teste la Strassburg e imitat alte pärti. Latinii tntrebuintau
de mobile ChinezH deasemenea.
aceastä inventie n'a fost pusä tn pânä la mijlocul
secolului tn aceastä se gravau deja
clisee cauza a fost numai un prejudiciu. Ca
pentru mestesuguI tesutului, se avea teama de a purta sarcina
unei puternice corporatii, aceea a mai sau
mai putin ai bisericei care aveau cu oamenii de
putere.
Cu toate acestea se räspändia procedeu
mecanic care se putea scri mai repede mai putin cos-
tisitor. Deja Bibliile lui Gutenberg fuseserä vândute la Paris
ckre anul 1450, ca manuscrise. La au curio-
vräjitorilor, n'a mai mirat pe nimeni acest
Mai târziu anul 1470, Jean de Pierre, stares Sorbonna,
aduse färä a se teme poate fi oprit de superiorii
trei specialisti acest nou mestesug, care avea sä
cuiascä copiatul. Foarte modest discret, Ulrich Gering,
Mihail Friburger Krantz, au venit la Sorbonna, cu
un material redus, dar suficient acolo au tipärit prima
lucrare francezä intitulatä Epistolae Gasparinis Pergamensis,
In format mic care nu prea se vede azi.
trei tipografi germani fäcut ucenici
toatä aversiunea ce o aveau pentru aceasta anul 1475,
ei päräsirä Sorbonna pentru a tnfiinta o de editurá»
firma «Soarele de bine ei se instalard strada
Saint Jacques. Inovatia toväräsii de tipografi, de-si
protejatä de toatä Sorbonna, a provocat ostilitatea copi*tilor
mici räscoale chiar for cartier. Incurajati atunci
de succesul doi olandezi, Stol Petre au
67
www.dacoromanica.ro
VONIAM reh fcrtptura
dtctmuslpxíme
ad
no parti ab neglige
dam.'q folum in
formofa
a
apte c6pofttx:rnîme
ro appellamus!
a ad cöfenttant!
&
na
ratio ad rehquam orörd
dat.Et buiufce ret ars
cöfuetudo1 ab
ex ufu
ptofe fcPta apud ahos
quum
Pagina din: Epistolae Gasparinis Pergamensis
<Prima carte tn Frana).
www.dacoromanica.ro
venit din au o tipografie tot in strada
Saintqacques o originala. Ei au
Petre Cesaris fu numit de rege ca librar
rizat. Astfel s'a tipografia pe care a luat-o
sub protectia lui deatunci fu o intrecere
Intre ce voiau instala tipografii.
Adevärul e, cá aproape toate importante din
Europa precedasera in directie. La Louvain,
un oarecare Wesphalie, Zell, la
Amsterdam Martens, la Neapole Mathias
Moravos, la Spire, Bernard Cerminuis la Flo-
renta, Pannartz, Ulric Han la Roma Corselis la Londra,
unde acesta se spune, toate instrumentele de la
adevaratul inventator, dinaintea lui Gutenberg, despre care nu
se nimic, doar ar fi la Haarlem.
In timp, - care 1470, - in Toulouse, Jason de Tayno
concura pe cei mesteri chemati de Sorbonna, iar 1490
Lyon avu pe de Vingle, care acolo d'Aeneas
Silvius Piccolomini», autor cunoscut ca papá, sub numele de
al
In anul 1470, Petre vechiu copist,
lucreze cu masina «L'Aiguillon de L'Amour Divin»
de Saint Bonaventure. El locuia pe partea a
strada Quincampoix având firma alb», dar de
se târziu in strada Neuve-SainfrMerry, nu
departe de cea apoi in strada Juiverie, in le Marais.
In 1477, Pasquier Bonhomme in trei volume les
Grandes Chroniques de France. El in strada Neuve-
Notre-Dame.
Pe puntea NotreADame, se cel mai harnic din tipografii
din vremea aceia, care mai de o de acesta
era Antoine Verard. Avea firma : La sfântu loan
www.dacoromanica.ro
Doctorul curtezanul moartea. din: la Danse Macabre des Hommes.
de Guy Marchant in 1485.
www.dacoromanica.ro
cert, acea epocä, lumea era mult mai putin
absorbita de viata spun admiratorii
de odinioara cari dispretuesc viata noastrá
infrigurata. Ceiace se cunoaste sigur, sunt locurile unde
a Antoine Verard: SainfrSéverin, strada
Saintqacques, Petit-Pont fata sträzii Notre-Dame.
Michel Lenoir, prietenul se stabili o lie.
Fratii Caillaud, Iocuiau anul 1497 strada
Jacques. Acolo au scos ei un Tratat de Drept. Pierre Levet
vecinul publica timp Oeuvres de
Grégoire, Pierre le Rouge, din strada Neuve-Notre-Dame,
care a Vie d'Alexandre le Grand, avea o
minunatä emblemä de reprezentand o sub
o floare de crin, ce se pleca spre doi
In alti Germani venirá Paris Fribur
ger, Krantz Gering. Acolo, Wolfgang Hopyl s'a dedat la
tiparirea lucrarilor Livres In 1520, acest Hopyl,
Decret, sub firma Mai
pe Philippe Pigouchet, Georges
Metelhus, Jean du Pré, care gLunettes des Princes»,
pe Jean Meschinot, Durand Gerbier, Fauveau»...
pe Guyot Marchand, editorul minunatei Macabre»
Lui Ulrich Gering, ii urma prietenul Georges Wolf,
asociatul lui Philippe Cruzenach. Vedem deasemenea pe Jean
Lambert Jean Trepperel, specialistul «Romans
chevalerie».
$i deatunci, se tipäresc cu o furie tot feful de
lumea cumpärä e o modä, o pasiune.
Chiar cei ce nu sunt intelectuali, fac biblioteci. In
mat, imprimeria, a fost ocupatia de predilectie a
astfel se Jean de Colmar Jean Higman, care
a fost mai tipograf, la Sorbonna apoi s'a
www.dacoromanica.ro
vient par et
le trefperce Dune lance en pleurant le
crieront les le pozteront a age
mfquee ce que Ice ce qui
din: de la Destruction de la Grant.
www.dacoromanica.ro
lit comercializat La inceputul secolului
tn strada Saintqacques nu se mai vede o
de copi§ti, din acelea cari tmpodobeau strada, cu
zeci ani tnainte, constând din suluri de pergament, ce atârnau
la fiecare cat sub ferestre. De aci din u§e,
dai peste tot de tipografi Jean Driart, 1498
la firma III Puce scoate o splendida editie din
de la Destruction de Troie Antoine care
era profesor, aceastä pentru a
tipàrí cärti pentru colegiul de Montaigu. Se dease-
menea lix Baligant cei trei de Marnet, Jean Petit
librar tipograf Thomas du Guernier, fidel tipograf al
tutulor romanelor din ciclul pe Jodocus Badnis
Ascensens, din Anvers, profesor la Lyon, care se stabile§te
ca tipograf 1502, firma «Trois luxes...» a editat pe
Tite Live Alexandre Ahate, din Bruxelles, Nicolas
Wolff din Bade, publicau foarte multe din «Viata Sfintilor»,
apoi, Thielman Kerber, a Infiintat cea mai tipografie
din acea epock S'au editat acolo, sub conducerea
descedentilor lui Kerver, mai mult de de volume,
cursul unui secol. Berchtold Rembold, din Strassburg, avea
o frumoask care, dupe moartea sotului s'a
rit cu un confrate al lui, Claude Chevallon, avea ca
un cal gigant. Chevallon murind, sa a continuat
tradita celor ai ei. Acestei femei, istoria
tipografiei, i se datoresc din Corpus juris
ad care poate drept o
bark ochii unei femei... Ea a mai scos «Les oeuvres de
Saint Augustin de Saint Chrysostome, La vulgare In
Premier dictionnaire latin-grec». Se poate spune,
aceastá femeie detine recordul cusur1 Saint Gré-
goire, In in.folio, n'are decât trei gre§eli In Un
www.dacoromanica.ro
orriuee
pour fon
au
la
que amp
ma fan6
marp befa6
Eequef ft a fa bormeur & guerre et &
trifle et marrp &
amp &
Baifere; toute
tout mon&
fe Verre; pour amour fe me
felieue et Want mozt ma
Suenu pouure cf5etifue
penfope e6
ap tout perZu
amp et ma qui fut
fui6 ba
fe ne & ta
Paging din: de la Destruction de la
www.dacoromanica.ro
oarecare Tissard, In aceiasi o turnkorie de
litere. Le vindea apoi cari se ocupe
industrie, astfel de Inlesnire turnatul
pe tipograf>, a dat nou avânt Tipografiei. de
la tnceputul secolului al ne gäsim epoca de aur
a Tipografiei. A trebuit mai putin de o de secol
pentru a popula cu de
nume celebre defileazá printre acestea strglucesc
Vascosan, Michel de Colines familia Estienne.
Vascosan, din Amiens, s'a cu o a lui
Baduis Ascensius care avea de ginere pe Robert Estienne.
Vascosan a o carte, care azi e foarte
La Pfutarque, Amyot.
Robert Estienne, fiul Henri, a fost premergAtorul
unei generatii de savanti tipografi. El a tnvätat
tesugul Simon de Colin, socrul Dealtfel, el cunostea
limbile I tncredintä, putin
timp cásátoria sa, administratia Tipografiei Regale. El
a fost dintâi, care a separat versetele din Biblie. Târziu
s'a convertit la protestantism a murit Geneva.
capo d'operile ca tipograf se citeazá La
opt Nouveau Testament,
De Thesaurus fatinae etc. etc.
Se citeazá, ca o lucrare perfectg, renumita sa editie
Nouveau Testament, a dedicatie are o
in de Pentru a ajunge
impecabile, el expune corecturile pe zidurile casei sale
câte un gologan pentru fiecare descoperitä.
de pe atunci, se Intreceau ca câqtige
ganul zilnic valoreazg azi un din citirea
corecturilor. Pentru Estienne, a fost dealtfel, de
publicitate.
75
www.dacoromanica.ro
Simon de lines s'a cásátorit cu váduva lui Henri
Estienne apoi pe fata sa cu Robert. Acesta a fost
inventatorul literilor italice, pe cari perfectionat apoi
Garamond.
La secolului al care timp e greu
a enumera pe toti tipografii, cari au lucrat la Paris (aproape
patru sute de nume> se remarcá Pierre Rocolet, tipograful
unei renumite Imitation" al unui Code de
ciers" Sebastien Cramorsy, care a condus
grafia tnceputul secolului al XVII.lea. In 1634,
tipograful Camusat era considerat ca dintâi tn Paris. La
el se primele ale Academiei franceze. Pentru
prima s'a vázut, luând parte corpore funeraliile
unui tipograf, personalitätile ilustre din acea vreme.
In aceeasi epock Antoine Vitré edita ,La fotte
de Le Jay", una din capo-d'operele tipografiei franceze,
dar prea orgolios egoist, puse, tnaintea mortei sale, sá
se topeascá singurele caractere arabe sanscrite, cari se
mai &eau la timpurile moderne. Cu toate
acestea, tn de hotarele Frantei, se ilustrau
grafi, ca Jenson la Venetia, care era tot francez
cárui caractere romane sunt printre cele mai frumoase,
s'au inventat Aide Manuce, tot la Venetia, autorul
unei celebre Grammaire Grecque. La Anvers Plantin
un francez, pe caru Filip l'a decorat cu titlul
Archi;ripograf". In fine la Leyde Amsterdam se
cei cinci frati Elzevier. for Testament, Intreaga
serie de lucrári latine celebrele tratate au
din numele caracterul tip, mai caracteristic al
tipografiei. S'ar putea cita toate lucrärile vechi, dintre
unele sunt uitate, dar cari renumele
pentrucá au cunoscut pe vremuri o editie strálucitä, datoritá celor
76
www.dacoromanica.ro
marilor tipografi. Cate nume nu au cucerit mai târziu o glorie,
care ne duce cu gândul la cei dintâi tipografi ! Ne reamintim
astfel de de Gourmont fratii s5i. Dar e
de ajuns pentru a spune, ce a avut descoperirea
tipografiei punct de vedere social, industrial, moral
spiritual.
EDITIUNILE
vizitatorii Expozitiei de Arte decorative de Paris
sau cel putin aceia dintre ei, cari se intereseaz5 de
manifest5rilor franceze, au consacrat, desi=
gur, o jumätate pentru a parcurge Biblioteca, din
pavilioanele mai curioase cele mai bine organizate,
Ei au putut constata acolo de mult a
evoluat fabricarea de la descoperirea hârtiei a tipo=
grafiei. Suntem departe de vremurile, cari cártile, scrise
pe materii prime foarte costisitoare, se ridicau sume enorme
In cartea sa Hístoire fittéraire la Daunon
povesteste secolul al un se cu
o echivalând mii de franci moneda de azi. In
1279, un copist din Bolonia pretindea 80 livre (aproape
mii franci actuali> pentru a transcrie Biblia, de
tuI colorarea ei. Tipografia aduse o repede sadere a pre=
tului In 1470, un exemplar din Biblia din Mayenta
a fost cu patruzeci monede de aur de episcopul
din Angers. Putin timp dupä aceia, cataloagele lui Colines
ale lui Robert Estiene consacrar5 aceastä pasnicá revolutie
si la librar fu adeváratá afluentä de De un
cartea s'a popularizat; lumea citeste La
Dupa F. DufourMagnaval
www.dacoromanica.ro
inregistreazâ fiecare o
productie din ce ce mai
Nu este aci cazul a reface istoria cártii de
berg mai competenti au incercat
noastrá. Scopul nostru mai modest, va fi sâ
generale ale editiunei ale in timpul
acestor ultimi ani progresele realizate fa fabricatia
TENDINTELE MODERNE ALE EDITIUNEI.

Pentru cei cari se in calcule subtile de statis
reiese cá editorii moderni au o tendintä din ce in ce
mai pronuntatá, de a proceda in sau
Deja, cunoastem un oarecare numár
din aceste colectii, ilustrate sau nu, cari, editorii la
opere denumite: cpopulare». De la 1918,
favoare pentru literatura in serie s'a accentuat
putem socoti aceste azi cu sutele. Ca le
ar fi prea lung, de ele sunt bine cunoscute de
toti acei ce urmäresc activitatea si din
a doua a tot de carac

teristica ca cea precedentk este obiceiul de a se
unei editii curente, un de exemplare de lux pentru
fili. acestia se muItumeau cu editia princeps,
cu cele dintâi exemplare tipärite azi, amatorul e mai
el speciale caprictul safe
editorul adaogá bucuros, pe verso falsului sau titlu
lui, formula S'a tras din aceastä lucrare....
Urmeazâ enumerarea tirajelor speciale in gradatiunea

hârtie de China, Japonia, Olanda, etc...
78
www.dacoromanica.ro
Faptul aceste tiraje de «lux» au intrat complect
uz, ne cum sunt primite lumea bibliofililor.
veste pe editor, e indiferent trece la foi
de China, zece foi de Japonia, zeci foi de Olanda,
etc. Cu acestea, aceste exemplare sunt cotate destul
de scump si trebue vândute, pentru a avea oarecare
ficiu. Se vând, e sigur, mania subtilä hârtie se intinde
tot mai mult cele pe hârtie de Japonia cu 200 sunt
luate In opt zile.
In jurul nostru sunt numeroase exemple de asemenea
de lux», cari au fost vândute câteva ceasuri. E un
un E altä chestiune aceasta, ar spune ling.
Constatäm numai un fapt, care se repetä fiecare zi.
a a editiunei moderne, este publicarea
cu limitat. Dupä räzboiu, cu deosebire, acest
gen de volume se de o faimä tot mai accentuatä.
de 1914, editiunile de mare lux (cu un limitat)
erau relativ rare: azi, ele un sfert din numerele revis
tei statistice, La Bibliographie de la France.
Lucru ciudat, In 1919, tirajele limitate erau de 100, 150,
200 exemplare, de.atunci patima pentru a crescut
au ajuns succesiv la 300, 500 chiar la 700 exem=
e mai mult ca o patimä acest este o mono
manie, un de «dulce nebunie», care cucereste pe cei mai
putin susceptibili de a discerna de mediocru»,tirajele
pentru se la 1000 exemplare, dar
va trece curând de 1500 exemplare.
De n'au a se pMnge : libraria, tipografia
legatoria merg bine, lumea am fi nedrepti
oarecare referire aceastä De vase luni au
esit duzine de prospecte, neifustrate, din aceste
productiuni
79
www.dacoromanica.ro
la Intâmplare câteva, valoarea
Les Oeuvres comp traduse
artisti a
fost de 600 exemplare. Pretul de subscriere al pe
hârtie veche japonezd, 40.000 franci pe hârtiei
16.000 pe hârtie de Olanda van Gelder, 10.000
franci, pe de Rives 6000 franci. Trianon>,
Un Royaume Dieu, de J. si I. Tharaud, cu
86 estampe de Lucien Madrassi. Tirajul a de 400
pe cu
cinci originale 30.000 pe hârtie
cu un singur original, 2000 pe hârtie japo
cu culegere de corccturi 1300 pe
hârtie imperialä, 950 pe hârtie de
Olanda, 600 franci. (Lapina).
La Leon "amour dans un parc de Boylesve,
45 de Pierre Brissaud reproduse retusate cu
Tirajul, 501 exemplare. Pretul: pe hârtie
veche cu manuscrisul franci, pe aceasi hârtie cu o
1500 tot pe aceiasi
900 franci, pe veche 700 franci (Lapina).
Genitrix de Mauriac, cu
zece in de text, lucrate de Gernez.
Tirajul se 420 exemplare. de subscriere: pe
hârtie imperiald cu 12 desene originale, 12.000
franci; pe hârtie imperiald cu un original,
2500 pe aceiasi 950, 750 si 500 franci,
de corecturi ale pe de Holanda,
1iniaturá mare, 350 franci. de la des Livres).
Le de Pierre Louys, cu 10
litografii de Bosshard. Tirajul se 300 exemplare.
pe hârtie desene de eruditie,
www.dacoromanica.ro
Les Beaux Pays,.
din ,L'encyclopedie
«Les Grands Artistes». par L'image,.
www.dacoromanica.ro
BLANCHE
DELA
MICHEL
SON
extrasa din
,Le Reste est
www.dacoromanica.ro
din extrasä din
NIusiciens Villes célèbres.»
Reproducere un desemn conceput de pictat de Dauvergne

pentru volumul Amants
www.dacoromanica.ro
Reproducere dupa un desemn de Rouffé pictat
de Dauvergne, pentru volumul ELes Amants singuliers,.
www.dacoromanica.ro
10.000 franci, pe hârtie whatman, 1500 franci, pe hârtie
1000 franci ,pe hârtie de Arches, 400 franci.(Briant=Robert).
Jacques fe et son maître de Diderot,
acuarale de Joseph Hémard, reproduse dupe tipar
retusate. Tirajul de 521 exemplare. Pret: pe hârtie veche
cu artistutui corecturi colorate, 9000
franci, pe veche cu corecturi colorate, 600
franci, pe hârtie japonezá imperialä corecturi, 500 franci:
pe hârtie cu lustru B. F. K. 400 franci
Les amants de Henry de Régnier cu 20
colori desenate pe lemn de Rouffe gravate de
Dauvergne. Tiraj 333 exemplare. Pret: pe hârtie japonezá
veche desene originate 6000 franci, pe hârtie
veche, 900 franci, pe hârtie japonezä imperialá 800 franci,
pe Van Gelder, 450 franci. (Rouffé).
La Maison de Colette 30 planse In
colori de Desligniéres. Tiraj -333 exemplare. pe hârtie
veche japonezä, desene originate, 6000 franci, pe aceiasi
hârtie, 900 franci, pe hârtie japonezá imperialä, 800 franci,
pe hârtie de Olanda Van Gelder, 450 franci
Le reste est de Edmond Jaloux, 37 desene
originate In colori de Maxime Dethomas. Tiraj - 1000
exemplare. Pret: pe hârfie veche desene
nale o continuare, 5000 franci, pe aceasi hârtie
nuarea, 250 franci pe japonezä conti=
nuare, 225 franci, pe hârtie de China cu continuare, 175
franci: pe hârtie de Olanda 125 franci (Lapina>.
Le de Alexandre Arnoux, ilustrat 49
vuri In tare, desenate gravate de Renefer. -472
exemplare. Pret: pe hârtie veche japonezä, 39 desene
originate, 3500 pe aceiasi hârtie un desen original
1000 tot pe aceiasi hârtie simplá, 500 franci (Lapina>.
81
www.dacoromanica.ro
et de Pierre de Nolhac, cu
19 originale in colori de P. E. Colin. Tirajul se
la 1300 exemplare. Pret: pe hârtie veche cu origk
nalele, 3000 franci, pe hârtie cu creioanele
ale artistului, 1000 franci, pe hârtie de China, 160 franci.
Contes pour nous de Henry de Régnier,
cu gravuri originale de A. Mayeur. Pret: pe hârtie
cu pagini autografe, originalele diverse
continuâri, 3000 franci , pe hâttie veche japonezä sau
imperialâ, cu o continuare pe hârtie japonezâ, 150
franci
Le Lys rouge de Anatole France cu 35 de
colori de Orner Bonchery. Tiraj -1000 exemplare. Pret:
pe hârtie imperialä cu originare: 2000
franci, pe aceeasi hârtie 1200 franci; pe de Olanda
750 franci, pe hârtie de Rives. 450 (Ed.
Am putea lungi , e suficient
acestor câteva lucrâri, pentru a ne face o idee de
moderne, indicânduni=se diversele feluri de
ale unei editiuni de lux.
In o a editiunei contimporane,
este multiplicarea enciclopedice, care
deahfel cu gustul foarte.pronuntat
intelectual pentru acest gen de publicatiuni.
Inaintea cunosteam: ,Le Nouveau Larousse
ifustr vol.>, fart vol>, filistoire
fa vol.>, fa et
fa vol.>,
vol.>. Da la 1918, am succesiv
fa nation (15 Grammaire
fa musique vol.>,
ire (27 vol.), fa
www.dacoromanica.ro
que vol.), fa Technique affaires
Altele sunt
curs de pregkire: La vie poissons (9 La
de fa vol,), cari mai modeste,
des animaux rHistoire natureffe iffustrée
vol.>, française vol.>,
Le Laronsse
fe Larousse alte o
de acelas fel. editori s'au dedat pentru
acestei pasiuni au arätat marelui public drumul spre
cunostiintele omenesti toate domeniile.
FABRICATIA A
Am vgzut ca fel de schitat träsáturi
repezi, importano productiunei actuale a cärtei de toate
categoriile, de la literatura la lucrárile
de mare lux, trecând enciclopediile de lux.
Pentru a realiza atâtea opere diverse prin scopul productia
a trebuit sä se familiarizeze toate progresele technicei
moderne, a trebuit a se hârtii ieftine prin formule
chimice noui, a casele tipografice cu caractere
cute a moderniza procedeele de tipärire, crearea
de masini perfectionate, cu productie mare a mij=
loacele de ilustratie, intrebuintarea penei, creionului,
pensulei
Vom incerca sä cât mai scurt posibil,
palele perfectionäri realizate de tecnologie cele patru dome=
papearia, compozitia,
Hártia de editiune obicinuitá, trebue s'o recunoastem,
din ce In ce mai mult de cu toate pregresele
mecanice ale tecnologiei. Avem
mai multe volume din «Les Oeuvres de Voltaire»
www.dacoromanica.ro
tipârite in 1784 de tipografia literarä=tipogra=
Aceste cärti au vechime de aproape un
tate deabia se alocurea, rari impunsäturi: hârtia
este perfect conservatä. Prin contrast, o lucrare de lux, imp&
matä in 1901 pe hârtie matä, se färämiteste jalnicä dinteun
bibliotecä. Hârtia din 1784 era din
acea din 1901 nu este deck un produs de cali=
tate: aci stä toatä diferenta.
Conservarea hârtiilor, cauzele alterärii preocupä pe
bibliofili, pentru viitor, väzând de repede se
deterioreazä parte din contimporane. Hârtia «de
lux» este dealtfel obiectul mai ingrijiri. Nu
spune nimic de de China, Japonia, Olanda, cari
se totalitatea dar se in Franta o
gamä intreagá de hârtii värgate vane, iar pentru operele
de mare lux, preparate la Hârtiile
preparate cu ajutorul hârdäului lui Marais sunt, de exemplu,
din ce ce mai mult cäutate apreciate, atât pentru finetea
si delicatetea tipäriturei cât pentru marea regularitate.
i ca ultimä noutate, vom aminti hârtiile de mânä de
Auvergne, fabricate in muntii ele poartä in filigramä
marca : Auvergne,
Caracteristica este aceea sunt complect fabricate
cu mâna, ceia ce le dá o mare superiotitate in ceia ce pri=
veste structura originalitatea ei.
Ar fi de zis asupra fabricatiunei hârtiifor, asupra
proiectelor de unificare ale tiparelor ale formatelor chiar
asupra suprimärei a unor anumite formate invechite.
nu s'a schirnbat cu mult
o sutä de ani. cum se fäcea odinioarä, compozitorul ia
cu le adunä, formând cuvinte, pagini.
Toti cunosc muncá lentä si monotoná, prima etapá a
www.dacoromanica.ro
cärtei de asezarea a paginilor, ce
compun foile de de Singurul
gres apreciabil a fost inventiunea cari fn
mod mecanic munca a lucrgtorului tipograf, cari
formeazä liniile le cu repeziciune. Pe parte,
literile tipografice au fost cu succes de turng=
tori. Noui familii de litere au repede
drept de cetkenie regatul literilor, aceasta se
multiplele familii de de latine, la care mai contri=
bue pentru decorarea o serie de vignete moderne.
Procedeefe putin din cadrul acestei scurte
lucrki, publicul se intereseazá de de litera, de
legátura unei dar ti e perfect egal, pentru
ei, s'a tntrebuintat o rotativá sau o pressá de
Pe aceasta cu toate de amánunte,

de tipkit nu s'au schimbat de tipografii
de a masinile plane, pentru micile tiraje
si de lux, iar rotativele pentru jurnalele cu tiraj mare.
De vreo de ani, procedeul Offset? tinde
troneze tipárirea directä pe plumb.
Mustratiunea azi un preponderent In industria
de la modestul manual de la
de mare lux, aproape toate lucrkile sunt ilustrate
(gustul estetic) al publicului pare a cátre
vura In sau cel putin, desenurile cari reamintesc
lemnul sculptat. E de remarcat cu toate acestea, gustul
modern nu mai este pentru träsaturile fine, ci pentru gravura
In träsäturi groase, pe care Maurice Busset gravorii din
aceasi au reusit s'o simpaticg
In zilele noastre, gravura In lemn nu mai este
tatea exclusivä a lucrkilor de mare miscarea s'a Intins
www.dacoromanica.ro
si am recent romane de mare tiraj, utilizând acest gen
de decoratiune, nu succes de Albumele
copii, revistele de artä fac un din ce In ce
chiar ieftine au tnsusit acest procedeu se
afirma exagerare, din perioade
al xylografice franceze.
Am ajuns la finele modestei noastre tncarcäri. De o
parte am ale editiunei
de parte am cäutat sä tntrevedem progre
sele aduse de rapid de technica moderná fabricati=
unea i si In dintre am
admirat sinteza saloanele Bibliotecei' la expozitia de arte
toate inerente vremei rézdoi

toate trecötoare cari trec
putem francezö
de nu se va
marea ce o are a inspira orienta pute
ea va
GAUTIEReLANGUEREAU
55 QUAI D5 AUCUST1M5
www.dacoromanica.ro
UN MIC ISTORIC
ASUPRA
TIPOGRAFIILOR
DIN
DE
C.
Director general al cTipografiifor
n istoric complect tipografillor din intreaga ar

fi greu de facut, din cauza lipsei de date, cari nu se
gasesc cu interval de timp, relativ scum
mi-a acordat revista «Grafica pentru «Almanahul
Grafic» pe anul
Repausatul George un distins tipograf,
apoi maestru - conducator al uneia din cele mai mari tipografii
din in el - patron tipograf, a avut norocul
ca, in tndelungatul timp a functionat ca de atelier al
tipografiei Carol - in care calitate citea toate corecturile
cari se acea tipografie - prin
lucrarile Academiei din cari a putut
toate importante relative la istoricul tipografiei, nu
numai din dar din streine, din timpurile cele
mai departate.
Cu iscusinta priceperea sa, acest domeniu,
a dat la o foarte : Spicuiri din
trecutul tipografiei" care a wzat
87
www.dacoromanica.ro
tat cu mäestrie toate notitele datde retinute din
volumele Academiei
De a sa, s'a servit apoi la alcatuirea
volumului cu ocaziunea jubileului de 25 ani (1876 1901>
al tipografului Carol lucrare de mare merit, ca
executiune tipograficA ca cuprins, privitor
noi
voiu folosi dar, mare parte, de aceastä importanta
lucrare, complectand apoi unele date, dupä pretioasele notite
ce mi-a pus la S. Radulescu - unul din
veteranii corpului tipografic din Bucuresti - sub ochii
s'au perindat o muItime de tipografii, din ultimul timp.
Reproducem aci, pe scurt, din volum jubilar,
capitolul cu titlu : Tipografia locuite de
urmätoarele date cari credem intereseaza, tn special pe
tinerii lucratori din generatia nouk cari n'au avut poate ocazi-
unea pretioasele ale repausatului George
Cel oras, locuit de unde s'a instalat

prima tipografie, anul 1533, luna Ianuarie, a fost
unde se de propaganda al
romanesc, de peste munti, care a lumina tiparului
a fost centru de propaganda refigioasä al
unde s'a introdus tiparul cu litere latine, pe 1550
grafie a fost adusä pe la anul 1703. Al treilea
romanesc, cu teascuri de a tost
la anul 1566, iar cu tipografie româneascA
1639.
a fost tnzestrat cu o tiparnitä litere latine, la
1575, aci nu se putea de oarece,
Intrebuintau literile cirilice vechi. Abia pe la finele secolului
www.dacoromanica.ro
se aduce in acest o tipografie româneasa
unde s'a tipärit Ceaslovul",
In orasuI s'a introdus tipografia de cätre
clerul care sta in capul miscärii culturale, la anul 1683, in
zilele Apafi, guvernatorul Transilvaniei, unde s'a
tipärit Sicriut aur".
In s'a introdus primele teascuri anul 1581, de
ungur Francisc Geszti. s'au tipärit In anul
urmätor 1583> cärti din Palia", de diaconul $erban.
In tipografia fu adusä la 1746, de
tori de peste muntii: George Gavril $incai care fu directorul
scoalei normalicesti 1782 Episcopul Samuil Klein
Mitropolitul loan Bob, Petru Maior, care fu
tor tipografiei, mai târziu aci filologul Timoteiu
Cipariu".
In române libere au functionat teascurile tipografice

