UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| "ION IONESCU DE LA BRAD" IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA ZOOTEHNIE ~NV|}|MNT LA DISTAN}|

Elena Ivas

Lucia Carmen Trinc\

PROCESE METABOLICE ~N ORGANISMELE ANIMALE

2002

INTRODUCERE
Cartea de fa]\ se adreseaz\ studen]ilor anului I a Facult\]ii de Zootehnie, `nv\]\mnt deschis la distan]\ [i cuprinde aspectele generale [i particulare ale biochimiei metabolismelor principalelor clase de substan]e care alc\tuiesc organismul animal. Materialul este structurat pe trei module (IV, V [i VI) fiind continuarea a primelor trei module apar]innd Biochimiei structurale care s-a studiat `n primul semestru; modulele IV [i V cuprind cte dou\ capitole, iar ultimul lucr\rile practice. ~n modulul IV cap. 8 se fac referiri cu priviri la transform\rile de substan]\ [i energie, cu descrierea mecanismelor generale de transformare a constituien]ilor organici fundamentali ai organismelor vii (glucide, lipide, proteine). Metabolsimul glucidic este tratat `n capitolul 9 [i red\ aspecte ale digestiei, absorb]iei [i transportului glucidelor la diferite specii de animale, precum [i c\ile specifice de degradare ale acestora `n condi]ii anaerobe [i aerobe.Tot `n cadrul acestui capitol sunt descrise principalele aspecte ale biosintezei glucidelor [i ale regl\rii metabolismului glucidic. Modulul V, cap. 10 trateaz\ aspecte ale metabolismului lipidic legate de digestie, absorb]ie, transport, procese de degradare [i biosintez\. Tot aici sunt trata]i colesterolul [i corpii cetonici biosintez\ [i degradare precum [i probleme de reglare [i dereglare ale metabolismului lipidic. ~n cap. 11 este descris metabolismul protidelor [i acizilor nucleici [i se refer\ la digestia, absorb]ia [i transportul acestora, procese generale ale catabolismului aminoacizilor [i a componentelor rezultate. Capitolul 12 fiind capitol terminal trateaz\ inter-rela]iile metabolice. Fiecare capitol se `ncheie cu rezumatul acestuia, precum [i cu teste de autoevaluare [i teme de lucru. Modulele IV [i V se `ncheie cu teme de verificare pentru metabolismul glucidic, lipidic [i protidic. Modulul VI cuprinde lucr\rile practice de biochimie calitativ\ [i cantitativ\ privind analiza biochimic\ a lichidelor biologice (urin\, snge, lapte). Autoarele s-au str\duit s\ fac\ aceast\ lucrare ct mai accesibil\, avnd grij\ ca structurarea materialului s\ fie logic\ [i didactic\ [i s\ ajute la formarea viziunii de ansamblu asupra metabolismului ca sistem unitar de manifestare a vie]ii prin reac]ii biochimice; de asemenea este pus\ `n eviden]\ interconexiunea dintre diferitele procese metabolice. Studierea proceselor biochimice din organismul animal vor asigura cuno[tin]ele necesare unei temeinici `n]elegeri [i preg\tiri pentru abordarea disciplinelor de specialitate care, `mpreun\ concur\ la formarea viitorului specialist `n zootehnie.

MODULUL IV CAPITOL 8 : M E T A B O L I S M CONSIDERATII GENERALE

Organismele vii se caracterizeaz\ prin schimburi permanente cu mediul `nconjur\tor, precum [i printr-o autore`nnoire continu\ a componentelor chimice care le alc\tuiesc, propriet\]i cunoscute sub numele de metabolism. Inexistent la materia nevie, metabolismul reprezint\ esen]a vie]ii, `ntruct din el deriv\ toate func]iile de baz\ ale materiei vii: cre[terea, nutri]ia, respira]ia, reproducerea, ereditatea, variabilitatea. Fa]\ de mediul `nconjur\tor, organismele vii se comport\ ca sisteme deschise care vor avea cu mediul `nconjur\tor att schimburi de energie, care se realizeaz\ prin metabolism. Se poate afirma deci c\ metabolismul reprezint\ totalitatea transform\rilor fizice [i chimice, de energie [i informa]ie care au loc `ntr-un organism viu. Metabolismul este un proces unitar alc\tuit din dou\ procese: catabolismul [i anabolismul, care se g\sesc `ntotdeauna `n echilibru. Prin procesul de degradare sau catabolism substan]ele organice (glucide, lipide, proteine) provenite din mediul `nconjur\tor se degradeaz\ `n compu[i mai simpli [i energie, care se depoziteaz\ sau se elimin\. Prin procesul de biosintez\ sau anabolism, organismele vii `[i sintetizeaz\ din substan]ele luate din mediul `nconjur\tor compu[ii structurali [i func]ionali necesari. Un echilibru adecvat `ntre catabolim [i anabolism este obligatoriu pentru buna func]ionare a organismului animal. Metabolismul se refer\ nu numai la schimburile de substan]\ ci [i la schimburile de energie. Astfel, `n cadrul anabolismului, transform\rile chimice care au loc decurg cu consum de energie (reac]ii endoergice), pe cnd `n cadrul catabolismului se produc reac]ii chimice cu
4

eliberare de energie (exergonice). Metabolismul furnizeaz\ energia necesar\ men]inerii vie]ii organismului, energia degajat\ fiind condi]ia de baz\ pentru men]inerea structurii labile a protoplasmei vii. Reducerea aportului de energie, adic\ `ncetarea metabolismului, duce la modific\ri distructibile [i ireversibile `n structura materie vii. Metabolismul cuprinde totalitatea transform\rilor complexe fizice [i chimice pe care substan]ele alimentare le sufer\ `n organism, adic\ digestia, absorb]ia, transportul, metabolismul intermediar [i excre]ia. Digestia reprezint\ totalitatea transform\rilor mecanice (masticarea), fizice (dizolvarea, emulsionarea, `mbibarea )[i chimice (hidroliza, esterificarea, sinteza) pe care alimentele le sufer\ sub ac]iunea enzimelor din aparatul digestiv pn\ ce ajung la forma fizic\ [i chimic\ cea mai simpl\ `n care pot p\trunde `n organism [i pot fi asimilate de acesta. Prin absorb]ie, substan]ele nutritive din hran\ transformate `n componente cu molecule mici, p\trund `n mediul intern al organismului. Circula]ia sngelui asigur\ transportul oxigenului [i a substan]elor nutritive spre toate celulele organismului, precum [i eliminarea prin organele excretoare a compu[ilor corespunz\tori. Metabolismul intermediar cuprinde totalitatea reac]iilor biofizice [i biochimice care au loc la nivel de celul\, procese care intervin `n schimburile dintre protoplasm\ [i substan]ele aduse din exterior. Metabolismul are loc prin secven]e de reac]ii catalizate de enzime cu formarea unui nm\r de produ[i intermediari. Substan]ele care apar `n procesele metabolice se numesc metaboli]i. ~n cadrul metabolismului intermediar se disting dou\ grupe mari de transform\ri:reac]ii de degradare (catabolice); reac]ii de biosintez\ (anabolice)

~n cadrul reac]iilor de degradare substan]ele complexe sunt scindate `n substan]e simple. ~n aceste transform\ri energia eliberat\ este `nmagzinat\ `n leg\turile macroeergice din ATP. Caracteristic pentru procesele catabolice este faptul c\ ele converg spre o cale final\ comun\ dedegradare pn\ la CO2 [i H2O a glucidelor, lipidelor [i protidelor. ~n urma transform\rilor metabolice ale glucidelor, lipidelor [i protidelor rezult\ acid acetic activat care constituie punctul de leg\tur\ anabolic\ [i catabolic\ din organism. Din acid acetic activat se formeaz\ mai multe clase de compu[i organici. Reac]iile de biosintez\ au loc `n sens invers [i anume din substan]e cu structur\ mai simpl\ se sintetizeaz\ enzimatic componen]ii moleculari ai celulei (glucide, lipide, proteine, acizi nucleici). Aceste reac]ii au loc cu consum de energie. Procesele catabolice [i anabolice au loc concomitent `n celul\ [i sunt `nso]ite de schimburi de energie; desf\[urarea acestor procese are loc `n

compartimente celulare distincte cu mecanisme de reglare diferite, ceea ce face ca ele s\ fie ireversibile. ~n procesele metabolice organismul aplic\ cu stricte]e principiul economiei maxime a compu[ilor [i reac]iilor, adic\ pornin de la un num\r mic de compu[i ini]iali s\ se ob]in\ un num\r foarte mare de compu[i intermediari [i finali. Energetica metabolismului ~n cadrul proceselor metabolice transform\rile substan]elor sunt `nso]ite de schimbul [i transformarea energiei; toate reac]iile biochimice sunt `nso]ite de consum sau eliberare de energie. Astfel, reac]iile de descompunere a substan]elor complexe `n substan]e mai simple sunt `nso]ite de obicei de o sc\dere a energiei libere a substan]elor care se transform\, `n schimb sintezele biochimice au loc cu consum de energie. Un efect energetic deosebit de important `l au reac]iile de oxidoreducere, care reprezint\ principala surs\ de energie `n organismul animal.
6

Reac]iile de degradare furnizeaz\ energia necesar\ reac]iilor de biosintez\; orice intensificare a proceselor de biosintez\ `n organismele vii, pentru care este necesar\ energia liber\, trebuie s\ fie `nso]it\ de o intensificare a proceselor de degradare a substan]elor care furnizeaz\ energia necesar\ realiz\rii acestor biosinteze. O mic\ parte din energia catabolic\ este transformat\ `n c\ldur\. Echilibrul chimic care exist\ `ntre diferite procese biochimice se realizeaz\ cu ajutorul anumitor sisteme de reglare, prin mecanisme specifice sau nespecifice. Reac]iile biochimice pot fi controlate enzimatic [i hormonal prin mecanisme interdependente cu ajutorul efectorilor enzimatici. PROCESE GENERALE ~N CATABOLISM Procese de oxidoreducere `n organismele vii Calea de baz\ pentru valorificarea glucidelor, lipidelor, proteinelor este oxidarea biologic\ numit\ [i respira]ia sau proces catabolic prin care moleculele substan]elor nutritive sunt degradate treptat sub ac]iunea oxigenului atmosferic cu formare de CO2 [i eliberare de energie. ~n urma procesului de oxidare biologic\, toate cele trei clase principale de substan]e nutritive (G,L,P) sunt transformate `ntr-un intermediar comun [i anume acetilcoenzima A sau acetatul activ; acesta se catabolizeaz\ `n mitocondrii pn\ la CO2 [i H2O `n prezen]a O2 `n cadrul a dou\ procese: Ciclul Krebs sau ciclul acizilor tricarboxilici, `n care acetatul activ, prin intermediul unor acizi tricarboxilici este transformat `n CO2 [i atomi de hidrogen activa]i sub forma redus\ a coenzimelor unor dehidrogenaze; Lan]ul transportorilor de hidrogen [i electroni numit [i lan]ul respirator sau catena de respira]ie `n care hidrogenul fixat pe dehidrogenaze este activat `n continuare pn\ la starea de proton, prin preluarea electronilor [i transportul acestora la oxigen, pe care-l activeaz\ sub form\ de anion, fiind astfel posibil\ formarea apei: 2 H+ + O2- = H2O

~n anumite etape ale acestei activ\ri `n care se elibereaz\ energie, se formeaz\ [i ATP din ADP [i Pa, proces numit [i fosforilare oxidativ\. Oxidarea biologic\ are loc `n mitocondriile tuturor celulelor animale aerobe sub ac]iunea sistemelor multienzimatice care de la acest nivel catalizeaz\ transform\rile biochimice respective, rolul acesteia fiind `n primul rnd cel energetic. Ciclul Krebs Procesul biochimic prin care acetatul activat (CH3CO SCoA) provenit prin metabolizarea G,L,P, este catabolizat `n scop energetic printr-o succesiune de reac]ii ini]iat\ de condensarea sa cu acidul oxalil acetic, se reia ciclic odat\ cu regenerarea oxalil-acetatului. Etapele procesului Krebs Acetilcoenzima A se condenseaz\ cu acidul oxalil acetic sub ac]iunea citrat sintetazei, avnd loc totodat\ eliberarea hidrolitic\ a coenzimei A. Prima reac]ie este cea de condensare `ntre acidul acetic activat [i acidul oxalil acetic cu formare de acid citric:
COOH O HOOC - H 2C - C - COOH + CH 3- CO SCoA + H2O acetil-CoA acid oxalilacetic
citratsintetaza

CH2 HO - C - COOH + H CH2 COOH acid citric

SCoA

Izomeria acidului citric. Acidul citric pierde o molecul\ de ap\ [i trece `n acid cis-aconitic care sub ac]iunea unei enzime numit\ aconitaz\ fixeaz\ o molecul\ de ap\ [i trece `n acid izocitric: CH2 - COOH HO - C - COOH CH2- COOH Acid citric - H2O CH - COOH C - COOH + H2O CHOH - COOH CH - COOH CH2 - COOH Acid izocitric

CH2- COOH Acid cis-aconitic

Oxidarea acidului izocitric are loc `n prezen]a izocitrat dehidrogenazei cu NAD+ din mitocondrii cu transformarea grupei OH secunde `n grupare cetonic\ cu formarea acidului oxalil succinic, care este decarboxilat spontan la acidul cetoglutaric:
COOH CH - OH HC - COOH CH
2

COOH + NAD+ + - NADH + H C=O HC - COOH CH

2

COOH C=O - CO 2 CH2 CH 2 COOH acid alfa - cetoglutaric

COOH acid izocitric

COOH acid oxalil succinic

Decarboxilarea oxidativ\ a acidului cetoglutaric este realizat\ de un sistem enzimatic complex cu formare de succinil-CoA: CO - COOH + HSCoA + NAD CH2 CH2 COOH acid alfa-cetoglutaric Formarea acidului succinic CO SCoA + CH2 + NADH + H + CO2 CH2 COOH succinil CoA con]ine o leg\tur\

Succenil-CoA

macroergic\ care este `n general utilizat\ pentru formare de ATP din ADP [i fosfat anorganic:
CO SCoA

CH2 CH2 COOH succinil CoA

+ ADP + H3 PO4

CH2 - COOH + ATP + HSCoA CH2 - COOH acid succinic

Oxidarea acidului succinic are loc `n prezen]a succinat dehidrogenazei care are drept coenzim\ FAD-ul cu formare de acid fumaric: CH2 - COOH CH2 - COOH acid succinic + FAD HOOC - CH HC - COOH acid fumaric + FADH2

Hidratarea acidului fumaric are la dubla leg\tur\ `n prezen]a fumarazei cu formarea acidului malic:

HOOC - CH HC - COOH acid fumaric

+ H2O

HOOC - CH 2 HO - CH - COOH acid malic

Oxidarea acidului malic are loc `n prezen]a malat-dehidrogenazei cu NAD+, la acid oxalilacetic:
HO - CH - COOH CH2 - COOH acid malic + + NAD O = C - COOH + + NADH + H

CH2- COOH acid oxalilacetic

Bilan]ul energetic al ciclului ATC. Acest ciclu constituie o surs\ principal\ de energie pentru organism. Organismul utilizeaz\ aceast\ energie `n mare parte pentru men]inerea temperaturii corpului [i `n alt\ parte ca energia chimic\ cu formare de ATP c[tigat\ prin fosforilare oxidativ\. Un mol de NADH + H+ este echivalent cu 3 moli de ATP, iar un mol de FADH2 este echivalent cu 2 moli de ATP (coerspunde la o cantitate total\ de 12 moli ATP). Catena de respira]ie [i fosforilarea oxidativ\ Formarea apei din hidrogenul reultat prin dehidrogenarea substratelor [i oxigenul preluat din aer este procesul metabolic hot\rtor `n producerea de energie [i are loc `n mitocondriile fiind continuare a ciclului Krebs. Energia reac]iei de formare a apei se elibereaz\ trptat prin parcurgerea unei catene de sisteme redox alc\tuit\ din transportori [i e-: NADH+ + H +, FAD, coenzima Q, citocromii b, c1, c, a [i a3. Coenzimele care particip\ la procesele redox pot fi `n stare redus\ sau oxidat\, unele pot prelua hidrogenul de la substrat reducndu-se, altele preiau numai electronii. Succesiunea lor `n catena de respira]ie depinde de valoarea poten]ialului redox a substratelor.

