Sunteți pe pagina 1din 15

``ESTETICA MRFURILOR`` Culoarea atribut definitoriu n designulambalarii mrfurilor Studui de caz : Coca-Cola si sticlele cameleonice

Cuprins
Introducere ................................................................................................................................1 Ambalare produselor..................................................................................................................3 Criterii de clasificare a ambalajelor.......................................................................................... 4 Functiile ambalajelor. 4 Cerine referitoare la calitatea ambalajelor ................................................................................7 O dilema a ambalarii : vizualizarea continutului8 Designul si estetica ambalajelor....................10 Forma ambalajului ........11 Grafica ambalajului....................................................................................................................12 Culoarea atribut estetic definitoriu in ambalarea marfurilor..13 Valoarea estetic a culorii..........................................................................................................131. Tonalitatea cromatic.................................................................................................142. Intensitatea sau ncrctura energetic...143. Puritatea sau saturaia................................................................................................14 Efectele fiziologice i psihologice ale folosirii culorilor...15 Funcionalitatea culorii..17 Preferinele pentru culori...18 Culoarea in designul ambalajelor...19 Efectele culorilor la consumatori.... Coca-Cola si sticlele cameleonice ...................................... ..20 Concluzii....21 Bibliografie...................................................................................................................................27

Introducere: Pentru satisfacerea necesitilor consumatorilor, corespunztor gusturilor lor i, n acelai timp, pentru a oferi produse care s contribuie la educarea gustului, se impune o strns colaborare ntre tiina economic i art, ntreeconomiti i artiti, mai ales designeri. i aceasta fiindc practica a dovedit-o: un volum apreciabil din activitileeconomice moderne depinde nu de eficacitatea tehnic a produsului sau de eficiena cu care este produs, ci de calitateaartistic a designului .Extinderea colaborrii este susinut i de ideea c posibilitile de satisfacie procurate de dezvoltarea artistic sunt nelimitate; sunt cu siguran mai numeroase dect cele oferite de dezvoltarea tehnic . Astzi, din ce n ce mai muli manageri realizeaz c-i pot mbunti substanial puterea competitiv dac adopt designul n aria de concepie a ntreprinderii .Designul face parte integrant din industria i economia contemporan. Ca parte fundamental a procesului care neasigur bunuri i servicii, designul este o component esenial a culturii materiale, a esteticii i mediului nconjurtor.Designul i estetica mrfurilor devin, n acest context, atuuri n lupta concurenial, elemente de real difereniere a produselor, indiferent de natura lor.Estetica mrfurilor, dependent de estetica industrial, este o disciplin de sintez, al crei domeniu impunecunotine economico-sociologice, de marketing, merceologie, management, de teorie i practic artistic etc. Obiectul acestei discipline l constituie studiul proprietilor estetice dobndite de mrfuri n procesul fabricrii lor, indicatorii esteticicontribuind, alturi de indicatorii generali ai calitii, la procesul complex de apreciere a calitii mrfurilor. Indicatoriiestetici cuprind criterii de apreciere care privesc forma produsului, raportul form structur-funcionalitate, formmaterial,form-culoare-ornament, form-culoare-mod-detalii, form-mediu ambiant, aspectul i finisarea, ambalajul i prezentareamrfurilor, expresivitatea mrcii de fabric etc. Deci, calitatea estetic a unei mrfi include mai muli indicatori ntre careexist o strns interdependen.n literatura de specialitate pot fi ntlnite numeroase definiii date esteticii, ca tiin, ca parte a filosofiei sau cadisciplin de studiu. Astfel, Estetica reprezint:tiina care studiaz legile i categoriile artei, considerat ca forma cea mai nalt de creare i de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esena artei, la raporturile ei cu realitatea, la metodele creaiei artistice, lacriteriile i genurile artei.

sau a) Teoria frumosului, a frumuseii n general i a sentimentului pe care ea l face s se nasc n noi;b) Ansamblul de principii ce st la baza unei expresii artistice urmrind s-o redea n conformitate (raportat) cu unideal de frumusee. ** Cele mai detaliate explicaii asupra noiunii de estetic sunt, ns, cuprinse n urmtoarea definiie: ,,Estetica reprezint o disciplin filosofic care studiaz esena, legitile, categoriile i structura acelei atitudiniumane fa de realitate, caracterizat prin reflectarea, contemplarea, valorizarea i furirea unor trsturi specifice aleobiectelor i proceselor din natur, societate i contiin sau ale creaiilor omeneti. *** Ambalarea produselor : Daca la inceput ambalajul a fost considerat doar un simplu pachet care contine un produs, in prezent acestareprezinta o componenta corporala a produsului, iar in cadrul politicii de marketing tinde sa devina un principal purtator demesaje adresate consumatorului. Astfel, produsul se prezinta ca un sistem bicomponent, existand o relatie deinterconditionare intre produsul propriu-zis, materialul de ambalare folosit, metoda de ambalare utilizata, eticheta si mesajulinformational adresat consumatorului potential.Definiiile date conceptului de ambalare sunt extrem de numeroase, uneori existnd chiar deosebiri de nuan n ceeace privete sensul dat n diferite limbi (de exemplu, englezescul " packaging " acoper i unele aspecte ce in de comunicare ainformaiei prin etichet, marc, dar i la facilitarea vnzrii). Institutul de Ambalare din Marea Britanie consider cambalarea se refer la: un sistem coordonat ce faciliteaz transportul, distribuia, depozitarea, vnzarea i consumul bunurilor; o cale optim de distribuie a bunurilor ctre consumatorul final; o funcie tehnico-economic ce urmrete minimizarea costurilor de livrare.n Romnia, conceptul de ambalare este definit n standardul STAS 5845/1-86, ca `` 3

un sistem fizico-chimic cu funcii complexe, destinat s asigure protecia temporar a produselor din punct de vedere fizic, chimic i biologic n scopul meninerii calitii i integritii acestuia n decursul manipulrii, transportului, depozitrii i desfacerii - pn laconsumator sau pn la expirarea termenului de garanie.