in timpul Domnitorilor Matei Basarab Muntenia> Vasile
Lupu Moldova>.
Asa, in Muntenia, Mateiu instaleazA prima sa
tipografie, in anul 1634, mânästirea Govora, având ca
graf pe egumenul Meletie Macedoneanut Pânä aci
noastre se tipäreau in Venetia la Brasov. Prima carte
de Meletie a fost Psaltirea slavonr din 1637, la 1640
a Pravila cea micr. - Din oficina lui esirä
mai Iucrätori, intre cari : egumenul Melchisedec
stirea Popa Dobrea, dintâi tuturnätor
tipograf al Belgradului Alba-Iuliei monachul $tefan.
La 1642 tipografia Govora este strämutatä la
in mânästirea Sf. Nicolae, doui din elevii lui
(egumenul Melchisedec monahul 2
peste toate zilele sau Cazanie, 4 bisericesti
89
www.dacoromanica.ro
din greceste", 1642, precum Mineele" in slavoneste, la
1641, cheltuiala Thrgovistei, Nsästurel,
La 1645 tipografia trece la unde
s'a tipärit Cazania" sau Evanghelia Invätäturi",
cea Govora 1642> cea din Iasi
pentru Duminecile de peste an, din porunca lui
Matei Basarab, in zilele Mitropolitului Tot in an
apare Triodul", in din cu cheltuiala
Doamnei Elena, lui Mateiu-Vodä, tipärit pentru Serbia,
Bulgaria
La 1652, tipografia se mutä reqedinta
Mitropolitului de a Domnitorului. Aci
grafia ajunge un fel de apanagiu al Mitropoliei este
inzestratá cu material nou. In acest an s'a tipärit Pravda
cea mare a sfintilor Apostoli" sau Indreptarea Legii",
editia II, intocmitä de Mitropolitul cea din
1646.
In primele teascuri furá instalate la mânästirea

la anul 1640, in zilele Vasile Vodä Lupul a
Mitropolitului Varlam Motoc, instalat in Tipografia
aceasta fusese lui Vasile de Petru
Mitropolitul din Kiev, care era român prin nastere. Intâia
lucrare a acestei tipografii fu Cazania" lui Varlam,
la 1643, având ca tipografi pe Aftanasie ieromonahul
Dionisie monahul. In urma turburärilor intâmplate in Moldova
intre anii 1671 - 1673, in timpul domniei lui Petriceicu-Vodä,
tipografia dela Trei4erarhi fu distrusä, Domnitorul cu
politul Dosoftei Barilá se refugiari in Polonia. In
Dosoftei tipäreste in Polonia, Mânästirea Uniev, Psal-
tirea" sa in versuri, la 1673, precum un Acatistier". Dupä
lucrurilor se intoarce in 1676,
www.dacoromanica.ro
reuvevte a se face din nou Mitropolit, care calitate el se
pune Tarul Teodor Alexievici
autorizeze pe patriarhul Moscovei, Joachim, ca
o tipografie cu toate uneltele ei,
Astfel la 1679, timpul domniei lui George Duca
Dosoftei obtine tipografia o instaleazd
lie, unde tipári literilor
in tipografie a fost Vasile Stavnitzchi, sdpätorul
stampelor Stancu Fauru. la 1686, când fu
dicat de Levi de pe mitropolitan dus Zolchiew,
el tipäri multe cärtí bisericevti In tipografia
Jacob Stamate II, un alt Mitropolit Insemnat al
se serios cu tipografiei,
menind materialul din nou.
In tipografia fu abia anul 1675

in zilele lui Duca-Vodd, Mitropolit Varlaam, care tipäri
pentru cartea numitá «Cluciul» «Cheia
1676, zilele Cantacuzino. In
tipografie Radu Greceanu cunoscuta
Biblie" alte religioase, pentru folosul Bisericii
al poporului românesc,
Mitrofan, ajungând Episcop de la
dinta sa episcopald, o tipografie, la anul 694, care
toate sale, precum alte bisericevti lucrate de
Damaschin, succesorul lui Mitrofan la Episcopia Bu-

pe calitátile superioare, ce tnsuvia ca prelat, fu
un distins tipograf. Ambii acevti distinvi prefati ai Bisericii
române, literatura cu opere, spre
losul obvtesc.
Sub lui Varlaam anume: Mitropolitii Teodosie
www.dacoromanica.ro
mai cu seamä Antim Ivireanul, mestesugul tiparului ajunge
la mare inflorire româneascä, cu sprijinul Domnitorilor
Serban Cantacuzino Constantin Brâncoveanu. Antim
egumen, adusese o tiparnitä mânästirea Snagovului, la
anul 1690, care se multe cärti trebuincioase
In acestá tipografie tipári câteva greceste
beste, Atanasie, Patriahul Ierusalimului, Constantin
Brâncoveanu därui o tipografie, pe care o transportä
la Asia la anul 1706. Tot un dar al lui
Brâncoveanu este tipografia din Georgia, unde
Domnitorul Român trimisese doui anume Mihail
$tefan Gheorghe Radovici, cari tipärirä o Bib lie" la 1710.
Antim a fost un mare iscusit nu numai in mestesugul
tiparului, dar in al värsätoriei de litere
de biserici. Sfintii din biserica Antim Biserica cu
Sfinti din Bucuresti, sunt opera lui.
La anul 1705, Antim numit ca Episcop la
transportä noua sa tipografia
Snagov.
Pe la 1740, tntâlnim Bucuresti, tipografia numitá a
care se tipäreau de
In mângstirea se aduse o tipografie la 1800,
de Dosofteiu Calmuschi, intendentul acelei mânástiri,
ajuns mai Aceastä tipografie fusese däruitá
mânistirii Neamtu de popa Mihail Strébeltchi, fost
graf al Mitr poliei din Iasi, care o avea la satul
Tipografia dela Neamtu a jucat mare rol desvoltarea
raturii noastre s'au tipärit cele mai frumoase
epocii, in românä. Mesteri tipografi cum avea
mânästirea Neamtu, nu se prea gäseau celelalte pärti ale
românesti, cel mai vestit din era câlugärul
rontie. Aci erau vestiti, ca popa Simeon Isoteski,
92
www.dacoromanica.ro
Gervasie, Teodosie, Iulian cari de
nu lemn, dar pe metal. Cel care sprijini mod
tipografia Neamtu, fie prin tipäriturile sale, fie
prin ajutoarele ce pärinti, cari puteau tipári,
fu renumitul Mitropolit Veniamin Costachi. Stampele säpate,
la Neamtu au fost tmprumutate mai pe la toate tipografiile
din Principate. tipografie durä
Pânä aci mestesugul tipograficesc noastre nu

tmbrätisat decât de cälugäri pentru trebuintele Bisericii. -
dintâi se tipografii In
furä Dr. Constantin Caracas, toväräsie cu boerii
Räducanu aiceanu Damitrache Topliceanu. Ei deschiserä
tipografia dela Cismeaua Mavrogheni, 3 Noembre 1817.
Gheorghe Assaky, publicarea
la 1829, pentru care tnfiintä o tipografie proprie
numin&o: Institutul Albina".
Heliade Rädulescu, care infiinose primul jurnal
nesc, In numit Curierul Românesc", la 8 Aprilie
1829, o tipografie la 1835.
Asupra tipografii tot repausatul George
publicä In Almanachul tipografic", Anul -1902, editat de
George Filip, tipograf, sub titlul Spicuiri din trecutul tipografiei",
Activitatea In care
s'au tipsárit numeroase opere gazete>
cam urmkoarea proportie:
In anul 1831, opt In anul 1832, cincisprezece
lucräri, anul 1833, patru lucräri, cari Curierul
Românesc", anul V, Insä Censura alte dificultäti bänesti
au pe suspende aparitia pe 15
peste face un apel
93
www.dacoromanica.ro
duros la sprijinul lor, de un program de
propaganda pentru räspandirea reuseste
Curierul", cu noui cu resurse de
tinere, tipografia tn Dudescu, cam locul unde
se azi Mitraszewski '> In tipografie con-
a se
In anul 1834, in anul 1835,
anul 1836, optsprezece in anul 1837,
douäzeci In acest an de cari asteptau
vadä tiparului, era de mare, in teascurile
existente nu mai erau suficiente, in
sä le tipar, opere de mare valoare.
se vindeau in Romanov. 2>
In anul 1838, se 16 in anul 1839,
douasprezece «Curierul al lui Eliade,
apare neintrerupt 1839, din cauza difi-
face socoteala gazete,
publicand aceastä socoteala, detaliat in No. 33 «Curierului
din 1 Martie 1839
In anul 1840, se mai tipäresc tipografia Eliade,
treisprezece 1841, in 1842,
Iucräri in 1843, treisprezece in 1844,
intre cari «Curierul de ambe sexe» litere cu
finele period. IV, de ori pe Iunä. In acest an, se vede
nevoit a recurge lui Bibescu-Vodä, care, apreciind
sacrificiile de Eliade pentru desvoltarea litera-
turii, publicarea de intemeierea tipografiei sale promite
No.9 8 1844, un ajutor
pentru scopul arätat, prin «departa-
D. la 1898, Bucure§ti.
V. A. Urechi5: Torn. I, pag. 392.
V. A. II, pag. 141-142.
www.dacoromanica.ro
mentul credintei» : se indatoreze toate mânästirile din
principat ca cumpere pentru ale Patriarhului
Eliade, valoare de 12 cele de clasa I /
de 3 cele de a II de 1 galben cele de clasa
III, spre venirea in ajutorul pomenitului Patriarh l>
anul s'au tipärit in
, in lucrári, 1848, cinci Tot
s'a «Proclamatia dela Islaz» a partidului
tionar 1848. Pe aceastá vreme tipografia era in
Eliade.
La 1848, Eliade proscris cu capi
populare, tipografia sa fu de care
rusesti, cari ocupaserá teritoriui noastre la acea epocä
rämâne inchisä.
La and 1857, revocându-se decretul de
Eliade se puse din a-vi reorganaza tipografia,
finele anului 1859, puse din presele in miscare,
in an «Biblioteca
In anul a tipärit in anul vase
in trei in zece
In anul /855 sa brosurä «Isachar »
Tipografia lui Eliade 1865, când, fie
fie etatea sa inaintatä, il silirä a o desfiino, iar
rialul piesele mecanice le trecu la Ministerul de Räsboiu,
care o tipografie proprie pe acel timp, de unde
se contopirá cu Imprimeria Statului.
Pe tipografie, Eliade avea o de Iitere,
precum un gravor de matrite pentru litere, anume
In tipografia lui ade meseria : St.
descu, Georgescu-Vraciu, zis Vrâjitorul, cumnatul
lui Niculescu-Misoc, Mihail Topcescu, Tache Nenisor,
V. A. Tom. 11, pag. 272.
95
www.dacoromanica.ro
ca Dimitrie Petrescu Petrea Golea, ca
ritori, având ca diriginte technic pe Andrei Georgescu, fratde
lui Vraciu.
Tot aci functionat ca administratori de ziare Petre
Jorjan, devenit urmá asociatul lui Ispirescu, precum
Damian Dutulescu, fost functionar la prirnária Capitalei.
In timpii din urmá ai existentei tipografiei lui Eliade,
gäsim ca de atelier pe Theodor Vaidescu, care deveni
mai târziu asociatul lui Teodor Mihäescu.
Tipografia lui Eliade a jucat un de frunte
carea pentru renasterea culturalá a contribuit
mod puternic pentru pregAtirea miscárii poporale dela 1848».
Toate luerärile tiOrite tipografia lui Eliade se

geau la Inceput cu litere cirilice el a luptat mult pentru
reformarea scrisului românesc, introducând treptat
latine ortografia sa specialä, intrebuintând pe la
substantivelor de etc.) pe locul
consund c de acesta etc.), precum vocalele
cu accent de ea, oa>. Aceastá ortografie specialä
s'a mentinut de fiul säu Heliade-Rädulescu, la
rirea operelor
accentuate s'au vreme
grafia a limbei la introducerea
obligatorie a ortografiei fonetice de Academia Românä.
de tipografia mai
gäsim notite asupra tipografii, au inceput
anul 1836 anume :
Tipografia instalatä strada Isvor.
Luate dupä descrierile lui George cu
date de loan S. RAdulescu.
www.dacoromanica.ro
a functionat anii 18364857. In acest atelier se tipärea
«VestitoruI Româneqd» care era ziarul oficial al
cu litere chirilice format 6.
Tipografia instalatä curtea bise-
dcii Sf. pe locul se aflä actualmente statuia lui
George Lazär <Bulevardul Academiei>. Avea o ma§inä format
mare 12) prese de sistem primitiv. Director
al tipografiel era Andrei Adamescu iar ef al atelierului era
Petre Jorjan. Se imprima «Monitorul Oficial»,
didactice alte lucräri oficiale. A functionat
Tipografia care a functionat

1807480.
Tipografia 18384844.
Tipografia Anton Pann, dela 1839-1854.
Tipografia a functionat anul
Tipografia a functionat anul 1840.
Tipografia a functionat strada
Vodä dela 18424855.
Tipografia lexicä a lui a functionat
18464862.
Tipografia C. A capitolul 1837
la 1901», din volumul jubilar lui repausatul
George dä note asupra
A. trecutá prin mai multe fase, la cumpä-
rarea ei de atre tipograful
«Intre firma lui ca
tipograf, asociatie cu iar avea
de prin
Se pare cä Rosetti Winterhalder cu
grafia Pitarului a cärei disparitiune coincide
inceputul tipografiei Rosetti Winterhalder.
97
www.dacoromanica.ro
Cert este faptul cä Rosetti Winterhalder cum-
luna lui Noembrie 1846, cu pretul de lei 17.831. -
tipografia comandatä de «Societatea pentru literatura
Germania Brochaus, prin intermediul lui Cálifaru, pe
pretul de lei 16.155, 12, pentru trebuinta tipáririi
rului «Prietenul Tinerimii» a altar opere literare.
Aceastä deciziune o luase Societatea din cauza
enorm ce luau tipografii pe acea vreme. Walbaum
tipärea coala 80, In 1500 ex. cu 15 galbeni, alti
grafi cu 12'/2. galbeni.
Rosetti pe cä oferise un beneficiu asupra
dar äsä cu 5 lei la coalä eftin.
grafiei s'a din tipärituri. .
La 1846 Rosetti Winterhalder cumpärä tipografia
libräria lui Walbaum, pe cari le poseda incä defa 1837.
Tipografia lui Rosetti mare rol evenimentele
politice de la 1848.
Aci se tipäri «Pruncul Român» care apäru ziva de
12 1848, Sâmbátä, precum lucräri secrete,
apärute färä firmä, ale Comitetului revoIutionar dela 1848
Tot tipärirä parte din lucrärile bärbati :
Eufrosin Poteca, Voinescu II, Gr. Alexandrescu, D.

lintineanu, Ion Brezoianu, Petre Benam,
Cezar Boliac, luptätori de laudä,
pentru avântul ce au dat culturii pentru
rirea drepturilor politice perdute, ale neamului
In indoita sa calitate de tipograf librar Rosetti fu
ca prim-staroste al comerciantilor.
In evenimentelor politice din 1848, Rosetti
proscris, sa fu Iuatä de cumnatul säu care
o vându mai târziu lui E. Graeve, tipografia fu
de Walbaum, care o vându lui Ferdinand Ohm la 1852.
www.dacoromanica.ro
Retntors din exil, anul 1857, Rosetti «Românul»
la 9 August 1857, al cärui prim numär apäru tntr'o Vineri,
la 1858 o tipografie, cumpärând o parte
din tipografia lui Ohm care cázuse posesia lui Larz o
instalä Otelul Bosse! din Calea Victoriei, pe care o märi
la 1859, prin cumpärarea masinei a din tipografia
lui Kopainig.
Pe la 1859 tntâlnim tipärindu-se aci «Traianu»,
care era dese ori censurat, apärând cu pagini Intregi albe
«Românul» de C. A. Rosetti, ziar bi-säptämânal :
de C. A. Rosetti «Anuntätorul generatiunii
române», 1864, hebdomadar, de Eugeniu
tiunea», 1864, hebdomadar, de Ion Palk «Românul de
de C. Rosetti apáru In locul «Românului» care
fusese suspendat 26 1864 pânä la 12 Februarie
«Reforma» de I. Valentineanu, la 1864 anul al
VI-lea , «Mama Copilul», ziar de Duminicä, In 8 pagini,
de Maria A. Rosetti, la 1865 «Revista de Gr.
Serurie, 1865 foae teatralä Iiterark
tämânalä, de L G. Angelescu «Asmodeu» ziar umoristic pela
1869-1870 alte scrieri
La aceastä epocä tipografia se instalatä piata Sft.
George-Nou, unde s'a tipärit «Manualele de aritmeticä
pentru clasa I primarä de ambe sexe, de I. Pascal.
Tot aci se tipärirä mare parte din actele pregätitoare
evenimentelor din 11 Februarie 1865, precum jurnalul
potul», secret, Proclamatiunea pentru lui Filip de
ca Domn României aceea pentru alegerea lui
Carol de Hohenzolern.
Ca conduckori technici In tipografia lui Rosetti se suc-
cedarä Ferdinand Ohm, la 1863, fu
prin Petre Ispirescu, iar dupä plecarea acestuia la 1865, veni
www.dacoromanica.ro
loan Albescu, care tipografia pe timpul cât fusese sus-
pendat Dupä Albescu veni C. P. Conduratu, care
o administrä pânä 1868, iar dânsul rämase Alexandru
Grecescu, 1872, când plecând la Pitesti, in locu-i
pe Ghitä Popescu.
In an, 1872, Rosetti voi sä cedeze tipografia
torilor aflätori in stabilimentul pe acel timp, anume
C. Fortescu, Mihai Andreescu, Radu Andreescu Mihail
Grigoriu, cu facultatea de a o pläti din beneficiile ce vor
realiza din tipärirea «Românului» a celorlalte deja
asigurate tipografiei, dar Iucrätorii nu se puturä intre
dânsii silirá pe Rosetti a vinde tipografia lui Dim. Aug.
Laurian, la inceputul anului 1873.
Laurian se asociä cu Conduratu, dar neputându-se
lege mai mult, se despärtirá vara anului 1874,
Laurian singur proprietar al având ca
conduckor technic pe Joan i)
Tipografia lui Rosetti din sala Bossel fu mutatä la
mata, de aci in strada Biserica Enei, vis-à-vis de casa Pake
Protopopescu, apoi in strada Brezoianu, in strada
Vodä, in fine, in strada Academiei, cu Bulevardul,
unde se astázi hotelul când a trecut in posesiunea
lui
In anul 1874, Conduratu o mutará
23, Laurian
in strada Doamnei, 14 Báleanu) in care fusese
natul D. M. In timpul acestor tipografia
ajunsese in ruiná, iar masina ajunsese aproape imposibilitate
de a se mai misca. «Românul» abia se putea din
care Rosetti exprimä neamultumirea, ceea ce
pe Laurian sá se desfacá de tipografie.
1) In Upografie ca elev George lonescu, autorul
acestei schile, 23 1873.
www.dacoromanica.ro
Astfel sateau lucrurile când se ca cumpärkor
al acestei tipografii care inträ posesiunea ei
de 16 1876, pentru suma de lei 6.600, având
chiria plätitä pe 6 la Sf. Dumitru viitor.
,Primul numär din «Românuf» tipärit de Carol
este dela 17 Aprilie
La trecerea tipografiei posesia lui Carol se
In atelier lui Kopainig din 1852, format No.
deterioratk iar ca accesorii nu mai avea deat o
cheie de Inchis formele, un fundament, In de rástavuri
avea niste pene de Mai o
presä de demontatâ päräsitä, format No. 6.
In toamna anului 1876, Fr. lui Carol
prin licitatie dela Tribunal, proprietatea In care
se afla instalatä tipografia care apartinuse lui Em.
pentru suma de lei.
La inceput lucrârile erau supraveghiate de Paraschiv
Georgescu, de atelier pe care l'a avut Carol
mai mutt peste elevi, lucrâtori nu mai erau altii
decât cei dela «Românul», cari aveau ca pe paginatorul
«Românului» Mihail Andreescu.
Material de tipografie, pentru zetärie, avea foarte
lui, inventar, abia atingea suma de lei 8.993,80.
Totusi se aci, la data : «Algebra» de
Zamfir Herescu «Revista contimporanâ» de Petre
teanu. Pentru ziarul «Românul» literä pentru douä numere,
veche De aceea Carol Göbl mai la
Valentin Neftzer din Bucureqti Poppelbaum
Bossov din Viena Baudoire din Paris. Noua firmä se
: «Tipografia Românul Carol La aceastä
erau In Bucuresti 14 tipografii anume : 1> Imprimeria Sta-
tului 2> Tipografia Ridulescu, Rasidescu>,
www.dacoromanica.ro
Tipografia Socec, Sander 4> Tipografia Joan
5> Tipografia «Lucrätorilor Asociati» lat Valter
Fr. 6> Tipografia cLaboratorilor Români» (C.
gian Ispirescu>, 7> Tipografia C. Petrescu-Conduratu
Smardan), Tipografia Teodor (strada Luteranä>,
9> Tipografia Toma Teodorescu, care tipärea bisericesti,
cu litere chirilice, Mântuleasa, Tipografia «Hajoetz»,
care tipärea ziarul evreesc cu nume 11> Tipografia
Al. A. Grecescu 12> Tipografia Anton Mänescu
13> Tipografia Andrici antrarea 14> Tipo
grafia «Românului» (str. Doamnei). -In total aceste tipografii
reprezentau un numär de 40 masini cilindrice vre-o
prese.
La 1877, isbucnind intre Turd Rusi, Ro-
mânii siliti de sä intre actiune, Carol Göbl
fäcu o asociatie cu Teodorescu, I. G. Bibicescu
pentru editarea ziarului «Dorobantuf», format
No. 6, ilustrat subiecte din räsboiului care ajunse
in scurt timp la tirajul de aproape 10.000 exemplare, ceea ce
era foarte pe acel timp.
Clientii cei mai ai tipografiei erau C. A.
setti A. Sturdza, cari In calitate de
reau foarte multe de stat la Carol
In 1880, tipografia luä parte Expozitia
«Concordia Românä», calea Rahovei 2> obtinând medalia de
Cliqeurile pe timp se de Reise Carol

xilografi.
2> Algturi de locul unde se proprietatea
grafiile Unite».
3, Tipografia Al. A. Grecescu a obiinut la medalia
de
www.dacoromanica.ro
In August an, tipografia se mutá In cea
In fundul curtii, iesirea In strada
In August 1881 Carol fu numit Director al Impri-
meriei Statului, dar dimisioni In Martie 1882, gäsind este
incompatibilitate Intre postul de director al Imprimeriei
nisor al Statului, când fu decorat medalia Benemerenti
pentru artistice.
Z iarul Românul» s'a tipärit In tipografia Carol Göbl
dupä moartea fondatorului säu, C. A. Rosetti, fntâmplatä In
ziva de 8 Aprilie 1885, dar numai la finele acestui an,
când fiul Vintilä Rosetti, deschise o tipografie proprie,
iar tipografia lui Carol Göbl de a mai purta firma
«Tipografia Românul» ci pe aceia de
Carol
Aceastä numire o pästrä pânä la anul 1905, când obtinu
avantagiile legii pentru tncurajarea industriei se
tulä : «Institutul de arte grafice Carol Göbl» obtinând dupä
timp brevetul de Furnisor Curtii Regale, dupä ce
In anul 1883, obtinu medalia de aur la Expozitia
torilor. In acest timp Carol aduse prima masinä
cilindre, care tipärea zilnic 30.000 ex. pentru etichetele de
tutun, pe care o vându apoi Regiei Tutunurilor.
In anul 1886, tipografia Haralamb Grandea
o masinä No. 6 ceva material vechi pe pretul de 2000 lei.
In anul 1889 un atelier propriu de legkorie
de cärti sub conducerea lui Costache trecut In
urmä la tipografia «Gutenberg». sectiuni i se dete
treptat o desvoltare mare, ca sä poatä efectua toate
Institutului.
la datä lucrärile de se executau de
Grigore trecut atelierelor de legAtorie
www.dacoromanica.ro
In anul 1890 Carol Göbl fiica, ca
colaborator pe Ion St. Rasidescu.
In 1892, Carol Göbl litografia Voneberg
dela mo0enitorii punând-o sub conducerea lui Alfred
Dându-i-se o desvoltare mai mare sectiei de
fie prin aducerea din a câtorva specialkti, se tipari
tablourile colorate ale diferitilor Domnitori Români, precum
ale Regelui Carol Reginei Elisabeta, comandate de Casa
Scoalelor.
In 1892 luându-se tntreprindere imprimarea
de chibrituri, se aduse o specialä pentru acest
scop, care imprima usca timp coalele.
rarea fu cu toate
accesoriile ei, de Directia de timbre de care
tine fabricatia chibriturilor.
La 1893 se 62 de numeratoare mici,
pentru numerotatul cupoanelor de 3
numeratoare mari pentru titluri.
La 1894 Carol GöbI obtinu medalia de aur Expo-
din Liège, Belgia, iar 1896 fu ales membru al
rei de Comert Bucure0i, din care demnitate dimisiona curând.
La 1897 Carol GöbI aduse o sistem
Augsburg, cu care putea indoi 10.000 exemplare pe
pe ambele fete din formatele No. 1, No. 1 No. 1
bis, No. 4 No. 4 D. Cu s'a
Abecedarul Oficial», când s'a monopolizat didactice
pentru cursul primar de Ministerul Instructiunii, având
tirajii de peste 250.000 exemplare pe cari le executa
borare cu Tipcgrafia Gutenberg de Citire
oficiale pentru II, III IV primare erau date spre
efectuare la Tipografiile: Socec Co., Minerva Toma
Basilescu.
www.dacoromanica.ro
In atelierele Carol primele tipärite In
relief pe cale Inainte de expozitia din Paris din
1900, mai târziu coperta dela «Impresiile de
ale lui G. bulinele Fabricei de tutun pentru
rete, reducând simtitor costuI acestora, cari mai 'nainte se
reau de gravori. La expozitia din Paris, din 1900,
tipografia care se intitula acum: «Institutul de arte Grafice
Carol Göbl» I. St. Rasidescu, a obtinut medalia de
aur, cucerindu.si un de frunte cercul Industriei
Artelor Grafice.
la intrarea sa posesiunea tipografiei «Românul»
la data de 15 Aprilie 1901, timp de 25 de ani
de activitate, Carol Göbl, a elibetat certificate de capacitate
arta culegâtoriei, un numär de 70 elevi arta
masiniIor de la un numär de 10 elevi iar
din de IegAtorie, cartonage fabrica de registre, au
esit numai 4 elevi.
«Institutul Carol GöbI a creiat o societate de ajutor
reciproc pentru Iucrâtorii atelierului, dar care
mai târziu s'a desfiinot.
«In ziva de 17 1901 s'a serbat cu mare
tate de 25 ani de activitate a lui Carol la
cari au fost invitate numeroase persoane de distinctiune,
1> cDintre aceqtia, cei mai cunosc4 aflgtori sunt :

trie C. cu de 6 luni din termen cu Petre
Georgescu (actualmente la , N. Nicolicescu <actualmente procu
rist la Cartea Româneascg>, Dumitru Stgtescu, actualmente de biurou
Capitalei , Ion <coproprietar la Tip. M. ,
Daniil Oprescu de atelier la Tip. Triumful), Gr. Constantinescu
de atelier la Cartea Româneasc>, Florea Simionescu, azi actor, , Emil
Hanganu, etc.
2? cari mai cunoscut este loan Marinescu (zis
www.dacoromanica.ro
soane politice, clientii principali ai Institutului, amici
nali, de breaslä, o parte dintre fostii lucrätori apreciati
de jubilant, tntreg personalul Institutului tn numär de 'peste
150 lucrätori Iucrätoare".
Despre activitatea acestui institut timpul celor 25 ani
urmätori vom vorbi In partea II a istorie.
Mai departe, ordinea tnfiintärii de tipografie

litografie, vechimea
Baer, asupra gäsim urmätoarele ');
Stabilimentul a fost fondat de atre Andrei la
anul 1850, douä prese de mânä litografice, având ca
ritor, pe un anume Deubel. Átelierul se aflä atunci Calea
Dorobantilor, Casa Carpantier, de unde a fost transferat in
Pasagiul Român, aducându.se Sander ca Iitograf. - In timpul
acesta M. B. Baer avea un atelier de fotografie
cu una din fiicele lui Bieltz, continuä singur litografia
fotografia dupä moartea socrului - sub propria sa
M. B. Baer. Sander litograful, trecând la Stabilimentul Socec,
Sander Teclu", Baer a adus ca Iltograf pe H. Markwort,
iar ca tipäritor pe W. din Viena, devenit mai târziu
proprietarul atelierului litografic cu acest nume in Viena.
Baer väzând cä litografia merge bine decât
grafia, cumpärä, anul 1867, locul din strada Numa
piliu, clädind ad un atelier special cu etaje, adäogând
pe Iângä litografie o de pungi, aducând prima
format No. 8 Swidersky din Lipsca.
La 1887 Baer incetând din viatä, conducerea
atelierului o luä Baer, care minor,
sub tutela mamei sale, pânä la majorat când mai
Din gAlmanahul Tipografie, al lui George Filip,
www.dacoromanica.ro
atelierul cu o maqinä nouä litografici, format
70X100 cm., douä prese noui, precum un motor cu gaz.
La 1892 a construit o salä specialä, de instalând
tncä o maqiná mare litograficä Johannisberg, format 70X100,
motorul de gaz prin altul cu benzinä, sistem
Deutz, vânzând maqina cea veche la
In acest timp Albert Baer a räscumpärat pärtile de
tenire cuvenite surorilor singur
stäpân cu firma : Litografia Albert Baer".
In anul 1896 a adáogat un etaj la sala
dând o desvoltare mai mare sectiunei de cartonage, pe care
o infiinose mai tntâiu pentru articole farmaceutice, devenind
fn timp proprietarul caselor prin eqire din
ziune cumpärând locul
La anul 1899 Albert Baer tipografia Elzevir"
de George tn cu Fratii din
Român, pe care o vându pentru a se retntoarce la
tipografia Carol Göbl, unde fusese mult timp de atelier.
Odatä cu cumpärarea acestei tipografii, Albert Baer
construi pe locul vecin ce'l cumpärase mai 'nainte, un atelier
sistematic pentru tipografie, cartonage de cärti,
dând astfel o mare desvoltare stabilimentului säu, pe care'l
conduse cu multä pricepere räsboiul din 1916 1918,
când vându societätii anonime Luceafärul", despre care
vom vorbi partea II-a a acestui istoric".
Continuând mai departe, descrierile lui George

complectate cu date de Ion S. Rädulescu,
ordinea vechimii atelierelor gäsim :
Tipografia a functionat dela 1850 1856.