10

Coenzima ini]ial\ depinde de poten]ialul redox al substratului, iar cea final\ trebuie s\ fie capabil\ s\ transfere electronii oxigenului [i s\-l transforme `n O2-: acesta este citocromul a3 care este u[or autooxidabil. Schematizat, un lan] respirator poate fi reprezentat astfel:
RH2 - 2 H
+ + NADH + H - 2 H +

FADH2 - 2 H FAD

CoQH2 - 2 H CoQ
+

2cit Fe

2+

2 cita3 Fe 2 +

- 2e R NAD 1/2 O 2
+ 2 e2 citFe3 +

2cita3Fe

3+

- 2e

2-

2-

+ 2H

H2O

Lungimea lan]ului respirator, dat de num\rul [i natura coenzimelor participante la transportul hidrogenului [i electronilor este dat de poten]ialul redox al substratului. Oxidarea fosforilant\ este procesul prin care energia eliberat\ odat\ cu transportul hidrogenului este utilizat\ pentru fosforilarea ADP la ATP. Leg\tura macroergic\ se poate forma numai `n unele etape ale lan]ului de oxidare [i anume `n acele etape `n care energia eliberat\ este mai mare dect energia deformare a leg\turii macroergice. ~n schema lan]ului respirator se formeaz\ 3 moli de ATP `n etapele: NADH2/FAD;CoQH2/cit c1Fe3+ [i cit a3Fe2+/oxigen. Ca o regul\ general\, la toate lan]urile de oxidare, cnd `ncep cu coenzimele NAD+ sau NADP se vor forma 3 leg\turi macroergice, iar cele care `ncep cu FAD vor forma dou\ leg\turi macroergice. Rezumat cap. 8: Metabolism Metabolism: - catabolism -anabolism Transform\ri metabolice comune : - respira]ia celular\: -oxidarea carbonului: ciclul ATC -oxidarea hidrogenului: lan]ul respirator mitocondrial; -formarea ATP prin fosforilare oxidativ\ cuplat\ cu lan]ul respirator mitocondrial.
11

CAPITOL 9: METABOLISMUL GLUCIDELOR ~n procesele generatoare de energie din organism metabolismul glucidelor ocup\ un loc central, glucidele asigurnd cea mai mare parte peste 50% - din energia necesar\ desf\[ur\rii activit\]ii celulare. ~n deosebi celula nervoas\ este dependent\ de glucoz\ ca surs\ de energie. ~n organismele animalelor superioare glucoza poate constitui depozite de energie sub form\ de glicogen hepatic sau muscular. La plante acest rol `l `ndepline[te cu prioritate amidonul. Animalele fiind organisme heterotrofe `[i procur\ glucidele pe cale exogen\, prin alimenta]ie, din regnul vegetal [i numai cnd aportul acestora este insuficient [i pe cale endogen\, prin metabolizarea altor substan]e neglucidice, `n special a proteinelor. Metabolismul general al glucidelor cuprinde transform\ri: digestia, absorb]ia, transportul, depozitarea, metabolismul intermediar [i excre]ia. Digestia glucidelor Glucidele preluate din hran\ se g\sesc `n cea mai mare parte sub form\ de oligo-[i poliglucide (amidon, celuloz\) cu molecule complexe care nu pot fi absorbite direct prin membrana gastrointestinal\, ci numai sub form\ de monoglucide sau al]i metaboli]i cu molecule mici; de acea glucidele sunt supuse unor transform\ri biofizice [i biochimice cunoscute sub numele de digestie [i care constau `n principal `n scindarea hidrolitic\ a acestora pe traiectul digestiv, sub ac]iunea unor enzime specifice. Digestia glucidelor decurge diferen]iat la animalele monogastrice fa]\ de poligastrice, la mamifere fa]\ de p\s\ri, din care cauz\ se impune tratarea separat\ a acstora. Digestia glucidelor la animalele monogastrice ~n cavitatea bucal\ hrana este supus\ `ntr-o m\sur\ mai mare transform\rilor biofizice [i mai pu]in transform\rilor biochimice, aceste din urm\
12

constau `n hidroliza par]ial\ a amidonului sub ac]iunea - amilazelor salivare cu formare de dextrine [i eventual monoglucide. La nivelul stomacului amidonul este hidrolizat `n continuare `n timp ce oligoglucidele [i celuloza nu pot fi digerate. ~n intestinul sub]ire amidonul, glicogenul [i oligoglucidele sufer\ o transformare hidrolitic\ complet\ pn\ la stadiul de monoglucide. ~n intestinul gros celuloza este transformat\ printr-un proces complex realizat de microorganismele saprofite. Celuloza este par]ial transformat `n glucoz\ [i aceasta din urm\ prin fermenta]ie anaerob\ `n acizi inferiori (acetic, propionic, butiric,lactic) [i `n unele substan]e gazoase (CH4, H2, CO2, etc.). Erbivorele monogastrice valorific\ celuloza `n propor]ie de circa 90%. ~n final, forma prevalent\ sub care se absorb glucidele este monoglucidul, `ndeosebi glucoza [i fructoza.

Digestia glucidelor la rumeg\toare Rumeg\toarele au stomacul format din 4 compartimente: 3 prestomace (rumen, re]ea [i foios) [i stomacul propriu-zis. Celuloza, care predomin\ `n hrana rumeg\toarelor, va suferi un proces complex de digestie sub ac]iunea enzimelor (celulaze) secretate de c\tre microorganisme, deoarece prestomacele nu secret\ enzime proprii. ~n prezen]a unei cantir\]i mari de ap\, microorganismele transform\ toate glucidele, inclusiv celuloza prin hidroliz\ `n oze. Acestea la rndul lor sunt fermentate pn\ la acizii inferiori care sunt absorbi]i ca atare la nivelul rumenului [i gaze. O mic\ parte din glucidele solubile ajung `n stomacul propriu-zis, apoi `n intestinul sub]ire unde sunt absorbite. ~n urma acestor procese de fermenta]ie acid\ pH-ul lichidului ruminal r\mne totu[i u[or aclalin, datorit\ sistemelor tampon de bicarbona]i [i fosfa]i din

13

saliva diglutit\ care imprim\ con]inutului s\u un pH = 5,5 7,5 favorabil dezvolt\rii florei microbiene. Digestia glucidelor la p\s\ri este diferit\ fa]\ de mamifere [i aceasta datorit\ lipsei enzimelor de la nivelul cavit\]ii bucale, a gu[ei, [i stomacului, unde transform\rile la care este supus\ hrana sunt mai ales biofizice. ~n schimb datorit\ bacteriilor prezente de-a lungul `ntregului tract intestinal `ncepnd de la gu[\, glucidele inclusiv celuloza sunt scindate `n totalitate. Scindarea bacterian\ a celulozei este deosebit de intens\ `n cecum `n regiunea proximal\ a intestinului gros. Absorb]ia glucidelor are loc la nivelul intestinului sub]ire sub form\ de monoglucide [i este `n strns\ leg\tur\ cu o serie de transform\ri biofizice [i biochimice care au loc la acest nivel. Absorb]ia ozelor poate avea loc [i `n cavitatea bucal\ sau stomac, dar numai `ntr-o m\sur\ mai mic\. Absorb]ia intestinal\ a pentozelor [i hexozelor `n stare liber\ are loc prin difuzie simpl\, fizic\, f\r\ consum de energie cu viteze ce depind de natura ozei `n ordinea: galactoz\ > fructoz\ > manoz\ > xiloz\ > arabinoz\. ~n general hexozele au o vitez\ de absorb]ie mai mare dect pentozele. ~ntr-o m\sur\ mai mic\ are loc [i o absorb]ia activ\ a hexozelor care implic\ fosforilarea lor `n celulele intestinale sub ac]iunea hexozokinazelor ceea ce m\re[te viteza lor de absorb]ie. Acest proces activ necesit\ un mare consum de ATP, este reglat de hormonii corticosuprarenali [i stimulat de unele vitamine din complexul B. Prin fosforilare, hexozele sunt transformate `n esteri fosforici, form\ sub care sunt absorbite prin peretele intestinal.

14

Transportul [i depozitarea glucidelor: ~n urma procesului de absorb]ie hexozele defosforilate sunt vehiculate `mpreun\ cu celelalte oze, sub form\ liber\, pe cale sanguin\, spre diferite

]esuturi [i organe, `n func]ie de nevoile lor energetice sau biosintetice. Principala oz\ circulant\ este glucoza, iar glicogenul este forma de depozitare. ~n metabolismul glucidelor ficatul are un rol important ca organ de tranzit al acestora `ntre intestin [i circula]ia general\. Ficatul transform\ toate ozele `n glucoz\ [i las\ s\ treac\ `n circula]ia sanguin\ o cantitate mic\ pentru a asigura o concentra]ie constant\ a acesteia, numit\ glicemie. Glicemia are valori relativ constante (40-100mg/100ml snge) la diferite specii de animale. Restul de glucoz\ este transformat\ [i depozitat\ sub form\ de glicogen. Procesul de biosintez\ a glicogenului se nume[te glicogenogenez\. iar procesul de transformare `n glucoz\ a substan]elor neglucidice se nume[te

gluconeogenez\. La toate aceste transform\ri, la care se adaug\ lipogeneza din glucide, un rol important `l joac\, pe lng\ o serie de enzime [i urm\torii hormoni: insulina, glucagonul, adrenalina, hormonii hipofizari [i corticosuprarenali. Catabolismul glucidelor Organismul animal preia glucidele sub form\ de oze pe care ficatul le transform\ `n glucoz\ prin reac]ii de izomerizare, epimerizare. Glucoza din snge `n stare liber\, circulant\ este preluat\ de c\tre celule [i fosforilat\ sub ac]iunea hexokinazei la glucozo-6-fosfat. Esterul 6 fosforic al glucozei reprezint\ forma metabolic activ\ a glucozei fiind componenta de plecare pentru aproape toate transform\rile glucidelor. Degradarea glucozo-6-fosfatului are loc pe mai multe c\i, cele mai importante fiind: - glicoliza, proces anaerob prin care glucoza este degradat\ la acid lactic; - glicogenoliza, proces de degradare anaerob\ a glicogenului la acid lactic;

15

- calea aerob\, la acid piruvic, iar prin intermediul ciclului Krebs [i a lan]ului respirator cuplat cu fosforilarea oxidativ\, pn\ la dioxid de carbon [i ap\ cu eliberarea unei cantit\]i considerabile de energie.

Catalismul anaerob al glucidelor. Glicoliza. Glicoliza sau calea metabolic\ Embden-Meyerhoff-Parnas reprezint\ o cale de degradare anaerob\ a glucozei - provenit\ din glucoz\ liber\ sau glicogen - pn\ la acid lactic. Glicoliza are loc `n toate celulele, se desf\[oar\ `n 11 etape, fiind catabolizat\ de enzime specifice solubilizate `n citoplasm\. Energia eliberat\ `n cadrul procesului se `nmagazineaz\ `n moleculele de ATP. ~n ]esutul muscular glicoliza `ncepe de la glicogen, `n celelalte ]esuturi de la glucoz\. Etapele glicolizei 1. Fosforilarea glucozei. Pentru a intra `n procesul de glicoliz\, glucoza este activat\ prin fosforilarea sa cu ATP [i formarea de glucozo-6-fosfat. Reac]ia decurge `n prezen]a glucokinazei [i a ionilor de Mg2+:
CH2OH O H H OH H OH HO OH H H Glucoza CH2OPO3 ATP ADP O H H H OH H hexokinaza OH HO glucokinaza OH H glucozo-6-fosfat Ester Robison
2-

Reac]ia decurge cu o sc\dere mare a energiei libere (4 Kcal/mol) ceea ce `nseamn\ c\ practic este ireversibil\. Glucozo-6-fosfatul are o pozi]ie cheie `n metabolismul glucidic, fiind metabolizat `n sens catabolic sau anabolic. 2. Izomerizarea glucozo-6-fosfatului la esterul fructozo-6-fosfat sub ac]iunea glucozofosfatizomerazei din mu[chi:

16

CH2- O - P H HO H OH H O H OH 30% aldolaza 70% P - OH2C

OH H G-6-P

CH2OH H OH OH H HO H F-6-P

Aceast\ etap\ este o reac]ie de echilibru `ntre forma piranozic\ (aldoz\) [i cea furanozic\ (cetoz\), pentru raportul de 7/3. 3. Fosforilarea ireversibil\ a fructozo-6-fosfatului la fructoza-l,6difosfat. Aceast\ fosforilare necesit\ ATP ca donor de fosfat precum [i prezen]a fosfofructokinazei [i a ionilor de Mg2+; Reac]ia este ireversibil\, `ntruct decurge cu o sc\dere mare de energie liber\ (3,4 Kcal/mol).

