Sunteți pe pagina 1din 18

ESOFAGUL

ANATOMIE
îngustare
mm.
cricofaringian
• tub de 25 cm, împărțit în 4 (cervical, toracal :
proximal, mijlociu, abdominal distal), de la SES
cartilajul cricoid (laringe) C6 la T11 îngustare arc
subdiafragmatic aortic

• endoscopic, începe la 15 cm de arcada dentară


AD și se termină la 40 cm AD
• aparține mediastinului posterior
• r. importante cu: AS (ecografie TE), trahee și
aortă descendentă toracică la stg. ! îngustare
(toracotomie dreaptă), prin diafragm trece diafragm;
SEI
posterior.
a. tiroidiană inferioară
ggl. jugulari

aa. bronșice și esofagiene

ggl. paratraheali și hilari pulmonari


angina pectorală! poate
semăna cu durerea
a. gastrică stângă esofagiană

ggl. celiaci, gastrici stg., parahiatali

varice
esofagiene!
NU are seroasă!
EUS 5 straturi,
histologic, 4 tunici.
FIZIOLOGIE ESOFAGIANĂ

• SES = 30 – 120 mmHg, SEI = 15 – 30 mmHg


• deglutiția este inițiată de nc. ambiguu din bulb,
se declanșează unde peristaltice primare
• undele peristaltice secundare sunt de rezervă
• undele terțiare sunt anormale, nepropulsive,
de fibrilație esofagiană
TABLOUL CLINIC

• disfagia – înghițirea cu dificultate, de obicei nedureroasă


• odinofagia – durerea la înghițire (infecții CMV, HHV, candidoză), corp străin,
leziuni esofagiene, globus hystericus
• pirozis, regurgitare – BRGE, acalazie, pirozis funcțional, stricturi esofagiene
• esofagita ulcerativă este cm. frecventă cauză de sângerare esofagiană 
hemoragii oculte
• singultusul – hernie diafragmatică, IMA subendocardic, dilatare gastrică acută
EVALUAREA DIAGNOSTICĂ A ESOFAGULUI

• tranzitorul baritat – diferite poziții în hernia hiatală, investigația inițială preferată


• manometria esofagiană – îngerare umedă și vâscoasă cu măsurarea presiunilor
• monitorizarea pH-ului esofagian – standard de aur! pt. diagnosticul BRGE. Monitorizarea la nivel SES, SEI /
24 ore. Se întrerup medicamentele IPP / blocante H2 cu 7 zile înainte. pH-ul anormal este definit < 4! Se det. 6
parametri: % total de timp cât pH<4, % de timp în ortostatism, % din decubitul dorsal, nr. de episoade, nr. de
episoade > 5 min, cel mai lung episod. => scorul DeMeester, >14,72 beneficiar intervenție chirurgicală anti-reflux.
• investigații imagistice – mai ales PET-CT pentru metastaze
• EDS – prudență la diverticuli și în caz de stenoze caustice: intervenții minim invazime – miotomia cricofaringiană
endoscopică pt. diverticulii Zenker și miotomia per orală pentru acalazie POEM.
• ecografia endoscopică – stadializare T, N cu FNA și leiomioame.
BRGE

• cauza principală – închiderea ineficientă a SEI: depinde de lungimea totală a acestuia, presiunea în
repaus, lungimea abdominală

• simptomele tipice (pirozis, regurgitație) + răsp. bun la medicație


anti-reflux + test pH pozitiv = factori favorabili pentru chirurgie
• complicații tardive:
• strictura esofagiană peptică distală
• esofagul Barrett

• pentru dg: tranzit baritat, EDS, pH-metrie, iar pt. alegerea tehnicii chirurgicale – manometria
• r. adv. IPP: colita cu Clostridium difficile, afectarea renală, scăderea DMO
CHIRURGIA BOLII DE REFLUX

• obiective: construiesc o bucată sănătoasă de esofag abdominal, întâresc SEI cu


fundoplicatură, rezolv defectele diafragmatice herniare
• cm. frecvent utilizată = Nissen, 360, abdominală
• fp. completă = risc < de recidivă BRGE