Tipografia dela 1852 - 1857.
Tipografia Pasife Boerescu - care a
www.dacoromanica.ro
tinut lui Karkaleki era intitulatä
având ca diriginte technic pe Petre
rescu. Era instalatä In hanul Bosse!, astázi
liara, mare.
Tipografia Rasidescu, dela 1856 -
1863, instalatä In localul din strada strada
functioneazä tipografia Grosman>. Avea douä
masini conduse de Frantz din cei mai
tinsi ai timpului. Ad se imprima
Dâmbovio", sub directia lui Dimitrie Bolintineanu. Tot aci
s'au tipärit romanele mult cäutate pe vremuri: Mizerabilii",
de Victor Hugo Contele de Monte-Christo" de
Elena" de Dimitrie Bolintineanu alte multe scrieri din
frantuzeste, traduse de George Barozzi, Dimitrie Bolintineanu,
Miltiade Costescu aItii, - Iibráriei Romanov.
$tefan Rasidescu fusese director tipografiei
cu lui Romanov, care avea a
chis tipografia, care In acel timp cea mai mare dintre
stabilimentele particulare. Avea ca director pe Valter
ca al atelierului pe George Niculescu
distinsi tipografi ai timpului. Mai târziu, afacerile de
librärie ale lui Romanov mergând greu, St. Rasidescu i-a girat
n'au fost achitate la cäzând sarcina
asupra girantului, acesta a suferit un faliment. Tipografia a
trecut asupra Simionov, care a
tare lui Cucu Theodor fosti In
apoi a fost cumpäratá de
care a mutat-o strada Academiei (proprietatea Lahovari>,
administrându.se de C. N. Rädulescu St. Rasidescu.
Având masini mari, era mäsurä sä tipäreascä : Tele-.
graful" <cotidian> sub directia lui I. C. Fundescu (dupä ce
Incetase Telegraful" de sub directia lui Gr. Tocilescu>,
www.dacoromanica.ro
Lucratorul Roman, dirijat de C. I. Bosian Ion S.
lescu, ambii lucratori tipografi, Trompeta Carpatilor" a
lui Cesar Boliac, a carei tipografie se desfiintase.
din C. N. Rädulescu, tipografia a trecu
posesia lui Jecu, pe un foarte redus, prin
ajutorul lui V. Socec, care a obligat moral pe
ca asociatie pe St. Rasidescu.
ObIlgatia aceasta n'a fost de Jecu,
ce s'a posesia tipografiei, a pe St. Rasidescu,
mizerie a fi ajutat de chiar
de elevi.
Mai aceastä tipografie a trecut posesia profesorului
Matei fost tipograf, care a strada
Atelierului.
Tipografia Secolul" a lui Gr. Busoiceanu, a functionat
anii 1856 - 1857.
Tipografia George Lurz, a functionat 1857 - 1858
strada Isvor, de cu foarte materia
de tipografie.
a fost de Stat la 1862
prin interventia lui Mihail Kogalniceanu, care acea
epocá Presedinte al Consiliului Ministru de interne.
masini mari prese de sistem modern.
de un de atelier, Tocescu, sub
Andrei Adamescu.
La 1864 a fost palatul neterminat
complect, un singur cu tipografiile Colegiul
National" Comisia centrala" din Focsani. Stabilimentu
avea 3 No. 12, una No. 6 patru prese,
Iuat numirea de
Instalatä astfel, s'a märit formatul
care se tipärise multä vreme, format mic, la tipografia dela
www.dacoromanica.ro
Sf. Mihail Kogälniceanu, preväzând lucrärile Statului
se vor inmulti nu se vor putea efectua numai cu masinile
materialele ce poseda Imprimeria Statului, a trimis Viena,
anul 1864, pe atelierelor Alecu Tocescu, pentru a
comanda o mare cantitate de masini de tipärit, masini de
turnat litere, stereotipie, aparate de galvanizare, etc inzestiând
astfel tara un mare stabiliment
Pentru conducerea turnätoriei de litere a adus, odatä cu
masinile de turnat, un specialist, anume Valentin Neftzer, care
a format un numär de lucrätori anume pe
ghe Dinescu, Vasile Palita, Ion Castris, Saranda altii
La materialele pe cari le-au avut tipografiile
contopite (Sf. Mitropolia Comisia
Centralä din adäogându-se materialele masinile
aduse de la Viena, Imprimeria Statului a devenit un stabilimen
mare, fnavutit tot ce trebuia pentru satisfacerea lucrärilor
oficiale pentru imprimarea didactice, cari, in acel
timp, un drept exclusiv Statului.
Monitorul Oficial" apäreä in format mare (4
Avea ca director pe Andronic. Director al Imprimeriei
Andrei Adamescu secretar contabil, C. Märgineanu
atelierelor, Alecu Tocescu, magaziner, Petre Jorjan
iar ca masinisti, pe C. N. Rädulescu Ghitä Cärpiniseanu.
Imprimeria avea 25 elevi, din mai astázi
Ion S. Rädulescu, (actualmente secretar - casier al
dicatului Patronilor tipografi) Daniil Ratiu, masinist,
mente al depozitului de materiale al Soc. Tipografiile
Rornâne
Elevii erau interni. Ei purtau uniformk având la chipiu,
la sosirea turngtoriei, Statul avea un mic atelier primitiv,
care se turna instrumente de sub conducerea maestrului
Ion Florescu.
www.dacoromanica.ro
ca emblemk un Aveau cursuri, dimineata, câte o
de francezd, latinä
: germank Durninica,
caligrafia. Profesori erau : Rousseau (de francez5), Ion
(de George Bageru (de L
<de caligrafie>. n'a durat deca din luna
brie 1865 la 11 Februarie 1866, când a avut
detronarea Domnitorului Cuza. In
s'a desfiintat internatul elevilor.
Monitorul Oficial" a mai avut ca director pe timp,
pe Andronic pe Miltiad Costescu, Simion Marco-
vici Florescu. Mai târziu s'au unificat serviciile s'a
numit un singur director Imprimeriei Statului Monitorului
Oficial",
Andrei Adamescu drepturile de pensie, a fost
numit Rasidescu.
atva s'a dispus rnutarea tipografiei dela
mie localul monetáriei dela Ad a fost nurnit director
Petre Ispirescu. tipografia a fost mutatá hanul
Serban-Vodä din strada Germank Smârdan, unde era,
Casa de depuneri. Director era Const. Márgineanu, apoi
Zizin Cantacuzino, fost ministru de Finante sub
conservator.
In când tipografia era instalatá aci, Monitorul a
apärut limba sub titlul :
teur Officielle», publicându-se el tot ce se petrecea
mai insemnat. Directunea o avea Ulisse de Marsilac.
Pe locul unde a fost tipografia s'a construit Palatul
tipografia mutânduse fostul palat al Domnitei
Joita Bibescu, director Cum acest palat nu
era potrivit pentru o tipografie, Imprimeria Statului construit
local propriu Bulevardul Elisabeta (visa-vis de grädina
Cismegiu> s'a mutat director N. T.
111
www.dacoromanica.ro
In 1865 Monitorul Oficial" a fost dat concesie
N. Ceaur Asian Nicu Catargiu, cari au un atelier
de tipografie Casa din lea Victoriei, apro-
piere de Ministerul de Finante. Schimbarea regimului 1866,
a desfiinot concesiunea Monitorul Oficial" a trecut
Imprimeria Statului.
In timpul din s'a perindat ca de atelier: Anton
Glodeanu, George D.
Mircea George C. Cucurezescu Ion
lonescu.
Tipografia a lui Gotlieb a functio
nat anul 1859.
Tot In acest an a functionat cu
o de sistem primitiv.
Tipografia Poenescu, In anul 1860.
Tipografia a functionat
1860 1868.
Tipografia Oprea Demetrescu, profesor de muzicâ, a
functionat 1861 - 1863, strada Sfintilor, o No.
10, sistem vechiu o de mânä, apoi a fost mutatä la
R-Vâlcea, unde a fost mai târziu, Vasile,
Sândulescu, care se afla localitate, iar acesta a vândut-o
partidului liberal de acolo.
Tipografia Toma Teodorescu, 1862 1874.
Tipografia anul 1863.
Tipografia Cezar - instalatâ strada
In acest atelier au
Italiang. ziarele
Buciumul" apoi Trompeta format mare.
Avea o masinä No. 12 sistem francez. Directorul tipografiei
profesorul Serghiescu.
Tipografia Weiss - 1889), format
mare, instalatâ strada Biserica Enei. tipografie a
www.dacoromanica.ro
fost a lui Ferdinand Ohm, masinist de specialitate, care din
de mijloace, n'a mai putut continua. De tipografia
a fost strada Batiste, proprietatea G. Costaforu,
unde se imprima ziarul Ordinea".
Tipografia loan Cart, pentru note muzicale, a functionat
la 1865.
Tipografia (Frantz Göbl, Scar lat
Petre anul 1865 Pasagiul
Stabiliment foarte bine condus
s'a imprimat Legalitatea", ziar politic lui L
Eliade.Radulescu, Curs de poesie generala" de
Reforma" de Ion G. alte numeroase
de recordul pe brevetul de
furnizori ai curtii regale.
Din acest atelier au esit un mare numar de
Carol Göbl a lucrat aci calitate de
cialitatea ai Frantz au
celelalte branse ale tipografiei (Gustav
a lucrat litografie Iegatorie de
moartea lui Scarlat retragerea lui Petre Ispirescu,
a proprietar singur Frantz care a continuat
cerile mai departe cu colaborarea Mai târziu Carol
s'a retras, tipografia Românul" strada
Doamnei. Frantz Göbl, tipografia
a sub conducerea a trei (Pepi, Gustav Stefi>, sub
firma Tipografia Regale" F. Mai
s'a retras Göbl, noua tipografie a lui
Weiss din str. Doamnei, sub denumirea de Tipografia Gu.
tenberg", frati Stefi> au
mai departe, atelierele proprietatea
strada No. 19 adaptând.o special
pentru tipografie. timp s'au acesti
www.dacoromanica.ro
doui singur Stefan cu cari s'au
au luat parte conducerea
Despre aceste tipografii
vom mai vorbi partea II a istoricului.
Tipografia
874>, strada Câmpineanu, cu o presá de
se tipOrea ziarul umoristic Ghimpele".
Tipografia instalatä strada
Câmpineanu, cu Luterank unde târziu a fost
tipografia N. Miulescu. Avea o No. 12. Mai
a fost strada Biserica Enei, proprietatea Mazar
se imprima Lira ziar muzical, condus de
de Constantin Bäranescu L Vasilescu,
Literatorul" de sub directia lui Alexandru Macedonski.
Tot casa Mazar Pava instalatO
de sub directia lui Nicolae I onescu, având ca conducAtor a
atelierului pe Mircea
In anul 1882, atelierul a fost mutat
(1868>.
L Eliade.,Rädulescu, Emanoil L Locusteanu
au o mare tipografie cu o cu cilindre
una No. 12, sistem francez. se imprima ziarul
anta Avea ca director - conducAtor pe un
francez, anume Lop. In anul 1876 atelierul a fost
de Ministerul de câtva timp a trecut
Imprimeriei Statului.
Tipografia Romdn <18684890> : Petre
Ispirescu, C. P.Conduratu, Petre Jorjan Economu. A fost
instalatO strada Model, Pictorul Grigorescu".
apärea ziarul conservator Presa" ziarul umoristic Ghim
pele". A fost mutatä apoi strada de a se
Casa Joje (proprietatea Joje, pantofar Nae
www.dacoromanica.ro
telimonescu, dricar>, cari aveau saloane de inchiriat pentru
Intruniri, societäti, restaurante. Casa aceasta a fost
ratá de Tipografia Göbl care a adaptat.o pentru
tipografie mutat ea atelierele care mula
vreme Pasagiul Laboratorii a fost mutatá
apoi strada Academiei, de strada
sub numele Tipografia Academier Laboratoril Români">.
Director technic Petre Ispirescu. Aci a functionat
grafia la moartea lui Ispirescu.
Tipografia a functionat dela 1868.1876.
presä, instalatä In intrarea
Rosetti de grädina Cismegiu.
Tipografia instalatä strada
Lipscani, cam pe ulicioara Sf. cu douä
masini No. 12 un boston mare, unde a apärut
Telegraful" sub directia lui Gr. Tocilescu. De aci a fost
mutatá tot In strada Lipscani, In proprietatea de
asigurare Dacia", astázi proprietatea Bäncil Agricole, sporind
numärul masinilor la trei.
In acest atelier se tipäreau toate lucrärile ferate,
cari erau exploatare streinä, precum ziarul Rázboiul",
mai räspândit pe atunci. Director tipografiei era Eduard
Wiegand, având ca de atelier pe Dimitrie VeInitä.
Incetând din tipografia a rämas asupra lui loan
Weiss, singur. Fostul säu director Wiegand, trecând
grafia St. Mihäilescu Gr. Luis, instalatá strada Lipscani,
chiar unde fusese tipografia Thiel Weiss, l'a
concurat la lucrärile cäilor ferate, reducând extrem
imprimatelor, cä, Weiss, ne mai putând continua
In acest local prea mare, strämutat atelierul calea
Victoriei, fosta proprietate din fata Bisericii
mai eftinä. Totusi, afacerea mergând greu, a fost nevoit
www.dacoromanica.ro
vândä tipografia, ziarului Adevärul", care sub directia
lui Alexandru Beldiman, instalândo in Pasagiul Vilagros.
Tipografia Socec, instalatä in strada
Academiei Ovesa> a sä functioneze in anul
1870. Acest atelier executa cele mai de seamä lucrári de
tipografie, litografie in special de Avea ca masinist
pe Bordesky, care a format pe Petre Marinescu, astázi
masinist Imprimeriei Statului. al era
Dattelbaum, un distins legätor, sub conducerea cäruia se executau
lucrári artistice, cari au fäcut renume stabilimentului,
o clienteld deosebitä. - Conducerea Stabilimentului
erâ unuia din asociati, Teclu, care un distins
tipograf, având la trei masini mari de tipografie,
una de litografie, toate conduse cu motor, o steriotipie.
de desvoltarea cea mare pe care o luase acest
ment, din strada Academiei devenind neincäpätor, s'a
mutat in strada Berzei, constructie nouä proprie , dar acest
local, destul de mare, a devenit neincäpätor prin schimbarea
firmei Socec a directiei tncredinotä D4ui Emil
Socec, fiul mai mic repausatului I. V. Socec,
construit palatul din Calea Victoriei, cu strada Lipscani,
la un cu libräria de sub conducerea fratelui mai mare
Jean Socec. Despre activitatea transformarea acestui stabili-
ment, vom mai vorbi in partea doua a acestui
Tipografia Petrescu-Conduratu <1870 - 1890)
in strada Ritoride>. Aci s'a imprimat ziarul
Viitorul", redactat de Nicolae Fobiu Bädescu, fost profesor
de limbile elenk crescut educat de Episcopul Scriban.
La acest ziar colaborau : Päun, Nicolae Scurtescu
altii. Dupä incheerea mire Germania
räsboiul dela 1871 1872), Bädescu a luat baterii
www.dacoromanica.ro
unei medalii, prin subscriptie publick care s'a oferit
Republicei Francese, Thiers.
Tipografia Bfarenfierg vi-a luat anul
1870, cu o No, 10, tipärind juridice, anul
1883, intrând asociatie cu au tipärit
rele Tara" Le Pays roumain". Tipografia
strada Academiei <proprietatea lui Nicolae Blarenberg>. Mai
târziu litera masina au vândute Teodor Mihäescu.
Tipografia a functionat anul 1871.
Tipografia proprietatea Sardelis, instalati, casa
Mazar-Pasa o presä de mânä.
Tipografia Toma Teodorescu, strada Mântuleasa,
presä de mânä.
Tipografia P. piata
Teatrului. Poseda o presä de mânä. Aci Columna lui
Traian", sub directia lui Bogdan având
colaboratori pe G. Dem. Teodorescu (fost ministru), Gr.
lescu (profesor universitar> Tudor Rädulescu director
Casei de Depuneri>.
Tipografia Anton Ménescu (1873 a functionat
strada Lipscani (proprietatea Fundescu). In acest atelier a
apärut ziarul conservator Timpul", sub directiunea lui Gr.
Grandea, cum marele roman Dramele Parisului", traduse de
I. Popescu, functionar Tipografia avea douä masini
mari, cari lucrau noaptea. Incetarea din a lui
Anton Mänescu, acestuia s'a cäsätorit cu P. M. Cucu,
fost prim - lucrätor atelierului a continuat afacerea mai
departe, sub firma Tipografiei Dorothea M. Cucu. Aci
se ziarele umoristice Bobârnacul" Puricele". Mai
târziu tipografia mergând bine, s'a mutat local mai mare,
specialä, pe Bulevardul Elisabeta No. avea ca
de atelier pe G. A. Läzäreanu. A multe
117
www.dacoromanica.ro
lare romane, din care-0 facuse o specialitate,
plecarea lui Läzareanu, tipografia s'a mutat strada Academiei,
unde fusese mai Tipografia
Petre Cucu a instalat o turnatorie de litere, sub conducerea
maestrului Ludvig creiase o numeroasa
moartea lui Petre Cucu, afacerea a sub conducerea
väduvei Dorothea P. M. Cucu la cAsätoria ficei sale cu
Dl Dr. AtanasiuVergu, care a luat conducerea stabilimentului
mutându4 atelier propriu, strada
Tipografiei Gutenberg" care la a
turnätoria, D4ui Kimelman, care functioneazä sub
denumirea de Turnatoria de litere".
Tipografia A. <1873 - instalatä
piata Teatrului, unde s'a ridicat apoi constructia de
Bereria avea o masinä No. 12 caractere moderne
cari se foarte ingrijite sub conducerea lui
tefan Petrescu, un distins al tiparului.
tipografie a obtinut de aur la Expozitia Cooperatorilor
din 1883, pe o altä tipografie mare a luat
de argint. Dupä moartea lui A. Grecescu, tipografia a
fost cumparatá de iar Maestrul Petrescu,
a fost angajat special de tipografia l'Independance Roumaine,
de Niculitä Georgescu, Insärcinarea de a &era
numai lucräri de pentru Expozitia Cooperatorilor,
toate tipografia l'Independance nu erä Inzestratä
tere masini moderne mai mult o tipografie de
totusi St. Petrescu a reusit sä producä au fost
premiate de
Tipografia Luis
instalatá in strada Lipscani, cu mari 12. In
acest atelier a apárut cotidian, foarte
sub profesorilor Dim. Aug. Laurian
118
www.dacoromanica.ro
Stefan precum grecesc «Siloghi», sub
directia lui Rubin. Director technic al tipografiei Eduard
Wiegand. Desfiintându=se asociatia, tipografia a trecut
posesia lui Eduard Wiegand, mutându=se strada Covaci
No. 14, constructie proprie pentru tipografie. moartea
lui Wiegand, tipografia a mers slab, tinându=se antreprisa
de Pencovici, fost director Imprimeriei Statului, care
co=proprietar al localului, iar mai târziu, dupá retragerea
lui dela tipografia «Eminescu», a fost datá
acestuia mai apoi cumpärându=o, dându=i
titlul de tipografia «Universala». In timpul ocupatiei germane
din 1916=918 rechizitionândui=se o mare cantitate de hârtie,
a vândut tipografia pe un derizoriu, librä=
Alcalay, transformatä societatea «Viata
neascä». La predarea tipografiei, noilor gäsindu=se
o cantitate mare de materiale (hârtie, carton, pânzeturi, etc.>
care fusese de rechizitiei si care mai mult
chiar decât cu care se vânduse tipografia, lancu
a rämas foarte deceptionat, moartea de
mâhnire, pentru ce fäcuse de a vinde tipografia pe
un de nimic.
Tipografia George cumpäratä
Al. Ciurcu, care la rându=i o dela Em. li, iar
acesta Nicolae timpul räzboiului din
(1877=1878), pentru ziarului L'Orient, transformat
Roumaine, Nicolae adusese
tipografia din unde intitulatä si
Tipografia Roumaine a fost
I> Tribuna RomânN» a lui Nicolae s'a tipArit apoi la
Bucurelti, tipografia sa proprie, cumpäratä strada
rica Enil, Mazar.Paqa> unde se mai ggsea tipografia
«Iris,.
www.dacoromanica.ro
strada curte>, unde se actualmente marea
cládire de vis=a=vis de Palatul Regal, cu mic si alte
magazine. Avea o m4nä In care se tipárea ziarul
l'«Independance Roumaine» condus mai mainte de li,
Ciurcu Frédéric Damé. Pentru politica George
Lahovary a fost provocat la de Nicolae Filipescu, dela
care a primit o Tipografia a cumparatá
apoi de partidul strámutân&o in local propriu,
strada Academiei, de «Liedertafel», apoi
prin aparitia «Viitorul», având pe
plane o rotativá. Aci se tipáresc numeroasele lucrári proprii
partidului liberal, ale membrilor ale institutiilor
create de acest partid, precum diferite lucrári dela Stat
particulari.
Tipografia Grassiany, instalatä strada No.
12, cu douä masini mici No. 6 bostoane, pentru
lucrári comerciale märunte, supravegheate direct de patron,
având ca de atelier pe A. Grosman, patronul tipo=
grafiei «Cartea de aur» din str. Smârdan, de asemenea a avut
o de litografie. Aci s'au tipärit tablourile comemo=
rative ocazia incoronärii Regelui Carol I, 1881. Din
cauza vârstei maintate, s'a retras, cedând afacerea
lui Brecher Co., pe care o conduce si flu!
lui Grasiani deschis o tipografie proprie tot pentru lucräri
mercantile.
Tipografia Miufescu, instalatä strada Câmpineanu,
colt strada Luteranä, apoi mutatá In lea Victoriei, sub
salä Bossel, unde se aflä acum palatul l'«Indepen=
dance Roumaine». Avea douä masini No. 12. In acest atelier
a apärut conservator «Timpul», sub directia Gr.
Dianu, mai târziu sub lui Gr. Grandea. -
Tipografia de Iancu Brätescu.
www.dacoromanica.ro
Tipografia Luís, instalatá Victoriei,
proprietatea Cristodor, fata cofetäriei Urmând a se
construi marele hotel Luvru, tipografia a fost mutatä strada
Academiei, proprietatea fratilor Lahovari (vis=a.vis de
unde o salä mare, Dispunea de
masini mari (No. una micá (No. o de
tipie o legátorie de
In acest atelier a ziarele cotidiane «Binde Public»
de sub directia George Vernescu Em. Protopopescu=Pache
«Natiunea» sub directia lui Brátianu. Tot ad au
apärut umoristice : «Scaiul» «Ciulinul» sub
avocatului Ion Athanasiad, având colaboratori : Nicolae
Ghitescu, Augustin, Nicolae Lupu=Antonescu, Stänescu,
Râdulescu=Pitesteanu, Ion S. aItii din provincie.
De asemenea a apârut si «Solidaritatea», ziar
torilor tipografi, condus de Ion Rädulescu Nae
Incetând din viatá Gr. Luis, tipografia a fost mutatá in
casele din curtea grädinei «Rasca», conducându=o säu
Nicu, cu concursul lui Tänase Costinescu. Incetând din
Nicu Luis, tipografia a trecut posesia Cocoräscu
(actual director al Operei Române>, ginerele lui Gr. Luis,
care a doui Iucrätori ai tipografiei,
C. Niculescu G. Silivestru, mutându=o Pasagiul Român.
ca=va timp arendatorii au pe seama
proprie, cu caractere masini noi si
lând=o In propriu din strada Câmpineanu No. 15,
sub firma cu mai multe masini de
tipar, steriotipie, de cules« Tipograf» legátorie de cärti.
Tipografia Cazzavdan cu ziaruI
care apärea format mic (No. 6), a fost instalatä Calea
Despre tipografie, care a progrese
uriase, vom vorbi partea II a istoricului nostru.
www.dacoromanica.ro
Pointa
Tipografia ziarului (1887),
tatea lui Cantacuzino, fost director al C. F.
apoi ministru de instalatä pe strada Blänari, sub
hotel apärea tn mare 12)
pus sub lui Ianovici. ef aI Alexandra
Stamate. S'a mutat apoi strada Brezoianu, cu
vardul Elisabeta, local nou pentru tipografie, unde a
onat pânä la tncetarea aparitiei ziarului.
Tot cam In epoca aceasta au functionat mai multe
grafii, ale cAror date precise nu le=am avut la indemânä.
a fost :
Tipografia norescu, instalatä rn strada Domnita
Anastasia trecutá apoi posesia lui Theodor Stoenescu, care
se ocupa cu tipäriri literate. Atelier mic cu o presä de
Petrescu-Conduratu Ion
instalatä cu douä masini mari (No. 12), strada Teatrului
No. 8. Dupä timp Ion Rädulescu
Conduratu vincle tipografia lui Rosetti, pe care o
instaleazä strada Doamnei (azi in casele de pe
locul uncle s'a construit Banca Marmorosch, Blank Co.,
dându=i numele de tipärind aci ziarele
«Românul» care se tipárea mai la tipografia Carol
si sä reaparä «Pruncul Director al tipografiei
Fotea Popazolu, fostul paginator ziarului, cate a venit
In noua tipografie cu tot personalul care lucrase la «Românul»
In tipografia Carol
Gutenderg" luat
anul 1889, strada Doamnei No. 25, In chiar ultimei
tipografii cu firma Weiss, care functionase aci
numai ani din cauzä cä afacerile nu mergeau bine,
a fost vândutä lui Josif urma retragerei sale dela
Tipografia Regale «F.
www.dacoromanica.ro
Noua «Gutenberg» a fost de faptul
losif a representat pe Gutenberg card al
tipografilor, cu ocaziunea serbärii M. S.
Carol I, avusese cu ani mai mainte 10
Mai 1881), a reusitei sale asemanari cu marele inventator
al tipografiei, din care chiar, amicii cunoscutii
Göbl ziceau de pe atunci : «Gutenbergul
experieno timpul asociatiei cu fratii
säi, Josif tipografia cump5rat5, cu carac=
noi de litere cu masini de tipar, spre a
putea cotidiane
curte atelierul de pentru comerciale,
vechiul din numai pentru cele ziare
pentru masini.
Conducator atelierului era Nicolae Cismaseanu.
In 1891 adus ca de atelier Dimitrie C.
lonescu, dela Imprimeria Statului, afacerile tipografiei «Guten=
berg» o desvoltare mai
Se tiparea aci frumoasa ilustratä «Vatra» de sub
conducerea L Slavici, I. L. Caragiale si G. Cosbuc, -
din editura Sfetea revista «Lumea Ilustratä», din editura
Ig. Hertz ambele reviste cu numeroase se
frumos de C. Georgescu.
vechiu devenind
la No. 20, pe bisericii Kalinderu, un atelier
modern de tipografie legatorie de cu säli spatioase,
cari furä admirate de vizitatori, cu ocazia inaugurarii
care 1896.
In acest local se cantitätile
de litere, tipografia devenind o de productiune,
din ale Ministerului Instructiunii, colaborare
cu tipograffa a lui Carol deveni o
www.dacoromanica.ro
rentá puternicä. Aproape tntreaga editurä de
literare a Iibräriilor Sfetea H. Steinberg, se tipäreau
tipografia «Gutenberg» ca, clienti principali, avea
tratia Domeniilot Coroanei, numeroasele de
gandá Domeniilor Cantacuzino.
incetarea din a lui Cismäseanu - conducerea
generalä a stabilimentului, atât technicá cât si administrativg,
rámânând esclusiv asupra lui Dim. C. care deveni
beneficii crescândä de 10, 15 apoi
- acesta la noi mijloace pentru ca productiunea
stabilimentului deviná si mai mare, dar GöbI se
trivi pentruck prin introducerea acestor mijloace, Dimitrie
Ionescu pretindea ca munca In atelier sä se reglementeze
deopotrivá pentru toate categoriile de ucenici
muncitori
pe Dim. C. -
care acel timp era vice=presedinte
Grafice presedinteIe Emil Socec ca
reglementeze munca salariile toate atelierele -
miná ca - la expirarea Contractului - conventie pe care o avea
cu GöbI, - sä se conducerea stabilimentului,
cu toate stáruintele puse materiale fäcute de
Dupä retragerea lui Dim. lonescu 1906>

mentul rämase sub conducerea personalä a lui
9Printre aceste introducerea rnotoarelor la masini cari
se invârteau cu de oameni, prin sistemul manivelelor.
a fost printre cei patroni a introdus In
lierele sale, munca de 8 ore pe dar numai pentru zeari,
erau destul de numerosi,-precum personalului dela malinile
de le pretindea ca 10 ore pe zi vinä Dumineca
la lucru la amiazi.
124
www.dacoromanica.ro
secondat de Pericle Popescu, un fost elev al birou si
de Jean ca de
Dar se - mare parte
clienti urmând pe Dim. C. care deschisese
tipografia sa proprie strada 10, sub firma
grafia
Nu mult care suferind de
ani, din Popescu se cu
fostului patron dar nici aceasta n'a mai tráit decât foarte
putin timp Paride Popescu singur proprietar, sub
firma «Tipografia Gutenberg» S=sor, care se grâbi a pune in
practicá mijloacele propuse mai 'nainte de Dim. C. Ionescu,
inzestránd.tipografia cu masini noi perfectionate, puse miscare
cu fortá motrice.
Astfel transformatá tipografia, isi luá din nou avânt, dar
oferindwse pe dânsa un avantagios, Pericle Popescu o
vându Báncei «Natiunei» unde era Director Stoian, prin
intermediul Marius Teodorian Carada, un vechiu client
al tipografiei actionar al Bäncii tot aceastá mai
cumpárá turnátoria de a D-Iui Dr.
(fostá Cucu> puse sub conducerea Clejean.-
In urma defectiunii la Banca Natiunii, tipografia trecu
in proprietatea «Báncii de Praga» sub conducerea fui Botez,
iar turnâtoria de se vându lui Kimelmann, astázi cu firma
«Turnatoria româná de litere», Prelungirea Popa Nan.
o stápânire, Banca de Praga,
grafia Institutiunii «Fundatia Principele Carol», care o stápâneste
ast5zi, despre care vom mai partea II a istoricului.
A.
gerea G. A. dela tipografia Dor P. Cucu, unde
functionase ca de atelier, s'a asociat C.
<ginerile lui Eduard Wiegard> au deschis anul
www.dacoromanica.ro
1889, o tipografiie in strada Episcopiei. n'a
durat deck un an, Läzkreanu singur, in
Aci a pentru prima ziarul «Epoca» sub directia
lui Nicolae Filipescu.
George A. condus vreme singur
tipografia, amestecându-se si in ca partizan a
Filipescu in al lui Al. Marghiloman. A fost de mai
multe ori ales ca membru al Camerei de din
resti. Tipografia sa a obtinut de aur la Expozitia
Cooperatorilor din din anii 1894 1895.
se ocupa alte streine de
grafie, astiguri frumoase. A tipografia
Cerbu din Calea Rahovei din care a vândut
o mare parte, 1906, D=Iui Dim. când
deschis tipografia sa in strada In timpul din
George nevoit caute de
vândut tipografia D=lui care proprietarul
grafiei «Carmen Sylva» din strada care a condus
ambele tipografii in localul in anul 1923, s'au
contopit in märit din strada Regalä,
o masinä de litografie.
Tipografia Ziarul «Epoca» luându.si o
voltare mare, cu un tiragiu care nu fusese atins atunci
de nici o gazetä pur politick, Nicolae Filipescu
o tipografie proprie in strada Clementei, proprietatea Constantin
Blarenberg, unde a continuat «Epocei» cu colaborarea
lui Popescu, fost mai târziu redactor al ziarului
George Timoleon si
Administrator a fost G. Albert Tacit, Tipografia s'a vândut