P - O H2C

O CH2OH H OH OH H OH H F - 6- P

ATP

ADP

P O H2C

Fosfofructokinaza

O CH2O P H OH OH H OH H F - 1,6- P

Fosfofructokinaza eate o enzim\ alosteric\, foarte pu]in activ\, fiind un factor limitant al vitezei de reac]ie `n ]esutul hepatic; concentra]iile mari de ATP [i citrat inhib\ enzima, `n timp ce AMP [i AMP-ciclic, o activeaz\. 4. Scindarea fructozo 1,6 difosfatului cu formarea fosfa]ilor de trioz\ sub ac]iunea aldolazei (fructozo-1,6-difosfatliaza); scindarea are loc la nivelul leg\turii C3-C4:
CH2O- P C=O HO - C - H H - C - OH H - C - OH CH2O - P F - 1,6 - P CH2O- P C=O + CH2OH dihidroxiaceton- fosfat H-C=O H - C - OH CH2O - P aldehida - 3fosfoglicerica

17

Reac]ia este reversibil\ echilibrul fiind favorabil fructozei; pe m\sur\ `ns\ ce se formeaz\ fosfa]ii de trioz\ ace[tea sunt rapid transforma]i, ceea ce face ca echilibrul s\ fie u[or deplasat la dreapta, pn\ la scindarea `ntregii cantit\]i de fructozo-l,6- difosfat. 5.Interconversia izomerazei: fosfa]ilor de trioz\ sub ac]iunea trioz\-fosfat

CH2 - O - P C=O CH2OH dihidroxiacetonfosfat (96,5%)

H-C=O H - C - OH CH2 - O - P aldehida - 3-fosfoglicerica (3,5%)

Dintre cei doi fosfa]i de trioz\, numai aldehida poate fi transformat\ `n reac]iile urm\toare ale glicolizei; prin scoaterea ei permanent\ din sistem, echilibrul reac]iei se deplaseaz\ spre dreapta pn\ la transformarea total\ a

dihidroxiacetonfosfatului. Aceast\ reac]ie `nchie primul stadiu al glicolizei [i anume cel al hexozofosfa]ilor, care este consumator de energie. 6. Transformarea aldehidei-3-fosfoglicerice `n acid 1,3-difosfogliceric este o reac]ie de oxidoreducere fosforilant\ catalizat\ de gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenaza care are coenzim\ NAD+:
H-C=O H - C - OH H2C- O - P + NAD + H3PO 4
+

O=C-O H - C - OH

PO 3 H2 + NADH + H+

CH2 - O - P Acid 1,3 difosfogliceric (11,8 Kcal/mol)

Aceast\ etap\ este foarte important\ din punct de vedere energetic, deoarece `n cadrul ei, concomitent cu procesul de oxidare, are loc [i un proces de conservare a energiei rezultate din oxidare, sub forma compusului acilfosfat macroergic acidul 1,3 difosfogliceric, care prin hidroliza sa poate elibera 11,8

18

Kcal/mol. Aceast\ reac]ie face trecerea de la cel de-al doilea stadiu al glicolizei care este generator de energie. 7. Defosforilarea acidului 1,3-difosfogliceric la acid 3 fosfogliceric `n prezen]a ATP-ului, a fosfoglicerokinazei [i a ionilor Mg2+:

O = C - O PO3H2 H - C - OH

+ ADP Mg

+2

COOH H - C - OH + ATP CH2 - O - P Acid 3 fosfogliceric

CH2 - O - P Acid 1,3 difosfogliceric

~n aceast\ transformare leg\tura fosfat macroergic\ a acidului 1,3 difosfogliceric este cedat\ unei molecule de ADP cu formare de ATP; se realizeaz\ astfel transferul fosfatului din gruparea acil-fosfatic\ pe molecula de ADP.Cele dou\ etape 6 [i 7 sunt strns legate energetic, astfel c\ energia degajat\ `n reac]ia de oxidare nu se elibereaz\ sub form\ de c\ldur\, ci este `nglobat\ `n leg\tura macroergic\ acilfosfat [i apoi transferat\ ADP-ului cu formare de ATP, rezervorul de energie al organismului. 8. Izomerizarea acidului 3 fosfogliceric la acid 2 fosfogliceric sub ac]iunea unei fosfogliceromutaze [i a unor cantit\]i difosfogliceric, cu rol de coenzim\:
COOH H - C - OH COOH + H-C-O- P COOH H-C-O- P COOH + H-C-O- P

mici de acid 2,3

CH2 - O - P CH2 - O - P Acid 3 fosfogliceric Acid 2,3 difosfogliceric

CH2 - OH CH2- O - P Acid 2,3 difosfoglicericAcid 2 fosfogliceric

9. Deshidratarea acidului 2-fosfogliceric la acid 2-fosfoenolpiruvic, compus macroergic:

COOH H-C-O- P H 2 C- OH Acid 2 fosfogliceric enolaza Mg
+2

COOH C-O P + H2O

CH 2 Acid fosfoenolpiruvic (P.E.P.)

19

Formarea acidului fosfoenolpiruvic are o deosebit\ importan]\ energetic\, deoarece acest compus con]ine o grupare macroergic\ fosfoenolic\ provenit\ dintr-o leg\tur\ esterfosforic\, f\r\ participarea unei reac]ii de oxidare din afar\. Prin hidroliza acestei leg\turi macroergice es elibereaz\ o cantitate mare de energie (14,8 Kcal/mol). 10. Transformarea acidului 2-fosfoenolpiruvic `n acid piruvic sub ac]iunea piruvatkinazei:
COOH C-O P + ADP COOH C - OH + ATP CH2 Acid enolpiruvic

CH2 Acid - 2 - P - enolpiruvic

Prin tautomerizare acidul enolpiruvic trece `n acid piruvic:

COOH C - OH CH2 Acid enolpiruvic COOH C=O CH3 Acid piruvic

Piruvatkinaza din mu[chi [i ficat are rol de reglare [i necesit\ ionii de Mg2+ Mn2+ [i K+; ionii de Ca2+ inhib\ enzima.Acidul piruvic format `n aceast\ etap\ prezint\ importan]\ deosebit\ deoarece poate suferi ulterior o serie de transform\ri chimice a c\ror natur\ [i direc]ie depind de condi]iile de oxigenare a ]esuturilor [i de particularit\]ile specifice ale acestora. Aceast\ transformare este de asemenea foarte important\ din punct de vedere energetic [i metabolic: transferul fosfatului pe ADP face ca energia leg\turii macroergice s\ fie `ncorporat\ `n ATP folosit ulterior la fosforilarea glucozei. Acidul piruvic format `n aceast\ etap\ constituie un metabolit important reprezentnd punctul de plecare `n catabolizarea aerob\ a glucozei [i totodat\

20

punct de leg\tur\ cu metabolismul proteinelor. ~n condi]ii de anaerobioz\ acidul piruvic este convertit la acid lactic. 11. Reducerea acidului piruvic la acid lactic reprezint\ ultima etap\ a glicolizei catalizat\ de lactatdehidrogenaza (LDH) care necesit\ NADH.
COOH C = O + NADH + H+ CH3 Acid piruvic (LDH) COOH HO - C - H + NAD CH3 Acid L lactic
+

Coenzima oxidat\ (NAD+) este refolosit\ `n etapa a 6 a glicolizei `n felul acesta se realizeaz\ cuplarea proceselor reductive cu cele oxidative. Lactat dehidrogenza (LDH) este prezent\ `n toate ]esuturile. Produsul final de metabolizare a glucozei `n ]esuturile animale este acidul lactic; acesta se g\se[te `n echilibru dinamic cu acidul piruvic `n raport de 10/1 `n func]ie de gradul de oxigenare al ]esutului. Acidul lactic format este transportat de c\tre snge la ficat, unde este par]ial oxidat aerob sau poate fi reconvertit `n glucoz\. Glicoliza se desf\[oar\ deosebit de intens `n mu[chi, iar acumularea acidului lactic `n ]esutul muscular, `n timpul efortului de lung\ durat\ provoac\ febra muscular\ datorit\ apari]iei acidozei lactice. Un exemplu de acidoz\ lactic\ `l formeaz\ acidoza rumenal\ determinat\ de consumul excesiv de glucide. Importan]a deosebit\ a glicolizei const\ `n aceea c\ pe parcursul etapelor care dureaz\ 20-30 secunde se elibereaz\ treptat [i `n cantit\]i mici energie acumulat\ `n molecula glucozei, astfel c\ organismul o poate folosi `n mod ra]ional. Bilan]ul energetic al glicolizei, se poate calcula f\cnd diferen]a `ntre num\rul de ATP rezulta]i `n timpul procesului [i num\rul de ATP consuma]i, astfel `n etapele de formare a glucozo-6-fosfatului [i de formare a fructozo-1,6difosfatului (etapele 1 [i 3) se consum\ 2 moli ATP pentru un mol glucoz\. ~n etapele urm\toare (7 [i 10) se sintetizeaz\ cte l mol ATP pentru o jum\tate mol
21

de glucoz\, astfel: `n etapa a 7 a se sintetizeaz\ 1 mol ATP pentru mol glucoz\, adic\ 2 moli ATP pentru 1 mol glucoz\ (1 mol glucoz\ se transform\ `n 2 moli acid 1,3 DPG). ~n etapa a 10 a se sintetizeaz\ tot 1 mol ATP pentru mol glucoz\, ceea ce `nseamn\ 2 moli ATP pentru l mol glucoz\ (2 moli acid 1,3 DPG formeaz\ 2 moli acid piruvic). Bilan]ul energetic este deci de 4 moli de ATP sintetiza]i -2 moli ATP consuma]i = 2 moli ATP c[tiga]i pentru 1 mol glucoz\ catabolizat\ la acid lactic pe cale glicolitic\, `n condi]ii anaerobe: 1 mol glucoz\ + 2 ADP + 2Pi = 2 moli acid lactic + 2 ATP + 2 H2O. Energia eliberat\ prin glicoliz\ este relativ mic\, dar prezint\ o importan]\ deosebit\ `ntruct este asigurat\ organismului \i `n absen]a oxigenului. Din energia chimic\ produs\ `n timpul glicolizei, `n jur de 30% este `nmagazinat\ `n leg\turile macroergice din ATP, restul degajndu-se sub form\ de c\ldur\.

Teme de lucru/Activit\]i Scrieti ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de c\tre fosforilaz\. Scrieti ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de c\tre hexokinaz\. Scrieti ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de c\tre aldolaz\. Scrieti ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de c\tre piruvat kinaza. Scrie]i reac]ia global\ a glicolizei. Care este bilan]ul energetic al glicolizei? Care este enzima cheie `n glicoliza anaerob\? Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice catalizate de c\tre aceast\ enzim\.

GLICOGENOLIZA
22

~n ]esutul muscular glicoliza `ncepe de la glicogen; acesta este un glucan format din molecule de - glucopiranoz\ legate 1,4 [i 1,6 - - glicozidic [i reprezint\ forma de rezerv\ `n glucoz\ a organismului animal. Glicogenoliza reprezint\ procesul de transformare a glicogenului `n acid lactic [i are ca scop eliberarea rapid\ a rezervei de glucoz\ `n cazul eforturilor fizice. Pentru a intra `n secven]a glicolitic\, sunt necesare mai multe etape, astfel: Fosforoliza glicogenului sub ac]iunea acidului fosforic [i `n prezen]a fosforilazei, `n urma c\reia se scindeaz\ resturile terminale de glucoz\ de la cap\tul nereduc\tor al lan]ului cu formare de glucozo 1 fosfat; (glucan)n + H3PO4 = (glucan)n 1 + G 1 P ~n timpul fosforolizei se scindeaz\ leg\tura 1,4 - - glicozidic\ de la cap\tul catenei, iar restul glucozil este transferat pe fosfatul anorganic. ~n acest proces ac]ioneaz\ forma activ\ a fosforilazei (a) ob]inut\ din forma inactiv\ (b) printr-un proces endergonic de fosforilare cu ATP.

4 ATP 4 ADP Fosforilaza a Fosforilaza b - 4 H3PO4

La nivelul ficatului fosforilaza este activat\ de c\tre AMP-ciclic [i reglat\ de hormonii hiperglicemian]i (adrenalina [i glucagon), iar `n mu[chi numai de c\tre adrenalin\.Activarea fosforilazei b are loc mai cu seam\ cnd este necesar\ producerea unei cantit\]i mai mari de glucoz\ `n cazul unui efort fizic intens. ~n cazul amilozei procesul continu\ pn\ la transformarea complet\ a catenelor liniare `n G 1 P.~n cazul amilopectinei partea ramificat\ a glicogenului fosforilaza `[i `nceteaz\ activitatea cu 4 resturi de glucoz\ `naintea ramifica]iilor 1,6 - - glicozidice. La acest nivel intervin enzimele de deramificare: 1,4 1,6 glucantransferaza [i 1,6 glucozidaza care catalizeaz\

23

transferul a 3 resturi de glucoz\ din partea ramificat\ `n partea liniar\, continuat\ de scindarea hidrolitic\ a restului de glucoz\ legat 1,6. Dup\ scindarea leg\turilor 1,6 procesul de fosforilaz\ continu\ pn\ la transformarea complet\ a glicogenului `n G 1 P. Etapa a doua a glicogenolizei const\ `n izomerizarea G 1 P la G 6 P sub ac]iunea glucofosfomutazei. ~n continuare G 6 P poate fi degradat pe calea glicolizei pn\ la acid lactic sau poate fi defosforilat la glucoz\. Bilan]ul energetic al glicogenolizei este de 3 moli ATP, deoarece fa]\ de glicoliz\, se consum\ numai un mol de ATP (este exclus\ fosforilarea glucozei, deci din cei 4 moli sintetiza]i se va sc\dea 1 mol consumat) aceast\ energie este de mare importan]\ deoarece unele celule cum ar fi eritrocitele `[i procur\ numai pe aceast\ cale energia necesar\. Catabolizarea aerob\ a glucozei. Prin degradarea glicolitic\, `n condi]ii anaerobe, glucoza este transformat\ `n acid lactic. ~n condi]ii aerobe, deci `n cazul unui raport `ndestul\tor de oxigen, etapa ultim\ a glicolizei formarea acidului lactic nu mai are loc deoarece coenzima NADH + H+ nu mai transfer\ hidrogenul [i electronii acidului piruvic ci prin lan]ul de oxidoreducere (respirator) `i transfer\ oxigenului cu formare de ap\. Acidul piruvic format `n citoplasm\ trece `n mitocondrie, unde urmeaz\ dou\ c\i de metabolizare: decarboxilarea oxidativ\ cu formarea acidului acetic activat (acetil coenzima A); carboxilarea cu ob]inerea acidului oxalilacetic. Decarboxilarea oxidativ\ a acidului piruvic este un proces complex, ireversibil, `n mai multe etape catalizate de un complex multienzimatic- piruvat dehidrogenaza, care implic\ urm\torii factori: CoA, NAD+, acid lipoic, FAD, tiaminpirofosfat (TPP) [i Mg2+. Reac]ia global\ catalizat\ de acest sistem este urm\toarea: CH3 CO COOH + NAD+ + HSCoA = CH3CO SCoA + NADH + H++ CO2
24

Reac]ia decurge cu o sc\dere apreciabil\ a energiei libere, din care cauz\ este considerat\ ireversibil\. Acetil coenzima A, format\ `n urma decarboxil\rii oxidative a acidului piruvic, va fi oxidat\ ulterior `n ciclul Krebs pn\ la CO2 [i H2O. Carboxilarea acidului piruvic. Dioxidul de carbon asimilat de organismele animale produce carboxilarea acidului piruvic cu formare de acid oxalilacetic.Reac]ia este catalizat\ de piruvatcarboxilaza [i necesit\ prezen]a biotinenzimei drept coenzim\: CH3 CO COOH + CO2 HOOC CO CH2 - COOH

Cele dou\ substan]e provenite din carboxilarea oxidativ\ [i decarboxilarea acidului piruvic vor intra ulterior `n ciclul Krebs [i lan]ul respirator unde se vor transforma `n CO2, H2O [i energie.

Alte c\i de degradare ale glucidelor Calea pentozo-fosfa]ilor ({untul pentozo-fosfa]ilor) Calea pentozo-fosfa]ilor reprezint\ o cale de degradare anaerob\ oxidativ\ a glucozei, fiind o cale suntat\ care ocole[te o serie de etape ale glicolizei. Aceast\ cale este dependent\ de glicoliz\, unii intermediari ai acesteia participnd la glicoliz\. Procesul are loc cu prioritate `n ficat, ]esutul adipos, glanda mamar\ `n lacta]ie, eritrocite, `n prezen]a enzimelor amplasate `n faza solubil\ a citoplasmei. Pe aceast\ cale secundar\ de degradare este transformat\ aproximativ 10-30% din cantitatea de glucoz\. Calea pentozo-fosfa]ilor cuprinde dou\ etape: -sinteza pentozelor din hexoze; -sinteza hexozelor din pentoze.

