CURSUL 9.

CLASIFICAREA ANEMIILOR

Anemiile reprezintă un grup de tulburări ale sistemului eritrocitar caracterizate prin

scăderea reală a concentraţiei de hemoglobină (Hb) din sânge sub valoarea minimă
corespunzătoare sexului şi vârstei pacientului. Scăderea Hb se însoţeşte de scăderea numărului
eritrocitelor şi a hematocritului, dar concentraţia Hb este parametrul cel mai important care
determină severitatea şi urmăreşte evoluţia anemiei.
Pentru adulţii din ţara noastră se consideră că valorile normale ale Hb sunt în medie de
15 g/dl (13-17 g/dl) la bărbat şi 13 g/dl (12-15 g/dl) la femeie.
Severitatea anemiei depinde de valoarea Hb, dar şi de ritmul de instalare, de bolile
asociate şi de capacitatea de adaptare a individului. Din punct de vedere al severității, se
consideră că :
 O anemie uşoară are valorile Hb între 11 şi 8 g/dl,
 O anemie medie are valorile Hb între 8 şi 6 g/dl.
 O anemie severă are valorile Hb sub 6 g/dl.
De cele mai multe ori “anemia” nu reprezintă un diagnostic ca atare, ci sindromul
anemic trebuie investigat pentru a i se descoperi cauza exactă. Majoritatea anemiilor întâlnite în
practica medicală apar din cauza altor tulburări, de exemplu:
 Hemoragiile de diverse cauze, acute sau cronice
 Deficitele de aport ale unor substanţe: Fe, acid folic, vitamină B12
 Insuficienţa renală cronică
 Neoplaziile
 Bolile autoimune.
Scăderea concentrației de Hb duce la scăderea cantităţii de oxigen transportată de sânge
la ţesuturi, care induce o hipoxie tisulară.

Manifestările anemiilor
Principalul semn clinic care ne atrage atenția asupra unei posibile anemii este paloarea
cutaneo-mucoasă (figura 1). Principalele manifestări clinice şi biologice induse de sindromul
anemic sunt:
 Paloarea cutaneo-mucoasă
 Tulburările induse de hipoxia tisulară: amețeli, cefalee, scăderea capacității de efort fizic și
intelectual, apariția rapidă a oboselii musculare, astenie, cardiopatie ischemică.

1
 Modificările produse de mecanismele compensatorii care încearcă să corecteze hipoxia
tisulară: tahicardie, polipnee, stimularea eritropoiezei (la anemiile prin mecanism periferic
se observă creșterea reticulocitelor în sângele periferic, atât ca procent cât și ca valoare
absolută).

Figura 1. Paloare cutanată, comparativ cu tegument de culoare normală (Colecția Conf. Dr. C. Tilișcan - Disciplina
de Fiziopatologie și Imunologie, Facultatea de Stomatologie, UMF ”Carol Davila ” București)

Clasificarea anemiilor
Anemiile se pot clasifica după mai multe criterii, dar cele mai importante sunt criteriul
patogenic (mecanismul de producere) și criteriul morfologic (după indicii eritrocitari care arată
volumul și încărcarea cu hemoglobină a hematiilor).
Pentru înţelegerea tipurilor de anemii cea mai utilă este clasificarea patogenică, după
mecanismul principal de producere. În realitate, în multe cazuri o anemie apare prin asocierea
mai multor mecanisme.
Clasificarea patogenică a anemiilor
Anemiile se produc prin următoarele mecanisme:
 Scăderea producţiei medulare: anemia feriprivă, talasemia, anemiile aplastice, macrocitare.
 Pierderi sau distrugeri de hematii în sângele periferic care depăşesc capacitatea de producţie
medulară: anemia posthemoragică acută, anemiile hemolitice, anemia prin sechestrare în
splină (la bolnavul cirotic).
 Cele două mecanisme se pot asocia, ca în cazul talasemiei sau al anemiilor macrocitare.

2
 Tabelul I. Clasificarea patogenică a anemiilor
(în funcție de mecanism)

Anemiile prin mecanism central, prin scăderea producţiei medulare

 Prin scăderea mitozelor (diviziunii celulare):

 Aplazii medulare prin tratament cu citostatice sau iradiere
 Scăderea sintezei de ADN: anemiile macrocitare megaloblastice, produse
prin lipsa de acid folic sau vitamina B12
 Anemia aplastică: sunt distruse celulele stem pluripotente din măduva
roșie

 Prin tulburări ale sintezei de Hb:

 Alterarea metabolismului Fe: anemia feriprivă, anemia din bolile cronice
 Deficitul de sinteză a lanțurilor de globină: talasemiile (au și componentă
periferică = hemoliză în exces)

 Prin invadarea măduvei hematogene cu celule neoplazice:

 Leucemiile, unele limfoame

Anemiile prin mcanism periferic, prin pierderi (hemoragie) sau distrugeri

crescute (hemoliză în exces)

 Anemia posthemoragică acută (după o sângerare unică și importantă)

 Anemiile hemolitice:

 De cauză corpusculară (prin defect de structură a hematiilor):

- Prin anomalii de membrană
- Prin anomalii enzimatice
- Prin anomalii ale Hb – talasemiile

 De cauză extracorpusculară (hematiile sunt normale, dar există o boală

care duce la distrugerea lor):
- Parazitare – malaria
- Prin traumatizarea hematiilor – ex. valve cardiace mecanice
- Prin mecanisme imune – în bolile autoimune, ex. lupus eritematos

Clasificarea morfologică a anemiilor

Când analizăm hemograma unui pacient anemic este foarte utilă clasificarea
morfologică a anemiilor, care se face în funcţie de indicii eritrocitari.
Clasificarea morfologică este foarte utilă, deoarece valoarea indicilor eritrocitari (VEM
și CHEM) permite orientarea rapidă a diagnosticului. Ulterior diagnosticul se confirmă sau se
infirmă cu ajutorul altor investigații de specialitate, caracteristice pentru fiecare tip de anemie.

3
 În funcţie de VEM şi CHEM anemiile se clasifică în:
 Anemii hipocrome microcitare, cu CHEM sub 32 g/dl şi VEM sub 80 fl. Din această
categorie cea mai importantă este anemia feriprivă.
 Anemii normocrome normocitare, cu CHEM între 32-36 g/dl şi VEM între 80-100 fl. Din
această categorie cele mai importante sunt anemiile posthemoragice acute şi majoritatea celor
hemolitice (excepție – talasemiile).
 Anemii normocrome macrocitare, numite şi macrocitare megaloblastice, cu CHEM între 32-
36 g/dl şi VEM peste 100 fl. Din această categorie cele mai importante sunt anemiile prin
deficit de acid folic şi de vitamină B12.
Prezentăm în tabelele I şi II o clasificare simplificată a sindroamelor anemice, în funcţie
de patogenie şi de morfologia eritrocitelor.

Tabelul II. Clasificarea morfologică a anemiilor

(în funcție de indicii eritrocitari)

Anemiile hipocrome microcitare

 Anemia feriprivă
 Anemia din bolile cronice
 Talasemiile

Anemiile normocrome normocitare

1. De cauza centrală:

 Anemia aplastică
 Anemia produsă de citostatice sau iradiere
 Anemia produsă de invadarea măduvei hematogene cu celule neoplazice

2. De cauză periferică:

 Anemia posthemoragică acută

 Anemiile hemolitice corpusculare (cu excepţia talasemiei) şi
extracorpusculare

Anemiile normocrome macrocitare

 Anemiile macrocitare (megaloblastice) prin deficit de acid folic sau

vitamina B12