rNr cArn',JffiNirr oR roDocfl

cllv
CIITSTIREA SFII{TELOR ICOAITE
tk

'"' ,< ., ' i:

'" i"-.tt "

!, ,j.! L

Preot loan

o$rrlrn
5 )

lcoana 9i Evanghelia sunt in str6nsd legdtura, se sprijina gi se clarifica reciproc,

colabordnd la raspdndirea ?nvdlaturii cregtine. lcoana este o "Evanghelie in culori", precum
Evanghelia este o"icoani verbali" a lui Hristos.
Dupi ce in anul 40 d. H. in Scytia-lVinor, mai precis in Dobrogea, poposegte Sfdntul
Apostol Andrei, stribunii nogtri incregtinali de acest apostol trimis de Hristos au agezat icoanele
in casele lor, la loc de mare cinste, pe peretele de rasirit, impodobindu-le cu gtergare
romdnegti, cu busuioc, aprindeau candele in fala acestor icoane, gi se inchinau cu multd evlavie
tacdndulgi semnul Sfintei Cruci, odata cu smerite gi pdtrunzatoare rugiciuni cdtre Dumnezeu,
lVaica Domnului gi toli Sfinlii. Aceste icoane constituie un element indispensabil evlaviei noastre
cregtin-ortodoxe.
lcoana a mai fost numiti gi "BlBLlA NE$TIUTORILOR DE CARTE" sau "FEREASTRA
spRE cERURt" gi "REFUGIU AL pRMtRil PENTRU ORICE INIMA iNOURERITA".

1
 * 1 D E U N DE VI NE N UM E L E D E !c OANA,?
a asem6na' asemSnare' in limba latina
Numele de icoani vine din grecescul EIKON =
avem in mod similar, cuv6ntul IMAGO =
chip' reprezentare'

* 2. DAR GE ESTE ICOANA?

ICOANA este deci, chipul sau reprezentarea
pentru ocfrii nogtri a unei fiinle existente in mod real'
IJi.a , adeviiatului Dumnezeu, a Fiului Sdu lisus
Hristos, a Maicii Domnului sau a Sfinlilor'
ICOANA este un fel de "treapti" sau "scari"'
p""rr"*ridic6mcuintreaganoastrdfiinlaspirituala'
prin credinld, cdtre Dumnezeu' -
' ICdANA este o asemdnare, un model' o
intipiriturd a cuiva. Desigur ci icoana nu seamdna intru
toi,ir originalul. Nu taientul executantului' nu materia
icoanei"u daJ utilitate icoanei, ci, unirea rugiciunii celui
din icoani cu evlavia rugiciunii celui ce se
"initit

"Doamne, arati'ne noui Pe

cu voi gi nu M-ai cunoscut,
Gum zici tu: arati-ne Pe Tatil?"
(loan 14 ,9)

tr DAR CE ESTE IDOLUL DESPRE CARE VORBESC

GU ATArA irurocRnr sEcrANTll?
ca Dumnezeu' ldolul nu are duh, iar
ldolul este o bucatS de materie privit6 in ea insagi
omul prin idolatrizare induhovnicegte un obiect,
ii d5 valoare de Dumnezeu sau il considerd
Dumnezeu.
ldolul Poate avea formi de:
- animal: vac6, pisica, crocodil (in Egipt);
(lndia);
- monstru:iumetate de om, jumatate de animal
-omstatuie:zeiigrecilorgiairomanilor-Zeus=zeulzeilor'Bahus=zeulvinului'Ares
= zeulrizboiului, Afrodita = zeila iubirii' etc'
- pe care ii cinstesc inchinitorii la idoli'
in idoli se incuibeazd duhurile necurate - diavolii

* CARE AU FOST PRIMELE ICOANE ?