25

Sinteza pentozelor din hexoze se realizeaz\ printr-o succesiune de reac]ii `n care glucozo-6-fosfatul este dehidrogenat [i decarboxilat la ribulozo-5-fosfat sub ac]iunea unor enzime specifice, NADP-dependente, astfel: dehidrogenarea glucozo-6-fosfatului la lactona acidului 6-fosfogluconic este ini]iat\ de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza (GPDH) cu NADP drept coenzim\, ca acceptor de hidrogen [i electroni. 6-P-glucolactona este hidrolizat\ de c\tre glucono lactonaz\ la acid 6-Pgluconic:
COOH CH2O P H2O HCOH O CH2O P GDPH HOCH O O OH HCOH OH OH OH + OH OH + HCOH NADP NADPH + H OH CH2O - P G-6-P 6-P-glucolactona Ac. 6-P-gluconic

~n reac]ia urm\toare, catalizat\ de 6-P-gluconat dehidrogenaza (PGDH) are loc concomitent o dehidrogenare la C3 cu formare de acid 3-ceto-6-P-gluconic urmat\ de o decarboxilare la C1 cu formarea unei cetopentoze, ribulozo-5-fosfatul:
COOH COOH HCOH HCOH + NADP NADPH + H HOCH C=O HCOH HCOH CO2 HCOH HCOH CH2O - P CH2O - P acid 3 -ceto-6-PAc. 6 - P - gluconic gluconic CH2OH C=O HCOH HCOH CH2O- P Ribolozo-5-P

Prin epimerizare [i izomerizare ribulozo-5-fosfatul se transform\ `n xilulozo-5-fosfat, respectiv ribozo-5-fosfat:

H-C=O HCOH HCOH HCOH CH2O - P Ribulozo-5-P izom. CH2O H C=O HCOH HCOH CH2O - P Ribulozo-5-P epim. CH2OH C=O HOCH HCOH CH2O - P xiluloza-5-P

26

Rezult\ c\ oxidarea unui mol de glucozo-6-fosfat este `nso]it\ de formarea unui mol de CO2 [i 2 moli de NADPH+. Reac]ia global\ este urm\toarea: Glucozo-6-fosfat + 2 NADP+Ribozo-5-fosfat + CO2 + 2 NADPH + 2H+ NADPH2 este folosit `n reac]iile de biosintez\, `n special cele ale acizilor gra[i, din citoplasma extramitocondrial\, iar ribozo-5-fosfatul este un precursor `n sinteza nucleotidelor. Sinteza hexozelor din pentoze ~n celule ribozo-5-fosfatul este transformat par]ial `n hexozo-fosfa]i prin reac]ii de transcetoliz\ [i transaldoliz\ catalizate de transcetolaze [i transaldolaze. a). Transcetolaza catalizeaz\ transferul unei grup\ri C2 glicol-aldehidice (CH2OH-CO-) de la xilulozo-5-fosfat la ribozo-5-fosfat cu formare de sedoheptulozo 7-fosfat [i gliceraldehid-3-fosfat, prin care se face leg\tura cu secven]a glicolitic\:
CH2OH C=O trans. cetolaza HOCH HCOH HCOH HCOH CH2OP Sedoheptulozo-7-P + H-C=O HCOH CH2O - P glicer-aldehida-3-P

CH2OH C=O HOCH HCOH CH2O - P xiluloza-5-P +

O=C-H HCOH HCOH HCOH CH2O - P Ribozo-5-P

Coenzima transcetolazei este tiaminpirofosfatul (TPP) care leag\ [i transfer\ cei doi carboni. b). Cei doi produ[i forma]i intr\ `n reac]ia catalizat\ de transaldolaz\ care transfer\ o grupare de dihidroxiaceton\ (3 C) de la sedoheptulozo-7-fosfat la gliceraldehid-3-fosfat:

27

CH2OH C=O HOCH HCOH HCOH HCOH CH2O - P +

HC = O HCOH

trans.

HC = O HCOH

CH2OH C=O

aldolaze + HOCH HCOH CH2O - P HCOH CH2O - P glicer-aldehida-3-P HCOH Eritrozo-4-P CH2O - P CH2OP F-6-P

Sedoheptulozo-7-P

~n urma transferului rezult\ fructozo-6-fosfatul, care face leg\tura cu glicoliz\, [i eritrozo-4-fosfatul. c). Din nou intrevin transcetolaza care transfer\ o grupare C2 (glicolaldehid\) de pe xilulozo-5-fosfat pe eritrozo-4-fosfat:

CH2OH C=O HOCH HCOH CH2O - P X-5-P +

H-C=O HCOH HCOH CH2O - P Eritrozo-4-P trans. cetolaza

CH2OH C=O HOCH HCOH HCOH CH2O - P F-6-P + H-C=O HCOH CH2O - P glicer-aldehida-3-P

Din reac]ie au rezultat noi intermediari ai glicolizei . Reac]iile catalizate de transcetolaze [i trnasaldolaze asigur\ interconversia pentozo-[i hexozo-fosfa]ilor: donorii de C2[i C3 sunt cetoze, iar acceptorii sunt aldoze. Fosfa]ii de trioz\ se pot tranasforma `n intermediari ai glicolizei astfel: d). 2 triozo-fosfat fructozo-1,6-P e). fructozo-1,6-P + H2O F-6-P + Pi f). F-6-P G-6-P

28

Odat\ cu formarea G-6-P procesul se poate relua . Procesul permite ocolirea unor etape ale glicolizei care au loc cu consum de ATP (F-6-P + ATP) [i produce mari cantit\]i de fosfa]i de trioz\. ~n ceea ce prive[te aspectul energetic, pentru cei 2 NADPH elibera]i corespund 6 moli ATP pentru 1 mol de CO2, `n total 6x6=36 moli ATP pentru cei 6 carboni ai glucozei, fapt care apropie calea pentozo-fosfa]ilor din ciclul Krebs. Degradarea glucozei pe calea acizilor uronici Calea acizilor uronici reprezint\ un proces de degradare a glucozei care se desf\[oar\ `n cea mai mare parte `n ficat [i mai pu]in `n intestin [i `n rinichi, avnd ca rezultat ob]inerea unor compu[i de mare importan]\ biologic\, acidul glucuronic [i galacturonic, xiluloz\, vitamina C, lactoza sau galactoza.
CH2OH O H OH OOH P OH Glucozo-1-fosfat CH2OH O H OH OH OH

+ UTP

OUDP

+ P -OP

UDP-glucoza

Reac]ia este catalizat\ de enzima glucozo-1-fosfaturidiltransferaza. b). UDP-glucoza este oxidat\ la nivelul grup\rii alcool primar de la C6 sub ac]iunea UDP-glucozo-dehidrogenazei [i transformat\ `n acid glucuronic astfel:
CH2OH O H OH OH OH COOH + + NAD NADH + O H2O H H O - UDP OH OH OH

O - UDP

UDP-glucuronatul reprezint\ forma activ\ a acidului glucuronic, care particip\ la diverse procese ce au loc `n ficat ca: glucuronconjugarea bilirubinei sau a hormonilor steroizi, precum [i la detoxifiere; sinteza mucopoliglucidelor; sinteza vitaminei C.

29

Glucuronconjugarea reprezint\ condensarea acidului glucuronic cu compu[i cu func]ie hidroxil, carboxil sau aminic\ (hormonii, bilirubin\, substan]e str\ine, medicamente toxice) `n scopul transform\rii lor `n compu[i solubili, u[or de transportat [i eliminat din organism. UDP-glucuronatul este hidrolizat la esterul-1-fosforic al acidului glucuronic, iar acesta din urm\ tot prin hidroliz\ elibereaz\ acidul glucuronic.
COOH H OH O O - UDP UMP HOH COOH O OH O- P 1-fosfoglucuronat COOH +HOH O OH
+

OH

Pi

OH UDP-glucuronat

OH acid glucuronic

Acidul glucuronic neangajat `n reac]ii de conjugare se poate transforma pe dou\ c\i principale cu formare de L xiluloz\ [i acid ascorbic (vitamina C). a). Transformarea acidului glucuronic `n L-xiluloz\; La om, maimu]e primate [i cobai, acidul glucuronic se oxideaz\, trecnd prin stadiile de acid glucuronic, acid 3-cetogluconic, cu formare de CO2 [i Lxiluloz\. L-xiluloza se izomerizeaz\ la D-xiluloz\ [i poate regenera glucoza pe calea pentozofosfa]ilor.
O C H HCOH OH-CH HCOH HC-OH COOH Acid D-glucuronic COOH HO-C-H HO-C-H H-C-OH H2COH Acid L-gulonic + NAD NADH + H + COOH HOCH C=O HCOH HO-C-H CH2OH Acid 3 ceto-L-gulonic CO 2 + NADPH + H + NADP COOH HOCH HOCH HCOH HOCH CH2OH Acid L-gulonic CH2OH C=O HCOH HOCH CH2OH L-xiluloza CH2OH C=O HOCH HCOH CH2OH D-xiluloza

30

b). Transformarea acidului glucuronic `n acid ascorbic La plantele superioare [i la majoritatea animalelor acidul gulonic format din acid glucuronic, se transform\ `n L-gulconolacton\ care se oxideaz\ la cid ascorbic sub ac]iunea catalitic\ a enzimei L-gulonolactonoxidaza. (A-aceast\ enzim\ lipse[te la om, maimu]e [i cobai). Procesul are loc `n ficat, `n ficat `n frac]iunea microzonal\ hepatic\. Au loc urm\toarele reac]ii: Lactonizarea acidului gulonic:

COOH HOCH HOCH HCOH CH2OH Acid gulonic - H2O

O=C HOCH HOCH HC HOCH CH2OH L-gulonolactona O

Oxidarea lactonei la acid ascorbic:

O=C HOCH O NAD HOCH HC HOCH CH2OH L-gulonolactona

+ NADH + H

O=C

O=C O O HO - C HOCH HC HC HOCH HOCH CH2OH CH2OH Acid ascorbic 3-cetogulonolactona

O=C HO - C

Anabolismul glucidelor ~n celulele vii degradarea glucidelor are loc simultan cu biosinteza lor. Anabolismul glucidic cuprinde dou\ aspecte fundamentale: biosinteza glucozei din compu[i glucidici (glucogenez\) sau neglucidici (gluconeogenez\).

31

Biosinteza glucozei `n organismul animal prin glucogenez\ este un proces care are loc din diferite glucide sau din compu[i de catabolizare a glucidelor. Animalele preiau prin intermediul hranei [i alte glucide pe care le transform\ `n glucoz\ prin procese de izomerizare, de epimerizare sau alte procese mai complicate catalizate de enzime specifice. Procesul de interconversie a diferitelor monoglucide `n glucozo-fosfa]i este schematizat astfel:

GALACTOZA ATP ADP Galactoza-1- P

UDPglucoza

UDPgalactoza

GLICOGEN

Glucozo-1- P ATP ADP Glucozo-6- P Fructozo-6- P ATP ADP Fructozo-1,6- P MANOZA ATP ADP Manozo-6- P

FRUCTOZA ATP ADP Fructozo-1- P Gliceraldehida Dehidroxiaceton- P

Gliceraldehid-3- P

Glicogeneogeneza (glico- sau gluconeogeneza) asigur\ aprovizionarea organismului cu glucoz\ chiar [i `n cazul unui aport insuficient de glucide alimentare, prin capacitatea ficatului de a sintetiza glicogenul respectiv glucoza, plecnd [i de la compu[i din alte clase de substan]e. Dintre aceste substan]e, denumite [i substan]e glucoformatoare fac parte: acizii lactic, piruvic,citric, succinic, acetic, glicerolul [i unii aminoacizi ca alanina, serina, treonina, valina, izoleucina, acidul gluctamic, acidul glutamic, acidul aspartic, prolina, histidina [i arginina.

32

Intensitatea acestui proces de biosintez\ a glucozei din percursori neglucidici, `n care ficatul joac\ rolul central, este redus\ la o ofert\ bogat\ `n glucide sau `n repaus [i crescut\ `n lips\ de glucide sau `n eforturi fizice grele. Acest proces prezint\ un interes deosebit [i pentru o serie de animale, cum sunt: carnivorele [i ierbivorele, la care aportul alimentar de glucide este mai redus [i deseori insuficient. Secven]a reac]iilor gluconeogenetice este reprezentat\ astfel:

CO 2 + ATP Piruvat Carboxilaza ADP + Pi GTP ADP ATP

PEP - Carboxikinaza

Piruvat

Acid lactic

Fosfoenolpiruvat (PEP) Triozofosfati Fructozo - 1,6 - P Pi Fructozo - 1,6 - diofosfataza H2O Fructozo - 6 - P Glucozo - 6 - P Pi Glucozo - 6 - Fosfataza H2O Glucoza

GDP

Glicogenogeneza [i Glicogenoneogeneza Glicogenogeneza este procesul de sintez\ a glicogenului din monozaharide ca glucoza, fructoza, manoza, galactoza. Glucida de plecare `n sinteza glicogenului fiind numai glucoza , celelalte glucide sunt mai `nti transformate sub ac]iunea unei izomeraze specifice `n aceast\ glucid\, sub form\ de ester glucozo-6-fosforic. Acest ester este transformat apoi de o fosfomutaz\ `n esterul glucozo-1-fosforic care se condenseaz\, `n cele din urm\, prin leg\turi de tip 1,4 - glicozidice, formnd glicogenul.

33

Ramificarea specific\ a moleculei de glicogen la C6 se face prin leg\turi 1,6-glicozidice sub ac]iunea unei enzime, numit\ transglicozilaz\ sau enzim\ de ramificare. Reac]iile care au loc la formarea glicogenului pot fi reprezentate schematic astfel:
Glucoza Glucokinaza glucozo - 6 - fosfat transglicozilaza Fosfoglucomutaza glicogen

glucozo - 1 - fosfat

Biosinteza oligo- [i poliglucidelor Biosinteza oligo- [i poliglucidelor `n organismul animal se realizeaz\ printr-un proces de transglicolizare la care monoglucidele componente particip\ sub form\ activat\. Activarea se realizeaz\ `n majoritatea cazurilor cu acid uridin trifosforic (UTP). Pentru organismul animal prezint\ interes biosinteza lactozei [i a glicogenului. Biosinteza acestora are ca punct de plecare esterul glucozo-1fosfat care este activat cu ajutorul UTP sub form\ de uridinfosfat-glucoz\ (UDPglucoz\). Biosinteza lactozei Lactoza se sintetizeaz\ `n glanda mamar\ din glucoza sanguin\, conform urm\torului mecanism:
P - P UDP - Glucoza UTP G-1-P G-6-P ADP ATP Glucoza 4 - epimeraza

UDP - galactoza G-1- P UDP Lactozo - 1 - P H2O Pi Lactoza

~n urma cupl\rii UDP-galactozei cu glucozo-1-fosfat se realizeaz\ leg\tura 1,4 -glicozidic\ `n lactozo-1-fosfat care dup\ hidroliz\ formeaz\ lactoza.

34

Procesul de biosintez\ necesit\ un consum de 3 moli de ATP pentru un mol de lactoz\, astfel:

UDP-galactoza se sintetizeaz\ [i `n ficat fiind utilizat\ [i pentru sinteza lipidelor complexe [i a mucopoliglucidelor constituite din galactozamin\ sau deriva]i ai acestora.

Teme de lucru/Activit\]i

Care sunt posibilit\]ile de transformare metabolic\ a piruvatului? Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice care asigur\ leg\tura dintre glicoliz\ [i ciclul Krebs. Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de c\tre complexul -cetoglutarat dehidrogenaza. Scrie]i ecua]ia general\ a ciclului Krebs. Caracteriza]i din punct de vedere biochimic hipovitaminoza B1 (boala beriberi). Care sunt deosebirile (structurale [i metabolice) `ntre NADH [i NADPH? Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice (de dehidrogenare a glucozei-6-fosfat) limitante de vitez\ `n condi]ii fiziologice pentru calea pentozo-fosfa]ilor. Care sunt reac]iile care fac ca gluconeogeneza s\ nu fie o reversie a glicolizei. Discuta]i principalele caracteristici a procesului metabolic care asigur\ transferul unei p\r]i din efortul metabolic al mu[chiului activ c\tre ficat. Considernd principalele ertape ale degrad\rii glicogenului scrie]i ecua]iile reac]iilor chimice catalizate de fosforilaz\, transferaz\ [i -1,6-glucozidaz\. Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice catalizat\ de epimeraz\ ce permite utilazarea galactozei ca molecul\ combustionabil\:UDP-galactoza UDP-glucoz\.

