Tulburări de motilitate ale

esofagului

Dragoș Predescu
 Clasificarea tulburărilor de motilitate ale
esofagului (Sugarbaker şi colab.)
Tulburări primare ale motilităţii:
– acalazia;
– nutcracker esophagus (esofagul "spărgător de nuci");
– spasmul esofagian difuz;
– tulburări nespecifice de motilitate esofagiană;
Tulburări secundare ale motilităţii:
– sclerodermia;
– diabetus mellitus;
– amiloidoza sistemică;
– boala Chagas (parazitoza Trypanasoma cruzi);
– pseudoolestrucţiile cronice idiopatice;
– presbiesofagul.
 Clasificarea tulburărilor de motilitate ale
esofagului (Sugarbaker şi colab.)
Tulburări primare ale motilităţii:
– acalazia;
– nutcracker esophagus (esofagul "spărgător de nuci");
– spasmul esofagian difuz;
– tulburări nespecifice de motilitate esofagiană;
Tulburări secundare ale motilităţii:
– sclerodermia;
– diabetus mellitus;
– amiloidoza sistemică;
– boala Chagas (parazitoza Trypanasoma cruzi);
– pseudoolestrucţiile cronice idiopatice;
– presbiesofagul.
 Acalazia
• Thomas Willis (1672) în
"Pharmaceutice Rationalis„

• Sir Cooper Perry (1915) - termenul

de "acalazie„

• Alte denumiri: cardiospasm,

megaesofag, frenospasm
(incorect)
 Etiopatogenie
• Cauzele adesea obscure:
– spasmul esofagian
– factorii mecanici (compresia extrinsecă, traumatismele)
– factorii congenitali

• Infecţii bacteriene, virusuri, infestări cu paraziţi,

deficienţe vitaminice (Etzel - vitamina B1)

• Afecţiune neurogenă – degenerescenţa/absenţa

celulelor ganglionare din plexului Auerbach din
esofagul inferior
 Manifestări clinice
• Frecvenţă egală ♂/♀
• Orice vârstă, predominanţă 30 - 50 de ani
• Debutul este progresiv, foarte rar brusc
• Forma acută (f. rare) rapid o disfagie cvasitotală
• Forma habituală, cronică:
– Disfagie - greutate în deglutiţie
– Disfagie intermitentă (cu ocazia ingestiei unui aliment prea
rece, prea cald, iritant)
– Disfagie paradoxală
– Durerea (rară)
– Regurgitație
 Alte manifestări
• Regurgitări nocturne cu aspiraţie traheo-bronşică şi complicaţii
pulmonare
• Esofagită ulcerativă prin fermentaţiei şi stază esofagienă

• Hematemeze (arareori)

• Fenomene de compresie mediastinală Fenomene de iritaţie

recurenţială (sughiţ, disfonie)
• Faza terminală - megaesofag grotesc,
 Diagnostic diferenţial
• Diagnosticul diferenţial al disfagiei :
– cancerul esofagului distal şi esofago-gastric;

– stenozele esofagiene peptice şi cicatriceale;

– ulcerul esofagian cicatrizat cu stenoză;

– compresii extrinseci, disfagia luxoria;

– disfagia sideropenică;

– diverticulii esofagieni.
 Complicaţiile acalaziei cardiei

• Evoluţia spontană a bolii se poate complica cu:

– esofagita ulcerativă;

– hemoragia digestivă superioară;

– ulcer esofagian;

– caşexia din faza finală;

– cancer esofagian (incidenţă de x7 ori mai ridicată).

 Tratament
• NU există tratament etiopatogenic (!)
• Conservator:
– Medicamentos - blocanți canale de calciu și/sau
nitriți (nifedipin, verapamil)
– Endoscopic – dilatativ ± toxină botulinică

• Chirurgical:
– By-pass
– Denervare
Tehnica Heller