imprimat pe pAnzd de trei ori:
insugi Domnul nostru lisus Hristos gi-a l6sat chipul de lepri'
. prima data, a ddruit chipul Siu regelui Avgaia.l Edessei, pe care l-a vindecat
La porunca acestui rege Av_gar, un pictorll sdu
a venit in lara SfAntl' :a-L invite pe
Mantuitor in Edessa, iar daci nu va voi s6
vind, cel pulin sa-L picteze' cdci regele Avgar
vdzAnd ci trimisul regelui nu-L poate picta
dorea mdcar sd-i vadd chipul. lisus Hristos,gt
insugi de pdnza pictorului 9i Chipul siu a
din cauza luminii ce-L inconjura, s-a atins
rimas imodalizat Pe ea'

2
 T--

* 9, DAR EXISTA MAI MULTE FELURI DE ICOANE?

Da. Existi gase feluri de icoane:

r primul fel este icoana naturali. Fiul cuiva este icoana naturald a aceluia care l-a
ndscut. Deci icoani prin excelenli este Fiul lui Dumnezeu, care poarti in
intregime, in El insugi pe Tatil. ["Cine M-a vizut pe Mine a vdzut pe Tatil."
(loan 14,9)1. Cd "Fiul este icoana lui Dumnezeu celui nevizut, mai lntdi Niscut
dec6t toati fiptura" (Coloseni 1 ,15) l.
. Al doilea fel de icoani este ideea. in Sfatul lui Dumnezeu s-au infdligat in chip de
icoane toate cele hotirdte de El, in acelagi fel in care un om cAnd doregte sd
zideascd o casd, igi face in mintea sa imaginea casei pe care o va zidi 9i o
transpune apoi in realitate.
r Al treilea fel de icoani este cea prin
pozilie sau prin imitare. Spre exemplu
omul: acesta prin fire este om, dar prin
pozilie gi imitare este icoana Dumnezeirii
care a zis: "$i a ficut Dumnezeu pe om t

dupi chipul Siu; duPi chiPul lui

Dumnezeu l-a ficut; a ficut birbat 9i
femeie." (Facere 1,27).
o Al patrulea fel de icoani este acela prin
care impirtigim prin scris sau prin
chipuri cele nevizute 9i necorporale, din
cauza neputinlei noastre de a inlelege cele
necorporale. Astfel, pentru a inlelege
Dumnezeirea sau ingerii, ne servim de
icoane sau, cum am spune azi, de exemple
prin analogie. Ca sd inlelegem Sfdnta
Treime ne servim de imaginea soarelui,
luminii gi cdldurii sau de minte, cuv6nt 9i
duh, sau de planta trandafirului, floare 9i
miros, sau aPi, Pdmdnt 9i foc.
. Al cincilea fe! de icoand este cel ce
infiligeazi gi schileazi mai dinainte
cele vlitoare, pe care azi le numim tip sau simbol. Spre exemplu, chivotul legii
simbolizeazit'p,e tMaica Domnului, sarpele ridicat de tMoise in pustie simbolizeaza
crucea pe care S-a rastignit Hristos'
o Al gaselea fel de icoani este cel fdcut spre aducere aminte a faptelor intdmplate, a
minunilor, a virtu{ilor, a rautalilor. Toate aceste icoane_ sunt facute spre folosul
acetora care, privindu-te, sA pbnrA EVITA RAUL 9l SA IMITE VIRTUTEA. Acest
fel de icoane Ie putem infaliga prin scris, spre exemplu tablele legii din Vechiul
Testament sau prin zugrdvirea chipurilor birbalilor sfinli.

* 10. ICOANA ESTE PLACUTA LUI DUMNEZEU?

Desigur ci este pldcutd, ba chiar am putea spune ci este binecuvdntata de Dumnezeu,

cdci la plinirea vremii insugi lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel niscut mai inainte de veci, a
luat chip de rob, fdcdndu-Se asemenea oamenilor, 9i ne spune Sfdntul Apostol Pavel: "Acesta
este chipul tui Dumnezeu cel nevizut, mai ?nainte niscut decit toati fdptura." (Coloseni
1,1S). Deci, insigi intruparea tMdntuitorului Hristos constituie cea mai intemeiatd motivalie
pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu in icoani, deoarece EL S-a ardtat oamenilor in mod vizibil,
in modul cel mai real.