35

Reglarea metabolismului glucidelor Reglarea glicemiei se face prin: -mecanisme de reglare prin ac]iune hipoglicemiant\ -mecanisme de reglare prin ac]iune hiperglicemiant\. Reglarea prin ac]iune hipoglicemiant\ are loc mai ales prin insulin\, hormon secretat de pancreas. Acest hormon `[i exercit\ ac]iunea sa hipoglicemiant\ prin: -cre[terea consumului de glucoz\ `n mu[chi; -stimularea transform\rii glucozei din snge `n glicogen hepatic [i muscular; -inhibarea transform\rii glicogenului hepatic `n glucoz\ sanguin\; -suprimarea gluconeogenezei; -stimularea biosintezei lipidelor din glucoz\. Tot `n acest grup de reglare prin ac]iune hipoglicemiant\ se poate include [i eliminarea glucozei `n urin\ cnd glicemia dep\[e[te pragul renal de eliminare. Reglarea prin ac]iune hiperglicemiant\ are loc prin factori care exercit\ o ac]iune antagonist\ fa]\ de cea a factorilor hipoglicemian]i, dar care ac]ioneaz\ asupra acelora[i sisteme. Ace[ti factori ac]ioneaz\ prin: -stimularea glicogenolizei hepatice care are drept urmare o deversare masiv\ de glucoz\ `n snge, ducnd deci la o cre[tere a glicemiei; -stimularea glicogenolizei musculare care duce la o cre[tere a acidului lactic `n ]esutul muscular. Acest acid nu poate fi transformat de musculatur\ `n glucoz\, dar ajuns pe cale sanguin\ `n ficat este [i el rapid transformat `n glucoz\, contribuind astfel la cre[terea glicemiei, reducerea sau chiar inhibarea folosirii glucozei `n ]esuturi. Dintre ace[ti factori cu ac]iune hiperglicemiant\ fac parte mai ales hormonii adrenalina, glucagonul, precum [i hormonii antehipofizari [i glicocorticosteroizi. Diabetul zaharat se caracterieaz\ printr-o cre[tere anormal\ a glucozei din snge (hiperglicemie) [i este provocat de o hipofunc]ie insulinic\ care se poate datora , fie unei insificiente secre]ii insulinice, fie unei anihil\ri a ac]iunii insulinei, chiar `n condi]iile unei secre]ii normale a acestui hormon. Simptomele grave ale diabetului sunt provocate de a[a numi]ii corpii cetonici. Ace[tia fac parte din clasa cetonelor [i sunt deriva]i ai acidului butiric (acid cetobutiric [i hidroxibutiric) care pot provoca o hiperacidulare a sngelui (acidoz\). Aceasta duce `n cazuri grave la pierderea cuno[tin]ei (com\ diabetic\) [i `n cele din urm\ la moarte. Rezumat cap. 9: Metabolism glucidic Aspecte biochimice ale digestiei [i absorb]iei glucidelor Procese catabolice: - glicoliza [i glicogenoliza; - ciclul pentozofosfa]ilor; - calea acizilor uronici; - respira]ia celular\. Procese anabolice: - glucogeneza [i gluconeogeneza; - glicogenogeneza;

36

Teste de autoevaluare 1. Conversia unui mol de glucoz\ la lactat produce: a). 2 moli ATP; b). 3 moli ATP; c). 6 moli ATP; d). 4 moli ATP; e). 1 mol ATP. R\spuns: a

2. Reac]iile virtual ireversibile din glicoliz\ sunt: a). G - > G 6 P; b). fructozo-6-fosfat - > fructozo-1,6-difosfat; c). fosfoenol piruvat - > piruvat. R\spuns: a, b, c. 3. Oxidarea `n ciclul Krebs a unui mol de izocitrat la succinat poate genera: a). 7 moli ATP; b). 8 moli ATP; c). 9 moli ATP; d). 10 moli ATP; e).12 moli ATP. R\spuns: a.

4. O reac]ie ADP + GTP ATP + GDP are loc `n conexiune direct\ cu : a). glicogenoliza; b). glicoliza; c). ciclul Krebs; d). calea pentozofosfa]ilor. R\spuns: c.
5. Att piruvat dehidrogeneza ct [i -cetoglutarat dehidrogeneza: a). sunt sisteme multienzimatice; b). catalizeaz\ reac]ii implicnd HS-CoA; c). folosesc drept factor tiamin pirofosfat; d). sunt localizate mitocondrial. R\spuns: a, b, c, d. 6. ~n etapa neoxidativ\ a c\ii pentozo-fosfa]ilor se formeaz\ : a). fructozo-6-fosfat; b). gliceraldehid-3-fosfat; c). glucozo-1-fosfat. R\spuns: a, b. 7. Calea pentozo-fosfa]ilor: a). folose[te ca susbtrat glucozo-6-fosfatul; b). are loc cu formare de NADH + H+; c). are ca intermediar 6-fosfogluconatul; d). este produc\toare de ATP. R\spuns: a, c. 8. Func]ionarea lan]ului respirator nitocondrial cuplat cu fosforilarea oxidativ\ conduce la formarea a: a). 3 moli ATP; b). 2 moli ATP; c). 11 moli ATP; d). 9 moli ATP; e). 12 moli ATP. R\spuns: c. 9. Nu constituie substrat pentru gluconeogenez\: a). stearoil-CoA; b). lactatul; c). dihidroxiacetonfosfatul. R\spuns: a.

37

10. ~n procesul de gluconeogenez\ alanina [i lactatul se convertesc `ntr-o singur\ etap\ la: a). oxaloacetat; b). acetil- CoA; c). piruvat. R\spuns: c. 11. Deramificarea moleculei de glicogen hepatic sau muscular se realizeaz\: a). prin hidroliza resturilor singulare de glucoz\ legate -1,6 glicozidic din glicogenul par]ial degradat; b). prin hidroliza leg\turilor -1,6-glicozidice, cu desprinderea catenelor lungi, ancorate `n acele pozi]ii; c). sub ac]iunea -1,6 glucozidazei cunoscut\ sub numele de enzim\ de deramificare. R\spuns: a,c.

Teme de verificare pentru modulul IV 1. Lan]ul transportor de electroni are mai multe etape. Se cere s\ se scrie: a). reac]ia global\ a procesului; b). care este ecua]ia chimic\ prin care se cupleaz\ lan]ul transportor de electroni cu fosforilarea oxidativ\. 2. Ciclul ATC `ncepe [i se `ncheie cu acidul oxalilacetic. Se cere s\ se precizeze: a). cel pu]in 3 surse metabolice pentru acidul oxalilacetic; b). care sunt compu[ii din ciclul ATC utiliza]i de organism `n metabolismul aminoacizilor? c). `n ce direc]ii este utilizat CO2 rezultat? d). cte molecule de ATP se formeaz\ prin oxidarea complet\ a unui mol de acid acetic? e). cte molecule de ATP rezult\ prin oxidarea complet\ a unui mol de glucoz\? 3. ~n catabolizarea glucidelor sunt cunoscute o varietate de c\i [i produ[i. Se cere s\ se precizeze: a). care sunt principalele c\i de catabolizare a glucozei [i produ[ii finali? Dar ai glicogenului? b). care este bilan]ul energetic al glicolizei? c). prin ce reac]ie este scindat glicogenul? d). pe ce cale pot fi transformate hexozele `n pentoze [i invers, adic\ pentozele `n hexoze? e). pe ce cale se formeaz\ acidul ascorbic?

38

MODULUL V
CAPITOL 10: METABOLISMUL LIPIDELOR

Digestia, absorb]ia, vehicularea [i depozitarea lipidelor Lipidele exogene p\trun `n organism `n cea mai mare parte ca trigliceride. Metabolizarea lor, semnificativ\ cantitativ are loc sub influen]a lipazelor, dup\ o prealabil\ emulsionare localizat\ de agen]i tensioactivi care se g\sesc `n bil\. ~n lumenul intestinului sub]ire, triacilglicerolii exogeni sunt degrada]i la acizi gra[i liberi, (AGL) [i monoacilgliceroli (MAG) `n prezen]a acizilor biliari conjuga]i [i a lipazei pancreatice. Acizii biliari conjuga]i sunt detergen]i (agen]i tensioactivi) alc\tui]i dintr-o parte lipidic\ solubil\ (steroid) [i o parte polar\ (taurin\, glicina). Acizii biliari, acizii gra[i [i monacilglicerolii formeaz\ micele. ~n micel\ partea nepolar\ este localizat\ central, partea polar\ se afl\ la periferie. Micelele servesc de asemenea drept vehicul de absorb]ie al vitaminelor liposolubile [i colesterolului. Acizii biliari sunt absorbi]i pe calea port\, vehicula]i la ficat [i sunt readu[i `n intestin prin vezica biliar\. Acizii gra[i liberi, monacilglicerolii [i tracilglicerolii nescinda]i sunt absorbi]i ca micele `n celulele epiteliare ale intestinului sub]ire unde au loc reac]iile de formare a trigliceridelor. Trigliceridele de neosintez\, colesterolul alimentar, fosfolipidele de neosintez\ [i proteinele de neosintez\ sunt combinate `n reticulul endoplasmatic al celulelor epiteteteliale [i sunt excretate de chilomicromi. Particulele de chilomicromi sunt stabilite cu = 200 nm; ele trec `n sistemul limfatic, apoi `n canalul toracic pentru a ajunge prin vena subclavicular\ (cava cranial\) `n circula]ia sistemic\. Suspensia l\ptoas\ care con]ine chilomicronii este difuzat\

39

astfel `n toat\ masa sngelui. Chilomicronii sunt prelua]i din snge foarte rapid, timpul lor de `njum\t\]ire fiind de cca 10 minute. ~n condi]ii izocalorice, chilomicronii sunt transporta]i `n ]esutul adipos pentru stocare. ~n condi]ii de `nfometare, totu[i chilomicromii sunt utiliza]i cu prec\dere de mu[chiul scheletic ro[u, mu[chiul cardiac [i ficat pentru acoperirea nevoilor energetice. Deoarece chilomicronii, pentru a fi utiliza]i de ]esutul ]int\, trebuie s\ aib\ componenta trigliceridic\ dagradat\ la acizi gra[i liberi, un important factor regulator lipoproteinlipaza particip\ direct `n acest proces degradativ. Ca urmare acizii gra[i liberi din chilomicroni vor fi transporta]i `n ]esutul adipos pentru stocare. Dimpotriv\, `n condi]ii de `nfometare, activitatea lipoprotein lipazei scade foarte mult `n ]esutul adipos [i cre[te abrupt `n mu[chi, ficat, miocard, ]esuturi cu un necesar energetic ridicat. ~n aceste condi]ii, nici un chilomicron plasmatic nu va fi utilizat `n ]esutul adipos, ci va fi ab\tut spre ]esuturi ]int\ importante, ca mu[chiul pentru scopuri energetice. Pe m\sur\ ce acizii gra[i liberi p\trund `n celulele adipoase, ca urmare a ac]iunii lipoprotein lipazei din vasele capilare adiacente, ei sunt rapid converti]i `n triglicerid\. Celula gr\soas\ matur\ are o citoplasm\ pelicular\ care `nvele[te o pic\tur\ mare de triglicerid\ care ocup\ 99% din volumul celulei. Celulele

adipoase servesc drept depozit pentru rezerva energetic\ a `ntregii economii animale. Locurile principale de depozitare a gr\similor `n organism sunt maniamentele `n ]esutul conjuctiv subcutan, mu[chiul [i ]esutul mezenteric. La unii pe[ti (cod, de exemplu) ]esutul de depozit este ficatul. Rezervele energetice de triglicerid\ sunt suficiente pentru aproximativ 40 zile la un adult. Acizii gra[i liberi sunt transfera]i `n snge unde se combin\ cu frac]ia albuminic\ pentru a forma complexe solubile stabile. Complexul AGL-albumin\ este netoxic, solubil [i rapid transportabil la ficat pentru utiliz\ri ulterioare. ~n ficat acizii gra[i liberi sun elibera]i din complex [i utiliza]i pe diferite c\i, `n timp
40

ce frac]ia albuminic\ este transferat\ din nou `n circula]ia sangvin\ pentru a-[i relua activitatea de transportor. Catabolismul trigliceridelor. Lipoliza Lipoliza este procesul de scindare hidrolitic\ a trigliceridelor sub ac]iunea lipazelor [i se realizeaz\ `n trei etape distincte:
O H2C - O - C H2C - O - C O O R1 R2 trigliceridlipaza H2O R3 - COOH H2C - O - C HC - O - C H2C - OH Diglicerid monoglicerilipaza H2O R2 - COOH H2C - OH HC - OH H2C - OH Glicerol O O R1 R2

R3 H2C - O - C Triglicerid digliceridlipaza H2O R1- COOH

H2C - OH HC - O - C H2C- OH

O R2

beta-monoglicerid

Prima faz\ a lipolizei catalizat\ de c\tre triglicerid-lipaz\, enzim\ hormonsensibil\, reprezint\ etapa limitant\ a procesului, `n acest fel se evit\ acumularea `n celule a produ[ilor intermediari (mono-[i digliceridelor). Triglicerid lipaza care hidrolizeaz\ trigliceridele din ]esutul adipos r\spunde la mobilizarea acestor depozite de energie ale organismului. Trigliceridele `ncorporate `n complexele lipidoproteice sunt hidrolizate de c\tre enzima lipoproteinlipaza, localizat\ `n membrana celulelor endoteliilor capilare. Prin hidroliza enzimatic\ complet\ a trigliceridelor se formeaz\ glicerol [i acizi gra[i. Glicerolul fiind o substan]\ solubil\ (ca [i glucoza [i aminoacizii) circul\ prin snge ca atare. Acizii gra[i forma]i trec `n snge unde circul\ lega]i de albumin\, sau se reesterific\, r\mnnd `n ]esutul adipos. Metabolismul glicerolului: Glicerolul liber se formeaz\ prin hidroliza complet\ a trigliceridelor [i a altor glicerolipide [i poate fi utilizat astfel: la resinteza trigliceridelor [i a altor lipide; degradat oxidativ; `n gluconeogenez\.

41

La aceste procese particip\ glicerol-fosfatul care se formeaz\ prin esterificarea glicerolului sub ac]iunea unei enzime specifice, glicerolkinaza.
H2COH
HCOH
H2COH

glicerolkinaza ATP ADP

HCOH
H2CO - P

H2COH Glicerol

alfa - glicerol - P

Enzima se g\se[te numai `n unele ]esuturi (ficat, intestin) [i lipse[te din ]esutul adipos. Ficatul este ]esutul care de]ine rolul principal `n utilizarea glicerolului liber. Glicerol-fosfatul se mai formeaz\ `n ]esuturi dintr-un intermediar glicolitic, dehidroxiaceton-fosfatul:

H2 COH C=O H2 CO - P

Glicerol - P dehidrogenaza NADH + H+ NAD

+

H2 COH
HCOH

H2 CO - P

~n acest mod glucerolul poate fi introdus `n procesul glicolizei, fie `n sensul degradativ, fie `n cel al biosintezei (`n gluconeogenez\).

Metabolismul acizilor gra[i ~n organismul animal acizii gra[i provin din sursa exogen\ (alimenta]ie) sau endogen\ (sintetiza]i `n ficat din surpulsul de glucoz\, sau `n ]esutul adipos). Rolul biologic fundamental al acizilor gra[i [i al trigliceridelor care `i elibereaz\ prin hidroliz\ este furnizarea de energie.

