BLS - BASIC LIFE

SUPPORT

ALS ADVANCED
LIFE SUPPORT

Oriunde, Oricine

Personal calificat

masuri de resuscitare pe un pacient aflat in

stop CR, fara a se folosi echipamente
specifice

Scop: flux minim de sange pentru organele

vitale

Ideal: initiere in primele 5 min (creierul este

inca viabil)

Stopul respirator din:

Stopul cardiac

inec
strangulare
supradoze
electrocutie
traumatisme
aspirare de corp strain/fum
epiglotita

absenta circulatiei
spontane insotita
intotdeauna de stop
respirator/respiratii
agonice

victima
1.

Oprirea accidentului

2.

Evaluarea constientei AVPU

+ Pozitia de
Evaluarea respiratiei siguranta

3.

4.

in siguranta

salvatorul

112
Masaj cardiac extern respiratii
artificiale

30

Se face rapid; se scutura usor

Ask loudly: Are you all right?
A pacient alert
V raspuns la stimul verbal
P raspuns la stimul dureros (pain)
U nu raspunde la stimuli (unresponsive)

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths

Deschide CA & verifica respiratia

Daca nu respira normal sau nu respira

Apeleaza 112, gaseste un AED

Incepe RCP imediat

Nu lasa victima singura decat daca nu exista

alta optiune

Pacient pe plan dur

Manevra head-tilt-chin-lift

Impingerea mandibulei
spre inainte

ATENTIE ! traumatismele coloanei

cervicale

Se poate produce subluxatia anterioara a

mandibulei

Look

Privim toracele

Listen

Ascultam zgomotul
produs de aer

Feel

Simtim aerul expirat

MAX 10 SECUNDE !

ATENTIE !
6/minut

la respiratiile agonice 4-

Pozitia de siguranta

Apeleaza 112

Urmareste ca respiratia ramane normala

Locul MCE: centrul toracelui (1/2 inf stern), pe linia

mediana, in punctul de maxima presiune

ambele maini, degete intrepatrunse, coate in extensie,

fara a se ridica palmele

100/min; 5cm comprimarea sternului

dupa fiecare compresie elibereaza toata presiunea

din torace fara a pierde contactul cu sternul

30 MCE

Maini incrucisate,
degete intrepatrunse

centrul sternului, linie

mediana, punct de
maxima presiune

In Sus

5 cm

In Jos
Cinetica:
Bratele
Pistonul:
Bratele

Punctul de rezistenta:
1/3 inf.a sternului

Pivotul:
Artic.soldului

Pompa toracica

- pres.intratoracice det.
un gradient intre aa. intratoracice (aorta, a. pulmonara) si cele extratoracice
(aa.carotide)

Pompa cardiaca

- inima comprimata intre

stern si coloana det. un
gradient intre ventriculi
si arterele mari

MCE TAS 60-80 mmHg

MCE un flux sangvin redus dar esential pentru

creier si miocard probabilitatea succesului
defibrilarii

plasarea mainii fara intarziere in centrul

toracelui

frecventa - 100 compresii/min

fiecare miscare compresie stern cu 5 cm

Permiteti toracelui sa revina dupa fiecare

compresie, fara a lua mana de pe pacient

Timpul de compresie = timpul de relaxare

Minimizati intreruperile in compresii (min 60/min)

Nu va bazati pe palparea pulsului carotidian sau

a altui puls ca semnificand flux arterial eficient in
timpul MCE

Fracturi de stern/coaste hemotorax sau embolii

grasoase

Contuzie miocardica, hemopericard

Aspiratia traheobronsica, urmata de pneumonie, ARDS

Traumatism hepatic cu soc hemoragic

Leziuni gastro-esofagiene cu dezvoltarea de mediastinita

Respiratia gura la gura

Dupa 30 compresii toracice

Deschiderea cailor aeriene
Pensarea nasului
Gura resuscitatorului etans
pe gura pacientului
Inspir profund apoi expir lent
(500ml) 1 sec in CRS ale
pacientului