4
 rr 11. AVEM iru rnpr NEVotE oe tcoRt'tAz

Da, cdci ICOANA ESTE "FEREASTRA Spne DUMNEZEU", firi icoand ne putem
ratici de la adeviratul Dumnezeu, inchipuindu-ne fiecare dupd mintea, priceperea gi credinla
noastrd un Dumnezeu care, de cele mai multe ori, ar putea fi plasmuit de imaginalia noastrS,
pga incat riscul idolatriei este mult mai mare. rAnA \COANA, OMUL ESTE TENTAT SA-gr -
lrucntpute uN "DIJMNEaEU )1NVENABIL", DUqA pRopRltLE LUt DoRINTE $t NEVot!

* 12. DAR EXISTA POSIBILITATEA PICTAR|I LUI DUMNEZEU?

Este firesc cd se pot inf5liga in icoani

corpurile, ca unele ce au forme, limite corporale gi
culoare. Singur Dumnezeu nu poate fi zugrdvit,
deoarece El este nevizut, f6rd greutate, fdra intindere,
mai presus de orice pricepere. Pentru aceasta are
I
dreptate Legiuitorul cdnd spune cd nu trebuie si se
I prezinte ceea ce este nevdzut, ci nu este permis sd
se faci chipul lui Dumriezeu. Dar cdnd Dumnezeu S-a
fdcut om, cdnd S-a fdcut asemenea noud, putem sd
facem icoana Sa, Aga ne spune Sf6ntul loan
Damaschin: "Cind Cel firi de corp, firi de formi,
firi de greutate gi firi de mirime", "Cel care
existi in chipul lui Dumnezeu" (Filip 2,6) "a luat
chip de rob 9i a imbricat chipul omului" (Filip 2,7),
"atunci zugrivegte-L in icoane si-L ageazi spre
contemplare pe Acela care a primit si fie vizut".

* 13. DAR DUMNEZEU

n irucAourr TcoANELE?

Desigur. Dumnezeu insugi a permis 9i a

ingaduit icoanele. El a nascut pe Fiul Siu, Care este
"icoana Lui naturald". Ca dovada nici Legea Veche
nu opregte uzul icoanelor, dupa cum incearca sd suslini iconoclagtii. Este drept c6 lVoise
spune sd nu se facd asemdnare nici unui lucru care existi in cer, pe pimdnt, in apd sau sub
pimdnt (legire 20,3), dar acelagi lt/oise poruncegte sd se facd catapeteasma, si se faci
chipurile heruvimilor, sd se facd chivotul gi toate cele ce se glseau in cort. Solomon mai tdrziu,
ridici lui Dumnezeu templu mire!: "91 A FACUT iru srArqrA SFINTELoR Dol HERUV\M\ DtN
I LEMN DE MASLIN, imAllr DE ZECE C9Tr... 9r A IMBRAC4T EL HERUVTMI CU AUR. qt
PE TOTI PERETII TEMPLULUI DE JUR IMPREJUR, PE DINAUNTRU qI PE DINAFARA, A
rAcur cHPURt iAPATE DE HERuVtMt, DE COPACI, DE FtNtCt S' DE FLORT
itw BoBoctTE" (|t Regi 6,23,2 8,29).