Leonida directorul Oficiului de vânzare al
de Gäsindu.se e incompatibilitate intre functia
aceasta proprietar de tipografie, a vândut
www.dacoromanica.ro
grafia mutându=o in säu din strada
sei, prin cumpärarea altor tipografii mici din provincie
a unei litografii. Actualmente tipografie
sub firma Co, (colabotarea Reiner>.
Tipografia Basifescu, strada Brezoianu,
proprietatea numitá astázi «Astoria», mutatá apoi In calea
Victoriei, unde se azi los, de aci in cládirea
sa proprie in strada Cazärmei. In acest atelier s'a tipärit
«Adevärul» de sub directiunea lui Alexandru Beldiman, pe
fondase la Iasi. Mutindu=se Bucuresti, a ca
administrator pe Toma Basilescu. Ivindu=se o nernteIegere nitre
director administratorukipograf, Toma Basilescu
titlul ziarului. Apäreau timp ziare cu titlul
«Adevärul» Beldiman, «Adevärul» Basilescu. Din
cauzá s'a näscut proces, pe care l'a câstigat BeIdiman,
singur proprietarul ziarului.
Tipografia Lazör Alexandru
A. Grecescu instalatä gura Cismegiului antrarea
cu trei masini mari. Aci se tipärea ziarul Public» care
plecase dela tipografia Gr. Luis. Motäteanu, s'a intoväräsit
apoi cu scriitorul Spartali, de care s'a despärtit curând,
asociatie pe Lambru cu care fusese coleg in Ioanitiu.
Dupä moartea lui Motäteanu, tipografia a rämas in stäpânirea
säu care n'a putut s'o mai departe a vândut=o
in fractiuni.
Tipografia Grandea, o masiná No. 6, insta=
latá aláturi de hotel «Astoria», unde tipárea «Rázboiu1=Grandea»
titlul uzurpat dela editorul Jean Weiss, care Räzboiul=
Weiss caz ca cu Grigore Grandea fusese
redactor RäsboiukWeiss. S'a näscut proces, care a fost
de Weiss, iar Grandea vândut mica sa tipografie
lui Carol Göbl, care a inglobatao atelierul säu.
www.dacoromanica.ro
dela Joan
Weiss, procesul avut Toma Basilescu, instalatg
strada Karagheorghevici (Pasagiul Vilagros>, masini
No. 12. De aci sa mutat propriu din strada
atelierele. Incetând din viatä bgtrânul
Beldiman, ziarul au trecut sub directiunea lui
Const. Mille, care atunci redactor la «Lumea
despre aceastä tipografie care o desvoltare
mare, vom vorbi tn partea a acestui istoric.
Tipografia C. P. instalatä
Sf. Gheorghe-nou, vis=dovis de bisericg.
asocimia, tipografie a
de Const. Sfetea, sub directia au desvoltare
foarte mare, despre care vom mai fn partea a acestei
descrieri.
Tipografia Roumanie, instalatä strada Brezoianu,
fostul local a tipografiei Aci ziarul
politic «La Rournanie», sub directia marelui de stat Take
având ca prim-redactor pe Fr. Damé,
Mai târziu a fost la stabilimentul So care
o instalase parte o No.
12, a lui Dimitrie C. când a deschis
tipografiia Profesionalg anul 1906.
(Panaitescu), Pasagiul
gros, fostul local al tipografiei Aci se tipgrea
ziarul «Lumea alte publicatiuni ale partidului
cialist, Toni
Bulevardul Elisabeta 6, In localul
unde fusese tipografia P. Cucu. Era o intre :
Joan S. Dania si
dovin. scurt tirnp a rgmas singur. Aci
se tipgrea ziarul «Dreptatea» a lui Nicolae Fleva, la care trecuse
www.dacoromanica.ro
ca prim=redactor Toni Baca Nicolae Fleva, ministru
pe timp, a alimentat cu foarte multe lucrari tipografia
tipárea ziarul, si care se marise considerabil. Totusi,
prin excese de zel tipografia a suferit In conducerea ei a
fost In vânzare prin In anul 1905.
fost pe un foarte mic, de Nicolae Mancas,
care nefiind de meserie, a retinut ca conducator pe fostul ei
proprietar, putin timp s'a väzut
nevoit tipografia, tratând mai cu George
si Dim. C. cari voiau o asociatie impreuna.
insá la o cu Mancas, asociatia nu
s'a mai - desi actele erau in ajun de a se la Tribunal
- iar tipografia Eminescu s'a vândut St. Marinescu
Munteanu, la «Adevárul», -
In arena Tipografia Universala din strada Covaci.
Mai târziu a intrat In asociatia Tipografiei Eminescu
D=nii Emilian si Valentin, ai tipografiei, cari au trans=
In societate St. Marinescu si Valentin s'au
retras din asociatie, Munteanu si
cari au fost comanditati de Banca Marmorosch, Blank Co.,
si au construit un mare local propriu In strada Parlamentului,
unde au mutat atelierele, inzestrând tipografia cu materiale
masini noi, transformând In 4nstitutul de arte grafice
Eminescup, devenind un stabiliment de cu putere de
productie mare, In tipografie, litografie, steriotipie, legatorie,
liniatura, de plicuri, având o cu masini de
cules si rotative pentru ziare cotidiane.
Tipografia Al. Georgescu>,
a fost instalata mai In strada Bis. Enei, vis=a-vis de
Baia Centrala, pe unde s'a construit acum Palatul
de arhitectura. Ambii patroni membrii ai partidului socialist
- cu concursul au format tipografie, - se
129
www.dacoromanica.ro
aci multe ale partidului, mai cu ce s'a
tipografia (Panaitescu) din Vilagros.
Din strada Bis. Enei, tipografia s'a mutat In strada
Vodä, construindu=si local propriu, prin concursul lui
stantin Mille, care era de asemenea membru al partidului
socialist. Murind unul din tovaräsi, AL Georgescu, tipografia
a r5mas In proprietatea exclusiv5 a AI. care o
conduce si azi.
Dintre vechi din cari au mai fost citate

descrierile George cari au importano
g5sim pe cele ce urmeazá
Miad avu tipografia «Cantorul» sau
dela 1840 1850, la C Ganea, la
1850, In D. «Buciumul
1850 1863 frarele lui Rosetti
cumnatul lui Cuza, avu tipografia sa Iasi.
In Craiova, In asociatie cu Theodorian,
prin 1864.
Georgescu, Ploesti, iar timpii din mai fiecare
ziar cotidian proprie.
Pentru a nu abuza prea mult de ospitalitatea de

revista «Grafica de a publica «Almanahul
cei pe 1927» aceste notite, cari au luat o extensiune prea
mare, ne vedem nevoiti de a le rntrerupe aci, cu ele
Partea a istoricului anul 1901, servit
de descrierile George de notitele Ion S.
Rádulescu de Almanahul G. Filip, ca Partea
care va cuprinde istoricul dintr'un sfert de veac -1901 -
1926 - publicám - tot prin revistei «Grafica
notite mai exacte asupra tipografiilor cari au
www.dacoromanica.ro
functionat acest interval de timp, nu asupra
celor luat anul 1901, dar asupra
celor cari, - infiintate mai de - si=au continuat activitatea
in ultimii 25 ani, in special asupra celor cari s'au
format societäti sau au luat o desvoltare mai mare.
In acest scop ne vom permite a ne adresa, la timp, chiar
cari sunt mäsurä a ne da notitele necesare, cât mai
exact si le multumim mai dinainte.
In marginile posibilitätii vom incerca a obtine notite
asupra tipografiilor principale din intreaga chiar asupra
celor cari au functionat de 1901, cum fi de ex.
Tipografia Samitca din azi «Scrisul Românesc» - de
sub conducerea Em. Tätärescu, care de fapt fi trebuit
figureze perioada de timp, de 1901, firma
Samitca figurând din 1833 cu legätorie din 1846 cu
tipografie, dupä cum descrie Almanahul Filip pe 1902, pg.
Dar acest stabiliment care si=a luat o desvoltare atât de
mare cucerit un de frunte printre cele mai
mari stabilimente din meritä a fi descris cu datele cele
mai precise.
Mai sunt alte tipografii principale din provincie, ca de
ex. «Progresul» - din Ploesti etc. cari vor fi citate in partea
H, iar dintre din Bucuresti, vor fi citate :
Româneascä» din tipografiile: Minerva, Rasidescu
C. Sfetea), Cultura Nationa1ä, Tip. Române Unite, (formatä
din Tip. Profesionalä Poporul, Luceafärul, Timpul,
Carmen Sylva, Steinberg, Hajdeu, Grosman, Stroilä,
rescu, Curierul Judiciar, M. Antonescu. D. M.
Voinea, Tiparul Românesc, Arta Graficä, Binder, Rapid, Bränis=
teanu, Reforma Socialä, Cärtile Bisericesti, Convorbiri Literare,
Indreptarea, Tipografia C. F. cari pentru un
moment ne scapä numele.
www.dacoromanica.ro
LUCRATORUL
TIPO GRAF
DE
D.
de aproape treizeci de ani, ca autor didactic

ca publicist, am frequentat atelierele tipografice ale
nostru am putut astfel cunoaste eu pe lucrkorii
ramuri de activitate. Dând indicatii zetarilor, or chiar
dictându4e uneori câte ceva, purecând migäloasele corecturi,
or sfituindu-mä cu dânsii asupra vreunei grafice,
am schimbat adesea gânduri päreri despre multe deck
textul manuscriselor ce dam la tipar, cä am fäcut o
de observatiuni personale asup:a breslei acesteia. cum
socotesc cä nu e färä interes pentru lucrätorul tipograf a
publica lucrurile acestea, ce fi mai potrivit pentru
ceva deck in Almanahul Graficei Române ?
Consemnez dintru inceput cä este o imensä deosebire
ce este azi lucrätorul tipograf ceeace era el la
putul acestui veac tânär. Progresul infäptuit sare in
ochi. In ordinea materialä mai urmând in aceasta spiri-
tului vremei. Dela lucrkorul mizeros de odinioarä, trentuit
murdar, a cärui toaletä säräckioasä era aproape aceeaqi
atelier pe drum, am ajuns simlit, curat bine im-
bräcat care, odatä esit din tipografie, este un domn ca oricare
www.dacoromanica.ro
In ordinea moralá s'a lucru:
de rob celui de ieri, intunecat de ignorantá inmocirlat
indigentk a mijit cu timpul unor zile mai bune,
ei constiinta de a valorifickei
In ordinea porniti de
o quasi,-inexistentä, cantitate dacä nu de dispre-
suit prin extinderea drepturilor politice
cetätenesti, tipograful este un element de care se tine seamä,
perioada pregätirei cu deosebire.
Acest invederat progres constatat azi, se datoreste, -
afarä de efectul normal genere al
fn transformare evolutivá spre
tizare, mare parte organizatiei socialiste, ce grupase
pe aproape de räzboi. Aceastä
organizare, toate lipsurile dedesupturile ei necurate
(nesinceritatea unor ambitiosi interesati, ce fäceau pe
sefii in or nepregAtirea cari vor fi fost
a adus un : a redesteptat de i-a
deschis ochii asupra drepturilor de creiat
un orizont de preocupari intelectuale. Acest lucru trebue
recunoastem. Din cu de
tätie, din de propagandk din cuvântärile
publice, bunul lui lucrâtorul a retinut ceea
ce merita sä spiritul säu, a refuzat
toate solicitárile sugestiile vinovate or bolnävicioase, cum
a uitat cântecul internationalei steagul rosu, pentru
putea nimeni smulge din pe
rosu, galben albastru.
Fapt este azi, o trecere de zece ani doar,
tipograf dela noi e aproape totul transformat.
relativ mal mutt ca de räzboi - contrar
decum e cazul intelectualilor, sa e schimbatk pe
133
www.dacoromanica.ro
cât de schimbat este i sufletul Lucrätorul tipograf se
simte ridicat fn cu cu mine, cu d-ta
Aceasta dá personale
a se osteni valorifice calitatea sa. De aci
lucrul atelier e mai cu spor, punând
ceasta oare care initiativä de a se distinge.
Lucrätorul nu mai este o de cules, care
cu pasivitate doar caracterele, ignorând textului. Când
de un text interesant, cuprinsul
rilor ce pe ca forma tn care autorul
sale. nu arare, cariera practica mea,
am fost surprins de aprecierile judicioase ale cutäruia dintre
lucrätorii tipografi, cu cari aveatn a face. Nu cred
gerez spunând pentru directorul unei reviste un
lucrätor tipograf inteligent cu experientä, cum avem astäzi
tipografiile mari ale Cralovei, este un adevärat cola.
borator Pentru a completa a
a lucrätorului tipograf adult, cum s'a fntemeiat la
Craiova o de arte grafice pentru ucenici, ar fi vremea
ca meqterii calfele arta lui Gutenberg
ganizarea de odinioark pe baza de
cultural primul rând. Pentru ceva, ajutorul
meu modest ar fi cândva solicitat, li da
entusiasm färä
134
www.dacoromanica.ro
TOT CRIZA
DONGOROZI
nenumkate am pomenit despre criza

romanesti, si am analizat atunci factorii care
resc tot mai alarmant, räspandirea tipkiturilor cu caracter
literar. se desface astäzi dintr'o sau carte, de
trebui se ne aratä IAmurit cred, de
gravá e aceastá Cinci mii de exemplare e de obiceiu
maximum de al trebue
si trei mijloc, pentruca stocul se epuizeze.
Cifra aceasta e doar de opera a vre=o trei dintre
consacrati mai de care fäcut
precum si de acele rn care dibaci voalat,
constitue o pentru de ambele sexe.
In tnsemnarea de vom pomeni de un alt factor care
contribue ca lucrkile de valoare sá nu fie
räspandite, pe cele de o valoare dubioasä profite de
ce s'a creiat räzboi se räspandeascá tnteo
pe acest factor putea numi :
apusul criticei literare. Intr'adevär, faptul cel mai caracteristic
pe miscarea post=belick e
absenta unei critice competente obiective, care la
buná aparitia adevkatelor literare».
www.dacoromanica.ro
nu s'a ivit nici personalitatea care
Iimpezeasca zarea de neguri, clanurile literare au puit
s'au organizat temeinic. Avem surogat de clanuri, dar avem
clanuri cu membrii numerosi, avem cu firma
jena, cum avem clanuri
clandestine, a e de strategie a
membrilor ori conducatorilor. i unele si fac auto=
matic front, fac fie e vorba de ofensiva, fie e
vorba de simplä ! Ar Ia prima vedere para=
afirmatia ne Iipseste «criticul literar»,
se face de literarä. aceasta e
o de valori negative, de oarece temelie
ori de incompetentä, ori de subiectivism exagerat. de
e anihilat mai tntotdeauna de interese personate
ori de interesele clanului literar pe patroneaza ori
serviciul este pus criticul. Ipoteza se
e vorba de reprezentata prin pro=
de literatura dela toate universitätile din
fie e vorba de criticii «autorizati» ori deadreptul
vizati de pela de La unii
matism, la suficienta impertinenta, - o caracteristica a
räväsirii totale pricinuita de Opera de constructie
nu se porneste, nu s'a ivit un al doilea
Titu Maiorescu, de care se simte nevoe. i
nu sunt semne se va ivi tnourând, cartea
ei, va avea din acesta de
vedere, mult de suferit. !
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECI
PENTRU
MUNCITO RI
DE
pe cari le-au purtat tn ultimele 2 - 3 decenii

muncitorii, precum prevederile oamenilor cari se
rânduirile economico-sociale, au dus la adoptarea
sistemului celor 3 opturi. - Acest sistem sau al
mânei engIezesti, orelor de
la opt pe zi sau 48 pe sAptámâná, cu Sâmb
- Adoptarea din cele douá sisteme, care e pe
cale devie o generalitate toate pärtile toate
muncitorului 16 ore libere din 24.
reformä, teorie, poate deveni un
social de nu se serioase pentru
ceiace se timpufui f
Ar fi prea mult cerem muncitorului, ca individ, se
gândeasa la acest lucru, pentruci, din nenorocire, sunt alte
categorii de muncitori cari risipesc vremea se ingeniazA
sá acorde cât mult timp pläcerilor nu intotdeauna chibzuit
alese.
Muncitorul nu are vreme nici disciplina gândirei,
dintr'un spirit natural de pentrucä nu are ocaziunea
sá vadä sä pretuiascä adevärata activitate constructivâ sau
137
www.dacoromanica.ro
creiatoare a muncitorilor intelectuali, copiazá, mai ales din
mai gray este faptul spiritul de
denatureaza sau deformeazd anumite criterii in viatä, potrivit
spiritului de perceptiune educatie pe care o are muncitorul.
Aceasta este, mi se pare, dacä nu singura, putin una
din cele mai de pricini ale faptului, dureros, dar adevarat,
muncitorul a devenit un client devotat cárciumelor sau
al distractiilor vulgare, foarte dämätoare trupesti
sufletesti.
Nu voiesc prin nimic sä acuz sau sä scuz aceastä
scoborare a vietii muncitoresti, pe care o explic numai.
Explicând, trebuie sä cunoastem cât mai bine viata
toreasck pentru a gäsi cele mai bune de lecuirea
räului.
Conferinta internationalä a muncii din Geneva, sesiunea
din 1924, s'a ocupat pe larg de chestiune a
mandat anumite cari sunt foarte generale cari
trebuiesc adaptate fiecärei nu, chiar regiuni
industriale, seamä de cultura muncitoreasa ,
de natura industriei, de conditiunile de munck de situatia
economicà a muncitorimii, de concentrarea muncitoreasck de
profesionale muncitoresti, de geografic5
climatericá a regiunei, etc.
Existä, oark o diferentä in ceiace priveste
zarea timpului liber al muncitorilor din Valea Prahovei, fatä
de al muncitorilor din sau Constanta.
Dar articolul de fatä nu este vorba de a examina in
toate amänuntele aceastä problemä mai putin incá a da o
de organizare , e vorba numai de lämurirea unui punct
de seamä care este :
Activitatea culturalá este mai mijloc de
utilizare a timpului liber, pentrucä muncitorimea päturile
138
www.dacoromanica.ro
populare general, au dragoste pentru carte
rari al doilea pentru se simte de mare nevoie
de tn randurile furnicarului care, sub o sau
alta, valoare bogätiilor pe cari ni le cu
binecuvantata - Dar tocrnai din aceastä activitatea
culturala a fost adesea : cari veneau
pentru slujirea ei, scopuri laturalnice de
totul personal.
Din toate manifestarile culturale, care avant
timp, este e cu
pricepere dragoste la doritorului de
manifestari cer säli, mobilier, personal, deci cheltueli mari.
Biblioteca organizatä, potrivit experientelor din ultima
nu cere deck un raft, un priceput evident,
trebuitoare.
E vorba aici de bibliotecile populare.
Biblioteca aproape se dispenseaza de sala de
citire de jos nu are timp vie biblioteca
cititorului posibilitatea sä Biblioteca
populark cunoscand existä o a rnuncitorului,
nu-i pace, la domiciliul stabil cautä ea pe
cititor, aleargä pune
rnâni cartea cea mai potrivitä.
Cât de tnvechite red ne par bibliotecile clasice,
de citire grije pastrate,
cititori. - de vie folositoare se biblioteca
de astäzi, salä, cari nu dureazá deck -4
insä dreptul modestului
dosul slujitorii devotati, sfaturi
multumire mereu al cititorilor.
Biblioteca de azi nu numai sä
mii pretioase volume cari servesc numai câtorva 1 ea nu se
139
www.dacoromanica.ro
multumeste numai un catalog care sä arate titlurile cärtilor, ,
ea nu are nevoe de bibliotecari cari sä dea cititorului
cartea aleasä aproape Câteva sute
de cárti (300 alese cu grije, pe cataloage -
cititorului -priceperea sfaturile
de toatä ale bibliotecarului, iatä ce este ea.
Biblioteca de azi trebuie sä stea mai mult apro-
pierea cititorului , ea imobilele depärtate intrá tn maga-
zine, la gura minei, sau cuprinsul fabricei, undeva
ungher retras la esire. Biblioteca fabricei nu are nevoe de un
permanent , ei este de ajuns un functionar al fabricei,
cu o suplimentarä specialä, care, fiecare
o orä la esirea lucrátorilor, sä distribue alese din cata-
loage afisate toate väzul tuturor.
Biblioteca popularä general cea a muncitorulul de
In special deci foarte putin, Inc& ea poate
lua In toate unde grip pricepere
pentru nevoile acelora Insotesc munca de
zgomotul industrialä.
toate acestea noi nu existä biblioteci populare ,
acelea cari existä nu au aproape nici o organizare
numai pentru a justifica cheltuielile salarille
inutile ale organizatorilor conducatorilor nu Intotdeauna
Acei cari s'au Incercat facá biblioteci de acest soi si

nu au reusit, sau aceia cari sunt pusi In fruntea anumitor
treburi voesc sä=si scuze inactivitatea, sau nepriceperea,
invinuesc marele public, aruncându=i injuria
nu sau nu voeste citeascá.
Dupá párerea mea umilk biblioteca populará nu existä
la noi din pricini :
a este populare se alimenteazá
www.dacoromanica.ro
cari nu au nici o astfel de bibliotec5.
Fie este vorba de o bibliotecá care foloseascd unei
aglomeräri de muncitori, fie cä este vorba de o bibliotecá
trebuitoare unui oras, fie se deschide o de
sat, se face apel depozite oficiale de
alimentate la rândul for nu tn urma unei chibzuite alegeri, ci
pentru a satisface anumite interese nici o legäturá cu
cultura.
A doua este inexisteno unui priceput
devotat pentru organizarea conducerea bibliotecilor populare,
ele pe seama unor sträini de miscarea culturalä
de viata cititorilor.
Noi nu am parvenit sä avem cum au popoare,
liste cu cele mai folositoare cárti pentru diferite vârste, categorii
de profesiuni. Lucrul acesta nu este imposibil
trebuieste numai pentru ca el sä fie tnfäptuit.
de Stat, cari se cu promovarea
popor, a uitat sä facä märuntä si au mai
uitat organizeze o sau cursuri pentru pregátirea
personalului trebuitor bibliotecilor.
La prima numai ceiace priveste muncitorii
industriali, vom fäspundem aci cu aceastá ocazie
vom sä ajungem intocmirea unei liste de cele mai
potrivite
Muncitorul industrial, ca alt are mai
nevoie de anumite cunostinti generale asupra vietii
rului din care face parte. Aceste le poate apropia
prin publicatii pe cari numim de generalá.
Se stie muncitorul industrial este astäzi un element
de organizarea societätii, fapt care ca
sä aibä o educatie cetäteneascä si cinstitá si
cerk care pue la pe colectivitatea de
141
www.dacoromanica.ro
muncitori, de a comite pägubitoare. Vom numi
catii cu caracter economico=social acele din cari el
culege trebuitoare.
In sfârsit, ce am dat omului cetäteanuIui
litatea de a se si educa, nu trebuie pe
seriasi sä nu uitäm pregätirea lui profesionalá trebuieste
cu deosebitá grip in vedere, pentrucä
cunostinta lui cinstitä trebuie sä insoteascä sä ajute
toatä priceperea cu care el va cunoaste materialele,
masinile cu cari produselor industriale.
Publicatiile cari tälmäcesc atâtea ale mestesugurilor le
vom numi de culturä
Iatä urmare cari sunt publicatiile: reviste,
loage, albumuri pe cari trebuie le contie o bibliotecä
pentru muncitorimea industrialä. Nu e nevoie complicäm
o treabá- care poate fi folositoare, prin simplificarea cu
lucräri cari o pe nu=i dau pace se avânte.
Va zicá biblioteca muncitoreasc5 cuprinde trei
cari Mcap ce
implineascä toate muncitorului.
prin si sfAtuitorul muncitorului,
pentru vremea când nu=i stea In fabricä sau miná.
Inceputuf este greu, sunt toate fnceputurile
pornitá insá treaba, vraja cärtii ne si atunci fim siguri,
muncitorimea va läsa cât mai departe toate
pläcerile vinovate de
142
www.dacoromanica.ro
OFENSIVA
DE
C
Directorul S. A. Craiova
de guvernàmânt o
le in rândul preocup5rilor
blema culturii. Vom avea deci o riguroasä organizare a
celei mai de capetenii chestiuni cari ar fi trebuit incá de
mult sä alcAtuiascá obiectivul marilor reforme suflete§ti, pentru
a da noastre ei, printr'o a sufletului
care sä poatä reliefa tnsu§irile noastre proprii, pentru a face
din neamul acesta un puternic element de
$i astfel vom putea avea posibilitatea ca elementele de
culturä, care se nasc se desävâqesc In luminata a
scriitorilor càrturarilor noqtri, sä fie din Ianturi,
scoase din intunericul de sub obroc revärsate peste marele
suflet al celor
In felul acesta se va putea continua
scriitori popor, intre arturari cei ce dupä
luminä.
culturii va trebui deci sä treacá din domeniul
binevoitoarelor initiative private in rândul actiunilor discipli
nate ale Statului.
143
www.dacoromanica.ro
disciplinä se va aqeza, ne tnchipuim organizarea,
haosul care bântue astäzi in domeniul culturale,
o discipliná menitä afirme, dupä cuviintä, dupä
pectul ce premergätorilor noqtri, cartea de
chematä facä intre silinteIe de ieri intre
cärile de
Se vor da institutelor de editurä posibilitatea de a avea
un caracter de unificare culturall
Vom scäpa, in felul acesta, de ruqinea de a nu poseda
in prezent o editie a clasicilor noqtrii, prinsä in rânduiala
unei continuitäti.
Cine ar putea spunä astäzi cu precisie care este
editia cea mai bunä a lui Eminescu, unde posi descoperi,
mai complect, stilul de viguroasä prosä al lui
bescu, discursurile de elan national ale ?
funestä harababura lipsitä de estetic,
gust, färä sims pietatea cuvenitä este astázi cartea
româneascä. Intre institutele de editurá nu existä stabilitä nicio
Se cum Dumnezeu, in format,
de toate prosä, pe când neamurile
celelalte te prin riguroasä a literaturii, a
a istoriei nationale, coordonate intr'o discipliná
desävârqitä executie technicä care te face sä
când o de cartea româneascä, noi tipärim de zor, sub
imperativul poruncitor lui Eliade, tipärim mult, prost
tipärim färä rost
Am dinaintea ochilor o serie de didactice, imprimate
in Germania, Franta Italia. Câtä câtä iubire
coborâtä in chemate sä deschidä lumina mintei, pentru
de astäzi pentru de mâine. Copilul va
inväta cu drag cartea frumoasä desfatá privirea, care-i
sufletul, care.i ciseleazä frumosului,
www.dacoromanica.ro
tindu-I pentru lumini dare. Nu apropiati aceste
de lux de oribila carte din Romania.
Desigur lumea este tnclinatá a crede cá vina o poartä
editor duce zilele de azi pe
majoritatea cazurilor, dacá iasä din
rutina care4 silesc tmprejurdrile, va printr'o lichidare
tot de banalá ca a celui din precupet.
pune cineva intrebarea : are el alte posibilitäti
i se poate cere o jertfä mai mare de aceia pe care
o face?
Räspundem nu.
Fabricele noastre de ne dau ce vor, când vor
se desintereseazá complect.
Vama fmpiedicá initiativele cu taxe extraordinare
teria de calitate nu se aflá dincolo de
Un credit anume pentru lucrurile de ordin sufletesc nu
existá, acolo unde se aflá, prin dobinzi
buloase.
Vreti o ofensivá culturalk strájuitá de autoritatea statului ?
Nu o veti cäpáta cele de mai sus. Fárá sistem, färä plan
bine determinat nu nimic.
Nu veti putea face mai mult de batjocura
care este editura Casei nu faceti s'o
dati iaräsi pe unor nepriceputi, se
alege pràpádul. e
www.dacoromanica.ro
DAR
AL
DE LA TIPARNITA
LUI SILBERMAN
LA...
DE
GEORGE
dacá dragostea mea pentru tipar are