Urmarim expansiunea toracelui

Mentinem pozitia capului,
indepartam gura si
observam cum iese aerul
Efectuam a 2-a respiratie
Max 5 secunde
Daca respiratiile salvatoare
nu determina expansiunea
toracelui verifica cav. bucala
a victimei si pozitia capului

Variante:

Gura la nas
Gura la gura si nas
Gura la traheostoma

Stopul cardiac sangele arterial nu se misca si

ramane saturat cu O2 mai multe min
Initierea RCP in primele min continut adecvat in
O2 eliberarea de O2 cerebral si miocardic limitata
de reducerea DC
Ventilatia initiala mai putin importanta decat
compresiile
RCP initiata cu compresia toracelui mai degraba
decat cu ventilatia
Nu se pierde timp pentru explorarea cavitatii bucale
in ideea corpilor straini decat daca respiratiile
salvatoare nu realizeaza expansiunea toracelui

In timpul RCP - fluxul sangvin pulmonar e redus

semnificativ raportul adecvat ventilatie/perfuzie
-mentinut cu un volum tidal si o rata resp mai mici ca
normalul

Hiperventilatia p intratoracica - intoarcerea

venoasa - debitul cardiac

Intreruperea compresiilor (pt verificare ritm cardiac

sau a prezentei pulsului) efect nefavorabil pe
supravietuire

Volumul tidal de 1 l distensie gastrica >> volum

tidal 500 ml

COMPRESII TORACICE : RESPIRATII SALVATOARE

30:2
Nu se intrerupe resuscitarea pana cand:
soseste personalul calificat;
victima da semne de trezire: misca, deschide ochii, respira normal;
resuscitatorul este epuizat.

30
MCE

2
ventilatii

Schimba la 2 min

1 salvator

2 salvatori
! Numaratoare cu voce tare

daca salvatorul nu este antrenat / nu e

capabil sa execute respiratiile salvatoare

MCE continuu cu frecventa 100/min, dar

nu peste 120/min

ar putea fi eficient doar in primele min

nu e la fel de eficienta ca RCP conventionala

pentru stopul cardiac de cauza non-cardiaca
(exp. inec, sufocare)

Atasati padelele:
I - pe linia axilara
mijlocie sub axila
stanga
II - sub clavicula dreapta

Daca sunt mai multi

resuscitatori NU SE
INTRERUPE RCP !

Sigla ILCOR
pt AED

Compresiile continua
cand AED se incarca

Nimeni nu atinge
victima
in timpul analizei ritmului
in timpul socului

! Intreruperea < 5 sec

Riscul resuscitatorului
minim, mai ales daca
poarta manusi

Reincepe imediat RCP

dupa soc

Alterneaza 30
compresii toracice cu 2
respiratii

Daca victima da semne de trezire misca,

deschide ochii, respira normal RCP se
opreste

Daca victima respira normal dar e inca

inconstienta pozitia de siguranta

Daca victima incepe sa respire normal

O mana in unghi
drept pe langa corp

Indoim un
genunchi

Cealalta mana
sprijina capul

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:

mana
genunchi

Adulti, copii> 1 an

In caz de sufocare din cauza

unui corp strain

Secventa 5 lovituri in spate cu podul

palmei / 5 miscari abdominale

Aplecam usor pacientul, in timp ce

stam in spatele lui

Strangem un pumn

Unim pumnul de cealalta mana si

cuprindem pacientul la nivelul
epigastrului

Miscare rapida, spre interior si in sus

1 mana MCE
1 mana pe frunte

Copilul mare

Sugar

5 resp apoi 15 compresii : 2 resp

2 degete

5 lovituri in spate

5 compresii toracice

echipament si tehnici speciale pentru

stabilirea si mentinerea ventilatiei si
circulatiei eficiente

Monitorizare ECG si Defibrilare

Intubare orotraheala cu ventilatie pe masca

Acces IV si administrarea medicatiei

specifice

1. Hipovolemia

2. Hipoxia

De obicei post-hemoragie severa datorita:

Perfuzare
1. Traumelor
Interventie chir.
2. HDS/HDI
3. Anevrism aortic rupt
Asigurarea unei ventilatii coresp. cu O2 100%

3. Hipo/hiperK+/hipoCa2+
4. Hipotermia

Cei 4 H

Evaluare ECG

Invelirea pacientului,
Perfuzii cu solutii incalzite

Clorura de Ca2+ iv

NU caldura directa pe piele

Vasodilatatie periferica !!!