Criterii de clasificare a ambalajelor


Literatura de specialitate menioneaz mai multe criterii de clasificare a ambalajelor, din care reinem: Dup materialul constituent: ambalaje din hrtie i carton; ambalaje din sticl; ambalaje din metal; ambalaje dinmateriale plastice; ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn i mpletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje dinmateriale complexe; n componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat etc). Dup sistemul de confecionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile;ambalaje pliabile. Dup tip: plicuri, pungi, sacoe, plase, couri; tvi, lzi, cutii, stelaje; alveole, flacoane, borcane, butelii, bidoane,damigene, butoaie, canistre, tuburi etc. Dup destinaie: ambalaje de transport si depozitare; ambalaje de desfacere i prezentare. Dup specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse nealimentare;ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective. Dup gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple. Dup durata de utilizare i tipul circulaiei: ambalaje recuperabile (ambalaje reciclabile, ambalaje refolosibile);ambalaje nerecuperabile.Ambalajul este considerat de catre specialisti un element ce imbina arta, stiinta si tehnologia ; exigentele impuse de piata economica atribuie ambalajului un sistem de functii cu o evolutie dinamica. Functiile ambalajelor Traditional, se considera ca ambalajele reprezinta simultan mijloace de protectie si conservare a produselor agroalimentare, de rationalizare si eficientizare a fluxurilor comerciale, de informare a consumatorilor si de promovare a produselor pe piata.Preocuparile de adaptare a produselor la nevoile si dorintele consumatorilor, dar si la rigorile legislatiei audeterminat ca sistemul clasic de functii atribuit ambalajelor sa fie completat cu o serie intreaga de cerinte noi care vizeaza inspecial : Protectia mediului inconjurator ; Facilitarea manipulrii, depozitrii i transportului produselor ; Imbunatatirea functiei de protectie si conservare a produselor aferente ambalajului si extinderea acesteia si in zonade utilizare a produsului ; Promovarea produselor i informarea consumatorului. Functia de conservare si protectie a produselor Ambalajul reprezinta elementul care se interpune intre produsul propriu-zis si mediul extern, cu rol de protejare acontinutului impotriva actiunii factorilor de mediu ce pot avea consecinte negative asupra cantitatii sau calitatii acestuia.Dupa natura factorilor ce pot actiona asupra produsului, functia de protectie poate fi privita sub multiple aspecte : Protectie mecanica ; Protectie fizica sau fizico-chimica ( nisip, praf, pulberi metalice, lumina i alte radiaii, temperatura, presiunea, ap,vapori, O2, O3, N, SO2, CO2etc. ); Protectie impotriva microorganismelor ; Protectie impotriva insectelor si rozatoarelor. Functia de simplificare a distributiei, vanzarii si utilizarii produselor 4

Prin modelul de realizare si prin calitatea materialelor utilizate, ambalajele usureaza desfasurarea proceselor operative aferente comercializarii : manipulare, transport, depozitare, stivuire, stocare, expunere, vanzare. Acestea presupunfrecvent fie divizarea unor cantitati mari de produse in unitati mai mici, fie gruparea unor cantitati mici in unitati mai mari siar putea fi realizate cu mare greutate in absenta ambalajelor de transport specializate ori a celor de prezentare si vanzare. Deasemenea, ambalajul trebuie proiectat n aa fel nct s se asigure securitatea maxim operatorilor i stabilitatea optim petimpul manipulrii. Se folosesc n acest scop materiale auxiliare de amortizare i de ancorare, fixare. Functia de informare a consumatorului si distribuitorului In cele mai multe situatii, ambalajul de prezentare si vanzare reprezinta suportul etichetei si al mesajuluiinformational adresat consumatorului. Practicarea formelor moderne de vanzare reduce sau chiar elimina rolul vanzatoruluiin asigurarea relatiei produs-cumparator, marind importanta ambalajului si etichetei in informarea corecta si completa aconsumatorului. Indicarea masei nete sau brute, a datei limita de cosum, a avantajelor produsului, a modalitatilor deintrebuintare, a retetelor, a pretului etc. trebuie realizata cu caractere uniforme, usor de citit si conform reglementarilor. Estede dorit ca ambalajul sa reflecte continutul printr-o imagine realista si culori reprezentative. Din punct de vedere functional,acestea capata o importanta deosebita in orinetarea consumatorului, constituind un ghid in alegerea produselor. Functia promotionala Abundenta si varietatea produselor, contactul direct al cumparatorului cu acestea in cadrul sistemului de autoserviresi lipsa intermediarului ( vanzator ) capabil sa ofere informatii ori sa armonizeze dorintele cumparatorului cu proprietatile produsului cumparat au condus la amplificarea functiei promotionale a ambalajului. Expresia ambalajul vinde produsul se traduce in practica prin transferul rolului care in mod traditional revenea vanzatorului.De altfel, ambalajul a fost denumit i vnztor mut al produsului, pornind de la urmtoarele considerente: Identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul; Stimuleaz i atrage atenia cumprtorului; Informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale produsului; Comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii ambalajului etc. Elementele care contribuie la realizarea funciei ambalajului de promovare a vnzrilor i informare aconsumatorului sunt modul de confecionare, sistemul de marcare i etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adicaspectele referitoare la forma,culoarea i armonia cromatic, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a capta atenia cumprtorului, trebuie s sugereze destinaia produsului i s scoat n evidendenumirea produsului,marca, recomandrile privind utilizarea etc.Ambalajul de prezentare si vanzare asigura continuarea publicitatii, efectuate prin mass-media, la nivelulmagazinului prin reamintirea mesajului emis catre consumator. Punerea in valoare a marcii sau a denumirii de vanzarereprezinta una din misiunile principale ale ambalajului. Dispunerea marcii pe suprafata ambalajului este o problemacontroversata deoarece poate fi plasata in partea dreapta inferioara ( ca o semnatura ) sau in partea superioara aambalajului.. Functia de protectie a mediului inconjurator Pe plan international, poluarea mediului si consecintele acestui fenomen au condus la adoptarea unor reglementaridin ce in ce mai severe in acest domeniu. Practic, toate activitatile umane sunt afectate de aceste reglementari si sunt obligatesa gaseasca solutii de adaptare.Dezvoltarea unei politici de produs orientata ecologic acorda o importanta deosebita rolului ambalajului inasigurarea protectiei mediului ; in cazul produselor alimentare evaluarea performantelor ecologice ale produsului rezultaexclusiv in urma analizei impactului ecologic al ambalajului. Cerine referitoare la calitatea ambalajelor Ambalajul este o component esenial a activitii comerciale, fiind subordonat mrfii i deservind consumatorul.Sortimentele de produse nou aprute pe pia, modernizarea concepiei i a tehnicilor comerciale aduc n discuiediversificarea ambalajelor n paralel cu creterea exigenelor fa de acestea. 5

Fiecare agent economic implicat n activitateacomercial (productor, comerciant i consumator) are cerine specifice n ceea ce privete ambalajele i calitatea lor. Cerinele de ordin general referitoare la calitatea ambalajelor S aib compatibilitate maxim cu produsul ambalat ; S nu imprime mirosuri i gusturi strine produselor ; S asigure impermeabilitatea fa de gaze, ap, vapori, praf, grsimi ; S permit sau nu (conform necesitilor) ptrunderea radiaiilor luminoase n interiorul ambalajului ; S asigure o protecie eficient produsului pe tot parcursul circuitului tehnico-economic ; Forma i grafica folosit s permit o informare ct mai complet a consumatorului ; Pentru ambalarea produselor alimentare se interzice folosirea hrtiei provenite din deeuri ;