42

 - oxidarea. Catabolismul acizilor gra[i Degradarea oxidativ\ a acizilor gra[i pn\ la dioxid de carbon [i ap\ se desf\[oar\ `n trei etape: - oxidarea; ciclul acizilor tricarboxilici [i lan]ul respirator, ultimile dou\ fiind c\i oxidative terminale comune [i pentru alte substan]e energetice (glucoz\, aminoacizi); - oxidarea reprezint\ calea specific\ de catabolizare a acizilor gra[i. Prima etap\ `n degradarea acizilor gra[i liberi o reprezint\ activarea lor sub form\ de tiolesteri ai coenzimei A. Reac]ia de activare este cuplat\ energetic cu scindarea ATP-ului la AMP [i pirofosfat.
acil ATP + H3C (CH2)n - COOH tiokinazaH3C (CH2)n - C O AMP + P - P

O
H3C (CH2)n - C P - P

O acil tiokinaza - C SCoA + AMP H3C (CH2)n AMP + HS - CoA 2 Pi + Energie

pitofosfataza

Acizii gra[i activa]i la nivelul mitocondriei sunt degrada]i oxidativ printr-o succesiune de reac]ii reunite sub numele de - oxidare. - oxidarea acizilor gra[i Acizii gra[i cu num\r par de atomi de carbon sunt cataboliza]i pe aceast\ cale prin fragmentarea catenei hidrocarbonate din doi `n doi atomi de carbon (`n pozi]ia ) ca urmare a oxid\rii. Prima reac]ie a procesului const\ `n desaturarea acil CoA `n pozi]ia , cu formare de trans-enoil-CoA. Aceast\ reac]ie este catalizat\ de acil-CoAdehidrogenaza, o enzim\ FAD- dependent\ care se va reoxida `n lan]ul respirator.

43

H3C (CH2)n-2 CH2 CH2 Acil-CoA

acil-CoA O H dehidrogenaza C SCoA H3C (CH2)n-2C = C O H C SCoA FAD FADH2 beta-trans-enoil-CoA

Urm\toarea reac]ie este de hidratare sub ac]iunea trans-enoil-CoA-hidrazei (crotonazei), care ac]ioneaz\ stereospecific formnd stereoizomerul L - hidroxiacil CoA;
H H3C (CH2) n 2 C = C C H O Crotonza SCoA + HOH H3C (CH2) n H
2

O C SCoA

C-C

H OH H L - beta - hidroxiacil - CoA

~n continuare, sub ac]iunea L - - hidroxiacil CoA dehidrogenazei a c\rei coenzim\ este NAD+ se formeaz\ - cetoacil CoA. NADH-ul se va reoxida `n lan]ul respirator.
H3 C (C H 2 ) n
2

H O C-C -C
H

SCoA

L-beta-hidroxiacil -CoA-dehidrogenaza NAD

+

H3C
+

(C H 2 ) n

O C - (C H 2 ) C

SCoA

H OH

N AD H + H

beta - cetoacil - CoA

Ultima reac]ie catalizat\ de -cetotiolaz\ este scindarea leg\turii dintre C - C cu participarea unei molecule de CoA [i formarea de acil-CoA cu doi atomi de carbon mai pu]in dect lan]ul ini]ial, [i de acetil-CoA.
O O -C H3C (CH2)n 2 C - CH2 -cetotiolaza O H3C (CH2) n 2 C (n-2)acil-CoA O SCoA + H3C- C SCoA Acetil-CoA

SCoA

Acetil-CoA se poate oxida `n continuare prin ciclul acizilor tricarboxilici [i lan]ul respirator pn\ la dioxid de carbon [i ap\, cu producere de ATP. Acil-CoA rezultat, avnd doi atomi de carbon mai pu]in dect lan]ul ini]ia poate parcurge o nou\ etap\ de degradare -oxidativ\. ~n acest fel acizii cu num\r par de atomi de carbon formeaz\ prin -oxidare n/2 molecule de acetil CoA.
44

Bilan]ul energetic al -oxid\rii Bilan]ul energetic difer\ de la un acid gras la altul. ~n cazul acidului palmitic ecua]ia global\ a procesului de -oxidare este:

O
H3C
(CH2)
14

SCoA + 7 FAD + 7 H2O + 7 NAD++ 7 CoASH O

8 CH3 - C

SCoA + 7 FADH2 + 7 NADH + 7 H+

Dup\ cum se [tie, oxidarea acetil-CoA `n ciclul acizilor tricarboxilici produce 12 moli ATP, deci 8 moli x 12 moli ATP = 96 moli ATP. Reoxidarea fiec\rei molecule de FADH2 `n lan]ul respirator furnizeaz\ dou\ molecule de ATP, iar de NADH furnizeaz\ trei molecule de ATP deci: 7 x 2 = 14 moli ATP 7 x 3 = 21 moli ATP 35 moli ATP ~n total se elibereaz\ 131 moli ATP [i dac\ se ]ine seama, c\ prin activarea acizilor gra[i se consum\ un mol de ATP, c[tiglu net este de 130 moli ATP. Biosinteza trigliceridelor. Lipogeneza Completarea continu\ a rezervelor consumate din depozitele de gr\simi ale organismului se face printr-o sus]inut\ biosintez\ a trigliceridelor. Acizii gra[i necesari pentru aceast\ sintez\ provin trigliceride exogene sau endogene sau sunt sintetiza]i `n organism din fragmente mici, formate din doi atomi de carbon (acetil CoA), care pot proveni la rndul lor din metabolismul glucidic, protidic [i bine`n]eles din cel protidic. Biosinteze trigliceridelor nu are loc numai `n ficat [i `n ]esutul adipos, ea se desf\[oar\ destul de intens [i `n peretele intestinal. Mecanismul de sintez\ este `ns\ peste tot acela[i [i are loc dup\ urm\toarea schem\ de reac]ie:
45

CH2 - OH CH - OH CH2 - O - P

+ 2 Acil-CoA

CH2 - O - CO - R CH - O - CO - R CH2 - O - P Acid fosfatidic

+ HOH

alfa-glicerofosfat CH2 - O - CO - R CH - O - CO - R CH2 - OH alfa, beta-diglicerida + Acil CoA

CH2 - O - CO - R CH - O - CO - R CH2 - O - CO - R Triglicerida

~n aceast\ reac]ie -glicerofosfatul, provenit fie de la glicerolul ca atare, format `n cadrul metabolismului lipidic cu ocazia hidrolizei complete a trigliceridelor, fie de la dihidroxiacetonfosfatul, produs intermediar al metabolismului glucidic, este esterificat mai `nti cu dou\ molecule de acizi gra[i acre pot reac]iona `ns\ numai sub forma lor activat\ de acil-CoA. Acidul fosfatidic rezultat trece `n continuare prin desforilare `n ,-diglicerida coerspunz\toare, care poate reac]iona cu o a treia molecul\ de acid gras activat cu formare de triglicerid\. O alt\ cale de biosintez\ a trigliceridelor, care are loc `n peretele intestinal, porne[te de la -monogliceride care prin esterific\ri succesive cu acizi gra[i activa]i trec `n cele din urm\ tot `n trigliceride.
CH2 - OH CH - O - CO - R + Acil CoA CH2- OH Beta-Monoglicerida

CH2 - O - CO - R + Acil CoA CH - O - CO - R - OH CH2 alfa, beta-diglicerida

CH2 - O - CO - R CH - O - CO - R
CH2 - O - CO - R Triglicerda

Corpii cetonici. Cetogeneza ~n condi]ii normale, compu[ii intermediari rezulta]i prin degradarea acizilor gra[i nu se acumuleaz\ `n organism, fiind consuma]i `n scopuri energitice
46

sau de biosintez\. Dintre ace[ti produ[i fac parte [i trei combina]ii cu denumirea colectiv\ de corpi cetonici (deriva]i din clasa cetonelor) care sunt sintetizate numai de ficat (proces denumit cetogenez\) [i `n cantit\]i foarte mici. Acestui grup de produ[i apar]in: acidul acetilacetic (denumit [i cetobutiric), acidul -hidroxibutiric [i acetona.
beta alfa CH3 - CO CH2 - COOH ; acid acetilacetic sau acid beta-cetobutiric beta alfa CH3 - CHOH -CH2 - COOH ; CH3 - CO - CH3 acid beta-hidroxibutiric acetona

Dac\ `ns\ din cauza lipsei de alimente `n inani]ie sau a unei valorific\ri insuficiente a glucidelor `n diabet, organismul mobilizeaz\ o cantitate prea mare de acizi gra[i din rezervele sale lipidice, ficatul nu mai poate mobiliza `n mod normal excesul de acetil-CoA format la degradarea acestor acizi [i elibereaz\ cantit\]i crescute de corpi cetonici. Excesul de corpi cetonici astfel sintetiza]i nu mai pot fi nici el utilizat integral de ]esuturile extrahepatice, ceea ce duce, `n cele din urm\, la o acumulare a acestor corpi `n snge (denumit\ cetonemia), apari]ia lor `n urin\ (denumit\ cetonuria) [i apari]ia mirosului de aceton\ `n aerul expirat. Aceast\ stare a organismului poart\ numele de cetoz\. Corpii cetonici fiind toxici pentru organism, apari]ia lor `n cantit\]i crescute pot duce la complica]ii grave [i pierderea cuno[tin]ei (com\ diabetic\). Doi dintre ace[ti corpi, fiind acizi organici destul de puternici, se elimin\ pe cale renal\ sub forma s\rurilor lor de sodiu [i potasiu ceea ce duce la consumul rezervei alcaline a organismului [i la sc\derea valorii de pH a sngelui. Aceasta este o complica]ie cu urm\ri grave, denumit\ acidoz\. Sinteza corpilor cetonici porne[te de la dou\ molecule de acetil-CoA, [i are loc dup\ urm\toarea schem\ simplificat\:

47

CH3 - CO SCoA + CH3 - CO SCoA Acetil - CoA Acetil - CoA ; - CoA SH SCoA CH3 - CO CH2 - CO Acetoacetil - CoA - CoA SH

CH3 - CO - CH2 - COOH Acid acetilacetic (sau beta-cetobutiric) Decarboxilare Reducere (+2H) ( CO2) CH3- CHOH - CH2- COOH ; acid beta-hidroxibutiric CH3 - CO - CH3 acetona

Metabolismul colesterolului Cu excep]ia, celulelor nervoase mature, toate celelalte celule nucleate ale organismului sunt capabile de biosinteza colesterolului. Ea urmeaz\ un drum lung [i complicat [i porne[te, de asemenea de la acetil-CoA. Aportul de colesterol exogen cu hrana poate `ncetini procesul de biosintez\. ~n metabolismul coelesterolului, ficatul ocup\ un loc central. Ficatul este organul care sintetizeaz\ cantit\]i considerabile de colesterol care este cedat lichidului biliar [i contribuie, `mpreun\ [i cu alte substan]e, la emulsionarea lipidelor alimentare. Din intestin colesterolul este practic complet resorbit ajungnd din nou `n ficat. Aceast\ cale ficat-intestin-ficat se nume[te circula]ia enterohepatic\ a colesterolului. ~n ficat `[i are originea [i aproape `ntreaga cantitate de colesterol care circul\ `n plasma sanguin\ sub form\ de lipoproteine `n frac]iunea -lipoproteic\. Esterii coelesterolului prezen]i `n plasma sanguin\ rezult\ din estrificarea colesterolului liber sub ac]iunea unei enzime elaborat\ tot de ficat. Acest fapt explic\ [i sc\derea brusc\ a colesterolului esterificat `n afec]iuni acute ale ficatului.

48

Ficatul efectueaz\ [i degradarea oxidativ\ a coelsterolului formnd acizii biliari (acidul colic [i dezoxicolic). Ei formeaz\ produsul cantitativ cel mai important de degradare a colesterolului [i sunt elimina]i `n lichidul biliar cu care ajung `n intestin, unde `ndeplinesc o func]ie important\ `n absorb]ia lipidelor. Acizii biliari sunt combina]ii care posed\ trei atomi de carbon mai pu]ini dect colesterolul 1-3 grup\ri hidroxilice `n plus. Dintre acizii biliari mai importan]i amintim acidul colic (OH fixat `n pozi]iile 3, 7 [i 12 [i acidul dezoxilic OH fixat `n pozi]iile 3 [i 12).

Schema de oxidare a colesterolului cu formare de acizi biliari

(OH)

COOH HO HO (OH)

Organismul utilizeaz\ acizii biliari cu mult\ economie. Doar o parte mic\ din cei sintetiza]i sunt elimina]i pein intestin, restul este resorbit [i se `ntoarce din nou `n ficat. ~n acest fel pot fi ceda]i zilnic pn\ la 20 g acizi biliari, f\r\ ca pierderea prin excremente s\ dep\[easc\ 1 g. Aceast\ pierdere este acoperit\ din degradarea zilnic\ a colesterolului. Pe lng\ acizii biliari, `n organism rezult\ [i o serie de al]i produ[i de degradare a colesterolului care, cu toate c\ din punct de vedere cantitativ sunt practic neglijabili, totu[i sunt de cea mai mare importan]\ pentru organism. Din ace[ti produ[i fac parte hormonii steroidici elabora]i de corticosuprarenal\ [i hormonii sexuali forma]i `n gonade. O alt\ cantitate mic\ a colesterolului este oxidat\ `n ficat cu formare de 7-dehidrocolesterol, care depus

49

`n epiderm, se transform\ sub influen]a luminii ultraviolete (radia]ia solar\) `n vitamina D. ~n acest fel organismul `[i acoper\ o cantitate important\ din necesarul acestei vitamine. Reglarea metabolismului lipidic Lipoliza [i lipogeneza sunt reglate de aceea[i hormoni care intervin [i `n metabolismul glucidic. Astfel, insulina `mpiedic\ depozitarea lipidelor `n ]esutul adipos [i diminueaz\ concentra]ia acizilor gra[i `n plasma sanguin\. Din contra, adrenalina [i noradrenalina stimuleaz\ lipoliza trigliceridelor [i determin\ o cre[tere a concentra]iei acizilor gra[i liberi `n plasma sanguin\. De asemenea, metabolismul lipidic este puternic influen]at de starea func]ional\ a glandei tiroide. Hipertiroidismul determin\ un consum rapid al lipidelor `n timp ce hipotiroidismul favorizeaz\ depozitarea lor. Hormonul somatotrop (STH) determin\ la animalele tinere acumularea de acizi gra[i neesterifica]i `n plasm\, probabil ca urmare a unui proces de lipoliz\ la nivelul ]esutului adipos. Tulbur\ri ale metabolismului lipidic Se cunosc o serie de `mboln\viri cauzate de perturb\ri ale metabolismului lipidelor (lipidoze primare). Pe lng\ acestea, exist\ o serie de tulbur\ri ale metabolismului lipidic care `nso]esc, ca fenomene secundare, alte deregl\ri, nelegate de metabolismul lipidic propriu-zis (lipidoze secundare). Din grupa lipidozelor primare fac parte o serie de afec]iuni provocate mai ales de enzimopatii ereditare. Dintre acestea pot fi amintite: - hiperlipemia esen]ial\, care este o stare patologic\ caracterizat\ printr-o cre[tere anormal\ a lipidelor neutre din snge [i care confer\ sngelui o lactescen]\ pronun]at\;