In jocul cu Iitere de cauciuc sau In impresia
ordinarä pe care mi-a o toväräsia
meu, acum 1748 ani, In atelierele «Adevärului»...
Imi amintesc numai de pasiunea cu care ascultam -
- meu, care
betul cu un an mainte de-a fi pragul primare:
fiecare literä reprezenta un nume, - numele unei rude sau
al vreunui cunoscut din lumea de basm de vis a
copildriei
surprind - orideckeori fac sä mi se perinde
In lumina aducerilor aminte Inceputurile mele literare -
indrägostit de arta a tiparului, cu acea uimire care
farmec fragede lasä urme duioase In
omului, - pentru mai tärziu... Curiozitatea m'a dus - trebuie
sä fi Implinit... zece ani, cáci eram clasa de liceu -
la tipograful-legkor de Silbermann, de pe strada
www.dacoromanica.ro
palä din Focsani. Silbermann era un in blond,
slab, - sä De dragul lui
mi-arn dat «biblioteca* la legat, - carte carte, -
una, douä, posibilitätile bugetare - mai
ales - de ca prietenia dureze
mai mult !
In tipografia lui Silberrnann se anunturi de
logodnä, de viziti, de tnmorrnantare, uräri
de anul nou, foi de - cunoscut eu, -
o de mare importantä provincia
a orasului meu natal. - cu propriu al
tului lipsit de Intelegerea clientilor lui in mestesugul
tiparului, Silbermann blestema meseria pe care o iubia, dar
care nici de mancare...
Legenda care venera pe Maica Domnului, -

care a fost gäsit jonglerii in fata sfintei icoane
pentrucä in lui nu alte
ca arate dragostea in Fecioarä, -
apare de un adevär omenesc.
Ceilalti din schit icoane, cânta,
stiau face stihii. Fosta nu se pricepea la nimic din
toate acestea... Cum eu dragostea de mestesugul
acesta inteligent care e tiparul, - nu fel
de talent nu nici o inspiratie ?
Anii cari repezit sufletului,

m'au fäcut ziarist. legat de mestesuguI
prietenului meu de tristul Silbermann
din Deasupra biroului in care neurastenia a
radiogramelcr se transforma in articole, note, in
in polemice, in cronici, - ca niste metalice neobosite,
linotyp-urile smulg insetate manuscrisele - linie cu
www.dacoromanica.ro
linie, coloane de cotidian... Le aud svâcnind cu de
otel, lovind asvârlind plumbul de gânduri
In câteva ceasuri, prietenii mei din ateliere, fac din
sute de mii de ziare, 8, in 10, 16 pagini, cu 2
cu 3 cu patru colori! reculeg seara târziu, glasul
tainice multumiri rândurile scrise,
la 1854 - de care Andrei Muresanu, Tefegrafuf
din cele articole despre
este o affare, care prin fucrurife
a aducötoare
vântare asupra
mutat soarta
spirituf sau mai
-
neam omenesc, -care a
toate a iesit
- se
poate ca roduf unei -ca un
dar al ceriului...
e
Afmanabuf pe 1926, d. E.
Lovinescu o serie de judicioase observatiuni cu privire
la csufletul tipografic» al mânuitorilor de condeiu, a cäror
artä aduce cu sine un interes cu totul deosebit pentru tipar.
Distinsul critic se limita la dragostea de arta
a scrHtorilor. Ce sä spunem noi muncitorii
täriei zilnice, profesioniste? Pentru noi nu mai e dragoste,
e o adeväratä religie. Dar câti din cei care cumpärä
ziarul cu câtiva lei, respectä evlavia cu care
trebuie sä vorbim nu numai cu zetarii cu
dar despre mestesugul acesta
voios totusi dumnezeesc?
No.
www.dacoromanica.ro
LAPSUS
CO RECTORIS.»
DE
MOLIN
reluat nu de mult prin presa noasträ cotidianä -pornind

dela cMetamorfozele tipografice» ale d-lui Ludan Blaga -
chestiunea vesnicului resort de enervare pentru autor inevi-
tabilä pentru tipar gresafa S'a arkat
câteva exemple, cum aceste nepläcute metamorfoze tipografice,
denatureazi fa mod supärkor insemnätatea unor
cuvinte fraze. aceastá ocaziune tipograful a fost
condamnat lipsa acestuia de superfe-
cialitatea muncä au fost puse ca motive cauzatoare atâtor
greseli de Deci tipograful va fi nevoit recunoascä, cä
parte invinovätirea este va trebui
ca pe viitor, viata lui profesionalá, facä in fel
educatia, acumuleze suficientá culturä generalä
profesionalä.
Dar, spre scuza tipografului s'ar putea invoca atâtea
usurkoare, pe cari autorii, mai intotdeauna
necunosckori a unor anumite imprejurári tehnice defavorabile,
in care se zbate tiparul dela noi, n'ar trebui sá ignoreze.
E suficient sä numai câteva : lipsa de corectori <unul
supra aglomerat la câte un ziar faptul o compo-
zitie tipograficg, zatul cules, trece câte
149
www.dacoromanica.ro
-4 paginatorul, vorbind de zatul
de lipsa de corectori educatie specialä in acest
domeniu, nu improvizati din lucrätori -culegâtori,
autorilor, cari, nefiind obicinuiti csä facä corecturi», lasá
greseli, cari in tipografie nu se mai indreaptä, intrucât acolo
se face numai revizia insemnate. Apoi manuscrisele
indiscifrabile, ce adeseori nici autorii nu le mai recunosc,
incá altele. De aceea mai multä Tipograful nu
trebue numaidecat condamnat, färä apel definitiv, ci ajutorat
pentru a putea sä starpeascä legatä de meseria sa.
4)
e
Dacá istoria tiparului vom vedea,
de tipar s'a näscut odatá cu ingenioasa inventie a nobilului
mester era socotitä aceastä gresealä atât de
inevitabilä, Inc& in acele vremuri, când superstitia era o religie,
ucenicii Gutenberg resfirati peste meleagurile
culturä, au dus cu ei cä in cu slove stä
intotdeauna incuibat un care
indeamnä, seduce sau converteste, inevitabila de tipar
trebuie aparä la sfârsit in de pergament.. Biblia
numitä 42 rânduri», a doua operä a lui Gutenberg, ca
prima, are o multime de luase
Dar s'a ajuns repede convingerea, cä fatä de acest demon, nu
prinde apárarea tämaierea atelierelor a cäsutelor cu litere,
recitarea psalmilor. De aceea i-s'a pus repede in fatä
un päzitor cu creion : Cum
corectorul nu era o fiintâ supra naturalä, ca demonul, ci om
din carne oase, la fel, predispozitia de a cotnite
mostenitä dela Adam, ti
tate, Incât tot gdemonul» avea ultimul cuvânt in
inegalä. Armele corectorului s'au dovedit a fi efect,
www.dacoromanica.ro
scäpgrile din vedere erau legate testamentar de fHnta lui
din acest fapsus s'a incarnat
Oricât de curios nise pare, totusi existenta acestui
demon era odinioarg chiar foarte sententios,
notá a lucrärii «Missae ac missalis anatomia»,
1562 lucrare, pe semne deosebi de acest demon,
având nu mai putin deck 15 pagini cu erate. In aceastá
tipograful se plânge, «pe când se tipgrea aceastá
Satana s'a incuibat, cu toate lighioanele sale mea,
murdärind fiIele acestei cu atâtea greseli, cari pe ici-colea
» tot, Satana a fgcut «ca atunci
când se aducea manuscrisul la cules, sä tn noroi tn
unele locuri nu se mai citi »
Din trecutul tiparului din amintirea tipograf
corector s'ar putea un pomelnic de greseli,
unele amuzante, unele tragice, clasice prin celebritatea
Ca exemplu : veche lucrare medicinalg, ce cuprindea
retete, s'a strecurat o ce avu-se tragice,
costând Un suferind dintr'un din Franta
aplicase reteta, luând o decât era
mente necesarg. Vina era zecimale, neaplicat la
locul cuvenit.
Dar istoria transmis alte cazuri interesante, unele
trecute chiar istoria literaturei, cum este celebra
strecurata tn prima editie a lui «Hamlet» unde, acesta duelând,
este fäcut ultima de câtre gras de
o simplä confuzie a literei s germane fractur care
se aseamänä foarte mult cu litera f.
Totasa numeroase greseli s'au strecurat primele editii
din Horatiu (Quandoque dormitat bonus Homeres>, tn primul
«corpus juris civilis» imprimat de Elzevir (1664> pentru prima
datä In litera corp tn «Biblia editionis a
151
www.dacoromanica.ro
Sixto V Recognita et approbata. Romae ex. Tipographia
cana 1540» de o bulä papalä, pdn care se cerea
respectarea textului se interzicea modificare,
amenzi Intreaga editie a acesteia a
trebuit sä fie nimicitä, cotinând prea multe erori. $1 multe
cazuri din acestea s'ar putea cita. In Franta de exemplu s'a
mers acolo, cä astfel de de tipar curioase sau
celebre au fost colectionate sub o formá interesantä de carte>.
de tipar din Anglia au fost de asemenea
tionate de un anumit d'Israeli. $i e curios, cum
un tipograf a fost premiat 1500 lire pentru o
de tipar. Tipograful Universitätii Cambrige
17-lea> o scrisoare apostoleascä 3> a pus
de «we» un «ye», ceeace text a produs o modificare
a läsat sä se oarecari drepturi poporului de
alege preoti, printeo interpretare felul acesta a
Dar de tipar, a fost nu odatä un de a

calomnia, ponegri s'au batjocori adversarul, färä ca acesta
sä-si poatä cere satisfactie. Ceeace se injurios sub
formá de de tipar, se ipocrizie la
la «Errata», unde se mai Aceasta deosebi
polemicile literare, forma-se o armä veninoasä,
textul anume multä abilitate dibäcie. (D. e: adver
sarul era titulat doctus, In de doctorus, etc.>
Din regretabile greseli de tipar, s'au näscut de multe ori
crude urmate de polemici, animozitäti dusmänii.
Un caz dela : scriitorul Nichifor Crainic
articol numele confratelui T. Braniste. Claviatura nervoasä
a unui «Linotypist», gonit 6000 pe zi, vräjit de
E. 4Dictionaire de l'argot des typographes, suivi d'un choix
des coquilles typographiques curieusse ou Paris 1883.
www.dacoromanica.ro
asimilatia fonetick omite litera r din acest nume apare
Cel vizat se supärä, räspunde confratelui
multe cuvinte de repros.
Dealtcum este ceva explicabil, autorii, când väd
scrisul gresit tipärit, se revolte protesteze mai urban
sau mai dur, dupä natura omului, impotriva supärätoarelor
greseli de tipar, strecurate de dräcusorul veci treaz. In
supärarea fac ca Caragiale, care a avut o
4intrare» furioasá tipografia care-i un articol, minus
o virgulä strigând revoltat :
- Cine m'a nenorocit 7»

Aceiasi supärare, poate legitimä - la fäcut pe
Blaga, sä scrie mica tmpotriva tipografului :
(Metamorfoze tipografice».
Alti scriitori, mai vechi Insä, probabil mai senzibili, au
pätit mai tragic poetul italian Alessandro Guidi
volumul de esit de sub tipar cu o
destul de mare, In indignare revolta sa, a victima unei
sincope subite, care räpit
In trecutul tiparului rornânesc, s'a chiar pri-

mele Inceputuri, rostul importano corectorului, apärätor de
ispita diavoleascä. dovedesc mai multe puse la
sarsitul unde se de obicei numele tipografului
a care patrona lucrarea. In felul acesta,
la imprimarea «Ceaslovului slavonesc»,
rectorul primeste 6 bani fiecare exemplar vândut. Acesti
corectori erau de obicei cu carte, grámatici pela
piscopii, totusi noastre vechi misunä de tipar.
Deaceea se cerea de tipäritorii vechi, indulgeno
torilor. noi astázi, dupä 5 secole tiparului,
vedem de tipar nu s'a putut stärpi, vom
o153
www.dacoromanica.ro
mijloacefe de a o reduce pulin cazuri rarisime.
Numai aceste cazuri mai putem invoca justificarea
rrare humanum est», la care a aluzie Meletie
iscusitul tipograf al Govorei noastre, când cerea in felul
urmätor scuze in sa vä rog, cititorilor aces-
tei de va fi ceva gresít, cu a spiritului blândete sä
nu sä nu a scris lager,
ci mânä supusá greselei de lut».
154
www.dacoromanica.ro
XILOGRAFIA
DE
WRGIL
*
pentru tehnica reproductivä de astázi, xilografia este

reminiscenta arte ce a cunoscut o de
glorie, mare frecventä, pentru ca tipáriturile noastre
nu o mai decât la bibliofile cu tiraj
restrâns.
Xilografia poate fi consideratä, ca mai vechi mij -
de a ilustra de a reproduce chiar text, anterior
rului Cáci se cá de a ajunge
Gutenberg la ingenioasa inventie a caracterelor mobile, xilografia
era deja practicatä multe popoare, fie pentru a
duce imagini, fie pentru a imprima cu textul in
Origina porneste, fárá din China unde
tiparul se zice exista sub cu secole
inaintea lui Gutenberg d. Chr.>
Totusi xilografia in continentul nostru se naste mutt mai
târziu anume din necesitatea de a rugäciuni
de a jocuri de noroc cu de joc. Nu s'a putut fixa
anul precis, când xilografia apare, se crede la 1287 un
anumit Alexandru Albericus Isabella Cunis de Ravenna, au
táiat in lemn faptele glorioase ale lui Alexandru Mare.
mele urme sigure s'au in Germania la inceputul secolului
15-lea, sub formá de de täiate
www.dacoromanica.ro
trând de joc, precum alte tot astfel de pläci
religioase, cari odatä tipärite negru, se
colori vii de ckre ilustratorii din mânästiri, unde se
la dichisirea xilografie de acest
dela 1418 se Biblioteca din
Bruxelles.
Inventându#se tiparul xilografia devine un
cuprogravurei gravuri
diferite se inventeazá tntre timp. Xilograf se fku,
sau a fost mai chiar maestrul Gutenberg, nu
exista mai târziu mai unde xilograful sá
nu fi avut autare, combinând tiparul dupe zatu1 de litere cu
acel al din foarte usor adaptabile
compozitia un avantaj fatä de cuprogravurä, care se
imprima inadaptabil la presa specialä, procedeu. Un
minunat exemplu de a conbina forma" tipograficá cliseul
xilografic de litere este cel reprodus arti-
acesta suplimentul atasat, demonstrând o paginä bogatá
in ornamentica secolul al 154ea, anume de titlu
text dintr'o lucrare tipäritä oficina lui Venetia,
1477. Are un chenar initiale xilogravate, arkând
totodatä raportul de lätime intre chenarul dela cotor,
paginä, margini jos, ce progreseazà crescând, dupä regulile
ce se respectá la cárti in editii mai Tiparul
tigá apoi treptat toate domeniile, multe unde se
desvoltá din vreme un spirit de reclamä, afisul de astäzi
incepu a exista. Acesta din secolul al având in
ajutor xilografia. Dovadá cliseul reprodus de noi, ce reprezintä
o reducere a unui placard de menajerie ambulantä, o xilografie
destul de mare suficient de bine.
Xilografiile reproduckoare de imagini, purtau mai târziu
text explicativ, apoi chiar pasagii intregi de text, ce s'a
www.dacoromanica.ro
ajuns la necesitatea de a inventa inevitabilul :
Un clasic de imagini text combinat pe
de lemn xilografat, este celebra dela
1429, deci preajma tiparului, aceastä
pentru la inventia Gutenberg,
nu este un pas de un
xilografia se ridicä cu timpul la o
adeviratä desvoltându-se latura Ajungând apoi
ca dintr'o primitivä gravurk sä se o
tndeletnicire de o de
ce permitea reproducerea chiar a cum
chemigrafia timpurilor noastre, cu autotipiile cu
site fine, au putut-o
In tiparului românesc, xilografia a fost a

aproape pânä veacului trecut, singurul mijloc de
a reproduce Numai anumite editii, lucrate In
tate, vedem cupragravura reprezentati, cum ne aratä
In articolul fruntea acestui Almanah. De aceea
produsele tiparului arhaic, remarcabile opere de
i noi xilografii noqtrii, cari au
aceastá artá pe românesc,
parte $tim din vechi, deatunci
lucrau multi a slavo-
nesc I>, diaconul Coresi, la 1574,
diacon zice : «Din porunca Io Alexandru Voevod, eu
diacon Coresi am carte cu opt
ucenicii acestor erau oameni
firea, In deosebi sau episcopilor. Printre
aceqti «ucenici», nu se remarca un
iscusit, care era ilustratorul : In lemn
imagini religioase, initiale, capopagini, etc. le ilustra, mai
157
www.dacoromanica.ro
totdeauna cu colori : carmin, verde, etc. ex.
.Sfavonesc, Târgoviste 1512, de
bescu la Mânästirea Bistrio>.
Cercetând inceputurile tiparului, vom stabili usor,
Macarie n'a fost numai primul tipograf, ci
xilograf tnpämântenit noastre ospitaliere. De altcum
mestesugul de tipograf cu acela de gravor lemn, era strâns
legat la aceea vreme. lui Macarie - ornamentica
Liturghierul slavonesc reproduse Almanahul
nostru pe 1924 - este un excelent produs artistic
ce a servit de model indreptariu vreme
filor de mai târziu din alte aetraevanghelut tipärit
Belgradul Sârbiei ridicându-ne sub raportul artei
tipografice xilografice, peste popoarele ce ne inconjurau.
a doua epocä a tiparului nostru, In perioda
coresiene, se xilografia din ce se
Evanghelie cu la Brasov, cu totul
apuseanä, având pe o o xilografie sterna lui
un sas care a secondat pe Coresi In
opera sa.
Dar un adevärat monument al xilografiei românesti se
la Govora celebra lucrare Evanghelie
româneasca» sau cum o cunoastem pre scurt :
Govora, care este o perlä tipograficä cu multe
ornamente, tablouri - gravuri
sebit de interesante compozitie, cadre arhitehtonice,
efecte de perspectivi foarte reusite uneori, cu personagii
clädiri mai multe planuri, bunIoarä, cum este Intoarcerea
fiului risipitor", trei planuri, remarcabil indicate, ceeace
constitue, de bunä seamä o bravurá de xilografic5 cu
apreciabilä valoare artisticA
C. D. Fortunescu, pe
www.dacoromanica.ro
In din cetatea a scaunului Domnesc,
tipograful, cu tovaräsi ai säi de muncä»
tipäresc cärti frumoase, printre deosebi
din 1652 este o vie dovadä de dibäcia xilografilor
visteni. Insusi pagina cu titlu este mcadratä de un chenar
säpat lemn, cu chipuri de sfinti de profeti, incheind
acest chenar cu stemä a xilografie cu träsäturi
elegante, cu totul superioark este aceea ce pe
Vasile Mare fn bogate vestmânte sacerdotale,
sante grupuri dela Soborul Nicea cu o perspectivä
mod cam naiv. lucrare bine ilustratä cu
grafii este Ceasfovuf tipärit In urma
indicatiilor date de episcopul de atre tipograful
Stan Brasoveanul. Acest ceaslov, din care vremea ne-a
conservat un exemplar Putnei> are numeroase
Mesteri xilografi din anonimi

.
unele chiar pe pagini Intregi, lucrate cu tehnica
gravor dibaci, care
cunoscuti,
nostru avea aproape la fiecare resedintä La Buzäu
un anumit Dimitrie, ce gravurile greceste
trios» ilustreazA un Evangheliar,
La Blaj, una dintre cele mai vechi tipografii existente
azi, Mitropolia a Tntretinut o
grafie arhidiecesanä adusä Incä Alba Din
rile imprimate acolo reproducem o xilografie, a cärei
originald la 1751 se pästreazä astázi. Poartá pe
anul iscAlitura gravorului.
Revenind noastre de vom constata, cá

xilografia româneascä modernk Incepe sä fie o realitate
roasä, In domeniul muncesc talente respectate.
1). C. D. Fortunescu: Almanahul Graficei pe 1924.
www.dacoromanica.ro
anuale ale Soc. aGrafica» concursul tntotdeauna
prompt al Fundatiei Principele Carol - in deosebi atunci când
este vorba de manifestäri artistice - demonstrat ca
anul acesta in Sala Grigorescu, cä noua româneasck
cea li aparline xilografia originalk
face inspre artisticá tehnick Cei
cari au urmärit xilografia româneascä au
observat de seamä, cä tendinta mijloacelor de
mare se deosebesc totul de forma de expresie
a xilografiei din trecutul nostru. Xilografia noastrá
de este inspiratá deantregul din Apus se apropie de
maniera gravurii in lemn, fonduri negre putine
pete scobite, mare contrast fatä de xilografia cârtilor
bisericesti arhaice, a caracteristicA era tocmai desenul
linear, predilectie pentru paralele in directia torsului
de copac. Soc. Grafica» sunt tntotdeauna
relevatoare de talente. Pe L Teodorescu-Sion, pictor
xilograf cunoscut la noi dupä xilografiile reproduse in
direa» culminând in opera meu», volumul de versuri
al Pillat, ilustrat de minune mod totul
aparte (fiecare vers cu câte-o - expozitia
Graficei» ne aduce lucrurile de ale d-lui Const. D. Stachi
www.dacoromanica.ro
din Iasi ale M. Pana-Buescu, bizantinismuf foarte
apropiat de gravurile vechi.
dintre Horatiu Dimitriu, mort
vara acesta, avea maniera gravurilor colturoase
severe, o aparte viguroasa xilografia româneasca.
Examinând latura a xilografiei, trebuie stabilim
dintru grupuri distincte söpata
gravura
Säpatul este procedeul arhaic. acesta a
pomit origina xilografiei. Vechii xilografi acest
scop lemn lungul torsului, scobirea gravura se fäcea
cu o de cutit simplä, plus o pentru scobit.
se fäceau usor, lemnul torsului,
deci liniile scobite erau parte un soi de linear
compus din paralele. Astfel de xilografii se lucrau dupe
desenat direct pe lemn, se numeau
A durat o lungä technica xilografiilor
roase stângace, lipsite de efect pitoresc, ce nu se
introduce täiatul Iemn toate crestând peste
paralell Aceastä manierä se menlinu secoli
Abia secolul 184ea, englezul Thomas Bewik
o legäturá Intre tehnica cuprogravurei a xilografiei,
161
www.dacoromanica.ro
lucrând cu o daltä ace diferite märimp ca la
cuprogravurä, obtinând astfel un fel de gravurä in lemn, ce
se pe o de lemn de bine aco-
peritä strat foarte subtire, de gumä arabicä, cretä
alb de
S'au fäcut pentru a transpune fotogra-
fice pe blanä de lemn, acoperitä cu straturi senzibile la luminá,
cum sunt pläcile de fotografiat cum e procedeul zinco
grafic. Astfel s'a format ce dat diferente
de semi-tonalitäti, prea mare ecou practic.
Editurile de tablouri religioase, au fäcut
pentru a in mai multe colori dupe pláci de lemn,
in maniera chromoAtografiei. Posed coIectia mea câteva
exemplare foarte am cliseele
mult mai mult, decât o reproducere chromolitograficä sau
polytipochromie. In Japonia, xilografia era Incá din vechime
foarte deosebi xilografia, coloratä,
presa cu mâna, in colori transparente, In nuantäri pale, ce
imitä perfect pictura in Aceastä se
Japonia astäzi mult succes. Recapitulând, vom
sebi in tehnica xilograficA de astäzi, dupä atâtea cristalizäri
din cursul secolelor, urmkoarele nuantäri de executie,
renta numai in felul de a fi lucrat lemnul :
adeck când xilograful urmäre§te punct
punct, linie linie desenul original. când desena
torul face gravura, acesta se
2> adecá dela alb la negru, o
artistia din marelui xilograf Albert
o foarte favorizatá de ckre xilografii
contimporani, Caracteristica : o executie severä in
cu tendintä in spre ornamentizarea oríginalului. Intre
liniile principale se accentueazA pete mari de legAturä,
www.dacoromanica.ro
fata aIbd, inconjuratä introducere in petele intunecate,
o complectä a tot ce este de secun-
ce ar degenera in prea multe detalii.
incercdrile de a reproduce pe lemn desene
ajutorul fotografiei, ce placa de Iemn este preparatä
ca pläcile de fotografie <semi-ton sau colorativ), tehnica
la apropierea gravurei in lemn de originale lucrate in
tus, aquarelä, fotografie etc. Este destul de autotipia
de astäzi, o descompunere a nuantärilor in semi-tonuri,
prin punctuatie intensivd. In acest domeniu se
tendinte distinctive : cea cea englezeascd.
gravura eu ajutorul acesteia se reproduc
tehnice pentru ilustrarea pretudIor curente,
inseratelor, etc. tehnicä astäzi,
respectiv aparentä ce este in folosul
industriasuIui, nuantärile exagerate. In chemigrafie,
tipia scoatä uz xilografia
Este tot de costisitoare,
cea in 23 colori, cu efect de
pete litografia modernä, cea colori,
toare chromolitografiei. Cliseele aceste sunt foarte costisitoare,
scoase aproape din uz.
Cliseul xilografic este foarte rezistent, impri-
marea a zeci de mii de tiraje. La tiraje mult mai mari, se
fac copii in stereotipie galvanoplasticd.
In ilustratiile ce acest Almanah am dat ateva
reproduced interesante cari invedereazd mai multe posibili-
täti de procedurd in xilografia de astäzi. Astfel am
redat mai multe clisee, reproducerea xilograficä a unui
obiect tehnic (o dela aparatul radiofonic), spre a demon-
stra de tehnicä ce ni4e xilografia, lucratá cu
tehnica de astázi.
www.dacoromanica.ro
Astázi xilografia, trecut minunat, s'a refugiat
chemigrafia reproduce In mod mecanic
mutt mal exact mutt expeditiv originalele dese
natorilor, fapt important, mai cu seamá acum timpul
este bani. Dar schimb chemigrafia mehanizatä
nu aduce dram de cel mutt munca
s'ar putea numi Fatä de aceasta xilografia este
o artä individualä ca atare legatá de personalitate de
timpurile cari o formeazá, Intocmai ca pe
celefalte arte decorative.
www.dacoromanica.ro
xilografie.
epoca stilului
neuen
/ 4
fo
von
von
xilografie.
XVI=lea).
www.dacoromanica.ro
Coriolanus Marco
tonio apud du
Vom prfeaustriremis
proficifcereriquam
mus imperator
Mocenicus contra boman m
ducebar
rogaltius quicqd in bac expeditione
geftum mandarem: ea te
oraculo ueriora babiturum a me
kripta ut tibi gererem quç ab
imperatore Mocenico quadrienni funs
.. annouul
ego
enimtempore
funlus
imperia
opufcul in quo
perlegeris, minus egregias imperatoris
magnifica
babeo: merito9damnabis qua
naruram:
ducere tales
mundo
ex maxime
*4'..
.
paginä de tidu în xilografie.

.
ConbinaVune xilografic.
<Din oficina Ratdolt Ven0a
www.dacoromanica.ro
E p
noffr
nota
paginä de coloratä in xilografie.

carte tipAritä pela 1500 intr'o oficinä
www.dacoromanica.ro
Xifografie din arhidiecesaná din BIaj.
lemn la 1751 de xilograful Dracu,
semnat pe la Tip. Arhidicesana Blaj).
www.dacoromanica.ro
PROPORTIONAREA
DINTRE RÂNDURI
DE
P. GEORGESCU-DELATRAS
bun sau al unui titlu dau nu numai

caracterul care e cules modul lui de aranjare
rânduri, dar albe cari se pun
Un titlu poate fi compus dintr'un sau din mai multe
rânduri, dinteun grup sau din mai multe De asemenea,
un titlu al unui articol poate imediat
altui La fiecare caz, trebuesc astfel puse, ca
titlul, fatä de el fatá de ceeace este fn jurul säu,
pästreze o armonie desävârqitä.
latä un titlu:
STUDIU
TERENURILOR PETROLIFERE
INSOTIT DE DATE STATISTICE
iatä un :
STUDIU
ASUPRA
NEPUSE IN EXPLOATARE
165
www.dacoromanica.ro
La ambele titluri, fizionomia este aceeas, egale
Dar compozitia titlurilor nu este aceeas. La
primul are cu
al treilea, adicä: asupra terenurifor petrofifere.
patrulea, are cu
: Studiu... date statistice. In caz, putem
spune el are Iegäturä cu totalitatea trei
cari toate un grup, al patrulea
formeazä singur un al doifea grup.
Am putea culege titlul
STUOIU TERENURILOR PETROLIFERE
atunci când suntem nevoiti sá compunem

pe un spatiu mai restrans, facem din trei un
singur ca aci.
Dar nu putem compune astfel :
STUDIU
ASUPRA
TERENUR1LOR PETROL1FERE INSOTIT DATE STATIST10E
Acest fel de culegere este gresit, cki,

precum am spus, al patrulea din titlu nu are IegAturá
directä treilea, ci ori ori
totalitatea grupului de trei de sus.
La doilea, din conträ, cele patru cari
compun au ele o legâturä de naturä. al
treilea, de-al patrulea au un pot fi
foarte bine puse pe un singur
www.dacoromanica.ro
dar, culegem acest titlu astfel :
STUDIU
TERENURILOR PETROLIFERE NEPUSE IN EXPLOATARE
Acest aranjarnent e perfect bun.

