Sunteți pe pagina 1din 22

MICOTOXINE SI

MICOTOXICOZE
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR
• MICOTOXINELE= metaboliti toxici
produsi de miceti in substraturile
alimentare si furajere.
• MICOTOXINA= gr.mykes= ciuperca si lat.
toxicum=otrava
• Micotoxina include principii toxice
elaborate de toti fungii inclusiv cei
macroscopici dar in mod obisnuit
desemneaza metabolitii toxici ai
ciupercilor microscopice.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR

• Micotoxicolzele sunt entitati determinate


de micotoxine,agenti abiotici, care patrund
in organism de regula odata cu furajele in
care au fost elaborati de fungii toxici.
• Alergia fungica este un sindrom
determinat cel mai frecvent de spori de
mucegai.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR
• La inceputul sec.XX , mucegaiurile erau
privite ca agenti biologici care produceau
pagube doar prin modificarea aspectului
alimentelor, cu exceptia branzeturilor.
• In deceniul al IV lea al secolului trecut, de
la descoperirea epocala a lui Fleming,
mucegaiurile au fost considerate prieteni
ai omului datorita actiunii exceptionale
asupra unora din cei mai redutabili agenti
cauzatori de boala, bacteriile.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR
• Antbioticele sunt metaboliti abiotici ai
fungilor macroscopici (micotoxine).
• Micotoxinele sunt agenti patogeni
importanti deoarece exercita actiuni
biologice nedorite asupra animalelor,care le
ingera odata cu furajele si prezinta un risc
potential pentru om, care le poate consuma
odata cu produsele de origine animala sau
vegetala.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR
• Actiunile nocive ale micotoxinelor se manifesta:
• - micotoxicoze acute primare-produse de cantitati
mari sau moderate de micotoxine in substraturile
furajere; produc stari de boala definite (sindrom
hemoragic, hepatoza,nefroza).
• -micotoxicoze cronice primare-produse de
cantitati moderate sau mici de micotoxine in
substraturile furajere; deterima scaderea
productiilor si a fertilitatii, fara a fi insotite de
simptome evidente de boala.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
MICOTOXINELOR SI MICOTOXICOZELOR
• Micotoxicoze secundare-determinate
de ingerarea unor cantitati extrem
de mici de micotoxine , care nu
produc efecte micotoxice evidente,
dar determina cresterea sensibilitatii
animalelor la infectii, datorita
afectarii mecanismelor imunogene.
EFECTELE GENERALE ALE
MICOTOXINELOR ASUPRA SISTEMELOR
BIOLOGICE
• Au efecte malefice extrem de complex
asupra tuturor sistemelor biologice
indiferent de evolutia lor filogenetica si
dezvoltarea lor ontogenetica.
• Efecte asupra productiilor animale, starii
clinice, sistemelor celulare, sistemelor
imunogene si metabolismului.
EFECTELE GENERALE ALE
MICOTOXINELOR ASUPRA SISTEMELOR
BIOLOGICE
• Micotoxinele , mai ales cele majore (aflatoxina,
tricotecenele, ochratoxina, zearalenona), produc
pierderi economice importante prin actiune
directa (determinarea starii definite de boala)
prin actiune asociata (reducerea rezistentei la
imbolnavire, afectarea imunitatii) si prin
deprecierea calitativa a produselor animale in care
micotoxinele sunt prezente ca reziduuri care
pericliteaza sanatatea oamenilor.
EFECTELE GENERALE ALE
MICOTOXINELOR ASUPRA STARII
CLINICE A ANIMALELOR
• Simptomatologia determinata de micotoxine este
dependenta de cantitatea totala de micotoxine ingerate
precum si de intervalul de administrare a acestora.
• Dozele mici administrate experimental sau ingerate natural
de subiecti o perioada mai indelungata, determina tulburari
discrete care nu pot fi incadrate intr-o entitate bine
definita: neuniformitate in crestere, cresterea morbiditatii,
apetit capricios.Sunt insotite de semnele unor boli de
asociatie ca : salmonelozele, coccidiozele.
• Dozele mari administrate sau ingerate intr-o perioada de