lubili credincigi,
$tim cd Dumnezeu este Unul 9i deci nu poate porunci lucruri contrarii. Existd numai o
aparentd contradiclie, fiindcd, s-a poruncit iudeilor sd nu-gi faca chip cioplit, gtiindu-i inclinali
spre idolatrie, pentru a nu adora fdptura in locul Fdptuitorului (Romani 1,18). Dacd suntem
atenli constatim cd existd gi un motiv pedagogic sau, altfel spus, Dumnezeu, Care a vorbit
oamenilor in multe feluri gi in multe chipuri (Evrei 1,1), a procedat cu omenirea ca un medic fala
de bolnavi. Dupi cum un medic nu dd aceeagi doctorie tuturor bolnavilor, ci fiecdruia o doctorie
deosebiti dupd felul bolii, al constituliei bolnavului sau al vdrstei, tot astfel Dumnezeu,
cunoscdnd inclinalia evreilor spre idolatrie, i-a oprit sd-gi faci icoane, intruc6t erau incd "copii
in cele duhovnciegti". Dar acum, c6nd suntem oameni "maturi prin lisus Hristos", s-au

5
 t
* 22. CE NE SPUNE SFANTUL IOAN DAMASCHTN (675'749)
DESPRE ICOANELE SFINTITE?
m
Sf6ntul loan Damaschin ne spune cd Chipul Sfdnt din icoand este plin de har, agadar,
intr-un anume sens, este "purtitor de duh", dupd cum era cel pe care chipul il reprezinti'
Sf6ntul loan Damaschin compari lcoanele Sfinlite cu moagtele sfinlilor, 9i spune cd 9i unele 9i
altele sunt pline de harul de energia divin5. $i ne dd aici un exemplu, compar6nd sfinlenia
icoanei cu mantia imperialS: "Fdri si aibi valoare in sine, aceasti mantie se face vrednici
de toati cinstirea atunci c6nd a atins'o impiratul".

* 23. DATINA ICOANELOR NU ESTE NO CI FOARTE VECHE. $i spre adeverire,

se poate g6si in viala Sfdntului Vasile cel lMare, urm area intdmplare: Eladie, succesorul
Sf6ntului Vasile cel lVare in scaunul episcopal, stdtea in fala icoanei lVaicii Domnului, in
aceeasl icoani fiind pictat g i laudatul mucenic lVercurie. Eladie se ruga in fala icoanei sa-
scoatd d intre cei vii pe impdratu I lulian, tiranul fdrd de Dumnezeu 9i apostat, care-i prigonea
cumplit pe cregtinii d in acea vreme Deodatd a vAzut ci mucenicul a dispdrut pentru pulina
vreme, dar dupi nu mult timp s-a intors, lindnd in mdna lancea plind de sAnge' Deci tiranul
impdrat lulian murise.

IUBITI CREDINCI09I,
De c-dte ori vedem icoane si ne inchinim, si le sdrutim 9i si le impodobim cu
flori, cici, noi cregtinii, stim sub obliduirea icoanelor de la leagin p6nd la mormint.
pruncul nou-nescut este adus 9i inchinat la icoane, mirii se inchind 9i sirutd icoanele,
credinciogii se inchini -gi siruii icoanele la intrarea 9i iegirea din biserici, se fac
procesiun-i cu icoane. [n suferinld cregtinul se mingiie privind icoana, pe pieptu!
mortului se pune icoani.
Si nu uitim indemnul Sfdntului loan Damaschin: "RUGAM DECI PE POPORUL LUI
DUMNEZEU, NEAMUL cEL SFANT (l PETRU 2,9) SA ltttA cU TAEIE PREDANIILE
BtsERlcEgfl, cAcl scoArEREA PUTIN cAIEjqTllf_lI llEDlIF, cA DINrR'o
ptATRA, DtsrRUdE FoARTE nEpeoe irurneRon cLADIRE. sA oen
-sA oe
"_C.EL_E_
corusrnu"pliq
D u M N EzE u nAuAru e1r rnnr N EiN D u P L EcATrl N E 9!r tlIU-sJ -iUT{TlTl. I 5 :ltTsl
TARE CARE ESTE HRISTOS, CARUIR SE CUVINE SLAVA, CINSTEA 9l INCHINACIUNEA,
impnruruA cu TATAL $t cu DUHUL SFANT, ACUM 9l PURUREA 9l lN VECIIVECILOR".

dfiluastenq ol,hca d,(tbstiwnil

oil4?,m,/