• fp. parțială = disfagie + balonare

Gastroplastia Collis
+ fundoplicatură pt. cazurile cronice, severe de BRGE cu
scurtarea esofagului distal.
CARCINOMUL ESOFAGIAN

• incidența anuală = rata mortalității = 4 - 5 / 100 000 loc. Supraviețuirea la 5 ani =


20%. > 50% în caz de tumuro limitative, fără N, tumori cu regresie completă după
radio-chimio-terapie.
• 2 tipuri: CSC – carcinom scuamo-celular și ADK – adenocarcinom (cm. frecvent).
CSC ADK
- B, pop. neagră, treimea medie și proximală - pop. albă, esofagul distal
- alcool, tutun, nitrozamine, def. dietetice în - esofag Barrett
vitamine și minerale (sdr. Plummer-Vinson),
tiloza (predispoziție genetică), acalazia
cardiei, leziuni caustice
SIMPTOME CANCER ESOFAGIAN

• disfagie, scădere ponderală


• metastaze: ganglioni periesofagieni > ficat > plămân.
• stadii precoce – I, IIa
• stadii avansate – IIb, III, IV
• criteriul privind localizarea este folosit doar pentru CSC
• substitute esofagiene: stomac (cm. utilizat), colon și jejun
• abordul abdominal, transhiatal – pentru cei care au avut intervenții toracice majore și
pentru cei cu funcție pulmonară afectată
CHIRURGIE CANCER

• abord Ivor-Lewis: toracotomie dreaptă și laparotomie


• tehnica McKeown: triplu abord, toracotomie dreaptă, abdominal și cervical
• transhiatal: cervical și abdominal

Chimio-radioterapia neoadjuvantă – 5-FU și cisplatina cu iradiere externă de 45 Gy pt.


6-7 săpt.
Tratamentul paliativ: dilatare endoscopică, stenturi, terapia cu laser și terapia
fotodinamică, RCT.
PERFORAȚIA ESOFAGIANĂ

• perforația esofagului cervical  instrumentare endoscopică, traumă


penetrantă. Riscul imediat = sepsisul, infecția se extinde rapid în mediastinul
posterior. Simptome: odinofagie, durerea la flexia gâtului, sensibilitatea bilaterală,
emfizemul subcutanat. Se practică: drenaj, depridare, anastomoza nu este
obligatorie.
• perforațoa esofagului distal  post-dilatare în caz de carcinom, sdr.
Boerhaave.
HERNIILE HIATALE

• I de alunecare, alunecă și JEG prin hiatusul diafragmatic, asociat BRGE.


• II paraesofagiană  risc de încarcerare.
• III combinația celor 2
• IV – hernierea altor organe
• standardul de aur în diagnostic = tranzitul digestiv superior cu sc.
TULBURĂRILE DE MOTILITATE ESOFAGIANĂ

• boal degenerativă a plexului mienteric Auerbach = absența peristaltismului și


relaxării SEI; disfagie pentru solide, apoi lichide; semnul ciocului de pasăre la
tranzitrul baritat. Tratament paliativ, boala nu se vindecă. Miotomie chirurgicală /
intervenție endoscopică, medicamente: nitriți sublingual, BCC.
• Diverticulii esofagieni
• diverticuli de pulsiuni (pseudo-diverticuli) în esofagul proximal și distal; diverticulii de
tracțiune sunt situați în esofagul mediotoracic (adevărați, conțin toate straturile, apar în
urma unei adenopatii inflamatorii)

LEZIUNILE ESOFAGIENE BENIGNE

• TB: leiomiomul – cm. frecventă


• chistul esofagian din adventice
• timora cu celule granulare și polipul fibrovascular – lez. M / SM
CORPII STRĂINI

• sialoree, incapacitatea de a înghiți secreții și dureri toracice


INGESTIA DE SUBSTANȚE CAUSTICE

• cause – afectează tot peretele – stenoze


• endoscopie în max. 24 de ore
• risc de CSC2

S-ar putea să vă placă și