50

- hipercolesterolemia idiopatic\ sau familial\ care este o boal\ caracterizat\ printr-o concentra]ie constant ridicat\ a colesterolului `n snge, `nso]it\ de predispozi]ii c\tre ateroscleroz\; - boala lui Tay-Sachs, caracterizat\ printr-o acumulare de gangliozide `n celule nervoase, care duc la grave tulbur\ri neuropshice. Lipidozele secundare se manifest\ la o serie de `mboln\viri ale ficatului [i rinichiului, la intoxica]ii (cu cloroform, tetraclorur\ de carbon, alcoolism cronic), la diabet, obezitate [i unele deregl\ri ale sistemului neuro-endocrin. Rezumat cap. 10: Metabolism lipidic Aspecte biochimice ale digestiei [i absorb]iei lipidelor Procese catabolice: - catabolismul trigliceridelor lipoliza - catabolismul acizilor gra[i; - catabolismul colesterolului; - catabolismul lipidelor complexe. Procese anabolice: - biosinteza acizilor gra[i; - biosinteza corpilor cetonici; - biosinteza colesterolului; - biosinteza lipidelor complexe. Teste de autoevaluare 1. Sunt implicate `n -oxidarea mitocondrial\ a acizilor gra[i: a). NADP+; b). carnitina; c). FAD. R\spuns: c. 2. Num\rul de moli de ATP rezulta]i prin oxidarea total\ a palmitatului activat este: a). 131 moli ATP; b). 40 moli ATP; c). 160 moli ATP. R\spuns: a 3. Acizii gra[i destina]i -oxid\rii sunt transfera]i `n mitocondrie sub form\ de : a). acil-CoA; b). citrat; c). acil carnitin\. R\spunss: c. 4. Deta[area unui fragment de acetil-CoA `n cursul -oxid\rii acid gras CoA implic\ desf\[urarea unei succesiuni de 4 reac]ii. Ordinea corect\ a acestei succesiuni este: a). oxidare, dehidratare, reducere, clivare; b). reducere, deshidratare, reducere, clivare; c). dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare. R\spuns: c.
51

5. ~n cursul -oxid\rii unui acid gras saturat s-a ajuns la intermediarul R CH = CH CO-SCoA care va fi implicat `n reac]ia: a). hidrogenarea `n prezen]a unei hidrogenaze cu coenzima NADH + H+; b). adi]ia de ap\; c). tioliza. R\spuns: b. 6. Considernd calea major\ de sintez\ a corpilor cetonici, precursorul imediat al acidului acetilacetic este: a). acetoacetil-CoA; b). -hidroxi--metil glutaril-CoA; c). hidroxibutiratul. R\spuns: b. 7. Cea mai important\ surs\ de echivalen]i reduc\tori pentru sinteza acizilor gra[i `n ficat este: a). glicoliza; b). calea acizilor tricarboxilici; c). calea pentozofosfa]ilor. R\spuns: c. 8. ~n sinteza extra-mitocondrial\ a cizilor gra[i, CO2 este necesar: a). `n conversia malonil-CoA la -hidroxibutiril-CoA; b). `n conversia acetil-CoA la malonil-CoA; c). pentru a evita formarea malonil-CoA. R\spuns: b. 9. Lipoproteinele plasmatice care au cel mai mare con]inut procentual de colesterol sunt: a). chilomicronii; b). VLDL; c). LDL; d). HDL. R\spuns: c. 10. Diferen]ele comparative directe `ntre biosinteza [i degradarea acizilor gra[i sunt: a). sinteza utilizeaz\ NADPH + H+, pe cnd oxidarea utilizeaz\ NAD. b). sinteza este accelerat\ pe cnd oxidarea este inhibat\ de insulin\; c). malonil CoA este intermediar `n sintez\, nu [i `n oxidare; d). sinteza are loc `n mitocondrie pe cnd degradarea `n citoplasm\. R\spuns: a, b, c. Teme de lucru /Activit\]i Scrie]i secven]a cel 4 reac]ii principale implicate `n -oxidare a acidului palmitic (C16) [i acidului stearic (C18). Scrie]i secven]a reac]iilor implicate `n -oxidarea acidului oleic. Discuta]i comparativ care sunt principalele diferen]e ce apar `n cazul -oxid\rii unui acid gras nesaturat fa]\ de un acid gras saturat. Scrie]i ecua]iile reac]iilor chimice pentru transform\rile metabolice implicate `n cetoliz\: acetoacetat acetoacetil CoA 2 acetil-CoA Discuta]i din punct de vedere biochimic de ce animalele nu pot converti acizi gra[i `n glucoz\. Scrie]i secven]a reac]iilor implicate `n sinteza palmitatului. Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice implicate `n esterificarea colesterolului; colesterol + acid gras colesterid\ + H2O Care sunt principalii compu[i ce pot rezulta prin catabolizarea colesterolului?

52

CAPITOL 11: METABOLISMUL PROTIDELOR {i AL ACIZILOR NUCLEICI Digestia, absorb]ia [i vehicularea protidelor Protidele exogene sunt supuse procesului de degradare `ncepnd din stomac sub influen]a pepsinei [i HCl, ca [i a chimozinei (prezint\ numai la tineret, `n faza de al\ptare). Randamentul cataboliz\rii gastrice a protidelor este pn\ la 30%, termenii finali fiind polipeptidele. ~n intestin, cu deosebire `n duoden [i ileon, sub influen]a endopeptidazelor pancreatice (tripsina [i chimotripsina) [i a carboxipeptidazelor, proteinele nedigerate `n stomac [i polipeptidele sunt catabolozate la peptide simple [i respectiv aminoacizi. Nucleoprotidele sunt hidrolizate `n duoden de c\tre ribo- [i dezoxiribonucleaz\ la peptide [i acizi nucleici. Rumeg\toarele prezint\ particularit\]i remarcabile ale mecanismelor de digestie, datorit\ interven]iei microflorei [i microfaunei din prestomace. Digestia la rumeg\toare `ncepe `n rumen [i este realizat\ prin interven]ia enzimelor bacteriene specifici, care degradeaz\ protidele pn\ la termenii de acizi gra[i volatili (AGV), acetat, propionat, butirat, izovaleriant [i NH3. Studiile cu N* [i C* au ar\tat c\ aminoacizii rezulta]i din hidroliza proteinelor `n rumen sunt degrada]i complet prin dezaminare [i decarboxilare. Moleculele AGV [i NH3 care dep\[esc cantitativ necesarul pentru sinteza proteic\ bacterian\ sunt absorbite ca atare prin peretele rumenal [i transferate ficatului `n care au loc sinteze ulterioare de glucide, acizi gra[i, uree. Proteina bacterian\ este metabolizat\ prin acelea[i mecanisme ca [i la monogastrice `n abomasum [i intestin pn\ la termenii de aminoacizi. Ace[tia sunt absorbi]i prin mucoasa intestinal\ [i dirija]i prin circula]ia port\ la ficat pentru degrad\ri [i sinteze ulterioare. Trebuie subliniat faptul c\ interven]ia florei bacteriene rumenale `n digestia protidelor induce anumite avantaje metabulice:
53

a). ridicarea valorii biologice a protidelor exogene ingerate (de regul\ de origine vegetal\). b). valorificarea surselor exogene de azot neproteic (CAN). Ureea, de exemplu, cel mai frecvent utilizat\ `n practica alimenta]iei animalelor, este scindat\ de ureaz\ `n NH3 [i CO2
H2O ureaza

N H 2 - CO - NH 2

NH 3 + CO 2

Amoniacul rezultat, `mpreun\ cu o cantitate adecvat\ de lan]uri de carbon (furnizate de glucide u[or hidrolizabile melas\, `n particular) serve[te drept precursor pentru sinteza proteic\ bacterian\. Proteina bacterian\ serve[te apoi drept surs\ de aminoacizi pentru utiliz\ri ulterioare. Absorb]ia La adult, absorb]ia proteinelor se realizeaz\ numai sub form\ de aminoacizi `n intestin. La rumeg\toare, `n particular, absorb]ia lor se face `n rumen [i sub form\ de AGH [i NH3. Printr-un mecanism `nc\ incomplet elucidat, `n organismul animal sunt absorbi]i numai aminoacizi din seria L. Dup\ absorb]ia lor prin peretele intestinal, aminoacizii sunt vehicula]i prin circula]ia sanguin\ spre ficat [i apoi `n toate celelalte organe, formnd `n totalitatea lor a[a-numitul fond metabolic sau depozit metabolic. Acest depozit con]ine to]i aminoacizii [i st\ `n permanen]\ la dispozi]ia organismului. Acest depozit nu poate fi `ns\ comparat cu depozitul glucidelor, sub form\ de glicogen sau cel al lipidelor, sub form\ de ]esut adipos, ci formeaz\ o cantitate relativ extrem de mic\, de numai 0,6-3,5 g N. Cu toate acestea, din acest depozit este consumat\ zilnic numai pentru biosinteza proteinelor o cantitate de 25-95 g N, ceea ce devine posibil numai datorit\ unui proces metabolic extrem de ridicat care asigur\ o continu\ completare [i renoire a materialului consumat.
54

Metabolismul aminoacizilor Aminoacizii rezult\ din proteinele con]inute `n hran\. Prin hidroliza acestora `n intestin, aminoacizii se elibereaz\ din moleculele proteice [i trec `n sngele din vena port\. Din acest motiv, concentra]ia lor cre[te considerabil `n aceast\ ven\ dup\ un prnz bogat `n proteine. Aceast\ cre[tere de aminoacizi liberi nu se observ\ `ns\ [i `n restul circula]iei deoarece ficatul re]ine majoritatea lor [i `i folose[te `n biosinteza proteinelor hepatice [i plasmatice sau `i transform\ cu eliberare de amoniac [i cetoacizi. Cetoacizii rezulta]i pot fi transforma]i apoi `n acizi gra[i sau glucide sau pot fi degrada]i `n CO2 [i H2O cu eliberare de energie. Amoniacul eliberat este folosit `n biosinteza unor compu[i azota]i (baze purinice [i pirimidinice). Excesul de amoniac este transformat `n uree [i eliminat din snge prin urin\, dup\ ce a fost transportat la rinichi. Ficatul `i revine deci o func]ie de tamponare care previne, pe de o parte o supra`nc\rcare a organelor periferice cu aminoacizi [i asigur\, pe de alt\ parte, o aprovizionare normal\ a acestor organe `ntre prnzuri prin v\rsare continu\ de aminoacizi `n snge. Aminoacizii pot suferi o serie de transform\ri [i particip\ la o serie de reac]ii importante pentru organism, dintre care se amintesc: - sinteza de proteine proprii ale organismului, inclusiv a enzimelor; - sinteza de peptide biologic active (glutation, vasopresin\, oxitocin\); transformarea aminoacizilor `n metaboli]i ai metabolismului lipidic

(liponeogenez\) [i ai celui glucidic (gliconeogenez\); - degradarea aminoacizilor cu formare de cetoacizi `n scopul ob]inerii de energie; - transform\ri speciale ale aminoacizilor cu formarea unor metaboli]i de o importan]\ vital\ (creatin\, baze purinice [i pirimidinice). Catabolismul aminoacizilor C\ile generale [i comune de degradare ale tuturor aminoacizilor sunt: degradarea prin transaminare, degradarea prin dezaminare [i degradarea prin decarboxilare.
55

Transaminarea

aminoacizilor.

Dintre

procesele

metabolice

ale

aminoacizilor, locul cel mai important `l ocup\ transaminarea. Ea joac\ un rol deosebit `n formarea ureei (degradarea aminoacizilor [i eliminarea azotului aminic prin urin\), `n gluconeogenez\ din aminoacizi, precum [i `n biosinteza aminoacizilor. Prin transaminare se `n]elege o reac]ie reversibil\ `ntre un aminoacid [i un -cetoacid. Ca rezultat al reac]iei, care se desf\[oar\ sub ac]iunea transaminazelor sau aminotransferazelor, -cetoacidul devine aminoacid, iar aminoacidul -cetoacid. Reac]iile de transaminare au loc mai ales `n ficat [i `n rinichi. Drept cetoacizi sunt folosi]i de preferin]\ acizii -cetoglutaric [i -cetosuccinic, denumit [i acid oxalilacetic. Reac]iile generale de transaminare pentru ace[ti doi acizi pot fi prezentate astfel:

COOH CH2 CH2 R C = O + CH - NH2 COOH COOH alfa Acid alfa-cetoglutaricaminoacid COOH CH2 R C = O + CH - NH2 COOH COOH alfa Acid alfa-cetosuccinic aminoacid

COOH CH2 CH2 COOH Acid glutamic R COOH alfa cetoacid CH - NH2 + C = O

COOH CH2 COOH Acid aspartic R COOH alfa cetoacid CH - NH2 + C = O

Cu ajutorul acestor reac]ii, organismul poate sintetiza orice aminoacid al c\rui lan] de carbon poate fi biosintetizat sub form\ de cetoacid. Acest lucru nu

56

este posibil `n cazul aminoacizilor esen]iali care trebuie de aceea procura]i, prin apor extern cu hrana.

Dezaminarea aminoacizilor. O alt\ cale general\ de degradare a aminoacizilor const\ `n dezaminarea lor, care poate fi oxidativ\ (cnd rezult\ cetoacid), hidrolitic\ (cnd rezult\ un oxiacil), reduc\toare (cnd rezult\ un acid saturat) sau desaturant\ (cnd rezult\ un acid nesaturat). Reac]ii de dezaminare a aminoacizilor:
R oxidativa CH2 + 1/2O2 C = O COOH alfa cetoacid R CH2 + NH3 hidrolitica + H2O CH - OH COOH CH2 Dezaminare alfaCH - NH2 hidroxiacid R COOH alfa aminoacid R CH reducatoare 2 + NH3 CH2 + H2 COOH acid gras R CH2 desaturanta CH CH + NH3 + NH3

COOH acid nesaturat

Toate aceste c\i apar la diverse organisme [i sunt catalizate de enzime speciale. ~n organismul animal se realizeaz\ `ns\ `n mod preferen]ial dezaminarea oxidativ\.