Textul poate fi aranjat pe patru sau pe trei rânduri,
nici un inconvenient. Depinde de avem la
mânä pentru ca ocupe o intindere mai mare sau
mai micä.
Avem, dar, fata noastrá douä titluri cari, desi
par asemänätoare, au o mare In compunerea
In punerea printre rânduri trebue, deci,
tinem de compunere. Dacä la titlul doilea
sunt bune puse, la titlul prim ele nu sunt bine puse.
La acest titlu, ori trebue mai apropiem Intre ele primele
trei rânduri, ori trebue sä mai jos rândul al patrulea.
Adicá :
STUDIU
Am fäcut o demarcatie mai pronuntatá Intre primele

rânduri ultimul rând, pentru ca sä titlului adeväratul
lui tnteles.
La titlul al raporturile au fost bine puse rämân
asa. e nevoe sä fie fäcut pe un larg, se
pune albiturä, mod egal, toate rândurile, invers In
cazul când trebue mers cu el mai restrâns.
www.dacoromanica.ro
Un ah
A IN
CURS
LIMBA
DE
ION N. TEODORESCU
De vânzare la toate librärille din
In acest este fäcut cu un grad mai

mic sau mai mare de dupä n'avem nimic
de spus asupra acestui Iucru. Dar totul, cum se prezintä
are un mare defect, din reaua a
dintre
In acest remarcäm trei grupuri : primul grup
rândul prin care se anuntä aparitia unei cärti,
al grup autorul iar al
grup locul unde se vinde cartea.
Prin spatiurile pe cari le punem rânduri, trebue sä
distantäm grupurile chip distinct, prin albituri mai mari decât
punem rândurile singur grup. Dacá dupá
rând din grupul al doilea am pus 12 puncte, nu putem
pune tot atât tntre rândurile cari despart grupurile unul de
altul. putin ar fi sä punem 18
www.dacoromanica.ro
Dar grupul din mijloc mai prezintä o altä
tate. Prin cuvintele de puse CURS
LIMBA acesta ION TEODORESCU,
toate aceste rânduri au fost distanote mult unele de altele.
Cuvintele de legäturä ocupând un spatiu prea mic, ele nu
pot fi considerate ca de text cât mai mult ca
albiturä.
Desigur, cá n'am avea sä ne ocupäm de
acesta, dacä grupul autorului ar apárea singur impri
mat pe hârtie. Putin ar importa ele am pune
6, câte 12 ori 24 puncte, Aceasta ar depinde de spatiuI
ce avea la dispozitie. Dar punem capul in
josul grupului câte un de text, atunci lucrurile se
Trebue ca aceste rânduri sä fie bine de grupul
principal pe care il alcauesc rândurife cu
ca ele apará ochilor ca rânduri deosebite,
iar nu ca rânduri fäcând parte din compunerea titfului.
in acest caz seamä de intreaga
intre rândurife principale, CURS LIMBA
12 puncte dupä primul cu
6 rândul de cu 12 p. dupä acest cuvânt, fac
in total 30 de puncte.
Ei bine, dacá rândurile grupului principal se gäseste
o albiturä de 30 puncte, trebue ca primul
anuntuIui punem putin tot 30 de puncte,
ultimului la Ba, nid un inconvenient, putem
pune câte 36 intre cele trei
169
www.dacoromanica.ro
fn acest caz, s'ar prezenta
A apärut
CURS
LIMBA
DE
N. TEODORESCU
De vânzare la toate librariile din
In cazul când, am fi nevoiti sä anuntuf pe

un mai restrans, scadem din toate proportie:
punem 24 puncte grupe 6 puncte
durile
www.dacoromanica.ro
A apärut Româneascd» :
CURS
LIMBA ROMÂNA
DE
ION N. TEODORESCU
De vânzare la toate din
se remarce acum un lucru:

prima a de mai sus <dela pag. 4>
am pus textul articolului textul 24
puncte. Albitura aceasta a fost suficientg, pentru cá
toate rândurile nu s'a pus mai mult de 12 puncte.
Despärtirea anutului de textul articolului a fost fäcutä, deci,
in mod vizibil.
Când, insá, in faza dela pag. 6, am pus tntre grupele
câte 36 p., a trebuit, in chip logic tot
la 36 p., cel putin, i spatiul dintre textul articolului textul
anuntului. E frumos se separá in mod mai
distinct, se facä confuzie ele.
Dar am redus din nou albitura, subt 36 de puncte, când
anuntul compus in rânduri strânse, ca in exemplul de mai sus.
trebue in toate cazurile similare.
Precum intre rândurile cari compun un titlu sau un
171
www.dacoromanica.ro
trebue sä se punä de fiecare caz parte,
tot astfel un textele dimprejurul lui trebue sä
se punä spatiuri proportionate.
un caz, care cuprinde unui
putul altuia:
numai astfel, printr'un export cu mult superior

importului, va putea reveni la o situaVe
buna.
RECOLTA
ultimele date statistice, se crede anul
acesta vom avea o cu mult superioara
In felul cum e albitura ad titlului, s'ar

el mai mult de textul de sus decât cä e titlul
articolului ce urmeazä. puse
fnainte dupá spituri, trebue astfel proportionate, pentru ca
sä fie pus la cuvenia, de textul de
sus, fatä de de jos. Spatiurile pot fi, toate, mai
mari sau mai dupä cum dispunem de mai mult ori mai
putin
Iatä aceW proportionate:
numai astfel, printeun export cu mult superior
importului, va putea reveni la o situaiie
bung.
ultimele date statistice, se crede anul

acesta vom avea o cu mult superioara
www.dacoromanica.ro
acum un alt caz când, sä mergem res-
trâns, albituri disproportionate :
Citind o pe zi, diferite
instructive, ne desvoltam ne
y.
GIMNASTICA
Pentru desvoltarea pentru
rirea corpului e bine
facem cat mai multi gimnastici.
Se presupune din lipsa spatiului, a trebuit mergem
Dar de de din pricina uftimufui
rând prea scurt a iscAliturei de pusä pe un
separat, a rämas prea depärtatá de textul de sus prea
apropiatá de un aspe t
E drept iscáliturd pus un fel
de albiturä, tntre titlu am pus 4 puncte, totu
pectul urit din pricina rändurilor albe rämase
perite deasupra spitului.
Dacá am fi avut la dispozitie mai atunci
am fi pus dupä mai alb am fi reafizat
necesará. :
Citind pujin o pe zi, diferite

instructive, ne desvoltatn ne
y.
GIMNASTICA
Pentru desvoltarea pentru
rirea tnfrumusejarea nostru, e bine
facem cat mai gimnastica.
www.dacoromanica.ro
Dar cum spatiul ne nu e suficient ne mul-
tumim numai cu scoaterea de ici de colo a durmilor, ci
vedem cum se rândurile de sfârqit de Inceput
de articol. In caz, trebue punem iscalitura cX.
in ultimului rând, iar cele 8 sau 10 puncte
distribuitn in fel ca cu totul primul aspect
:
Citind o pe zi, diferite

instructive/ ne ne
cunostiinele. X.
GIMNASTICA
Pentru fizicg, pentru
rirea tnfrumuse/area corpului nostru, e bine
facem mai multä gimnasticg.
Oriunde, dar, sä sä facem proportie, simetrie,

armonie, distributie buná a spatiurilor ne poate da ceva
frumos, o distributie rea ne ceva urât.
174
www.dacoromanica.ro
DESPRE
TIPOGRAFII
DE
GEORGE
Dupä L. N. Novitzky.
din alte vremuri, anume dela

In secolul trecut, erau elemente importante
oarecare se bucurau
de o stimä erau bogati onorati distinctii
speciale, astfel ei se bucurau de o depliná libertate
se numeau artisti liberi". Patronii, sau intitulatiei de
atunci : stäteau sub directa supraveghere a rectorilor
UniversitätiIor, cari exercitau asupra eventualele
ceduri juridice. De aceea, vedem, in primele dela
aflarea tiparului, existau tipografii, sau mai bine zis tiparnite,
numai in orasele erau sau unde aveau
resedinta domnitorii.
In zece ani dela aflarea tiparului, practicarea acestuia
era absolut târziu, din diferite motive
gioase, exercitarea acestei a fost legatá de mai multe
conditii. au stat tipografiile sub supravegherea directä
a Universitätilor, tipografii se bucurau de multe privilegii.
Referitor la aceasta, Meyer In Wiens Buchdrucker-
www.dacoromanica.ro
geschichte" (1882) ne cá tipografii pânä la anul
1767, când a dreptul de supraveghere a Universitätilor
asupra acestora, se tntitulau cetäteni academici". Unii erau
dispensati de a impozitele, iar personalul acestora era
scutit de robotä sarcini publice, deoarece domnitorii des-
mierda afará din cale pe acesti magnifici artisti",
tnsási domnitorii cápátará gustul de a tnväta arta tiparalui,
Dupot, In Histoire de l'Imprimerie" ne cá Henric III
regele Frantei, pe la anul 1583 a scutit plata impozitului
pe arta mechanicei pe dragii lui tipografi" din
acea convingere, tipografia niciodatá nu se va transforma
o mechanicr.
Distractia predilectá a mostenitorului tronului Saxoniei,
Cristian II (1694), era aceea de a tipografia dease-
menea aveau aceastá pasiune Ludovic
XIV (1616 1715), Augustin de Braunschweig, etc.
Acesta din urmá cususe la hainele tipografilor Curtii nasturi
de argint ca distinctie extraordinarr...
Rásfoind nenumáratele cari trateazá despre tipar
tipografi, vedem laude aduse despre Wohl Edle"
Löbliche Buchdruckerkunst" (prea nobila cinstita artá
grafic5). Din acestea, tinerile de azi, vor afla, cá,
vechii colegi, numiti Kunstverwandte", afará de
ratele titluri de noble* mai purtau hainá specialä :
scurti de pantofi, manta largä, formá
de baretä) era Impodobitá cu pene scumpe, din
sabie sau junghier ei se numeau artisti" dis-
puneau de bani din astfel, nici nu este de mirat, dacá
la prima vedere, ne va socialá a colegifor
de era de trandafirie. Tipografii, urma
ce le nefiind obligati a face parte din vreo
corporatie, ei considerându<se ca dispretuiau pe
www.dacoromanica.ro
cari erau in Corporatie. Tipografii erau
aceeaqi vreme autori editori produsele tipo-
graffilor le vindeau la târguri, lucrátorii tineri cari nu
erau procIamati ca calfe
La ucenicii-tipografi erau numai studentii
sitari, cari tipografia paralel cursurile universitare,
aceasta spre putea tipäri lucrkile proprii, ei se numeau
cetäteni universitari". Mai târziu, numkul acestora a
a scädea, erau umplute" tineri
citeascä sä scrie" sau cu preoti cari
carte". Incepând cu acest timp, nivelul cultural al tipografilor
inclina spre decadentk vreme-ce calificatia acestora era
märginitä. Astfel e de notat, erau tipkitori cari nu
qtiau sä scrie citeasck ba erau culegátori cari nu
tiau culege alt manuscris deck numai scris frumos,
In special acestora se datoresc multele greqeli de tipar
strecurate in secolii XV XVI. Ca exemplu,
cá un tipograf din Strassburg tipárind 1507 cartea
Pic de la Mirandola" a fost aláture la acestei
cárti un supliment erata greqelilor, care umpluse 15 pagini
format folio. Patronul se scuzä de aceste
râtä ironie felul urmätor Pentru aceste greqeli nu
autorul, cäci acestea au fost fácute de tipografi, noi recu-
noatem greFlile". Erata unei alte cärti tipärite la
1487 tipograful Ratdolt din Ausburg umpluse douá coli
luäm, considerare, cá secolii XIV - XVI,
ba chiar mai cititul scrisul se considerau printre
marile puteau fi numai de fruntaqilor
cu dare de mânä", nu este de mirat, atunci, insuficieno instruc-
tiei tipografilor, ale ckor greqeli de tipar sunt oarecum scuzabile.
De altfel corecturile erau de foqtii studenti universitari,
mai se ocupau copiarea manuscriselor a cktilor.
177
www.dacoromanica.ro
Trebue. sä recunoastem, cä au fost tipografi, a cäror
culturä era superioarä universitari. Ca nu
amintesc nume amintesc numai pe acel al compatrio
tului nostru, ardeleanul TótfalusiKiss Täutii
de jos, Baia-Mare, fost preot reformat, care päräsind
rectoratul dela a plecat Amsterdam, la renumitul
tipograf Bleu, cärula i-a plait 200 pe o
jumätate de an ca sä-I tipografia turnátoria.
tors in Ardeal, a deschis o tipografie la Cluj, cärti
de politick etc., dar a fost incontinu persecutat
de clerul de In vreme ce streinätate
era cunoscut respectat de toti oamenii de dom
Astfel, regele l-a cu compunerea
formarea alfabetului georgian, pentru care poporul georgian
i-a recunoscätor zilele de azi, fäcând de multe
ori pelerinagiuri la mormântul lui, care existä azi la Cluj,
ingrijirea tipografilor clujeni. 1702 -
Dacä au fost timpuri când tipografii träiau - zicând -
zile albe, asta nu putem zice era la fel pretutindeni, cäci
dacä unele aveau admiratori cari totul pentru
ei, tot erau persoane cari prigoneau pe tipografi.
Astfel, Francisc I, regele Frantei, la anul 1534 a dat o ordo-
care dispunea ca toate tipografiile din Franta
fie inchise decurs de 24 ore, caz contravenientii
sä fie aceastä ordonantk a fost de
parlament, refuzând publicarea ei, conditionând schimb, cä
cari tipografia poseadä o
specialá dela rege. Sub Ludovic XIV, care dânsul tipärise
la Luvru, s'a executat lucrátorul tipograf Rambaul
dimpreung cu ucenicul de c5rti pentrucä
acestia au lucrat la o carte care trata despre legiturile
d-na Maintenon. Proprietara tipografiei, Cailloué, a
178
www.dacoromanica.ro
fost la Bastille, unde a murit. In Anglia, sub domnia
lui Carol II, la 1663, tipograful Twyn a fost pedepsit cu o
moarte ingrozitoare, a fost spânzurat, apoi, viu, a
fost luat jos din spänzurätoare, täiat membrele, i-a scos
matele le-a ars fata lui, aceasta a fost decapitat
pe urmä täiat In multe tipografii au fost
ar§i de vii, ciuntiti , unii din cauza fana-
tismului religios, lar altii din motive personale politice,
mai Franta, ocazia
De aci restrângerea libertätilor" la tipografi.
Cum, la practicarea tipografiei era fárá fie
de conditie oarecare, mai târziu se cereau persoa-
nelor cari aveau tipografii ca acestea poseadä pe
garantia materiali autorizatia specialä eliberatä
de rege sau domnitor". Aceste conditii le indeplineau numai
persoanele distinse sau profesorii universitari, cari primeau
autorizatiile pentru deschiderea tipografiilor, respective pentru
functionarea acestora. Mai târziu, a trebuit sä se schimbe
aceastä regulä, deoarece numärul tipografiilor cari functionau
färä autorizatia speciatä" erau de multe, autori-
nu mai puteau sä controleze activitatea acestora. Ca
mäsurä s'a introdus cenzura. Patronii de tipografii
buiau depunä jurämânt nu vor tipäri nimic färä
viintarea cenzurii, nu vor tipärituri antireligioase
cä se vor conforma strict dispozítiunilor referitoare tipografi...
Prin XV - XVI, de intrarea vigoare a
obligativitätii Corporatiilor pentru tipografi, erau
foarte deveniti dintre fo§tii xilografi de
forme, (scribi) numitii Briefmaler"-i Brief-
drucker"-i, cälätoreau din ca
nomanzi !- spate literile celelalte unelte,
a§ezate, toate, dulap, vreme-,ce presa de tipärit era
79
www.dacoromanica.ro
transportatä pe spatele târguri, acestia, vindeau
calendare de ei pe foi volante. Cum,
au &pus Corporatiilor pentru tipo-
grafi, regulamentele acestora, micil tipografi" au fost
extirpati deoarece, aceia aveau dreptul
de a practica meseria de tipograf a fi membrul corporatiilor,
care a meseria in mod reglementar timp de -6 ani
care s'a eliberat dupá plätirea anumite sume
a fost sfintit" - pe ceremonialul anume prescris - ca
membru al tipografilor.
Cauza care a determinat autoritätile a forta pe tipografi
de Corporatii o gäsim in Archiv den
schen Buchhandel" (II, care un decret din 1594,
care se indrumä de tipografii din Saxonia, ca
härtia bunr, primitä din partea editorilor pentru tipärirea
acestora sá nu fie folositä alte lucräri (streine>
alcAtuiascä corporatia tipografilor, deoarece in unele tipo-
astfel de oameni, cari nu face nici un format,
nu pregäti pentru tipar, pe deasupra fac astfel
de greseli, incât pe un invätat il
Corporatide tipografilor din evul dispuneau de
puternice organizatiani speciale, admiterea membrilor
acestea era legatä de stricte grele conditii. Dupot, in His-
toire de l'Imprimerie" 1854, ne aratä, conform
din 1571, numai acel tipograf putea sä fie membrul
corporatiilor franceze, care vorbeascá latineste,
citeascä greceste care a fäcut de ucenicie putin
4 din Germania Austria cereau acestora, sä fi
implinit de ucenicie prescris, sä fi la
un membru al corporatiei sä fi fost in mod reglementar
postulat". In Anglia, primirea membrilor in corporatie era
printr'o ordonantä
www.dacoromanica.ro
In corporatii erau reprezentati lucratorii (calfele), dar
asta se dela sine, cä acestia aveau un rol
sprijinind cele mai multe cazuri mod
inconstient interesele patronilor. De exemplu, lucratorii boi
cotau" tipografii lucrau lucrátori nepostulati",
sau al proprietar nu Invätase mod reglementar meseria
In aceasta e de admirat unirea ce exista ei
patroni); pe lucratorii nepostulati" prigoneau
chiar alte täri, Iucratorii de acolo, cari deasemenea
se conformau prescriptiilor regulelor Pentru
acest desigur, la anumite ocazii acestia nu
primeau cele prescrise, lar tinerii Iucrätori (pe cari trimiteau
târguri ca sä desfaca" produsele tipografiei
nu primeau acestia nimic, de sau general"
mâncare (pentru care o cotizatie
zilei de Martin", se aranjau Din
conträ, necontenit pe lucratori Consiliului
a cärui supraveghere stäteau cerând ca
acesta sä ia dispozitii fatä de lucrätorii cum vom
vedea altä parte.
Ucenicii, terminarea de ucenicie de -6
ani, nu deveneau ordinari" un
timp oarecare ca având numirea de cornuti". Numirea
aceasta deriva coame ca care erau
tinerii lucratori zivasfintirii" for. nu puteau
participa adunäri, nu aveau voie meargä
, nu aveau voie sä fumeze, poarte sau
sä altä tipografie, astfel, acestia sub
curatelä. implinirea anumit timp ca
de suma necesark putea cere
nului ca fie sfintit" ca Pentru spesefe de
sfintire patronul in fiecare saptämânä din
www.dacoromanica.ro
cornutului 3 grosite. Când era
pentru sfintirer, se proceda la ceremonia
acesteia, care era impreunatä cu oarecare La astfel
de ceremonii, de obicei, era de fatä mult public,
femei orchestra executa o ocazionalg,
se introducea cornutul, care avea pe cap o
cu coarne. Depositorul, care reprezenta pe patron, lua tn
primire ce oficierea" prin câteva glume,
trecea numitul joc de societate", decursul
candidatul era pälmuit, ii pilea unghiile, ti scotea"
bgrbierea" cu de lemn, ii peria"
urechile cu lingura de lemn, era tras pe banca de
apoi asvârlit de acolo de mai multe ori, etc. Scopul acestor
torturgri" era, ca candidatul säsi reaminteasca de
timp uceniciei. Finalul consta dinteun slab" dat
grumazi, care depozitorul atent pe candidat,
ca pe viitor nu permitä a-i face astfeI de
La urma o vorbire ocazionalg, care patronul,
mod särbgtoresc, declara adecä egal cu
lucrgtori cu cununä de rozmarin. Serbarea lua
printr'un banchet, care de multe ori dura câte -3
Cu ocazia acestor ceremonii, cel sfintit avea mari spese
de suportat. Consiliul Lipsca, la anul 1704, a stabilit
aceste spese 20 iar Consiliul orasului Nürnberg,
hotgrârea adusä anul 1673, stabilise aceste spese - 16
acesta ordonând excluderea dela ceremonii,
färä nici un deoarece ceremonia postulatului" s'a
mentinut Germania, fastul ceremonialul descris mai
sus, sfârsitul secolului XIX, când a esit din uz.
In multe chiar la noi se mai
nueste ca eIiberati sä fie botezati" (Gautschen),
sä primeascg Buchdruckertaufe"....
www.dacoromanica.ro
In cu chestia ucenicilor, trebue mai amintesc,
pe vremea corporatiilor, ucenic de tipografie nu putea fi
un copil ilegitim, din contra', tutela corporatiei se extindea
asupra familiare a lucratorilor , vre-un
lucrätor ar fi trait in concubinaj, acesta era excomunicat, nu
putea niciodata patron primea nimeni in lucru,
prin circulare instiinta pe toti despre astfel
de cazuri, prin urmare era prigonit, iar totusi vre-un
patron i-ar fi dat de lucru, din acea nu
aveau voe lucreze cu un astfel de excomunicat
mai de 14 zile.
Czech"-,uI in zilele de
plätit de din micul for
cazul in nu erau lucratori, patronul lua suma
pentru Czech" cornuti o preda mai apropiate
corporatii.
Dacä la inceput situatia socialä materialá a lucrätorilor
tipografi - putinele drepturi ce le aveau - era oarecum
trandafirie, in timpul din nu putem zice a fost favo-
rabilä, din o mare parte dintre ei in cea mai
mare mizerie. Cauza acestei stäri o in läcomia
patronilor, care4 exploata mod scandalos, a
trebuit ca autoritätile sä ia oarecari mäsuri impotriva
ordonantele edate de
domnitori, referitor la tipografi, compun volume intregi.
Astfel, in Archiv für den Deutsche Buchhandel" V,
gäsim urmatoarea de consiliul orasului
burg la Die welche in den wesen und
vermögen seyent, dass sie gros redliche druckeryen halten
und ouch der moler handtierunge bruchen und die uberigen
gemeynen formenschnyder, buchbinder und
moler, die bicher nuwen und heyligen druckent usstrichent
www.dacoromanica.ro
und verkaufent, und domit ouch der moler handtierunge
chent und des geyssen". Din aceasta reiese
erau in douä categorii, inteIegânduse sub gemeynen
trucker" tipografi sau cei excomunicati. Fulmann in
Geschichte der Buchdruck" ne comunick tipografii din
in unna din 1556, prin care se ca
grafii sá intre in corporatii, acestia erau in trei
gorii, anume : universitari (categoria Livery" <categoria
Jeoman" (categorià
patronii, de cari
le aveau cari erau apärate in cadrele corporatiei
cä, cât de puternic sprijineau Iucrätorii scopul acestora,
aceasta reiese din aceea, tipografiile cari le fäceau con-
curentä erau aproape in mod regulat de care lucrátori,
in urma indemnului primit din partea patronilor. Principiul de
cäpetenie acestora era acela, ca nimeni sä nu
tipografie, dacä nu a meseria aceasta in mod regula-
mentar nu a fost sfintit, totusi, ii reusea vre-unuia
sä deschidä tipografie färä ca sä fi conditiunge prescrise,
atunci, la acestia nici un nu avea voie sá lucreze,
iar dacä lucrätor nesocotit ar fi acceptat conditie in
astfel de tipografii, era excomunicat, nu primea de lucru in
nici o tipografie regulatä (corporativä>. In schimb, Iucrätorii
vegheau asupra scalei de ucenici, ca acestia fie in
limitat. Dacä tipografie era boicotatä sau aceasta
se ruina, nu putea sá mai functioneze vreme, deoarece
nu mergea nimeni lucreze acolo, nici lucrätori, nici clienti.
caz interesant este când la anul 1772, un anumit
de litere din Basel, Wilhelm Haas, inventând un
de presä pentru care consta din aceea,
fundamentul acesteia era mai mare astfel putea sä
dintr'odatä forme mari, pe presele de pânä
www.dacoromanica.ro
atunci formele mari de patronii au
la autoritäti tmpotriva
acestea au fost nevoite sä pe inventator de a
cu noua deoarece prin aceasta le patronilor o
mare
Corporatige ajutoare
bolnavi, pentru care scop Iucratorii o
Lada
au avut Incontinu nâcazuri cu tipografii,
aceasta se poate vedea din sumedenia de ordonante, petitii
regulamente din XV-XVIII. Patronii, cari
se foloseasca de bine de lucrätori, ca acestia
jine interesele patronifor, acestia, aceeasi vreme, stäteau
pe gâtul sunt
nu poruncile etc. Ca urmare a acestor
continue, au adus o serie de
contra cad nu nu indeplineau
cile astfel de de
din Lipsca interzicea pe multe alte
aceea ca A nu sau sá
constrângä pe ucenici de a pleca Conform
unei alte ordonante a consiliului din Nürnberg,
grafi trebuiau fie vara la 10, lama la 9 ore seara,
caz contrar, patronii aveau dreptul de exclude (nu-i
le de pe o zi din
salarul Duminecile Iucratorii trebuiau sä meargá
atelier nu aveau voie fumeze, se
dealtfel se mereu
nu vreau respecte acestora.
Dintr'o scrisoare de domnitorul
Jena la 1557, deducem bätäile erau
pe acea vreme. Scrisoarea astfel Iubiti
185
www.dacoromanica.ro
ni se aduce la cunostintä despre aceea,
calfele de tipografi (Buchdrucker-Gesellen) din Jena, Intre timp
(la se insultä unii pe ba se bat cu
aceste ocazii scot etc." Ne cam surprinde intituIatia
din scrisoare referitor la lucrätori, cu atât mai
cât pe secolului XV, ba in unele locuri chiar
in secolul XVI, in general, erau numite
Numirea de can", cu toate cä era la modä prin
secolul XVI, s'a generalizat abia sfärsitul secolului
in Austria, abia in acest timp a inceput se foloseascá
aceastä numire, unde atunci se folosea la toate meseriile
cuvântul de
In Handbuch der Geschichte der Buchdruckerkunst" de
Lorek (Leipzig, 1882, pag. 166> urmarea scrisorii de
mai sus, urrnând astfel : Die Gesellen sollen ihren Druck-
herrn gebürliche Ehre und Gehorsam erzeigen, ihm nicht
widersetzig zu sein, weniger mit thatsächlicher Gewalt
sich an ihm vergreifen..." In parte, fäcândui atenti, zice :
Das Fluchen, Gottlästern, Andere zur Bankhauen, zu unter-
lassen Abends nicht mit Ungestatn anzuklopfen, jauchzen,
geschrey zu tumultuiren, nicht die Wehren zu zucken, das
liederliche Feiern, mehrentheils um des unchristlichen Saufens,
Schwelgens und Tollisierens willen, sowie das Abhalten heim-
licher Conventicula behufs des Aufwiegelns anderer Gesel-
len, einzustellen".
Autoritätile au fost nevoite ca adeseori atragä
tiunea patronilor asupra obligatiilor cari le aveau acestia fatá
de lucrkorii in urma räului tratament cu care erau
Iucrätorii au refuzat de a mai lucra.
orasului Basel, cu prilejul lucrului de tipografi,
la 1471, a dat urmkoarea : Slugile (Knechte>
sá reia lucru acolo se poarte cuviincios
www.dacoromanica.ro
sä nu comploteze sd-i
pe Muturd
cum fe nu fep face (fucruf),
for safaruf ce fe ori dac
pretinefe voi (patron» fucruri anormafe, atunci
asemenea
Lucrätorii tipografi din Paris, deasemenea in urma
mentului a IocuinteIor murdare, a numärului mare de
ucenici, au grevá. Rezultatul repetatelor greve, cari se
fäceau din aceste motive, a fost acelea, cá la 1571, s'a inter-
zis de a li se mai da hranä lucratorilor. Mai târziu au
fost alte greve, din diferite motive, dar cu aceste ocazii
au fost pedepsiti färá ba executati, cu toate
cum a din depozitiile martorilor, ti
instiga aceste, ca astlel ei, urma grevelor, ridica
la
Dacá cu toate aceste patronii duceau
o viatá reIatige ce existau ei erau numai
aparente, cáci odatá cu desfinorea corporatiilor din
parte, aceste au dispärut cu la inceputul
secolului XIX. Odatä cu desfiintarea sistemului corporativ se
o pentru artele grafice. cu aburi
inventatá in secolul al perfectionatä in secolul
XIX, cât maqinile rapide de tipar inventate de König
1803 au deschis drumul artelor grafice spre industrializare
prin aceasta spre un progres neprevüzut de nimeni. Lorek
Fulmann ne aratá prin anii 1473 1513,
tipografia Koberger din Nürnberg era o
alci erau ocupati 100 de calfe, cari Iucrau cu 24 prese.
Lucrátorii nu intrau fabricä" unul unul, ci se adunau
cu fata portii la ora intrau
deodatá, lucrul la sunetul unui clopotel, ca
www.dacoromanica.ro
moderna... Presa - care a läsat pe
Iucrätori färä - nu cucerit teren, färä
fatá de presa veche de tipar, la 1830 Iucrátorii
au sfärmat prima instalatá la Paris
Iucrätorii dela Adevärul" din s'au pus grevä
cu ocazia introducerii primelor masini de cules 1906.
Dupá desfiintarea corporatiiIor, pe patroni lega
nimic de mâni, nu aveau pentru ce respecte un
regulament ca urmare a libertäti", prirnul gest al
a fost acela de a lucra cu cât mai multi ucenici; astfel pe
sfârsitul secolului XVIII vedem, ici-colo, pe Iângä 18 calfe
Iucrau cu 30 Timpul de abzicere, care mai
era de o jumätate de an, redus la -14 zile,
gând Iibera a respective reducând
salariile cari le plâtise pânä atunci. Dupá
nesocotitä, seama de situatia precarä
care se gäseau, au se organizeze prin aceasta
sä se pronunte cu miscäriIe de salar... Multe secole au trebuit
când recunoascä cá starea mizerk
ei nu mai sunt artisti", ci niste simpli muncitori
locul orgoliului de a fi numiti artisti", se
duiascá a fi vreau
La inceputul secolului XIX4ea, cu inventarea
masineIor rapide mai ales urma uimitorului progres
fáceau acestea, au fost pusi fata unui greu impas
nu puteau aplica la aceste masini oameni fárá o mai
aprofundatá educatie costau astfel
nu se mai bizuiau pe oameni Dar nu numai
masiniIe cereau lucrätorilor tipografi o oarecare mai
mare, ci zetäria, astronomice,
istorice, etc cereau cu notiuni de generalä,
pentru a evita atât corecturile prea mari, cât pierderea de
www.dacoromanica.ro
timp tncetineala culegerii Pentru tnláturarea acestor
piedeci, patronii, in special din Germania, impuneau celor
car! voiau sä tipografia anumite conditii, printre cari
prima ca «candidatul la tipografie poseadá
6 clase de liceu absolvate». conditie
aproape toate azi la noi, Ardeal, Banat
Bucovina, uncle se cere ca ucenicul sä aibä 5-3 clase
care se observä cu strictetä mai ales de
organizatiile lucrátorilor.
Cu al au Inceput dispar
ruginite despre revendicárile de ordin social tipografilor,
azi a dispärut sustinute sistemul corporatiilor,
despre Tipografil de mai
putin au fost artisti ca noi, ei nu au putut vedea
rolul de supunere ce-I sub presiunea spiritului
corporatiilor din evul mediu. Ei s'au crezut artisti" vreme
ce, realitate, erau numai slugi (Knechte)... tinere
noi, cele se
a se perfectiona mai mult in meseria Iucrá
rile ce din mâni fie de artä,
aceasta le vor da titlu ceeace
face mai mult decât toate titlurile de
ale de altadatá....
www.dacoromanica.ro
ESTETICA
TIPOGRAFICÂ
LA ZIARE
DE
N DULCA
Ze/ar, monotipist-turnAtor,
cd mai bun pentru artei