timp mai scurta determina impactul brutal asupra starii
clinice a animalelor rezultand imbolnaviri acute primare cu
simptome bine conturate.
EFECTELE MICOTIXNELOR ASUPRA
SISTEMELOR CELULARE
• Micotoxinele exercita actiuni asupra
celulelor tuturor sistemelor biologice
de la organismele unicelulare pana la
cele pluricelulare superior organizate.
• S-a demonstrat cu certitudine
efectele teratogene si carcinogene,
cat si cele mutagene ale aflatoxinei.
EFECTELE MICOTOXINELOR ASUPRA
IMUNITATII
• Au fost studiate efectele
micotoxinelor asupra rezistentei la
imbolnavire, asupra formarii
anticorpilor si asupra imunitatii
celulare.
EFECTELE MICOTOXINELOR ASUPRA
TROFINELOR
• Micotoxinele prin metabolitii lor
toxici afecteaza procesele vitale
fundamentale interferand
metabolismul principalelor trofine.
INTERFERENTA MICOTOXINELOR
CU SUBSTANTELE PROTEICE
• Un aspect particular al metabolismului
afectat in micotoxicoze priveste nutrientii
de natura proteica.
• Crestere continutului de proteine in ratia
animalelor are un efect important asupra
severitatii micotoxinelor .
• Cu cat ponderea proteinei din ratie este
mai ridicata, cu atat efectele
micotoxinelor scad.
INTERFERENTA MICOTOXINELOR
CU SUBSTANTELE PROTEICE
• Micotoxinele se pot fixa de proteine,
interactionand cu acizii nucleici,
puternic inhibitor al sintezei proteice
• capacitatea de a inhiba sinteza ARN
sau a proteinelor este un indicator
fidel al toxicitatii
INTERFERENTA MICOTOXINELOR
CU SUBSTANTELE LIPIDICE
• La organismele care au consumat alimente
sau furaje cu micotoxine se produc
interferente cu metabolismul lipidic
acumulandu-se la nivel hepatic.
• Ficatul este organ tinta pentru micotoxine
si este un indicator sensibil al tulburarilor
metabolismului lipidic.
• Are drept consecinta scaderea lipidelor
sanguine si a grasimii totale din organism.
INTERFERENTA MICOTOXINELOR
CU METABOLISMUL GLUCIDIC
• Glucidele,care constituie o parte
apreciabila a ratiei, sunt mai putin studiate
in rpivinta relatiilor lor cu micotoxinele.
• S-a dovedit ca micotoxinele, cu efectul
inhibitor cel mai puternic asupra cresterii
organismelor determina acumularea
glicogenului in ficatul organismelor bolnave.
INTERFERENTA DINTRE MICOTOXINE
SI VITAMINE
• Aflatoxina micsoreaza depozitele de
vitamina A in ficat.
• Ochratoxina reduce concentratia
carotenoizilor plasmatici- pigmentarea
redusa a carcasei.
• Mecanismul prin care se produce se
datoreaza absorbtiei slabe la nivelul
tractului gastrointestinal.
INTERFERENTA DINTRE MICOTOXINE
SI VITAMINE
• Rolul strana al vitaminei D in organism
este strans legat de metabolismul
calciului si al fosforului cu implicatii
in procesul de osificare .
• Cantitati mici de aflatoxine produc
rahitismul iar nivelul vitaminei D
ajunge aproape de limita deficitului.
INTERFERENTA DINTRE MICOTOXINE
SI VITAMINE
• Implicatiile vitaminei E in micotoxicoze sunt
incerte.
• Rolul vitaminei K in micotoxicoze este putin
cunoscut. Nu s-au diminuat hemoragiile in
micotoxicozele acute prin administrarea
vitaminei K.
• Vitaminele din complexul B-cercetari
sporadice cu rezultate contradictorii.
MICOTOXINE PRODUSE DE
MICROFUNGI TOXIGENI
• Problemele de sanatate umana si
animala legate de produsele
alimentare contaminate cu diferiti
metaboliti toxici produsi de fungi
sunt produse in cel putin 25% din
totalul lor pe glob de micotoxine.
CLASIFICAREA MICOTOXINELOR
• Aflatoxine- gen Apergillus- tip A si B
• Citrinina –gen Penicillium si Aspergillus
• Ergotoxine- gen Claviceps
• Ochratoxinele-gen Aspergillus si Penicillium
• Luteoskyrina –gen Penicillium islandicum
• Patulina –gen Penicillium si Aspergillus, Byssochlamys
• Rubratoxine –gen Penicillium
• Stahibotriotoxine-gen Stachybotrys alternans
• Zearalenona –gen Fusarium
• Micotoxine tremorgene- gen Penicillium
• Trichotecene-gen Fusarium, Cephalosporium, Trichotecium
• Fumonizina-gen Fusarium
• Toxina T2-gen Fusarium

S-ar putea să vă placă și