O dilema a ambalarii : vizualizarea continutului


Materiale utilizate la confectionarea ambalajelor de prezentare si vanzare a produselor pot fi impartite in douacategorii : transparente si netransparente. Ambalajele confectionate din hartie, carton, materiale metalice ascund produsul de privirea consumatorului, iar cele din celofan, sticla, materiale textile permit vizualizarea continutului. O categorie aparte demateriale utilizate la confectionarea ambalajelor sunt materialele plastice care pot fi transparente, translucide saunetransparente, in functie de materiile prime din care se obtin.Vizualizarea produsului ambalat constituie in multe cazuri un avantaj deoarece proprietatile senzoriale au un roldeosebit in realizarea legaturii afective dintre consumator si aliment. Culoarea si aspectul produsului pot atrage consumatoriioferind in paralel si informatii asupra calitatii sau defectelor acestuia. Dulceata de fructe are un aspect deosebit si ambalatatransparent are un nivel de atractie mult superior produsului similar introdus intr-un ambalaj netransparent. Sunt situatii cand produse cu un aspect nu prea atractiv sunt ambalate transparent pentru a evidentia anumite proprietati ale acestora si acastiga in acest fel increderea cumparatorului ( carne, mezeluri taiate felii, orez etc. ) \ Produsele la care culoarea sau aspectul nu prezinta nici un nivel de atractie vizuala sau de interes pentru consumator se recomanda a fi introduse in ambalaje netransparente. Conservele de carne, produsele congelate, produsele bogate ingrasimi solide sunt de obicei ascunse privirii consumatorului, consideranduse a fi mult mai seducatoare prezentarea acestora prin intermediul unor fotografii color atasate ambalajelor, care sugereaza continutul sau il prezinta gata preparat pentruconsum. Ambalajele netransparente ofera posibilitatea unei mai bune prezentari a produsului si producatorului prinextinderea mesajului informational la nivelul intregii suprafete exterioare a acestora. In unele cazuri se practica realizareaunei ferestre transparente de suprafata redusa in partea superioara a ambalajului

Designul si estetica ambalajelor


Asistm n prezent la o efervescen n domeniul proiectrii ambalajelor, n care o serie de designeri talentai cauts gseasc soluii noi, pline de imaginaie, astfel nct concepia lor s rspund adecvat funciilor principale de protecie a produselor, de raionalizare i economicitate, funciilor estetice i de promovare a vnzrilor.Elementele de psihologie social, dorinele consumatorilor i importana mesajului informaional al ambalajului nasigurarea unei reale protecii a acestora, relaiile cu publicul i reclama, ecologia i, nu n ultimul rnd, designul sunt factorice determin complexitatea procesului de creare a ambalajelor.n tratarea estetic a ambalajului trebuie s se in seama de existena unui complex senzorial, care determin omanifestare de aprobare sau de respingere din partea simului estetic al fiecrui individ, de efectul emoional declanat deactul de cumprare i de consum.Astfel, elementele designului de ambalaje sunt: forma grafic, echilibrul, lumina, culoarea, micarea, tensiunea,expresia. Dar ambalajul modern este mai mult dect o sum a elementelor sale componente. De aceea este vital ca, atunci cndse proiecteaz un ambalaj, s se stabileasc o scal a importanei diferitelor elemente, s se dea fiecruia greutatea sa vizual.Elementul predominant nu este, n mod necesar, cel care ocup cel mai mult spaiu. Un element grafic de dimensiunireduse poate deveni dominant prin intermediul unei culori, prin 6

spaiul care-l ncadreaz, precum i prin locul neateptat sau privilegiat pe care-l ocup. Deci, o bun prezentare nu se limiteaz doar la a face s reias n eviden unelement predominant . O bun prezentare cuprinde, iar elementul dominantsubordoneaz toi ceilali factori din care estealctuit mesajul de vnzare ntr-un tot coerent i convingtor.

Forma ambalajului
Constrngerile pe care le impune produsul din punct de vedere al formei, al condiiilor de producere i de utilizare,al clasei calitative din care face parte ; Capacitatea de protecie fizico-mecanic sau chimic cerut de produs pe parcursul circuitului de la productor laconsumatorul final ; Importana componentei informaional-estetice a produselor n formarea deciziei de cumprare, care a determinatforme de ambalaj prin care acestea s devin vizibile ; Folosirea pentru unele grupe de produse a unor forme modulate de ambalaj care, prin marea lor putere de sugestie,devin caracteristice i uor de reperat ; Corelarea formei ambalajului cu materialul utilizat pentru confecionare, cu sistemul de construcie, cu particularitile de utilizare, manevrare sau nchidere-deschidere ; Includerea criteriilor estetice, alturi de datele ergonomice actuale, ntr-un sistem unitar de standardizare-tipizare aformei ambalajelor, ca parte integrant a standardizrii produselor industriale, n scopul reducerii cheltuielilor de producie icreterii eficienei socialeconomice ; tabilirea unor forme n raport cu destinaia, cu modul de amplasare n spaiile comerciale i, bineneles, cucerinele consumatorilor.Exist o mare diversitate a formelor de ambalaj, iar designerii dein nc numeroase posibiliti de mrire anumrului acestora corespunztor cerinelor unei clientele variate sub aspectul gusturilor, tradiiilor, obiceiurilor, veniturilor.Se remarc, de exemplu, preocuparea modern de a adapta forma ambalajelor la ntrebuinri suplimentare. Astfel,ambalajele unor produse alimentare pentru copii (zaharoase, buturi rcoritoare) se pot folosi i ca jucrii; unele ambalajedin carton sau plastic mbrac forma unor geni care servesc la transportul sticlelor sau cutiilor metalice; ambalajele dinmaterial plastic pentru lapte pot fi ulterior folosite drept cni.

Grafica ambalajului
este esenial n formarea imaginii estetice a ambalajului. Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor,desenelor, sloganelor i simbolurilor ce contribuie la impactul iniial pe care un produs (prin ambalajul su) l are asupraconsumatorilor i joac un rol important n comunicarea de informaii i impresii despre produs.n literatura de specialitate se disting mai multe stiluri de grafic: Grafica modern, care urmrete crearea unei exprimri simbolice, schematizate, simplu de neles i de reinut; Grafica comercial, care sugereaz, prin fotografii, desene i diferite alte mijloace, caracteristicile produsului,utilitatea, destinaia; Grafica umoristic, la care n soluia estetic se includ caricaturi sau alte elemente similare ce apropie produsul deconsumator.Literele pot constitui un element pentru grafica ambalajului prin forma, culoarea i dispunerea lor. Efectul dereclam al ambalajelor este completat de marca de fabricaie; pentru unii cumprtori este suficient s recunoasc un anumitambalaj cu marca de fabricaie pentru a lua decizia cumprrii produsului. Marca comercial se poate realiza n cuvinte saun imagini combinate. Se constat c mrcile reprezentate n cuvinte sunt mai des folosite deoarece se citesc i sememoreaz mai uor.