fice, este Nici o nu poate
deplini mai bine misiunea introducerii public a
tiparului, ca ziarul.
Cärtile, revistele si diferitele tipârituri nu pot fi
tiate cu asa de mare numár ca fie din
pricina pretului, fie din cauza aparitiei timporare, fie din
motive aceste tipárituri nu sunt cerute de oricine, cum
este cazul de
Singur ziarul este luat de din categorie
de sex, etc. numai ziarul este pus zilnic sub
ochii tuturor.
Afará de acestea, nici o altá nu atâta
varietate de compunere tipograficâ : text, titluri, anunturi,
paginatie, coloane, clisee, etc. Cu un cuvânt, tot ce apartine
compunerii tipografice. Pe nici o altá tipâriturá ochiul omului
nu priveste, ca ziar, tiparului sub toate formele
www.dacoromanica.ro
Lucratorul tipograf deasemenea are ocazia la ziar
arate priceperea mestesugul tipograficesc, privitor
Din nefericire noi, chestiunea aceasta se
tocmai din De aci : Ca
lucrator de adica prost.
Estetica, chiar si de stil vechiu, lipseste
ziarelor noastre. Aspectul general al este contra
dictie estetica. Partea de reclame e si mai
La alcatuirea reclamelor se numai de
clientului, e cu de estetica tipografica,
pretentia sa este ca tot ce a scris In se
litere mari, negre, vizibile, indiferent de forma ce va
zenta acea de litere, intereseaza.
La nici o meserie, nu e mai ca la
acea a tipografiei. Nici tipografi, nu se ia ca jignire
desváluire, -nu estetica. Numai foarte putini
dintre lucratori apropiat noui despre
din imitatii, In mod practic, dar nu temeinic,
cime. Recunoastem nu ei sunt de ci
n'am avut nici o de acest
In scopul de a da o mdrumare esteticei tipografice

la ziare, indicatii de felul cum s'ar putea lucra
la noi, cari trebue sä recunoastem privinta
si formatului, chiar ziare mondiale din
Numai esteticei tiparului de
In ziarului trebue dintr'o
mai ca nu fie nici prea prea
ci cu ziarului. La formatul
noi, o pe 6 sau 8 cicero e potrivitä.
fie majuscule un aspect
mai frumos ca cele
www.dacoromanica.ro
Dar orick de fi litera din care face
unui ziar, nu seriozitatea frumusetea unui
titlu desemnat zincografiat. Tidul din litere de tipografie
e supus repede prezintä un aspect
e bine cuprindá tn toatä lätimea paginei,
sau când nu e atât de lung, fie complectat, un cap5t
sau amândouä, asupra redactiei, administratiei,
mottouri, abonamante, etc.
Titlurile mansete", obisnuite azi de mai toate dela
noi, pe lipsa de seriozitate, prezintá mai aspect cu
privire mai ales când manseta e mai ca
nici o mgrijire de ci tn graba
nuitä ziare. este mai când sunt
cate de o parte de alta de negre, puse färä nici o normä.
Tidul ziarului sä primul rând al
data, etc., sá fie puse dedesubt. Deasemenea titlul
ziarului nu trebue tnäbusit rn subtitluri, inscriptii sau
cáci pe aspectul urât, i se reduce mai
ales aceste sunt fácute cu litere mari mai
negre ca titlului
Tiduri cu litere florate, fantazii, se pot face numai
publicatiile literare, ca teviste, etc.
cel mai frumos de ziare este

nile de cules, cu caracter anticua. Textul litere de tipografie
nu dá ziarului un aspect propriu ziarelor, mai ales când litera
este uzatä, fiindcá nu se poate turna bine stereotipie. Bine=
si textul cules cu ca fie bun, trebue
fie bune lucrátorul sá unele conditii
cerute la In timpul functionarii. Textele lucrate
la masiná se deosebesc numai deck de cele ale ziarelor
lucrate litere de tipografie.
192
www.dacoromanica.ro
Impestritarea textului unui ziar cu diferite caractere,
parate, pentru a se da tnsemnätate mai mare anumitor articole,
aspect urât privinta esteticei.
Titlurile trebue fie din caracter pentru tntreg
ziarul, numai marimea diferentieze dupa marimea textului
articolului. La noi nu numai nu se aceastá
dar chiar acelas titlu al unui se face
cu sau mai multe caractere cu totul disparate.
Reclamele si ele lucrate tot acest fel, aspectul
al privitor este o masá informä de
litere, un probar. Märimea Iiterelor de titluri sä fie proportie
märimea textului articolului, nu cu lui.
Anunturile se pot lucra mult mai repede

modern, tntrucât Iucrätorul nu mai pierde timp gândindu-se
de asortat" sau care sä
Pentru ca Iucrätorii cari si=au modul de a
forma a tipografiei sä poatá fi de e necesar sä
nu se amestece cu sfaturi" necunoscätorii, fie ei
patroni, sefi sau subsefi de ateliere, de echipe, etc. cum se
adese ori
Cel mai frumos aspect privinta esteticei anunturile
reclamelor zincografiate. Sunt foarte
putin obisnuite la noi, din pricina costului, fiindcä pe
zincografiei se desenului, care
pe dintâi.
ar fi existat o de desemn a artelor grafice,
multi ar fi putut avea o bunä de venituri, pe
tnfrumusetarea
Paginatia cea mai este când nu se de

ci de estetica tipografick spre a se
www.dacoromanica.ro
avea aspectul frumosului. Titlurile, pe posibil,
toate de sus, din capul coloanelor. Când textul trece de o
coloaná, atunci se face pe pe trei coloane, pe
textul articolului. nu se complecteazá"
toate coloanele, se toate, fácânduse casetà". In
cazul când numai o micá parte din ultima trebue
complectatá, atunci se pune fará titlu, o cugetare, o zickoare,
un sfat, etc. Dedesubtul casetei se pun articole de lungimea
coloanelor sau se face cu lung.
seta de sus trebue fie totdeauna cu coloanele mai scurte ca
cea de sub ea, aceasta din reprezintà piciorul
=suport al de deasupra. Nu pot fi mai scurte picioarele
capul.
Paginatia cu unui articol pe coloane
pe o numai o parte trecutá pe
coloana a doua a titlului, mai urât aspect.
plectandu=se a doua cu aft articol, tidu pe
o vine sub cel pe douä coloane, e si neestetic
nelogic, se pare e un subtitlu al celui dintâiu.
Sumarele sau subtitlurile, ce se pun de obiceiu sub titlu
principal, trebue din litere mult mai mici ca
principal, spre a E mult mai frumos ca aceste
sumare sá titlul principal sá se subti=
duri articolului, la locurile respective ale fiecäruia.
textul unui articol pe o coloaná nu o umple
mai articol mai mic, atunci se pune
capul coloanei cel mic. In acesta in acel casetelor
nu se mai de proportia titlurilor de
text, fiindcä titlurile de sus trebue fie cel putin
nu mai mari, ca cele de sub
Pentruca aspectul estetic al unui ziar sä fie mai
pe cele descrise aici, trebue ca si
www.dacoromanica.ro
nelor fie de 4 cuadrati Lätimea coloanelor la
ziarele noastre obisnuite este prea
Pagina e frumos aibe totdeauna un foileton de
mult o cincime din ei.
*
Aranjarea cu ilustratii de
nu numai la ziarele dar si la cele caracter
ziar numai paginei sau fn
partea de sus a paginei, tot un aspect
sunt vor fi asezate dreapta
altul fn stânga din partea de sus a paginei sau mijlocul
ei, In cazul mai multor clisee paginá,
se va de obisnuite publicatiile cu
aranjanduse ca ele prezinte o armonioasá.
Obiceiul actual ziarelor de a pune
tntr'o parte a paginei, sus sau jos, sá albá corespunzátor
partea aspect s'ar tine
seamá de aceste asupra esteticei tipogra=
fice ziare, fata tiparului la noi s'ar schimba cu
nu numai la ziare, dar la tipografice,
ziarul pàtrunde, cum am spus
mâna
195
www.dacoromanica.ro
DES PRE
KRANNICH
*
specialitate a compozitiei tipografice este incon

testabil una din cele mai importante. Rândurile urmä-
au deci de a latura a compozitiei,
considerând, in tipografiile dela noi se lucreazá
tabelar relativ rudimentar, in tot cazul gresit.
Sub numele de un formular, un imprimat
mai totdeauna de naturá contabiliceascá, a cárui constructie
se face din verticale despártite diferite coloane,
supra se gáseste un cap, continând explicatia
respective.
Adeseori are orizontale, fie punctate, fie subtiri,
cari servesc usurarea scrisului. orizontale se numesc
cverul, iar cele verticale piciorul. se compune deci
dintr'un cap,
Tabelele se in acele cu cver, cver,
culoare in cele tipärite in mai multe culori1 acele cu cverul
si cele cu cverul separat ,, cu zecimale si allele cari
au introdus text.
www.dacoromanica.ro
greutate oarecare pentru cuIegâtor sunt tabelele scrise
de mânä. La cuIegerea va proceda felul
mai jos.
Mai va face culegarul pe formatul necesar
pentru cele mai mari va face formatul pe apoi va tncepe
la rubricefor.
De exemplu : avem de cules o de
pe un format de patru cuadrati. Presupunetn textul
se cu corp 6 Nompareille> am avea deci 3
cu B (bani> pe câte=un = 36 puncte sau 3
trei rubrici pentru Lei pe câte 2 cicero 72 puncte sau 6
cicero 6 pe puncte = 12 puncte sau cicero,
sutá
CONSERVE Zece
B. Lei B. B.
pentru (conserve) am avea 5 cicero. Pentru

aceasta pe trei puncte ne trebuie
6 puncte, deci 6 puncte acestea se vor
adâuga tot rubrica principall
rubricelor vom face cu ajutorul quadratilor
liniilor pe un cicero din soiul ce vom construirea
tabefei.
In nostru deci
Având de fâcut mai multe tabele de vom

culege textul fieckei rubrici, rând pe rând, de atâtea ori câte
tabele avem de Aceasta vom face spre a schim=
barea prea des a formatului, ceeace produce cresterea
197
www.dacoromanica.ro
celor. Cresterea rubricelor este un rgu, provocat de
de gresit
La culegerea textului din capul tabelei, vom seama
de a pe posibil frângerea cuvintelor, In
caz acele Impotriva regulelor gramaticale.
Textul se va culege dintr'un corp de potrivit
disponibili numai in cazul extrem, când nu Incape
corpul respectiv, vom lua mai mic ce Textul
vom aseza vertical numai In cazuri, când nu va
permite
Intre capului text se va de un
care cuprinde cel jumgtatea corpului cu care se culege
textul respectiv.
Tot se va culege dinteun singur caracter de literg,
utilizând mult trei mârimi. Caractere grase, semigrase sau
cuvinte prea mult se vor putintä, acestea
dând capului tabelei o neesteticg.
Pentru culegerea ne vom servi de un culegar
special cu mai multe despärtituri. putem
dispozitie, ne vom un atare culegar In modul
ajutorul :
Aranjamentul in rubricele respective se face in

diferite feluri : putem fiecare cuvânt la minoc,
egale cu un cuvânt mai deasupra sau dedesuptul
egal sau numai sus ori jos, ceeace depinde de
gustul priceperea
la culegerea compact deosebim titluri
sub titluri, tot la culegerea tabefelor vom face deosebirea
198
www.dacoromanica.ro
rubricelor importano prin prin
si
Tabelele cap este de douä, trei sau chiar de mai
multe ori vom ca distantele
fi
De importantä mare este cum vom rubricele
cari au un suport ele. Gresit am face
dacä am cum se in de mai :
am desparti cari sunt in

una de faptul care nu este admisibil. Spre a evitä aceastä
vom deci in modul :
a obtine o cu o absolut
vom un singur de -
anume semi--subtiri - astfel golurile foarte ce se
ivesc locurile unde de ex. am o linie de
una Pentru a rubricele importante vom
din aceste una Incadrarea tabelelor se va
face deasemenea prin la celor utilizate pentru
intreaga tabell va un aspect frumos.
Vom posibilitate ca constructia
tabelei, rubricelor in parte, a intregii tabele
sá fie socotite pe un format potrivit, pe cicero spre a
www.dacoromanica.ro
compunerea liniilor atat piciorului a cverului,
din sau mai multe Cu alte cuvinte vom
cu intregi.
Capul tabelei cules, vom pune linia care desparte
de piciorul tabelei. Aceasta va fi intotdeauna intreaga.
Apoi liniile verticale, piciorul". pe vom
pune albitura -regleti sau quadrati - corespunzatoare cu capul,
intrerupte de
Linia totalului sä fi intotdeauna In cazul
tabela un cver punem linia totalului cver, impri
cu acesta peste liniile verticale.
GREIT BINE
putem observa tabelele imprimate, cverul
nu ajunge la de incadrare, ci Iasä un spatiu
in pärti. Aceasta este gresit foarte
La compunerea tabelelor cu cver vom
ca rubricele fi pe cicero, astfel utilizarea
materialului prea märunt, compuse din midi.
poate fi din finii punctate din
subtiri. intre acestea márimea tabelei,
scopul serveste in general dupá
clientului. Prima linie a cverului fie de cu patru
puncte mai de capului, restul
intre
Pentru formarea se de regulä
punctate, rareori subtiri. In cazuri, sunt cerute a fi
rite se va deasemenea cele
semi-subtiri.
www.dacoromanica.ro
Când anumite tmprejurári ne forteazä de a desparte o
pe douä pagini, vom o deosebita de a nu
rubricele ce sunt legate una de alta prin felul
Ne vom deci de a face gresita despärtire de sub fig. 1,
ci vom facem aceasta totdeauna cum ne aratä
fig. 2.
2 3
4
II
1 2 3 5 6 7
4
I
BINE
de sistemul mai sus - uzitat In toate
centrele grafice- mai avem sisteme mai vechi, cel
cel
Proprietatea sistemului francez este de a
cu einfas, o linie neagrá secundatá de una
prin faptul caturile se prin
iar de incheere a capului este tntretäiatä de toate
verticale.
Sistemul german, care este aproape peste tot de noi

adoptat, obisnueste a In laterale
www.dacoromanica.ro *
linia din capul tabelei <einfasul) esit mai
zisele urechi. Acestea intre 12 puncte. Pentru
caturilor se utilizeazà importanta separatiunii
a multimei subcaturilor, semi-negre, cu douà=träsuri
tiri. Linia de mcheerea capului este mtotdeauna netntreruptá.
Intretkrea liniilor negre se poate face nevoie,

pe cea sau francez,
cea prin de vom
prin cea orizontala. Ne vom feri cu strictete
o linie printr'o linie subtire sau chiar prin
una Deasemenea unei subtiri
cu una träsuri, se va cea subtire.
Liniile se vor modul cari
pornesc dela capului pot fi negre, sau
chiar subtiri. Dela liniile duble pot deasemenea
si subtiri, din cele subtiri, numai subtiri. Nu
este permis sub motiv de a negre din cele
sau
Cine nu seama de regulile acestea compune lucrarea
www.dacoromanica.ro
Rubrichle cari o se despart prin
negre, sub caturile imediat cu
iar sub caturile acestora prin subtiri. Regula aceasta o
putem vedea foarte usor privind exemplul de mai sus.
Cele descrise rândurile precedente, servesc de bazä
constructiei oricärei tabele, care mimai rareori
netnsemnate modificAri, rämânând
cea mai sus.
www.dacoromanica.ro
INOVATIUNI
TEHNICE
IN DOMENIUL
TIPARULUI
Explicate :
PIRGIL MOLIN
LicenVat arte grafice.
an an, paginele acestui drept

ca o necesarâ, trecerea tn a tuturor
ivite ultimul timp, spre a putea da astfel o
asupra unor reforme tehnice, menite sä
forme timpul, sistem industriei noastre.
In de mai jos, atingând mai multe
din industria vom putea urmdri, cum tendinta, -
in Almanahurile din anii trecuti - este a coordona mijloacele
de cu febrilitatea american ce
neste viata a trecute prim
rkboiuIui. Tinta este timp
cdt Toate
izbutite, se jurul, sau in serviciul acestei
tinte, când vom putea ajunge la culmea care
pare a nu se fi oprit offset, la fotografic,
puncte cardinale In tendinta de reformare a vremurilor
de
www.dacoromanica.ro
Anul trecut acesta ce se n'am putea spune,
a fost tocmai prielnic pentru desvoltarea tiparului la
Conditiile deprobabile, cari se sbätea economia cu
lipsa de numerar implicit criza de lucru, au fäcut ca
industria tiparului sä stagneze mäsurä oarecare. Cu toate
acestea tocmai acesti doi ani au adus o relevatie artisticä,
care cinste§te fondajul de &ere indigen, precum arta
româneascA deopotrivä. Este vorba de aparitia, mai a
caracterelor mai o serie de
namente «Chenare turnate de Turnátoria «Bugra»
concepute de scriitorul acestor rânduri.
Turnkoria de &ere, ca ramurä auxiliará tiparului, a fost
tot trecutul tiparului universal un element regenerator.
Creatiunge de motive decorative zämislirea de stil
rientare, In compozitia tipografick a fost date mai totdeauna
de ckre turnkorul de litere, care era o fire cu sufi--
ciente spre artä. Aceasta o din frumosul
trecut al tiparului de pretutindeni.
Deaceea tiparul românesc prinde
cele trei turnkorii ce le avem, ar trebui
sä pästreze traditia mo§tenitä premergkorii din trecut
au datoria de a se pune fruntea de regenerare.
Initiative personale sunt legate de vreunui institut
grafic din principiu puternica animatie, ce se resimte
la noi spre de a tiparul românesc, rämas
stare destul de degradatoare, trebuiesc secondate
puterea de ckre turnätorii de &ere rornâni. Se pare
chiar bunavointä existä, iar o conlucrare
a un prim : turnarea primufui caracter
Astfel anul trecut, urma avutá scriitorul
acestor rânduri, «Bugra» a decis turnarea primelor
www.dacoromanica.ro
caractere caracterelor le.a fost dat de
cátre scriitorul acestor rânduri in scurt timp
de fabricarea au inceput. Acestea au necesitat timp
mai indelungat, deficila ce necesitá fa-
bricatia de matrite, imperfectiunile tehnice de cari a trebuit
sá ne ízbim. Astki vinde toatä
familia de caractere Românesc" dela corpul 20
pânä la 5 cicero. astfel a väzut lumina, prima
put
In partea suplimente atasate la acest cAlmanah»,
cititorii vor putea vedea noul caracter aplicat in practick
prin folosirea acestuia cadrul unei variatiuni de
tipografice. Acest caracter arhaic, este stilizarea cunos
cutelor verzale, ce au constituit odinioarä tranzitia dela
caracterele slavone la latine. Origina celor slavone se
observá mai ales literile U A, restul alfabetului este
litera sub o slabá influentä a träsäturilor fractionate
din alfabetul slavon. Dintre atâtea tncercári individuale,
mai in arhitectura noastrk cu Intrebuintarea ara
haicelor inscriptii de pe frontispicii, caracterul stilizat sub
numirea de este mai apropiat de
ce trebuie sá le aibe o (mobil* nu
numai desenatä. nostru turnat de Bugra, va sine loe
in practica tipografului, caracter de titluri, care se va
putea intrebuinta toate accidentele mai ales, la luceárile
caracter dat faptul, cä in materie de tipow
grafie drept nu deck aceastá scriere
Tipografiile dela noi astázi atâta ardoare

tipografic apropiat de mediul nostru il
sesc de azi sub forma unui caracter, legat de
al românesti.
www.dacoromanica.ro
Ca o complectare caracterele arhaice, a trebuit
urmeze mod firesc o garniturd de material de
mentatie, potrivitá acestui caracter, spre a putea
da unei tipärituri un aspect stil intregime
specific românesc.
Deaceea am desenat câteva chenare, vignete,
de fontä <peste 22) din
de motive decorative, ce se gäsesc In arta
namentatia bizantinä, adoptatá de noi. Câteva modele se pot
vedea chiar aci reproduse, binetnteles nu má voi opri ad, ci
voi continua spre a desvolta, In limita capacitätii de care
dispune fondajul de Iiterä din
Aparitia a fost tot eleanul tncrederea
lumei grafice meritä aceastä creatiune pur
din toate punctele de vedere : era conceputá
i desenatä de un motivul era din minunatu
trecut al tiparului nostru arhaic, iar gravura matriorea,
precum turnatul s'a fäcut pe pämânt românesc, de ckre
o turnkorie din Capitala
Numeroase cuvinte spuse verbal de cätre
tipografii noqtrii, au fost recunoqtinta tncurajarea acestui
produs menit sä transforme sens stil
mânesc majoritatea lucrärilor tipografice. o parte din presa
noasträ a gäsit cuvinte mägulitoare.
: <Societatea de
rograph» <Cluj), <Bucure§ti), Literará»

<Bucurqti> au recenzat
frumoase aparitia acestei noutäti.
Din presa din sträinkate, revista Tampon» din
Amsterdam Olanda comenteaz5 literilor
a chenarelor, de peste trei pagini, care
foarte lung putem reproduce. pentru a ilustra
www.dacoromanica.ro
cele reproduce câteva pagini cu modele din
litere ornamentica Românesc», conclu-
ziuni extrem de migulitoare la adresa tiparului rominesc. Nu
putem indeajuns sublinia importano acestui fapt, rari
sunt ocaziile, când publicatii de seamä din alte Apus,
o creatiune româneascä care aprecierea
la aceasta se mai faptul
lenta 'Magyar din Budapesta, a comandat
câteva chilograme din litera chenarele noastre, spre a publica
numárul de suplimente speciale intocmite cu acest
material o recenzie. tipografia unei reviste din
marca, anume Booktrik» din Kopenhaga, a comandat
deasemenea o cantitate din chenare spre a le
introduce prezenta cititorilor clientele! sale din Danemarca.
In domeniul de tehnica constructiunei a

inaintat nespus de in apar uzinele ce
ca unele ce par da mai
spre a impinge tehnica zatului mecanic la culmi de
perfectiune. cele explicate in cAlmanahul» de
anul trecut in articol, când am relevat ilustrat
cu clisee interesante principalefe voi aräta in con-
tinuare, nouile ale Linotypurilor, per
fectionate, in felul acesta.
cLinotyp» este o de cules cu 4
magazii pentru de text amestecat pentru anuare,
este preväzutd cu 2 magazil
perioare 90 canale pentru litere Nonparel
la 14 puncte cu 2 inferioare, cu 68 canale
pentru litere de corp mare, pentru anunciuri titluri.
12. Masina de cules cu 2 magazii mari 2
agazii laterale, pentru litere mai mari de titluri.
208
www.dacoromanica.ro
Masina
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IN MANIISCRIS
IN MONASTIRE
Corp 20 Minimum cca 10 Kg.
blII
Corp 28 ,Arhaic Minimum cca 12 Kg.
OLTOHICI
Corp 36 Arhaic Minimum cca 15 Kg.
Corp 48 ,Arhaic Minimum 20 Kg,
Creatiunea Conceptia desenul: V. Man.

Matrite originale fondaj: Turnatoria Bugra, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
EZIGEN PETRICA
Maestru zugrav
I
)114***********00000**********WoW00003
CUSUTUR I
NATIONALE
www.dacoromanica.ro
PIVNITELE DRÄGÄSANI
1
SPUMOASÄ
EXPOZITIA
DE COVOARE A
BUCUREM
www.dacoromanica.ro
NE PE CUVÂNT
DE DE A NE DA
INTÄLNIRE PESTE 10
ANUME LA 25 MAI 1937,
IN LOCALUL DIN
BUCURESTI.
PROMOTIA 1927
A LICEULUI G. L
Creatiunea Conceptia desenul: V.