1.

Tamponada cardiaca

Sugestiv: traumatism de perete toracic

Pericardiocenteza/ Toracotomie !

2.

Tablete (supradozaj)

3.

Tromboza
coronariana sau
pulmonara

4.

Tension Pneumotorax

Cei 4 T

Folosirea unui antidot daca se stie subst.

Tromboliza cat mai rapid

Decompresie rapida cu ac de toracocenteza,

apoi tub de dren

A airway- eliberarea si protectia CAS IOT

B breathing - ventilatia

C circulation - acces venos

D disability

E exposure

Atasare defibrilator si observarea ritmului

Ritm socabil
FV sau TV fara Puls

SEE 360 J monofazic (150-200 J bifazic)

Apoi RCP 2 min.
Reevaluare ritm

Ritm nesocabil
Asistola sau Activitate
electrica fara puls

RCP 2 min.

Reevaluare ritm

! NU SEE

Fibrilatie ventriculara

Tahicardie ventriculara fara puls

SOC ELECTRIC EXTERN !!!

Asistola

Activitate electrica fara puls

NU DAM SOC ELECTRIC !!!

Mod transtoracic, nesincron, mono(360J)/

bifazic (150-200J)

Aplicata precoce amelioreaza prognosticul

Sansele de reusita cu fiecare min. de la

instalarea FV (undele de FV in amplitudine
dat. epuizarii rezervelor de fosfat ale inimii)

Fara paste si geluri

Undele de
FV scad in
amplitudine
cu trecerea
timpului

Defibrilatorul
analizeaza
ritmul automat

sub clavicula
dreapta,
pe LMC

langa apexul
cardiac, evitand
tesutul glandular
la femei

Pozitia padelelor

Evaluarea ritmului

1.
2.

3.

Incarcam defibrilatorul
Ne asiguram ca nu
atinge nimeni pacientul
(inclusiv noi)
Aplicam socul

Aplicarea SEE

30
MCE

2
ventilatii

RCP 2 minute

Primul SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono

RCP 2 min fara pauza pt analiza ritmului/puls
apoi scurta pauza pt analiza ritmului

Al 2-lea SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono

RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta

Al 3-lea SEE 150-200 J bifazic/360 J mono

RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta

Daca s-a obtinut accesul iv / io

Adrenalina 1mg

amelioreaza fluxul miocardic

sansa defibrilarii la urmatorul SEE
1 mg la fiecare 3-5 min pana la revenirea
circulatiei spontane (la fiecare 2 cicluri)

Amiodarona 300mg doza unica; dupa 3

SEE ineficiente
repeta 150 mg bolus, apoi 900 mg/24 h
Lovitura precordiala:
pentru stopul cu martori sau monitorizat
numai de catre personal pregatit
in ritmurile socabile, m.a. in TV fara puls
cand nu avem un def la indemana
creaza un stimul impuls-like

20 cm

1 lovitura cu marginea cubitala a mainii

AEP = stop cardiac in prezenta activitatii

electrice care in mod normal se asociaza cu
un puls palpabil

exista contractii mecanice slabe

ineficiente pt a produce puls detectabil sau
TA

frecvent cauzata de conditii reversibile

Start RCP 2 min

Adrenalina 1 mg iv imediat dupa obtinerea
accesului venos
Verifica fara a opri RCP ca electrozii sunt
corect atasati
Ventilati corespunzator
Evaluati ritmul dupa 2 min RCP
tot asistola RCP
ritm + palpeaza puls puls abs continua RCP