Culoarea atribut estetic definitoriu inambalarea marfurilor


Culoarea apare ca unul din cele mai importante elemente ale esteticii. Din cele mai vechi timpuri, omul sa folosit deculoare, i-a atribuit cele mai interesante semnificaii i chiar puteri magice, dar cercetarea tiinific a culorilor ncepe abia nsecolul al XVII-lea i va lua o amploare deosebit n secolele 7

urmtoare, o dat cu dezvoltarea industriei coloranilor,industriei textile i pielriei, construciilor etc. Disciplina care studiaz astzi teoria i practica culorii poart numele de cromatologie. n 1666, Isaac Newton constat c o raz de lumin care trece printr-o prism se descompune n culorile spectrului istabilete astfel apte culori primare. Ulterior, se susine existena n spectrul cromatic a patru culori pure" (rou, galben,verde i albastru) i apoi, a trei culori Primare (rou, galben i albastru), n adaos cu alb i negru. Din aceast perioad nceps se dezvolte cercetrile asupra mecanismelor vederii cromatice. Astzi, cercetarea culorii are un caracter interdisciplinar (psihologie, medicin, chimie, fizic, design, inginerie etc.) i o mare valoare aplicativ, n cele mai variate domenii deactivitate: industrie, arhitectur, art, cosmetic, comer, reclam i publicitate, nvmnt, sntate etc.Culoarea, ca efect, nu exist dect la nivelul ochiului.Din punct de vedere fizic,culoarea reprezint o anumit band a spectrului electromagnetic, cu o lungime de undcare este susceptibil de a stimula elective conurile retiniene. Deci, culoarea este o caracteristic a luminii, msurabil nfuncie de intensitatea energiei radiante i de lungimea de und. Obiectul simplu emite, transmite sau reflect lumina, avndo distribuie spectral oarecare, care apoi este tradus de ochi, nervi, creier, ca un rspuns de culoare.n consecin, fenomenul de culoare poate fi definit ca o caracteristic a luminii, lumina fiind acel aspect alenergiei radiante de care un observator uman este contient prin senzaiile vizuale care apar prin excitarea retinei ochiului. Secontureaz, ns, alte dou aspecte ale noiunii de culoare: aspectul psiho-fizic i psihosenzorial.Din punct de vedere psiho-fizic,culoarea este acea caracteristic a luminii care permite a distinge, unul de altul, doucmpuri de aceeai form, mrime i structur din spectrul vizibil.Din punct de vedere psiho-senzorial , culoarea poate fi caracterizat prin: tonalitate, luminozitate (intensitate) isaturaie (puritate).

Valoarea estetic a culorii


Din punct de vedere senzorial-perceptiv, fiecare culoare se caracterizeaz prin cele trei proprieti de baz, caredetermin valoarea estetic a culorii. 1. Tonalitatea cromatic, care este dat de lungimea de und (fig. 15). Senzaia de culoare este generatde radiaiile lungimilor de und reflectate. Corpurile care reflect toate lungimile de und sunt percepute ca albe, iar celecare absorb toate lungimile de und sunt percepute ca negre. Absorbia i reflexia, n diferite proporii, a tuturor lungimilor de und determin nuane acromatice aflate ntre alb i negru, deci griul. Exist ncercri de a face o deosebire ntre termeniide ton i nuan cromatic . Cel mai des se constat tendina de a utiliza termenul de ton cromatic pentru culorile saturate, iar termenul de nuan cromatic pentru culorile (tonurile) modificate prin folosirea albului i negrului.Prin cercetri, s-a constatat c, o dat cu fiecare cretere de aprox. 2-5 m ( micrometrii) a lungimii de und aradiaiilor luminoase, ochiul nostru distinge un nou ton cromatic sau nuan de culoare. Diferena de lungime de und dintrerou nchis este de 370 m. Pe aceast gam de lungimi de und se disting aproximativ 130200 de tonuri cromatice ceformeaz familii de culori.Astfel, roul prezint aproximativ 57 de tonuri distincte, portocaliul 12, galbenul 24, verdele 12, albastrul 29, iar violetul 16 tonuri cromatice. Prin combinarea diferitelor grade de saturaie i a celor 200 de tonuri, n cazul unui subiect cu percepie cromatic normal se pot individualiza aproximativ 17000 de nuane cromatice. (fig.16).Sub privirea ochiului, tonurile cromatice evolueaz progresiv de la unul la altul n spectrul cromatic, pornind de la rou iajungnd la violet. n mod similar, fiecare nuan cromatic trece aproape pe nesimite de la tonul corespunztor spre alb sauspre negru.Pornind de la aceste fenomene, se poate obine o nou organizare i reprezentare grafic a spectrului cromatic, atonurilor i nuanelor cromatice. Astfel, prin combinarea organizrii cromatice circulare cu alb i negru, se ajunge la un noumodel de organizare cromatic, mult mai complet i care poart denumireade steaua cromatic (fig. 17). 2. Intensitatea sau ncrctura energetica undelor electromagnetice determin luminozitateasau gradul de strlucire a culorii, care face ca o culoare s ni se par mai mult sau mai puin vie. Luminozitatea cea mairidicat o posed galbenul, iar cea mai sczut culorile violet, albastru.