Matrije originate fondaj: TurnAtoria Bugra, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Atelierul cu instalaia de note
a A.
www.dacoromanica.ro
13. 0 masiná Linotyp-Ideal cu 2 magazii,
cu claviaturä máritä cu 124 taste, putând fi utilizatä pentru
limbi diferite, cum ar fi limba rusä limba românä sau
limba limba etc., a mai fi nevoie de a
utiliza matrite de mânä.
La acestea mai ultimele douá inovatiuni originale
obtine imaginea perfectä a utilitätii Linotypului :
care poate fi adaptat
masiná care permite a rândurilor pentru
text amestecat cu clisee, in care caz pentru
un numär oarecare de rânduri ar trebui sä fie redusk
Noife Cu
aceste noi caele, nu mai este de a piesele
defecte la spre a fi reparate, deoarece este suficient
a piesa deteriorati printr'una nouk desfäcând un simplu
Dispozitivuf
Cu ajutorul dispozitiv schimbând formatul sau
Iätimea rândurilor, nu mai este nevoie a schimba piesa de
eliminare, deoarece aceastä de eliminare se schimbä in
mod automat, corespunzind exact litere
format
e e
In doineniul inovatiunilor tehnice, revine in fiecare an
obsedant nouá a reproductive.
Offsetul intr'adevär pare a fi una dintre cele mai perfectionate
- tehniceste - si totodatá cea mai interesamá
mai apropiatä de desävârsirea reproducerei artistice. De când
offsetul a esit din fasie, de atunci tipatului modern, i.se
perspective nebänuite, cu singura rezervk inventia
offsetului, a Insemnat trecerea Iitografiei hala cu vechituri,
ca o anacronicä. offsetul rapace, cum
www.dacoromanica.ro
este spiritul americanului, care l'a descoperit, acum
tiparului tipografic, nu chiar desfiinorea
acestuia, lucru ce nu pare a fi usor de indeplinit.
Intr'adevar o inovatie recenta, Târgul de
mostre dela Viena, unde am avut ocaziunea s'o väd, deschide
pentru offset perspective. Este vorba de «masina de scris
Prin introducerea masinei «Typar» offset,
trece dela tiparul polycromic numai desenativ
o etapa, mechanizat, cu
text de litere, deci pagini de reviste, ziare,
vrei tiparesti text masini offset, trebuie culegi
forma, apoi faci un tipar bine potrivit tras cu
transport), exat ca pentru piatra litografica,
numai transpunerea acestuia pe placa de zinc a
se poate imprima. Pe viitor masina este
a suprima acest procedeu suplicios anevoios,
ca fie independent de tipografie
de a se inventa s'a incercat in
directie cu de cules fotografice, <descrise de scriitorul
acestor rânduri in Almanahul pe enorme
de ordin tehnic au ca masina de cules fotografica
nu se validita in Este suficient a aminti,
imposibilitatea de a face corecturi la si multe
alte pe care le are fotograful obicinuit.
Masina «Typar» este pentru offset, ceeace e Linotypul
pentru tipograf. o cu circa
50 - din cheltuelile de
In «Tipar.ul» este ceva intermediar intre masina de
scris cea de Se «bate» litera o ca si
masina de scris, exact sistemuf
masinele de cules Monotype,
dintre cuvinte se ordoneaza criteriile
www.dacoromanica.ro
reglementate la de cel mecanic, pe care
cu Un aparat pus deasupra claviaturei ne aratá intotdeauna
situatia rezerva unui rând tn puncte tipografice, cam
«tobei» dela Monotype. Interliniile dintre rânduri se
reguleaza un bulon special, o sonerie avizeazá
narea fiecárui Un motor
perfecta rulare a hârtiei. se aratä
pe o hârtie felul coloanelor de pe
tile (galionul) din hârtie, precum cerneala
cu care este textul sunt apte pentru a fi reproduse
pe pe zinc gumajul necesar>.
Corectura se face ca Linotype. rândurile ce
cuprind se taie din de hârtie se tnlocuiesc
cu scrise din nou.
Este o operatie, care se zice, nu dureazá mai
decât la masinile de cules.
Capacitatea de productie este circa
un avantaj care bate recordul concurenta
tuturor masinelor de cules, cari sunt astfel dublate ca pro=
ductie.
Rezultatele practice ni s'au dat mai de tiparuf
din unde s'a produs Vom astepta
vedem cum va fi primitä acestä reformatoare
a tiparului Germania, Franta, care au o
trie a offsetului foarte desvoltatä, apoi vom putea judeca
asupra valorii ingeniositátii dela Basel.
Offsetul progreseazà pe zi ce trece, deaceea aceastá

trecere se impune In fiecare an.
Pentru
vreuna din industria tiparului, am putea pune
numai procedeul trichromic din Precum
www.dacoromanica.ro
trichromia a adus tipografie malt> o
un mare progres spre artei reproductive, tot
offsetul, a tiparul plan In spre noui
sfere de activitate, particularitate de
intreaga industrie a tiparului. Deosebirea aceste
inventiuni, este faptul, trichromia a ramas la stagiul
putului, inventia a precum era la
ceputurile sale, transformari, pe offsetul,
din Principalele etape ce marcheaza
ar amintite treacat offsetul cu diferite
cilindre offsetul 2 colori, sau tipar
la ambele rotativ, etc.
Dintre cele mai remarcabile ar fi offsetul 2 colori
tipar la 2 a carui a produs
Actualmente se in toate uzinele din Germania Anglia.
Caracteristica acestui tip de masini este in primul
rapiditate, un tiraj de record, fapt de
constructia unei masini. S'a aceasta prin
eliminarea tuturor elementelor defecte, ce au fost trecut,
sisteme, la cscuturatul», de care are
S'au redus piesele grele, s'a armonizat rostul pieselor
cu masinei, au acesta la o
85 X 114 cm., deci cu un format foarte mare, un tiraj de
3000 -3200 tipare pe ceeace constitue un
record, demn de admirat. Cu tot tirajul ridicat, masina are
un mers linistit lipsit de sgomot prea mare.
In ceeace priveste detaliile de constructie, voi aminti,
axa cilindrului este cu mult mai ceeace va
foarte prin modificarea mechanismului
de a pune coale (graifer>, se va pe viitor o punere
a coalefor, vor graifer deja
iuteala pe care o are cilindrul. S'a eliminat grai
www.dacoromanica.ro
ceeace scade zgomotul obicinuit
Deschiderea graifelor este minimalä, asa coalele se
exact si sigur, ceeace un registru exact, de mare
tn mai multe colori, cum se
resc la offset.
Rezervorul de sunt din de
practice, bazându=se pe sistemul numit care
dovedit la constructiuni pentru coloare
ca cele mai perfecte. Partea avantajoasá apoi
fa rezervorul, precum la de este datá
o posibilitate de control, majorând circonferinta valului mare
de care face o miscare
de apá se poate numi
tiunea adaptatd.
oprirea masinei se poate comanda prin
prin intermediuf aparatului de pus coale, masina are
un de
Odatá cu masinei mod absolut automatic, se
printr'un mecanism special, de de
ap5, jar cilindrele se opresc, când de cauciuc cu cel ce
poartá placa cu zinc, nu mai sunt deci alte noui
de nepretuit viata practicd.
Rezervorul de cerneald, are de asemenea o perfectionare
de mare masina tip colori. Aceasta
constä ridicarea perechei de ungátoare,
ceeace garanteazk placa va fi perfect
ca streifuri imperfect unse, un
vechi defect masinefor offset. Pentru ca cerneala se
frece bine, mainte de a valurile ungdtoare se
pot printr'o aproprierea rezervorului
de cerneald. frecdtorului se poate complect sau
comanda 25 Pentru a facilita schimbul de
www.dacoromanica.ro
neluri, dela rezervorul de se poate ridica
pune tn câteva secunde, a deranja rezervorul din
pozitia lui.
fine am mai aminti dispozitivul de a pânza de
cauciuc tensiuni laterale 2 ceeace opteste
desävârsire intinderea Onzei de la mijlocul
un permanent pericol, remarcat masineIe ce
noi România, asupra am avut
ocazia sä aud aceiasi plângere.
Aparatul inventat decurând, este un auxiliar

pretios fcarte practic pentru atelierele de zetärie stereo=
tipie. In suplimentul ilustrat si atasat la aceastä descriere, am
reprodus unui aparat «Typofix», spre a=I prezenta
cititorilor acestui almanah, cu o inovatie.
Cu aparatul «Typofix» se pot tot de litere,
care au pärti ce de corpul literei.
Un avantagiu mare al aparatului, este cä permite
reproducerea de de lemn pânä o märime de 6-8
cicero. Literele de lemn, trebuesc fel ca si literele
metal. sau trebueste tndepârtatá depe
litere, cu ajutorul unui cutit. Se va tnsä, ca litera
rämâná perfect Dupá aceea, se o bucatä de hârtie
smirgel se freacä literei când stratul
lustruit este perfect indepârtat. Este necesar ca lemnu=
lui sä deschisi de turnare. Reusita atârnä de faptul,
Iemnul este perfect uscat. In acest caz, se va putea
obtine dinteodatä o matritä Aparatul Typofix mai are
avantagiul permite dupá acelasi procedeu, si reproducerea
diferitelor semne tipografice, precum si a cliseeIor, vignetelor, etc.
Deci acest aparat poate fi considerat ca o auxi
www.dacoromanica.ro
posibilitati tipografului de a'si confectiona
mari cheltueli eel mai timp, anumite litere.
Tiparul de note muzicale este abia fasie.

Avem deocamdata o intreprindere - «Scrisul Romanesc»
dela Craiova ,care tipar de note muzicale,
adeväratul procedeu practicat Lipsca, Viena, etc., unde
editorii nostril de note muzicale tnainte de
Acest procedeu, din in de metal, este
foarte complicat anevoios (descris cu detalii in
43), incât necesitä mainte de toate
iscusintä.
Deaceea, multi din cei ce se
reproducerea de note muzicale, au intr'un
fel oarecare, o facilitare mai economisitoare a
tehnicei acesteia. Se pare chiar o intreprindere de arte
grafice din Berlin, a descoperit un nou metod de reprodu=
cere, mult mai practic, de cât tntrebuintat acum.
Acest nou metod ar avea drept de reproducere
de celoloid (cellon>, o specialitate pe care se
poate ca pe nici o greutate.
Procedeul de a pe aceste foi de cellon, ar identic
ca descris de metal, deosebirea
de repartizarile manuscrisului pe
ce este putin cam greu, restul poate
in sarcina unui personal vreo multä pregAtire specialä,
cum ar d. e. personalul femenin, sau acel secundar
deosebirea a pe cellon a grava pe
de metal enorm de
Transportul pentru masini acelasi,
cu deosebirea la masinile s'ar transpune direct pentru
pe fotomechanice.
www.dacoromanica.ro
Acest procedeu mai are avantajul textul necesar
note se poate culege nu trebuie stampilat, cäci la copierea
fotomechanicA se pe foi transparente peste notele
late. Aceasta este mai de necontestat unde notele
originale au diferite texte in mai multe
In de avantagiile mai putem socoti faptul,
cá foile de se pot ca niste file de carton subtiri,
in de carte, a mai ingrämädi in depozite mari
metalul scump greu. La toate acestea se mai
mie in cost, cellonul mult mai eftin, nu contine nici
materii deci nu=i expus unui incendiu.
Rämâne numai de dacä stampilarea pe aceste file
de poate aceiasi ca gravura
de metaL Poate mai efemere,
numitele de salon, sau de tiraj mare si eftine,
numite de bulevard, apte pe foile de Pentru
lucrárile de tràinicie, pentru muzica
cred tot gravura in pläci de metal va sin
datoria editorilor tip'ärito=
rilor de note este aceastä
metodá, pentru cunoaste defectele
tagiile, aplicate in
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL:
Prefata 3
Partea 5
Partea 27
N. IORGA: Ilustratia 1820-60
SEXTIL PUSCARIU : Calendare Almanahuri 33
I. BIANU: Mitrofan, Episcopul Hulilor al Buzeului, mare
graf 1681-1702 44
V. DRAGHICEANU: Cele mai vechi inscriptii 50
STELIAN POPESCU: Ne trebuie o de arte grafice
M. SIMIONERCU-RIMNICEANU: Cartea de 55
C. MILLE: Tipografi, literati, ziari§ti 61
G. D. MUGUR: Arta a 63
EM. Ilustratia franceze, veche 66
D. C. IONESCU: Un mic istoric asupra tipografiilor din 87
C. D. FORTUNESCU: Lucrgtorul tipograf 132
I. DONGOROZI: Tot criza 135
STAVRI CUNESCU: Biblioteci pentru muncitort 137
C. Ofensiva culturalg 143
G. SILVIU: dar al ceriuluiy 146
V. MOLIN: Lapsus corectoris 149
V. MOLIN: Xilografia 155
G.
..............
P. GEORGESCU-DELAFRAS: Proportionarea spatiurilor
Despre tipografii de
. 165
175
G. N. DULCA: Estetica tipograficg la ziare 190
I. KRANICH: Despre tabelar 196
V. MOLIN: tehnice tn domeniul tiparului 204
Partea reclame 219
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PARTEA RECLAME
www.dacoromanica.ro
ACEST
ALMANAH S'A
LES CU LITERA
DIEVAL CORP DREPTE CURSIVE
CORP 16 TURNATE DE
BUCURE$T1
www.dacoromanica.ro
3
04***
ROMANA
DE LITERE
STRADA POPA NAN No. 155
LITER DE PLUMB
albitura tipografica de fel
I:
cea mai executie,
garantie pentru cea mai
: compozitie de aliaj. Fabrica
renovatä cele mai noui mo-
derne aduse din sträinAtate.
: : SECTIA OR
plane de picior, Masini de
: : Bostoane de
Masini de perforat, de cusut,
complecte. Masini automa-
tice de de numerotat, Linii de
alam, Litere de lernn, Utensilii tipo-
grafice, litografice de
Cleiu de valuri, neagrä :
pentru tipografii litografii,
de legatorie, de etc.
INST ATIUNI
complecte de lipografil lifografii,
I
de fabrici canto-
nage. Conditiuni avantajoase plata.
Expedierea prompt
furile
I
PROPRIE - TELEFON No. 29/62.
3
04 ONO i
44**
www.dacoromanica.ro
HENRY & EMANUEL
* BUCURESTI, STR. PARIS, 16
SOCIETATE IN NUME
Pentru Telefon 78 38.
REPREZENTANTA GENERALA A FABRICELOR:

Gebr. & Fr. Schneemann, Hannover J. O. Boecker Söhne Hohenlimburg I. W.
de Cerneluri. Fabria de
H. & Sächsische Cartonnagen-Maschinen-A. G.

Cel mai bun de valuri.
Hammer & Söhne, Aschersleben
Continentale Monotype-Vertriebs A. G. Basel Aparate de numerotat.
DEPOZIT GENERAL
IMEDIAT FURNIZABIL:
Cerneluri, firnise, bronz lito. * de legátorie toate nume-
rile calitäVle. o de valuri.* marmoratk
de legAtorie, etc.* Numerotere de pentru masini.
PENTRU MA§INI UZATE REPARATE IN
www.dacoromanica.ro
Societate
DE LITERE * DE CERNELURI TIPO-
GRAFICE * ATELIER DE ATELIERE
DEPOZIT DE
* central: Str. Isvor No.
etreex t ttiet
Germane. Litere de text Litere de text

Litere de text titluri Litere caligrafice de de scris.
Fractii, semne matematice, C. F. R. Diverse chenare noi.
ghiferti, halbghiferti, Quadrap, regleti, de
Accente
de diferite täeturi. Linii de per

zick-zack drepte. Linii de cules de
toate marimile. Wingalace de nickel marimile. Rästavuri de
forma toate Rästavuri marinoni. Regleti de
Agrafe de fixat coala. cutite pentru a0ernut.
de hârtie, facette, etc. Foale de suflat praful din case. Cerneluri negre
colorate de accidentA. de copiat. de valuri de
adaos (Zusatz).
de picior, de cules, bostoane, de cusut, de de etc.

de zinc toate
ecutä regale
Extitluri case pentru : Litere de text
pentru toate Linii
Albituri, Note Muzicale, de walte. Mese speciale
de zatul. CMfute de etc.
de
de
neagrä de Cerneluri colorate de afi1e. Cerneluri colorate de acci-
pentru lito-tipografii.
INLESNIRI DE PLATA * OFERTE DEVIZE LA CERERE *

EXPEDITIE ZILNIC PRIN C. F. R. MATERIAL
GARANTAT. * EXECUTIE PROMPTA IREPRO§ABILA.
TOATE PRETURILE SUNT SIMTITOR REDUSE.
www.dacoromanica.ro
Valuri de Piele Pietre Litografice
toate sistemele de rotative, mafini lito- albastre in
grafice mafini offset. de
numita regiune Solabofen.
toate procedeurfle de Tu-
de ventru Tipogravura.
fel de reparatiuni.
Clei de Valuri articolele pentru tipogra-
fabricat cele bune prime, Avem perrnanentd depozit
toate consistentele. tre galbene albastre Tam-0' Shanter,
pietre de flefuit din lemn
de pentru Offset de etc.
cea cenufie sau cu
cele mai bune pentru tiparul offset, pentru la
pe tinichea sau pentru tipogravura. rotative
de Zinc Toate materialele pentru Tipografie,
bun zinc de Silezia, in toate Litografie, Offset,
granulatiile, toate proce-
deurile de imprfmat. de zinc pentru de tesâturi,precum pentru
Institutele de
BÖTTCHER & RENNER + NÜRNBERG
A SE CERE CATALOAGE LISTE DE PRETURI DELA
COMERTUL GRAFIC * DEMETRU BARA
strada 43 Telefon
www.dacoromanica.ro
. . . .
GRAFICA
. STR. 7
0
.
. E
de Masini de
.
Prese
*
permanent de macaoa.
.
*
de numerotat in
.
de mând.
. de cusut pentru
. *
de cusut pentru cartonage.
*
Materiale ca: Bronz, de .
pentru legdtorie, Hdrtie pentru

transport Sare
Dr. Strecker, precum
materiatele arta
PRODUSELOR .
Springer Möller, Leipzig.

Cerneluri
litografice .
.
4
00
www.dacoromanica.ro
ON.
ESTE UN BINE CUNOSCUT CA PRIN INTREBUINTAREA
PRODUSELOR KERATIN-WEZEL
LITOGRAFIE OFFSET
SE OBTIN IMPRESIUNI IN CONDITIUNI TECHNICE 1REPROSABILE
Kerarin-Universal contra la Keratin-Sicativ
pe suprafete Keratln-Pastä ca produse pentru
Keratin-Optima la tiparul de pe zinc spre a uscat
desemnului.
Keratin-Antiton la tiparul pe Keratin-Matt pentru deschise, care
raman clare curate.
Keratin-Luciu ca adaos la de fond Keratinol pentru subtierea cernelurilor de lito.
pentru tiparul cu bronz. grafie Offset.
DE ZINC PENTRU LITOGRAFIE $1 OFFSET IN TOATE GRADELE DE
GRANULARE NETEDE - MATERIALE PENTRU LITOGRAFIE OFFSET.
FABRICA DE DE ZINC DE PRODUSE CHIMICE GLAUCHAU"
JULIUS WEZEL G. m. b. H. - Glauchau Sa.
Reprezentanta pentru
Str. 3. - Telefon 69/17
trimite la cerere oferte prospecte speckle pentru toate produsele
***** 111911
www.dacoromanica.ro
REFORM
este denumirea pentru mai bun
CLEI DE
dela renumita
H. & FILS
BASEL (ELVETIA)
Cereti mostre preturi de

la Reprezentantii Genera li:
Henry & Emanuel
BUCURE§TI
Strada Paris No. e Telefon 78/38.
furnizabil prompt din depozit.
www.dacoromanica.ro
Cerneluri pentru toate scopurile grafice.
Clei de valuri.
Firnis, sicativ alte adausuri lichide
sau de
BERGER & WIRTH

FABRICA DE CERNELURI
LEIPZIG, BERLIN, BARMEN, HAMBURG,
AMSTERDAM, BUDAPESTA
Reprezentanta generalá i depozitul pentru
Technica Universale S. A.
Bucure§ti lea Dorobantilor, 13
www.dacoromanica.ro
COMERTUL GRAFIC
Demetru
Strada Smârdan No. 43 - Telefon
România a
toarelor zece Fabrici Industria
Schnellpressenfabrik Frankenthal, Albert & Co. Akt.-Ges.,
Frankenthal: Masini pentru imprimat in toate procedeurtle.
Maschinenfabrik A. Hogenforst, Leipzig:
Masini ajutatoare, rechizite pentru Industria grafica,
Stereotipie, Zincografie,
Société Anonyme des machines Pamver, Bruxelles:
Fabrica de masini pentru legatorie de Masini ajutatoare
pentru tipografie.
Ludwig & Mayer, Frankfurt a. M.:
Caractere tipografice in taieturile cele mai moderne.
Zierow & Meusch, Leipzig:
de ornamente de alama pentru tipografie.
Deutsche Feinschleif-Gesellschaft m. b. H., Berlin-Reinidcen-
dorf: Masini de cules Linotype renovate. Accesorti pentru
de cules Linotype Typograph.
H. Pautze & Co., Berlin-Reinkkendorf:
Fabrica de aparate rame pentru numerotat, paginatoare
de mäna, masini de compostat etc.
Otto Kaestner, Krefeld:
Fabrica de litera ornamente de pentru legatorie de
Maschinenfabrik Karl Letsch, Dresden:

Fabrica speciala pentru cutite de otel pentru plicuri,
cartonale, reclame de fel.
Zinkdruckplattenfabrik G. in. b. H., Berlin C. 2:
Fabrica de de zinc pentru zincografie, litografie offset.
Oferte si deslusiri corespondena
www.dacoromanica.ro
HÂRTIE
de report pentru
de pe piaträ
Offset
Lítografíe pe
cum pentru
LucrArí cartografice
Note muzícale
Autografie
alt gen de
transparentä i
produce ca specialitate dela anul 1885
FABRICA DE DE REPORT
RICHARD NAUMANN
Dresden A. 16 Schumannstr. 45
comande a se adresa
la Reprezentanta :
COMERTUL GRAFIC - DEMETRU BARA

Strada 43, Telefon 69-17
care trimite oferte probe cerere.
www.dacoromanica.ro
CASA GRAFICA SOCIETATE IN NUME COLECTIV
Strada Iancu Flondor, 13 Strada lodor No. 2

Reprezentant: MARCEL ROMANESCU
- Strada Sewczenko No. 13
Se instalatluni complecte de tipografii, litografii,
fabrici de cartonage de prompt in
ditiunile cele mai avantajoase de
DEPOZIT de necesare
de Mare asortiment toate cernelurile de offset,
tipo litografice. de
REPREZENTANTE:
VICTORIA", de m4ni tighel i de tipar.
ROCKSTROH-WERKE A. G. Heidenau.
Prese americane tighel EXPRES" H. A. HEDDING A. G., Wien.
Turndtoria de litere D. STEMPEL A. G. Frankfurt a. M.
de litere BERTHOLD, Wien.
PRIMA TURNÄTORIE DE LITERE, Budapest.
PRIMA DE LITERE DIN LEMN
SPECIALÄ, Wien.
Uzinele de cerneluri GEBR. SCHMIDT, Berlin-Heinersdorf.
Fabrica de de valuri PAUL SAUER, Berlin.
Fabrica de utensilii tipografice G. E. REINHARDT, Leipzig.
Fabrica de chemigrafii stereotipii KEMPEWERK, Nürnberg.
AUGUST DAESCHLER & Co., Solnhofen. Carierá proprie de
pietre litografice.
Fabrica de plicuri pungi HUGO PAHLITSCH, Berlin.
Fabrica de ma§ini KARL KRAUSE, Leipzig.
Fabrica de ma§ini GEBR. BREHMER, Leipzig.
Fabrica de HEINER & Co., Hohenlimburg.
Soc. p. confectiunea de cromice BUNTPAPIE-
AKTIENGESELLSCHAFT, Aschaffenburg.
de atelier de R. GERHOLD, Leipzig.
www.dacoromanica.ro
KAST & EHINGER
G. M. B. H.
FABRICA DE CERNELURI
WIEN XI., Fickeysstrasse, 13
ADR. WIENERFARBEN
*
REPREZENTANTA IN BUCURETI:
PAX" S. A.
STRADA EDGAR QUINET No.3
38/37
Toate cernelurile pentru artele gra-

fice / Cerneluri pentru Offset / Cel
mai bun de firnis.
www.dacoromanica.ro
1230
1
www.dacoromanica.ro
Dr. LÖVINSOHN & Co.
BERLIN-FRIEDRICHSFELDE
DE CERNELURI
PENTPU
TIPOGRAFIE
OFFSET
TIPOGRAVURA
PENTRU
LITOGRAFIE PE
CERNELURI DE ANILINA PENTPU TIPAR DE PE

CERNELUPI DE WILD
CEPNELUPI PENTPU CECUPI DE CALMAT
CERNELUPI INDELIBILE PENTPU
Reprezentanta generalá depozit pentru
COMERTUL GRAFIC / DEMETRU
Strada 43 / Telefon 69/17.

Oferte se trirnit prin cerere.
www.dacoromanica.ro
KELLNER & KOMLÓS
DE DE TIPAR,
PENTRU
www.dacoromanica.ro
GLORIA MILL
Plicuri format comercial albe

rate. Plicuri fine din Bankpost. Plicuri
papyrolin pentru scrisori de valoare.
Plicuri format oficial pentru acte.
Anunturi de etc. Fabrica
GRAFICA. / de plicuri,
II. Petru Major, 2.
GLORIA MILL
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv.
www.dacoromanica.ro
Maschinenfabrik Augsburg - Nürnberg G.
: : : FABRICA AUGSBURG : : :
CONSTRUCTIUNILE FABRICII AUGSBURG:
MA§INI PLANE TERNO"

pentru tipar de de ilustratie
MA§INI ROTATIVE
de
MA§INI OFFSET"
pentru imprimat din sul sau din coale
MASINI FOTOGRAVURA (TIEFDRUCK)
pentru tipar din sul
INSTALATIUNI DE STEREOTIPIE
PRESE PENTRU FLANCURI

APARATE DE STEREO TIPIE
Sunt recunoscute ca cele mal moderne, sonde
apreclate de
pentru :
GUTENBERG-HAUS GEBR. GEEL * VIENA

VII. Lerchenfelderstr. 37
reprezentat prin:
TECHNICA UNIVERSALA" Soc. Anonimä
BUCURE§TI * Dorobantilor No. 13.
www.dacoromanica.ro
TURNATORIA DE LITERE
CARTEA ROMANEASCA
STRADA PARIS No. 16 : TELEFON 54/3
EXECUTA ORI-CE FEL DE
LITERA, OUADRATI,
REGLETI,
DE PLUMB $1 CHENARE
DIN MATERIAL DE CEA
DUNA CALITATE.
www.dacoromanica.ro
PANDELE D.
CALEA No. 44
MATERIALE PENTRULEGATORI
CALICO, PERGAMUIT,
DRIL, ROTUNDA $1 FLACH, MUCAVA,
$AGRENURI, GUSTAV, AGHAT,
AUR..FOLIO..GUBINOL ETC. ETC.
MÄRFURILE CALÂTORESC RISCUL CLIENTULUL
ARTISTI
www.dacoromanica.ro
COLECTIUNE
DE GRAFICE
:: de lucrári grafice, de V.
:::: mânunchiu
:: numeroase modele pentru toate
derne.
::
::
genurile de imprimate
A se procura prin Grafíca RomAnä * Craiova.
Vocabularul tipografului
de arte grafice.
lucrare de valoare, mai ales pentru

de azi, din care o parte nu cunoWe de
strictul necesar din terminologia tiparului; pentru
tipografii din teritoriile un pretios manual din
care pot expresiunile tehnice curente $
de au nevoie acum când suntem perpetu
contact. lucrare este complecti $ singura
A apärut cu text $ cu o
de corecturi. unui exemplar este 40
prin mandat sau
adresa : V. Man, Bulev. Mihai Bravul, 4.
esesese%esesesesese%esp?
www.dacoromanica.ro
ROCKSTROH-WERKE
A. G. HEIDENAU
DE TIPAR VICTORIA"
in diferite pentru tiparul de ziare,
autotipii tipar in colori.
la 3000 tipare pe
REPREZENTANTA GENERALÄ:
CASA
lancu Flondor, 13 - Bucuresti, Str. Apolodor, 2.
www.dacoromanica.ro
GUTENBERG-HAUS GEBR. GEEL
VIENA
Adresa telegrafica: LINOGEEL
FABRICI PENTRU TOT FELUL DE

ARTICOLE NECESARE INDUSTRIEI GRAFICE
MA§INI DE CULES LINOTYP, modele
deTURN AT deTITLURI LUDLOW
anunciuri text de accidenta
MA§INI DE TIPAR PLANE ROTATIVE
MA§INI OFFSET PLANE ROTATIVE
INSTALATIUNI RAPIDE DE STEREOTYPIE
MA§INI DE TIPAR AUTOMATE HEIDELBERG
PUITOARE AUTOMATE DE COALE
APARATE ELECTRICE DE INCALZIT
mafini de cules
TOT FELUL DE MA§INI ACCESORII PENTRU
TIPOGRAFIE, LITOGRAFIE
EXPOZITIE VASTA IN CLADIRE PROPRIE
in care pot fi aratate toate mafinile in functiune
DEPOZIT DE TO ATE UNELTELE MATERIALELE
pentru arta grafici
DREPTUL EXCLUSIV DE AL PROCE-
LANKES &
potrivire in relief
DEPOZITAR PRINCIPAL AL FOLIILOR
DE COLORI BRONZ OESER
-111P",111-
VIENA VII
LERCHENFELDERSTRASSE 7
REPREZENTAT IN PRIN:
,,TECHNICA UNIVERSALAu Societate
BUCURE§TI - CALEA DOROBANTILOR, 13
www.dacoromanica.ro
TECHNICA
UN IVE RSALA
SOCIETATE
BUCURESTI / lea Dorobantilor, 13
TELEFON No. 31/91 80 56
Adresa telegr.: ALLTECHNIK
reprezint5 urmätoarele firme:
GUTENBERG-HAUS GEBR. GEEL, VIENA
MERGENTHALER SETZMASCHINEN-FABRIK,
MASINI DE CULES LINOTYPE
MASCHINENFABRIK AUGSBURG-NÜRNBERG, AUGSBURG
MASINI PLANE
MASINI
MASINI OFFSET
INSTALATIUNI DE
STEREOTYPIE
BERGER & WIRTH, LEIPZIG
CERNELURI TIPOGRAFICE
LITOGRAFICE
PAUL THALHEIM
FLANCURI DE
DEPOZIT BINE ASORTAT CU TOATE

MASINILE ACCESORIILE
PENTRU ARTA GRAFICÁ
1
www.dacoromanica.ro
GRAFICA ROMANA
pentru desvoltarea artelor grafice
Apare lunar
sub directiunea unui
comitet: Tätärescu
L. Samitca, V.
Prim redactor: V.
Abonamente:
*
120 lei pentru lucrätori* 200 pentru patroni
CRAIOVA
,,,
BULEV. MIHAI BRAVUL No. 4.
ALBUM MEMORATIV
/*NON**, 441144 444444.440
Contine biografiile
portretele celor
de fruntasi din
trecutul prezentul
ui esc.
Redactat de: Virgil

Craiova.
0***************
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Almanahul Graficei Romane 1927

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanahul Graficei Romane 1927

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PERIODICE

care curentefe proprie

5508 Crearea Lumii, socoteala Bisericii . 7435

NA$TEREA LUI CHRISTOS.

1784 Revolutia lui Horia tmpotriva Magnatilor Unguri

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.

1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipograful

Potrivit repaosului duminical,

7 (Sf. 15 August <Adormirea M.

Lei B. Let B. Lei

1. 0 scrisoare simpla pana la 20 grame 3 7 50 10

Taxa de recomandare peste taxele de 6 10 -

Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate ca

metru 29 mm. = 2660 puncte tipografice

Däm mai jos dimensiunile hârtiei fabricate in :

«Monitorul Oficial» No. 205, din 10 Decembrie 1923,

am pentru Congresul la Paris

Pe aláturea se incercau altii in Moldova. Unii desem-

Lucrári extrem de ingrijite, care sint

Hora Dealul Spirei.

ealendarul Almanahul In istoria scrisului româ-

- anul popularul pentru supt

Putini vor mai fi la 1898 a apärut la Cafen=

Membru al Academiei Romane

skbätoritea de 70 de ani ajunsi, vrednicie

Toate aceste frumos foarte ingrijit tipärite, sunt

de descoperirea tiparului care a fost adoptat

Dar pe aceste splendide mai avem

este imaginea gândului. Misterul cere-

Pea mai vitreg lucrare de imprimerie e deobste

noi, deqteptarea ne o complecta

Am putea cita exemple din streinkate. La ce

grafica este o artá seducgtoare. Artistii decoratori, minia-

poate inchipui cum a fost viata vechiului

din: de la Destruction de la Grant.

TENDINTELE MODERNE ALE EDITIUNEI.

a doua a tot de carac

Urmeazâ enumerarea tirajelor speciale in gradatiunea

Reproducere un desemn conceput de pictat de Dauvergne

Pe aceasta cu toate de amánunte,

toate inerente vremei rézdoi

n istoric complect tipografillor din intreaga ar

Cel oras, locuit de unde s'a instalat

In române libere au functionat teascurile tipografice

In primele teascuri furá instalate la mânästirea

In tipografia fu abia anul 1675

Damaschin, succesorul lui Mitrofan la Episcopia Bu-

Pânä aci mestesugul tipograficesc noastre nu

Toate luerärile tiOrite tipografia lui Eliade se

Tipografia care a functionat

Eufrosin Poteca, Voinescu II, Gr. Alexandrescu, D.

Cliqeurile pe timp se de Reise Carol

1> cDintre aceqtia, cei mai cunosc4 aflgtori sunt :

Mai departe, ordinea tnfiintärii de tipografie

Continuând mai departe, descrierile lui George

Tipografia a functionat dela 1850 1856.

Dupä retragerea lui Dim. lonescu 1906>

Administrator a fost G. Albert Tacit, Tipografia s'a vândut

Dintre vechi din cari au mai fost citate

Pentru a nu abuza prea mult de ospitalitatea de

de aproape treizeci de ani, ca autor didactic

nenumkate am pomenit despre criza

pe cari le-au purtat tn ultimele 2 - 3 decenii

Acei cari s'au Incercat facá biblioteci de acest soi si