Adrenalina 1 mg iv/io la fiecare 3-5 min

Puls + ingrijirea post-resuscitare

Asistola verifica ECG pt undele P raspuns

la pacing
Dg dificil asistola/FV cu unde fine nu astepta
continua RCP si ventilatia
FV cu unde fine sanse mici de defibrilare intrun ritm perfuzabil; continuarea RCP poate
creste amplit undelor creste succesul
defibrilarii
Daca apare ritm socabil schimb algoritm

Obiectiv: asigurarea de aer cu cat mai mult

O2
Tehnici:
a) Ventilatia cu balon Ruben si masca faciala
b) Ventilatia cu balon Ruben si adjuncti ai CAS:

1. sonda traheala
2. masca laringiana
3. Combitube
c) Ventilatoare

automate
Evaluarea eficacitatii ventilatiei:
Gazele sangvine arteriale (EAB)
Pulsoximetria
Capnografia

Laringoscopul
tinut corect

Sonda traheala cu balonas

Incarcarea limbii
Corzile vocale

Balonasul se umfla dupa

ce sonda a trecut de
corzile vocale
Pauza scurta max 10 sec in compresiile toracice necesara
uneori la trecerea tubului printre corzile vocale
sau
IOT dupa reluarea circulatiei spontane

1 singur salvator

Balon Ruben si masca faciala

2 salvatori

Masca laringiana

Combitube in esofag
2 tuburi

Combitube
Combitube in trahee

Tub laringian

I-Gel

Nu exista studii ca IOT creste supravietuirea

dupa stop cardiac

Frecventa ventilatiei 10 resp/min

Dupa ce tubul a ajuns in trahee continua

MCE 100/min fara pauze (pauzele
intrerupere semnificativa a circ coronariene)

In absenta personalului calificat in IOT

device supraglotic, exp. masca laringiana
alternativa acceptabila

Calea venoasa
periferica preferabila dat accesului rapid / CVC
optima, dar nu trebuie sa intarzie defibrilarea/RCP
Post inj. flush 20 ml fluid si ridicarea extremitatii
10-20 sec pt a facilita eliberarea medicamentului in
circulatia centrala

Calea intratraheala
absorbtie incompleta, conc plasmatica imprevizibila
doze de 3-10 x mai mari ca iv
nu mai e recomandata

Calea intraosoasa
device-uri speciale in tibie / humerus
alternativa pentru accesul vascular la copil, dar si la
adult
concentratie plasmatica intr-un timp comparabil cu
adm pe CVC

Adrenalina

creste supravietuirea pe termen scurt

fara dovezi / supravietuirea cerebrala
doza optima ?
recomandarile expertilor in FV/TV fara puls
adrenalina dupa al 3-lea SEE si repeta la fiecare
3-5 min
nu se intrerupe RCP in timpul administrarii

Lidocaina
doza 1mg/kg ca alternativa la amiodarona
NU DACA AMIODARONA S-A ADMINISTRAT

Atropina
Asistola patologie miocardica primara si
mai putin tonus vagal crescut
Nu de rutina in algoritmul asistola / AEP
In bradicardie sinusala, atriala, nodala cu
instabilitate hemodinamica

pentru:

pentru:

pentru:

EAB din sg periferic nu reflecta statusul

tisular (pH mai mic in tesuturi)
EAB din sg venos central mai fiabil

evaluarea clinica si paraclinica a bolnavilor care au

depasit celelalte etape ale RCP
scop - recuperarea cerebrala si terapia
insuficientelor multiviscerale produse

la 10-15 min de la reluarea activitatii cardiace, in conditii

de relativa stabilitate a functiilor vitale
se examineaza aparatul respirator, sistemul nervos
central, viscerele abdominale si circulatia ( periferica,
presiunea venoasa centrala)
monitorizare diureza
recoltare probe pentru hemograma, glicemie, uree,
creatinina, enzime, electroliti, echilibru acido-bazic