3. Puritatea sau saturaiaeste nsuirea culorii de a fi mai concentrat, mai saturat sau mai pal i estedat de distana la care se situeaz o culoare cromatic dat fa de culoarea acromatic-alb. Culorile spectrale se numesc pure sau saturate dac nu sunt amestecate cu alte culori i au gradul de puritate egal cu unitatea. Saturaia unei culori se poatereduce prin amestecarea ei cu culoarea alb. Datorit acestor proprieti, culorile ni se par vii" sau moarte", calde" saureci", apropiate" sau ndeprtate", grele" sau uoare", tari" sau slabe",vesele" sau triste". Efectele fiziologice i psihologice ale folosirii culorilor tiinele care stau la baza ergonomiei scot n eviden efectele fiziologice i psihologice pe care cromatica obiectelor le exercit asupra omului. Cercetrile i experienele fcute de ctre specialiti au demonstrat c mbinarea culorilor poate sinflueneze i s modifice senzaia de confort, s afecteze funcionalitatea i solicitarea diferitelor organe anatomice, sinflueneze psihicul omului. Astfel, se exercit influena asupra capacitii cerebrale prin aparatul vederii implicit asupracapacitilor fizice i neuro-psihice. Ansamblul organelor i structurilor nervoase implicate n procesul vederii comand cel puin 90% din totalul activitiilor zilnice jucnd un rol preponderent.Dat fiind numrul important de funcii nervoase acionate n procesul vederii, aparatul vederii constituie una dincauzele importante ale apariiei fenomenelor generale de oboseal. Influena exercitat de cromatica culorilor asupracapacitii fizice i neuro-psihice se manifest prin efecte care modificactivitatea i dispoziia psihic . Fiecare culoare are efecte psihologice proprii, foarte diferite, n funcie de individ, dar asemntoare n majoritateacazurilor. Cele mai importante dintre aceste efecte sunt crearea unor iluzii cu privire la distan (deprtare sau apropiere),temperatur (cald sau rece) i influen asupra dispoziiei generale (calmare, deconectare nervoas etc.).Din punct de vedere al efectelor psihologice, cromatica culorilor se poate caracteriza astfel: Culoarea este cu att mai cald cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct predomin albastrul; Culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ; Culorile prea vii sunt obositoare; Culorile deschise au efect stimulativ, vesel,pozitiv.Impresia estetic pe care o dau culorile constituie, de asemenea, un efect psihic. Efecte estetice se obin printr-odispunere i alegere judicioas a culorilor, adaptate obiectului sau mediului pentru care se folosesc, cu condiia s se inseama de exigenele fiziologice i psihologice. Reaciile diferite ale celui ce percepe suprafeele colorate sunt, printre altele,urmarea unor asociaii pe care omul le face cu fenomenele naturale, cu aspectul cerului senin sau al unui fir de ap, cuaspectul unui cmp nverzit ori al unui foc intens etc. Pe criteriul unor asemenea asociaii au fost alese i, de regul,codificate culorile de semnalizare, de informare.Combinaiile de culori folosite la vopsirea cldirilor, ncperilor, utilajelor, mobilierului, echipamentului etc.sau la colorarea produselor industriei bunurilor de consum trebuie s ndeplineasc n acelai timp efectulcromatic,utilitar i estetic .n alegerea culorilor se ine seama de principalii factori fizici proprietile lor de reflexie i absorbie a luminii.Proprietile de reflexie, exprimate prin coeficientul de reflexie, au valori mai mari la culori deschise, care reflectlumina ntr-o proporie mult mai mare, dect la culorile nchise, care au o reflexie redus i o absorbie sporit. n tabelul 2se prezint coeficenii de reflexie pentru culorile mai uzuale. Rezult c ntre contrastele de culori alb i negru exist o maredeosebire de reflexie. Albul, cu un coeficent de reflexie de 85%, este strlucitor, iar negrul cu coeficentul 3%, posednd o puternic absorbie de lumin, este ters. Celelalte culori au valori intermediare, cu coeficieni de reflexie ntre 7% i 75%.Aplicnd coeficienii de reflexie, se poate direciona folosirea culorilor n diferite cazuri, cnd se cer vopsiri n culoristridente, pentru obiecte care trebuie s ias n eviden sau n culori deschise, pastelate, odihnitoare.Efectul fiziologic i psihologic al culorii este n strns legtur cu condiiile tehnice de lumin din mediulnconjurtor. Funcionalitatea culorii Folosirea culorii se face din considerente practice i estetice n scopul de a contribui la accelerarea desfacerilor, de acrea imaginea firmei i nota de individualitate a produsului, de a contribui ntr-o anumit msur la utilitatea mrfurilor. Funcionalitatea culorii se poate sintetiza n urmtoarele aspecte: 9

culoarea produsului poate contribui la creterea productivitii, prin mbuntirea condiiilor de lucru ale omului(crearea unei ambiane mai bune, eliminnd strlucirea orbitoare sau culorile obositoare); culoarea poate contribui la securitatea muncii, prin indicarea riscurilor i asigurarea unei funcionri juste; culoarea are un rol de protecie a produselor ambalate mpotriva luminii i umiditii; culoarea poate fi aplicat ca parte integrant n estetica mrfurilor, pentru a le face mai atractive i eficiente; culoarea se utilizeaz n desfacerea produselor, pentru a atrage atenia cumprtorilor asupra ntreprinderii productoare i asupra produsului; culoarea poate avea o funcie informativ care uureaz relaiile comunicative ale omului cu mediul. Preferinele pentru culori Preferinele pentru culori sunt determinate de diferite elemente legate de o anumit cultur, de o anumit atitudineapreciativ, bazat pe patru criterii: criteriul obiectiv, ce are n vedere proprietile culorii :luminozitate, puritate, intensitate; criteriul psihologic: o culoare stimuleaz, nclzete, calmeaz etc.; criteriul asociativ:o culoare place sau displace n funcie de senzaia sau amintirea pe care o trezete; criteriul semantic:se atribuie culorii o nsuire expresiv (vioiciune, agresivitate, oboseal etc.).Aceste criterii, corelate cu cele trei caracteristici ale culorilor - tonalitate, strlucire, saturaie - pot forma scala deapreciere a culorilor.Copiii pn la doi ani nu percep contient dect albul i negrul i numai pe la trei ani ncep s disting difereniatalbastrul i galbenul, pentru ca, n continuare (pe o distan de timp variabil), s deosebeasc roul i verdele.Experimentele au dovedit c preferinele pentru culoare se manifest nc din fraged copilrie. Civa oameni de tiingermani au stabilit c: ntre 3-6 ani copiii prefer rou i rou violet; ntre 6-8 ani copiii prefer rou carmin; ntre 8-9 anicopiii prefer oranj; ntre 9-10 ani copiii prefer galben citron; ntre 11-14 ani copiii prefer verdele mediu; ntre 15-16 anicopiii prefer ultramarinul.Repetarea experimentului n alte condiii spaio-temporale nu ofer nici un fel de certitudine c rezultatele ar fiaceleai. Se pare c, n general, tinerii prefer tonurile vii, vrstnicii, n cea mai mare parte a lor, sub nrurirea mentalitiisociale (a unor norme morale) folosesc culori nchise i terse.Dup cercetri n domeniul preferinelor, s-a ajuns la concluzia c brbaii prefer: albastru, rou, purpuriu, galben,verde, violet, iar femeile prefer: albastru, verde, violet, rou, galben, rubiniu.n urma sondajelor psiho-sociologice s-a stabilit i o tipologie pe sexe a frecvenei preferinelor cromatice. Conform acestor sondaje a reieit urmtoarea situaie: tipul R (rou) se ntlnete mai frecvent la brbai; tipul V (verde), G(galben), V(violet) este consemnat de obicei n rndul populaiei feminine; tipul O"(orange), A"(albastru) se ntlnete n egal msur la ambele sexe.Firea sau temperamentul implic i modalitatea de introversiune sau extraversiune a comportamentului cromatic.Astfel, s-a stabilit c tipurile introvertite (asociate cu temperamentele flegmatic i melanconic) prefer cu predileciealbastrul i verdele, respingnd roul. Extravertiii (de obicei colericii i sanguinicii) au mari afiniti pentru rou, portocaliui galben, evitnd de regul violetul i negrul.S-au stabilit urmtoarele relaii ntre preferinele cromatice i tipurile temperamental constituionale: tipul atleticalege roul; tipul cerebral are predilecie pentru albastru; tipul egoist este interesat de galben; tipul amical, jovial preferoranjul; tipul artistic prefer purpuriul. Sensibilitatea pentru culoare crete i prin intermediul educaiei i instruciei curente.Combinaiile de dou culori sunt preferate pentru aspectul lor global, pentru aspectul componentelor privite aparte i pentru dispoziia spaial a culorii centrale i a celei de fond. n legtur cu acestea, s-a enunat un principiu algreutii,care se aplic la suprapunerea culorilor pe orizontal: dac dou culori sunt suprapuse, cea mai nchis trebuie s se gseascsub cea deschis. Acelai principiu se aplic i la saturaie: culoarea cea mai saturat trebuie s serveasc ca suport celei 10

mai puin saturate. n dispunerea culorilor pe vertical, exist n general tendina de a se deplasa culoarea mai nchis sau maisaturat ntre dou culori deschise sau mai puin saturate. Necesitatea de a dispune culorile n spaiu arat c impresia estetic nu deriv numai din elementele alese, ci i dinmodul de a le folosi, de a le aeza unele fa de altele. Culoarea in designul ambalajelor Preferina pentru culori este condiionat nu numai de legi ale percepiei, ci i de convingeri i de predilecii personale. n afar de valoarea afectiv, deoarece toate produsele cumprate sunt colorate, culoarea are i o mare valoareeconomic.n consecin, pe lng simbolul de marc, culoarea constituie cu siguran al doilea element de importan nidentificarea ambalajului n context internaional. Galbenul pentru Kodak, culoarea roie pentru Coca- au o pondere major(uneori peste 50%) din imaginea mrcii. Culoarea este unul din cele mai importante mijloace pe care-l dein designerii pentru a face din ambalaj o unealt efectiv de comunicare. Dar nainte de a decide folosirea unor culori, trebuie s secunoasc efectul acestora i mecanismul perceperii lor. Culoarea ambalajului face un produs mai mult sau mai puin agresiv,mai feminin sau mai masculin, mai ieftin sau mai scump, mai clduros sau mai rece. De la alegerea unei culori pentrucaracteristicile sale intrinseci trecem la cea care va fi condus de o grij determinat: aceea de a vinde, prin care facem un pas important, intervenind cu o motivare.Culoarea va fi un element de vnzare, impunndu-se mai nti alegerii cumprtorului prin seducia sa. Fabricantul asimit aceast valoare i o utilizeaz din ce n ce mai mult pentru scopurile sale comerciale. Culoarea este astfel o necesitatevital, peste tot ea i revendic drepturile.Obiectele prezentate ntr-un magazin trebuie s atrag i s rein atenia, trebuies se impun mai nti privirii, pe urm minii prin aspectul lor, adic prin form i culoare.n studiul metodelor de vnzare moderne, supermagazinul a necesitat experiene caracteristice, care au permisscoaterea n eviden a rolului sugestiv al culorii. A reieit foarte repede mai ales faptul c se poate jongla cu culorile pentrua da o adevrat personalitate supermagazinului cu ajutorul obiectelor coninute, al ambalajelor lor, ct i al anturajuluirealizat.Trebuie reinut faptul c anumite culori (gri, maro) sunt cel mai des defavorabile sau c anumite culori permitdiferenierea articolelor de lux fa de celelalte: violetul, carminul, purpuriul. Mai sigur este faptul c anumite culori nutrebuie recomandate pe anumite piee unde, din anumite motive de tradiie, cultur, religie sau politic, nu favorizeazdesfacerea.Astfel, n China nu se pot vinde obiecte albe cci este culoarea doliului, a tristeii, a morii. Albastrul este culoareasuprrii, dar ambele culori sunt appreciate n Grecia. Culoarea cea mai vizibil este galbenul auriu, urmeaz roul i verdele. Albastrul nchis, griul i maronul suntcel mai puin capabile de a crea un apel. n concluzie, alegerea culorii unui ambalaj trebuie s se fac n funcie de natura obiectului, de locul de vnzare preferenial i de clientela medie.Sunt cteva lucruri evidente i care nu trebuie scpate cu vederea.Mai nti, culoarea este nainte de orice osenzaie, ea presupune o stare de spirit, provoac o reacie imediat a organismului i psihicului . P r i m u l r o l a l ambalajului va fi acela de a atrage atenia. Se va alege deci culoarea suficient de vizibil,innd cont de faptul c produselestau alturi de cele concurente, nu sunt niciodat izolate, iar produsele care le nconjoar sunt la fel de colorate i conceputen acelai scop.In stabilirea culorilor unui ambalaj trebuie sa se tina seama de :destinatia lui, locul si modul de folosire, varstaviitorilor consumatori, traditiile locale Alegerea culorilor si factorilor de finisaj, intensitatea culorilor, combinareaacestora trebuie facuta de creatori competenti, cu gust verificat prin experientele reusite. Colorarea trebuie folosita cu pricepere si chiar cu prudenta. Pare simplu si tentant sa atragi atentia oamenilor princulori tipatoare. Dar, in acest fel, succesul este departe de a fi asigurat. Trebuie sa se tina seama de faptul ca a da o culoare produsului, ambalajului, inseamna o cheltuiala si ca mai multe culori inseamna multiplicarea cheltuielilor. Se ajunge astfel siin acest domeniu la un calcul de optimizare. Culorile pot si trebuie sa comunice informatii asupra calitatii si a unor caracteristici ale produsului. Pentru produselemai scumpe, de calitate superioara, trebuie folosite alte culori decat pentru produsele de mare 11

serie.Si caracteristicile produsului pot fi evidentiate cu ajutorul coloristicii. Pentru produsele avand o cantitate mare declorofila se recomanda culoarea verde, durabilitatea si rezistenta se sugereaza prin culoarea bronzului etc.In alegerea culorilor trebuie sa se tina seama de efectul lor in conditiile de lumina si spatiul oferit in salile devanzare.