bolnav agitat barbiturice sau diazepam

edem cerebral manitol si/sau furosemid in functie de
starea hemodinamica

control EAB

temperatura

hTA - cauze multiple

hipovolemie (scaderea volumului circulant/vasodilatatie periferica)

soc cardiogen
disfunctie miocardica postresuscitare

insuficienta respiratorie acuta cauze

sindromul de debit cardiac scazut cu edem pulmonar cardiogen

pneumo/hemotorax ( ca si complicatii ale MCE)
aspiratia de continut gastric
bronhospasm sever prelungit
sindromul de detresa respiratorie

insuficienta renala acuta

consecinta opririi pasagere a fluxului sanguin renal

tratament
manitol 100-200 ml iv
furosemid iv
hemodializa

retentie azotata severa ( creatinina > 10mg%)

hiperpotasemie necontrolata ( K > 7mEq/l)
acidoza metabolica severa necorectabila

Algoritmul tahicardiei (cu puls)

Sosirea ajutorului

Epuizarea fizica

Reaparitia semnelor vitale

Coma profunda, fara activitate respiratorie

spontana, cu midriaza fixa >10 min, in conditiile
efectuarii corecte a RCP

Constatarea decesului de catre un medic

Asigurarea libertatii CAS si a ventilatiei eficiente

Asigurarea circulatiei, defibrilare, controlul ritmului
cardiac
Montarea unei linii venoase sigure si administrarea
de medicatie
Liderul echipei integreaza masurile de
resuscitare ale celorlalti membrii si asigura legatura
cu laboratorul si celelalte departamente

A-B-C-ul resuscitarii C-A-B (Compressions

-Airway-Breathing)
Initierea resuscutarii cu A pierderea a ~ 30 sec
Compresiile toracice esentiale pentru a mentine sangele
bogat in oxigen

Cresterea ratei compresiilor toracice ~ 100/min

Cresterea profunzimii compresiilor ~ 5 cm

Intre compresii permiterea toracelui sa revina

la pozitia de start

Echipa de lucru practica regulata

Pt resuscitatori neantrenati
compresii toracice ghidate prin telefon

Evitarea pauzelor in compresii si a

ventilatiei excesive

Compresiile toracice continua si in perioada

de incarcare a AED minimizarea pauzei
pre-soc

Lovitura precordiala importanta redusa

Strategia cu 3 SEE succesive

FV/TV fara puls din lab cateterism/imediat dupa
chirurgia cardiaca
la pacientul conectat deja la un defibrilator manual
compresii dupa al 3-lea SEE

Calea de administrare pe tubul traheal

nerecomandata

Daca nu avem acces i.v. calea intraosoasa

Tratam stop cardiac prin FV/TV adrenalina

1mg dupa al 3-lea SEE dupa reluarea MCE si
apoi la fiecare 3-5 min

Amiodarona 300mg dupa al 3-lea SEE

Atropina nu de rutina in asistola /PEA

IOT
importanta mai mica daca nu e efectuata de personal inalt
calificat cu intreruperea minima a MCE

Capnografia cantitativa
masoara CO2 expirat
persistenta CO2 dupa 6 expiratii in aerul expirat - corect
confirma IOT si monitorizeaza calitatea RCP

Hipotermia terapeutica
utila in terapia post-resuscitare prin stop cardiac (mai ales
prin FV/TV fara puls) in afara spitalului la pacientii comatosi

PCI si la comatosi dupa SCR resuscitat

Recunoasterea rolului eco in ALS

Hiperoxemia dupa revenirea la circulatia

spontana
de evitat; SO2 (pulsoximetrie/EAB) sa fie 94-98%

Glicemia
Valorile > 180 mg/dl tratate
Hipoglicemia evitata

Importanta compresiilor toracice

neintrerupte si de calitate;
Importanta existentei programelor de
defibrilare publica;
Utilizarea electrozilor de defibrilare
autoadezivi in locul padelelor;
Cresterea rolului ecografiei in decelarea
cauzelor potential reversibile ale stopului
cardio-respirator

MULTUMESC PENTRU ATENTIE !