Efectele culorilor la consumatori Rosuleste o culoare care atrage privirea, retine atentia. El simbolizeaza forta, pasiunea, sugereaza forta si
vigoare,indeamna la actiune si dinamism. Dar rosul trebuie folosit cu multa atentie. Un rosu prea inchis,sangeriu sau purpuriu, poate provoca agitatie necontrolata si chiar stari depresive.Un exmplu foarte relevant in care s-a folosit culoarea rosie cu un efect garantat este cel al firmei CocaCola .Recunoastem cu totii culoarea inconfundabila a emblemei Coca Cola care este de un rosu intens, nu foarte deschis, dar niciinchis, o culoare care inspira tinerete si jovialitate. Produsele gen cafea, ciocolata, bauturi revigorante (Red Bull) se folosescdes de culoarea rosie si de semnificatiile ei.

Portocaliul
invioreaza si inlesneste comunicatiile. El da impresia de curatenie si intimitate(siglaOrange).Portocaliul este o culoare calda, stimulatoare emotiv, ea mareste sociabilitatea, deci favorizeaza comunicarea.

Verdele
este in general o culoare tonica, dar si cea mai pretentioasa si ambigua dintre culori. Verdele este asociatcu prospetimea, este culoarea ecologiei, de aceea este folosit des la produsele de curatenie. In anumite nuante, este o culoare p e n t r u c a r e a u o p t a t c e i d e l a C o n n e x s i C o s m o t e , p e n t r u c a v e r d e l e e s t e c a l m a n t , f a v o r i z e a z a a s o c i a t i i l e d e i d e i s i imaginatia. Verdele pal da impresia de delicatete, un verde auriu sugereaza energie, verdele galbui oboseala, iar verdeleinchis boala si deprimare.Se folosente in general la produsele care contin multa clorofila, iar ca exemplu am luat iaurtul Activia ,care contine germeni de grau si fibre vegetale.

Rozul
pal indica feminitate si delicatete. Un roz mai accentuat da impresia de intimidate si distinctie. Aceastaculoare se foloseste in general in ambalarea praduselor alimentare pentru copii, a dulciurilor si a cosmeticelor.

Galbenul
este o culoare tinereasca, un galben-masliniu sugereaza insa descompunerea si deprima. Galbenul estedes folosit pentru ca este o culoare de semnalizare, folosita si in semnele de circulatie. Il intalnim pe bulinele de pretrecomandat sau cand este vorba de preturi speciale (2,5l la pret de 2l). In combinatie cu rosu sau negru se realizeaza acelcontrast menit sa atraga atentia asupra unei promotii sau reduceri de pret.M-ul galben cu design special este distinctiv pentru lantul de magazine Mc Donald. Alegerea este inspirata pentruorice fast-food, pentru ca galbenul nu numai ca este o culoare care avertizeaza, dar are rol si in ameliorarea digestiei.

Albastrul
deschis este culoarea seninatatii si linistii, dar albastrul prea inchis poate fi deprimant.

Negrul
este culoare de doliu, dar cand este slefuit si i se da luciu poate sugera foarte bine eleganta si distinctia.

Bronzul
este o culoare universala simbolizand solidaritatea si durabilitatea. El nu este niciodata vulgar sau brutal.

Argintiul
este folosit in industria alimentara mai ales la produsele dietetice, cum ar fi bauturile light,fara zahar.

Albul
combinat in special cu albastru, da impresia de prospetime si puritate. Aceasta culoare este mai ales folositain cazul produselor lactate pentru a sugera un produs igienic si proaspat. Alte culori folosite pe 12

ambalajul acestor produse aurolul de a elimina monotonia si sunt de regula in nuante pastelate.Exista si culori nobile, cum ar fi auriul, argintiul, purpuriul, albastru inchis intens, care de regula indica nivelul premium al unui produs. Violetul tot o culoare nobila - este cel mai putin indicat pentru semnalizarea unui produs pentru ca spun cei care au studiat efectul culorilor - el este agreat doar de persoanele care au atins un anumit nivel spiritual, este oculoare prea rafinata pentru publicul larg.O disputa care dureaza de multa vreme este cea intre partizanii coloristicii si cei ai textului publicitar. Cei dintaisustin ca textul publicitar trebuie redus la minim, functia comunicarii informatiilor trebuie sa fie animata de coloristica, desimboluri si de forma ambalajelor. Cea mai mare grija trebuie acordata coloristicii, care trebuie sa asigure nu numaivizibilitatea dar si puterea de sugestie a informatiilor Culoarea poate fi utilizata si ca intermediar in transmiterea unor senzatii diverse : Acid : prin verde, galbui, galbui-verzui; Dulce : prin roz sau portocaliu ; Amar : prin bleumarin, maron, verde-oliv sau violet ; Sarat : prin gri cu verde clar sau cu albastruclar ;

Coca-Cola si sticlele cameleonice


Cand incepi sa scrii despre cel mai popular ambalaj din lume, simti ca parca degetele iti tremura un pic subagitatul flux al ideilor, ca ti se invalmasesc gandurile ce se chinuie sa infloreasca cat mai creativsi totusi iti facicuraj sa expui cat mai bine istoria conceptelor inovatoare cu care ne-a surprins Coca-Cola din 1886.Cea mai vanduta bautura racoritoare din lume, cea care a creat istorie, bautura cu reteta cea mai bine ascunsa,firma care a dat dovada de cei mai buni PR, cele mai bune idei de marketing si cele mai bune campanii deadvertising, a devenit de mult un mit. De la aparitia ei pe piata si pana la schimbarea culorii hainelor lui MosCraciun, totul a fost foarte bine analizat. Fiecare pas Cu ce ar mai putea veni nou, o bautura pe care toata lumeao cunoaste si o savureaza? Cu vedete care sa apara in reclame? Facut! Cu campanii umanitare? Facut! Cucampanii de publicitate sezoniere si inconfundabile? Facut! Cu editii de colectie? Facut! An de an cei mai taridesigneri dau cei mai bun din ei, pentru a duce aceasta bautura la rangul de arta! Va prezentam cele maiinteresante creatii ale designerilor care si-au pus ani la rand, mintea la contributie, pentru a schimba infatisarea bauturii Coca Cola, chiar si numai pentru editii speciale! In 1915 a fost creata sticla contur, pe care oricine din lume o poate recunoaste! In acel an, companiaCoca Cola a creat un concurs, in care participantii sa deseneze o sticla contur ce poate fi usorrecunoscuta, cu forme deosebite care sa epateze indiferent ca sticla este sparta sau daca este intuneric.Earl R Dean, a reusit sa castige concursul si sa creeze cea mai recunoscuta sticla contur din lume! La implinirea a o 100 ani de cand se afla pe piata, Coca Cola a scos sticla centenara, schimband grafica sic u l o a r e a ! B a u t u r a r a c o r i t o a r e c a r e p a n a a t u n c i a p a r u s e d o a r c u s i g l a r o s i e , a p a r e a d e a c e a s t a d a t a imbracata complet in folie galbena! Doar sigla companiei si dopul au pastrat culoarea deja consacrata. Maimult, a fost prima oara cand renumita bautura racoritoare a aparut in frigidere propri! La implinirea a o 100 ani de cand se afla pe piata, Coca Cola a scos sticla centenara, schimband grafica sic u l o a r e a ! B a u t u r a r a c o r i t o a r e c a r e p a n a a t u n c i a p a r u s e d o a r c u s i g l a r o s i e , a p a r e a d e a c e a s t a d a t a imbracata complet in folie galbena! Doar sigla companiei si dopul au pastrat culoarea deja consacrata. Maimult, a fost prima oara cand renumita bautura racoritoare a aparut in frigidere propri! In 2005, Coca Cola a scos editia limitata a bauturii racoritoare, subcampania Magnificul 5. Designul sticlei a fost creat de 5 designeri de pe 5 continente diferite. CampaniaMagnificul 5 a avut astfel parte de 5 desene diferite ale editiei limitate. La momentul respectiv, ele au fostscoase la vanzare in cele mai exclusiviste cafe-lounge-uri din lume! 13

Dupa ce sticla de Coca-Cola a luat seducatoarea form feminina, nimic nu a mai putut interveni in conceptulde design deja consacrat. Tehnica gestaltist a mers de minune in cazul sticlei de CocaCola, forma sa fiind un punct de atingere al produsului adesea aparut ca element de amintire la finalul fiecarei reclame. Cu toate ca sticlafrumos unduitoare din care tasneste gustul de caramel si cofeina nu va fi prea curand uitata de consumatorii dinintreaga lume, Coca-Cola a atras si mai mult atentia asupra designului ei. Diversele personalitati pe care le-aimbracat sticla Coca-Cola au oscilat de la zvacniri de energie si culoare pana la unduiri futuriste. Daca primele prototipuri de sticla duceau mai mult cu gandul la un brand de bere, curand sticla de Coca-Cola a capatat propriaidentitate vizuala si personalitate diferentiata.In evolutia sa energizanta bautura a primit pe sticla sa zeci de concepte cat se poate de indraznete si in ton cu ceeace atragea omenirea la un moment dat (Jocurile Olimpice, Festivaluri de Rock, seriale si sitcomuri extrem de populare). Dovada ca o Coca-Cola nu este a noastra, ci tuturor si tuturor celor care vor urma, indiferend de cat delarg zambesc dimineata si de cat linistiti sau nu stau la bar cu o sticla de ceva racoritor in fata. Nu aveau cum sa lipseasca din portofoliul de packaging sticlele eco, cea mai fascinanta fiind cea realizata din bioplastic bazata pe un extract din zahar. Paradoxala sau nu alaturarea, aceasta sticla patrata a fost creata special pentru Coca Cola Light.In mare, nu observam aceasta tactica de schimbare a designului ca purtator de mesaje pentru comunitatile tribaledoar la Coca-Cola..ci si la Absolut Vodka, sticla cu 1000 de fete, sticla cameleonica. Cu toate acestea, o astfel detactica de repackaging intareste imaginea brandului si tine in priza publicul caruia i se adreseaza, surpinzandu-lmereu. In definitiv nu e vorba de a crea un produs nou, ci doar de a da senzatia ca asta faci Produsul se reinventeaza, desi continutul fizic este acelasiinsa potentialul de inovare presupune mai mult decato simpla afisare a calitatii si a traditiei. Nu doar ca ideile mereu unice au mentinut brandul in topul preferintelor generatiilor vechi si noi, insa si numeroasele premii au confirmat unicitatea prototipurilor. In acest sector, CocaCola a reusit prin packaging sa capete un capital de reinventare de neegalat de concurenta sa, inca destul de rigida. Concluzii Intr-o lume care evolueaza continuu, in care standardele sunt tot mai inalte, nu este greu de observat ca oricecompanie sau producator de pe piata are mare nevoie de o reputatie puternica.Desi schimbul de bunuri exista inca dinantichitate, in vremurile noastre competitia este cea care impune creativitatea si inovatia. Succesul unui produs depindefoarte mult de imaginea pe care o are asupra consumatorilor. Pe o piata cu numeroase produse de acelsi fel, este dificil saluam o decizie. De aceea, un rol foarte important il constituie ambalajul.Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de marca.Majoritateaconsumatorilor aleg produsele de marca, usor de recunoscut prin ambalajul sau culorile specifice. Un exemplu concret estecel al racoaritoarelor Coca-Cola sau al laptelui Fulga etc., oricine poate distinge cu usurinta astfel de marci dintr-omultitudine de produse.In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numeoase elemente de estetica si design, care sunt deosebit deimportatnte. Introducerea autoservirii a determinat o schimbare in modul in care consumatorii iau deciziile de cumparare.Produsele, cu ambalajele lor atractive, au devenit adevarati reprezentanti comerciali, contactul direct dintre vanzatori simarfa expusa fiind eliminat.Traim intr-o societate de consum si concurenta acerba de pe piata ii determina pe specialistii in marketing sagaseasca cele mai eficiente modalitati prin care sa influenteze comportamentul cumparatorului. O astfel de modalitate este sifolosirea culorii de pe ambalaje. Cei care se ocupa serios de aceasta problema folosesc in promovarea si prezentarea produselor lor acele culori care sa ne determine sa ne golim portofelul.Designerii si specialistii in marketing opteaza pentru o culoare sau alta si in functie de tipul de produs pus invanzare.Fiecare culoare are un anumit efect in psihologia consumatorilor.In alegerea culorilor optime se tine cont desemnificatia fiecareia dintre ele si de studii de caz asupra consumului produselor. Culorile nu doar c evideniaz obiectele si produsele respective, dar ne influenteaz chiar si comportamentul. Trebuie luat n considerare impactul culorilor folositeasupra publicului tint la care sunt adresate produsele.Mai mult, culoarea este utilizata si ca factor de recunoastere a unei anumite marci. De exemplu : Coca-Cola 14

rosu,Pepsi - albastru, cafea Jacobs - verde, ciocolata Milka mov deschis, iata asocieri pe care le facem in mod curent. Firmelenou aparute pe piata se folosesc deseori de culorile deja consacrate ale firmelor de marca, pentru a-si promova propriile produse.Exemplele de pana acum dovedesc ca firmele de prestigiu stiu sa-si promoveze produsele si acorda importantaculorilor atunci cand vor sa ne determine sa cumparam. In concluzie, culorile ajuta la diferentierea produselor, larecunoasterea lor, uneori sugereaza calitatea produsului, iata de ce ele constituie un important instrument de marketing, delocde neglijat de cei care vor sa invinga, sau macar sa faca fata concurentei de pe piata

15