57

Decarboxilarea aminoacizilor. O a treia cale general\ de degradare a aminoacizilor const\ `n decarboxilarea lor. Sub ac]iunea aminoacid-

decarboxilazelor aminoacizii trec `n aminele corespunz\toare care poart\ [i denumirea de amine biogene. Acestea pot avea un rol farmacodinamic bine determinat (histamin\, tiramin\, serotonin\), pot servi ca puncte de plecare `n sinteza unor compu[i biologic importan]i (acid -aminobutiric, etanolamin\) sau pot fi substan]e toxice (putrescein\, cadaverin\). Acestea din urm\ rezult\ mai ales sub ac]iunea enzimelor ale bacteriilor intestinale [i sunt eliminate din organism. Reac]ia general\ de decarboxilare a aminoacizilor:
R CH - NH2 COOH alfa aminoacid - CO2 R CH2 - NH2 amina

Metabolismul componentelor rezultate din degradarea aminoacizilor S-a v\zut c\ una din c\ile importante de degradare a aminoacizilor `n organismul animal este dezaminarea, mai ales cea oxidativ\. Din reac]ia de dezaminare rezult\ amoniac [i o component\ carbonic\ ternar\ format\ din C, H [i O, care `n cazul dezamin\rii oxidative este un cetoacid. ~n cele ce urmeaz\ se vor prezenta pe scurt metabolismul amoniacului [i cel al componentei carbonice. Metabolismul amoniacului. Amoniacul rezultat `n organism din reac]iile de dezaminare a aminoacizilor, dar [i `n ac]iunea florei intestinale asupra proteinelor alimentare, este un toxic puternic pentru sistemul nervos central. Cantit\]i mici de amoniac `n snge pot duce la com\ [i moarte. Pentru a se ap\ra de ac]iunea toxic\ a amoniacului, organismul animal dispune de mecanisme rapide [i eficiente de detoxifiere care se realizeaz\ prin dou\ c\i:

58

- prin transformarea amoniacului `n uree [i eliminarea sa din organism sub aceast\ form\; - prin transformarea amoniacului `n glutamin\ [i p\strarea sa `n organism sub aceast\ form\ netoxic\; La plante, detoxifierea amoniacului se face mai ales prin trecerea sa `n asparagin\. Formarea ureei (ureogeneza).Sinteza ureei are loc `n ficat [i reprezint\ un proces consumator de energie (proces endergonic). Ea se desf\[oar\ ca [i multe alte importante reac]ii metabolice sub forma unui ciclu, denumit ciclul ureogenetic sau ornitinic, dup\ aminoacidul cheie din acest ciclu. Formarea ureei implic\ interven]ia unor mecanisme enzimatice complexe [i cuprinde o succesiune de reac]ii cuprinse `n schema de mai jos. ~n prima faz\, ornitina este transformat\ `n citrulin\ prin interven]ia carbamilfosfatului sintetizat cu ajutorul ATP-ului prin combinarea amoniacului cu CO2, ambii forma]i `n decursul proceselor de degradare din organism. Carbamilfosfatul con]ine o leg\tur\ fosfat de `nalt poten]ial energetic [i constituie forma activ\ a grup\rii carbamil care face posibil\ cuplarea cu ornitina. ~n continuare, citrulina este transformat\ `n arginin\ prin `ncorporarea unei a doua molecule de amoniac, dar nu sub form\ liber\, ci sub forma grup\rii aminice din molecula acidului aspartic. Aceasr\ grupare aminic\ provine de fapt din amoniac liber. Ciclul ureogenetic Transformarea citrulinei `n arginin\ este catalizat\ de argininsinteteaza [i are loc `n dou\ etape [i anuma: prin condensarea citrulinei cu acidul aspartic se formeaz\, `n prima etap\ acidul arginisuccinic, care este scindat `n etapa urm\toare, sub ac]iunea unei liaze, `n arginin\ [i acid fumaric. Arginina, `n sfr[it, este scindat\ sub ac]iunea arginazei, `n uree [i ornitin\, `ncheindu-se astfel, ciclul,
59

cu regenerarea ornitinei, care devine disponibil\ pentru o nou\ fixare de amoniac. Ureea format\ ajunge pe cale sanguin\ la rinichi [i este eliminat\ prin urin\. Omul adult poate elimina pn\ la 30 g uree/zi [i mai mult, ceea ce oglinde[te intensitatea metabolismului proteic.

CO 2

ATP NH2 C=O O P

H2N C=O H2C - NH H2C H2C H - C - NH2 COOH citrulina COOH CH2 H2N - CH COOH acid aspartic COOH NH2 CH2 CH2 CH - NH2 COOH acid argininsuccinic CH2 COOH CH2 - NH - C = N - C - H

NH3 carbamilfosfat

CH2- NH2 CH2 CH2 CH - NH2 COOH ornitina

H2C - NH - C - NH2 NH2 C=O NH2 uree H2C H2C H - C - NH2 COOH arginina

H C C HOOC

COOH

acid fumaric

Exist\ numeroase corela]ii `ntre ciclul ureogenetic [i alte procese metabolice `n organism. Astfel, prin formarea acidului fumaric, ciclul ureogenetic stabile[te leg\tura cu cilul Krebs de oxidare terminal\ a glucidelor, lipidelor [i protidelor. Prin participarea acidului aspartic la ciclul ureogenetic exist\ posibilitatea ca to]i aminoacizii transaminabili s\ poat\ participa la acest ciclu. O alt\ corela]ie important\ exist\ `ntre ciclul ureogenetic [i sinteza bazelor pirimidinice, componente structurale principale ale acizilor nucleici. Formarea glutaminei. Transformarea amoniacului `n glutamin\ reprezint\ o cale de detoxifiere a acestui compus cu p\strarea sa `n organism. Aceast\ reac]ie este de asemenea endergonic\ (consum de ATP) [i are loc `n ficat, dar [i `n alte

60

organe [i ]esuturi, mai ales `n ]esutul nervos central sub ac]iunea catalitic\ a glutaminsintetazei. Gutamina format\ nu este toxic\ pentru organism [i reprezint\ o form\ important\ de transport [i de depozitare a amoniacului din care acesta poate fi preluat ori de cte ori este nevoie [i folosit `n diverse biosinteze [i procese metabolice (ca de exemplu, `n reglarea echilibrului acido-bazic `n rinichi). Fomarea glutaminei are loc prin fixarea amoniacului de acidul glutamic cu realizarea unei grup\ri amidice, dup\ urm\toarea schem\ de reac]ie:

CONH2 COOH CH2 CH2 glutaminsintetaza CH2 + ADP + P CH2 + NH3 + ATP H - C -NH2 H - C -NH2 COOH COOH Glutamina Acid glutamic
O parte din glutamin\ ajunge pe cale sanguin\ [i `n rinichi, unde sub ac]iunea glutaminazei are loc scindarea ei `n acid glutamic [i amoniac.

COOH CONH2 CH2 CH2 glutaminaza CH CH2 + NH3 2 H2O H - C -NH2 H - C -NH2 COOH COOH Glutamina Acid glutamic
Ciclul acidului glutamic `n organism Amoniacul rezultat formeaz\ a[a-numitul amoniac urinar care poate fi eliminat ca atare, `mpreun\ cu urina, sau folosit la neutralizarea acizilor excreta]i prin urin\. Acidul glutamic la rndul s\u se `ntoarce `napoi `n ficat [i `n celelalte ]esuturi ale organismului, nude va fi folosit la o nou\ sintez\ de glutamin\. S e poate vorbi deci de existen]a unui ciclu al glutaminei `n organism. ~n cele ce

61

urmeaz\ se prezint\ o privire de ansamblu sugestiv\ asupra form\rii amoniacului din aminoacizi [i c\ile sale de detoxifiere prin formarea de uree [i glutamin\.

FICAT

SANGE

RINICHI

GLUTAMINA GLUTAMINA GLUTAMINA

NH3 ACID GLUTAMIC AMINOACIZI ACID GLUTAMIC

NH3 ACID GLUTAMIC

URINA

Prin reac]ia de transaminare (1) to]i aminoacizii trec `n prezen]a acidului -cetoglutaric `n acid glutamic cu eliberarea concomitent\ a -cetoacizilor corespunz\tori. Acidul glutamic rezultat este supus `n continuare unei dezamin\ri oxidative (2), regenernd acidul -cetoglutaric [i elibernd o molecul\ de amoniac. Amoniacul format, produs toxic pentru organismul animal este rapid neutralizat prin transformarea sa `n compu[i inofensivi. Acest fapt se poate realiza prin dou\ mecanisme: prin formarea de glutamin\, `n urma reac]iei sale cu acidul glutamic (3), fie prin transformarea sa `n uree (4), dup\ parcurgerea ciclului ureogenetic din ficat.

62

AMINOACIZI (1) Transaminare + Acid alfa ( alfa-cetoacizi ) ceto-glutaric ACID GLUTAMIC (2) Dezaminarea oxidativa

(3)

NH3 + Acid alfa ceto-glutaric CITRULINA Ornitina Arginina

GLUTAMINA

UREE

Metabolismul componentei carbonice rezultate din degradarea aminoacizilor. Transaminarea [i dezaminarea oxidativ\ reprezint\ c\ile majore de dezaminare ale aminoacizilor. Prin aceste procese aminoacizii sunt transforma]i `n cetoacizii lor analogi. Ace[tia pot str\bate `n continuare mai multe c\i de metabolizare, dintre care amintim urm\toarele: Degradarea total\ cu forn\mare de CO2 [i H2O . Acest proces

reprezint\ calea care elibereaz\ energia inclus\ `n scheletul carbonic al aminoacizilor [i se realizeaz\ prin includerea cetoacizilor `n reac]iile ciclului acizilor tricarboxilici [i oxidarea lor complet\ `n CO2 [i H2O. Astfel, se [tie c\ cetoacizii corespunz\tori acidului glutamic [i aspartic, [i anume acidul cetoglutaric [i -cetosuccinic, denumit [i oxalilacetic, sunt componente directe ale acestui ciclu. Acidul piruvic la rndul s\u, care prezint\ cetoacidul analog alaninei, este chiar ini]iatorul ciclului prin acetatul activ (acetil-CoA) generat de el, care se condenseaz\ cu acidul oxalil-acetic cu formare de acid citric, prima component\ `n ciclul acizilor tricarboxilici.

63

Prin reac]ia de transaminare a aminoacizilor cu acidul -cetoglutaric cu formare de acid glutamic [i cuplarea acestei reac]ii cu dezaminarea oxidativ\ a acidului glutamic format se introduce `n ciclul de degradare terminal\ componenta carbonic\ a tuturor aminoacizilor transaminabili sub forma lor de cetoacizi, care la rndul lor pot fi degrada]i `n compu[ii finali CO2 [i H2O. -Aminarea cetoacizilor este o alt\ cale de metabolizare a scheletului carbonic al aminoacizilor [i duce la resinteza aminoacizilor corespunz\tori. Rolul hot\rtor `n aceast\ reac]ie deosebit de important\ pentru biosinteza aminoacizilor `n organism `l are tot acidul glutamic (pe lng\ cel aspartic), punnd la dispozi]ie gruparea sa aminic\, care `n reac]ia de transaminare este transferat\ pe cetoacizi cu formarea aminoacizilor coerspunz\tori. - Transformarea aminoacizilor `n glucide reprezint\ o cale de neogenez\ a glucidelor din proteine [i stabile[te leg\tura dintre metabolismul proteic [i cel glucidic. La aceast\ reac]ie pot participa `ns\ numai anumi]i cetoacizi [i anume cei corespunz\tori a[a-numi]ilor aminoacizi glucogeni sau glucoformatori. Caracteristic pentru ace[ti aminoacizi este posibilitatea lor de a fi transforma]i `n acid piruvic care, la rndul s\u, poate trece apoi `n glucoz\ [i mai departe `n glicogen. - Transformarea cetoacizilor `n corpi cetonici are loc numai `n cazul cetoacizilor deriva]i de la a[a-numi]ii aminoacizi cetogeni. Caracteristic pentru ace[ti aminoacizi este faptul c\ prin metabolizarea lor pot genera radicalul acetil care, la rndul lui poate duce, `n anumite condi]ii fiziologice, la formarea acizilor acetilacetic [i -hidroxibutiric din clasa corpilor cetonici . Exemple de aminoacizi glucogeni [i cetogeni: aminoacizi glucogeni alanina, fenilalanina, izoleucin\, triptofan, acid glutamic, acid aspartic, metionin\, treonin\, valin\; aminoacizi cetogeni alanin\, fenilalanin\, izoleucin\, triptofan, leucin\; aminoacizi gluco-[i cetogeni -alanin\, fenilalanin\, izoleucin\, triptofan.
64

No]iuni despre biosinteza proteinelor Biosinteza proteinelor este unul dintre cele mai interesate, dar totodat\ [i unul din cele mai complicate procese biochimice. Multe aspecte ale acestui proces au fost clarificate abia recent [i `nc\ mai sunt numeroase probeleme care a[teapt\ s\ fie elucidate. ~n cele ce urmeaz\ se vor prezenta pe scurt no]iunele de baz\ [i fazele cele mai importante ale biosintezei proteinelor. Sinteza proteinelor are loc `n citoplasm\ la nivelul ribozomilor (granulele lui Palade). Celulele care desf\[oar\ o sintez\ proteic\ `ntens\, cum sunt cele ale glandelor secretoare (de exemplu, partea exocrin\ a pancreasului), posed\ un num\r crescut de ribozomi, fixa]i de regul\ pe membranele reticulului endoplasmatic. Dac\ activitatea de biosintez\ este mai redus\, ribozomii se g\sesc mai ales liberi `n citoplasm\ [i `ntr-un num\r mai redus. O celul\ hepatic\ de pild\, con]ine peste un milion de ribozomi, dintre care aproximativ 75% sunt fixa]i de membrane. Ribozomii sunt de fapt ribonucleoproteine, adic\ sunt forma]i din acizi ribonucleici [i din proteine [i au o form\ aproape sferic\. Ei sunt alc\tui]i din dou\ subunit\]i de m\rimi diferite. Biosinteza proteinelor fiind un proces endergonic, cu un consum ridicat de energie, presupune existen]a unei cantit\]i suficiente de ATP [i totodat\ prezen]a tuturor aminoacizilor care intr\ `n strucura proteinelor ce urmeaz\ a fi sintetizate. Lipsa unui singur aminoacid esen]ial din hran\ reduce considerabil biosinteza proteinelor, formarea proteinei `ntrerupndu-se mereu `n acel loc al lan]ului polipeptidic `n care conform secven]ei determinate genetic ar fi trebuit s\ intre aminoacidul esen]ial lips\. Indica]iile cu privire la secven]a exact\ a aminoacizilor din lan]urile polipeptidice (caracteristic\ pentru fiecare tip de de protein\ `n parte), sunt cuprinse sub forma unui mesaj genetic codificat `n moleculele
65

filiforme uria[e ale acizilor dezoxiribonucleici localiza]i `n cromozomi. Ca acest mesaj situat `n nucleu s\ ajung\ la locul biosintezei proteinelor aflat `n citoplasm\ el trebuie s\ fie mai `nti transcris pe un mesager [i apoi transportat de acesta din nucleu la locul de sintez\. Acest proces, denumit transcrip]ie se realizeaz\ prin acidul ribonucleic mesager (ARN-m numit [i ARN informa]ional) care ajuns `n citoplasm\, interac]ioneaz\ cu ribozomii unindu-i sub forma lor activ\ de poliribozomi sau polizomi. Aminoacizii la rndul lor sunt adu[i la locul de sintez\ de acidul ribonucleic de transport (ARN-t, numit [i ARN de transfer), care putnd citi [i traduce mesajul genetic de pe ARN-m asigur\ includerea aminoacizilor `n lan]urile polipeptidice `n ordinea dictat\ (proces numit transla]ie). Mesajul privitor la secven]a aminoacizilor dintr-un lan] polipeptidic se g\se[te scris pe ARN-m sub forma cifrat\ (cod genetic). Principiul acestui cod const\ `n aceea c\ fiecare secven]\ de trei baze azotate din lan]ul ARN-m, denumit\ triplet sau codon, codific\ un aminoacid. ~n felul acesta secven]a bazelor azotate din molecula unui ARN-m corespunde unei secven]e determinate de aminoacizi din lan]ul polipeptidic. La terminarea reac]iei de biosintez\, lan]ul polipeptidic (proteina) se desprinde de pe ribozomi. Biosinteza proteinelor cuprinde `n mare, trei faze principale: activarea aminoacizilor [i trecerea lor pe acidul ribonucleic de transfer (ARN-t); ata[area acidului ribonucleic de transfer, purt\tor de aminoacid, de acidul ribonucleic mesager din ribozomi [i legarea specific\ a aminoacizilor `ntre ei prin leg\turi peptidicxe cu formare de polipeptide [i proteine; stoparea reac]iei [i desprinderea de pe ribozomi a polipeptidelor [i proteinelor sintetizate, precum [i formarea structurilor secundare, ter]iare [i cuaternare specifice (spiralare, pliere, unificare sub form\ de unit\]i func]ionale).

66

Rezumat cap.11: Metabolism protidelor [i al acizilor nucleici Aspecte biochimice ale digestiei [i absorb]iei protidelor.
Procese catabolice comune ale aminoacizilor: Metabolismul amoniacului Catabolismul [i biosinteza nucleotidelor Biosinteza acizilor nucleici Biosinteza proteinelor.

Teste de autoevaluare 1. Decarboxilarea endogen\ a urm\torilor aminoacizi conduce la aminele biogene corespunz\toare, cu excep]ia: a). lizin\ -> cadaverin\; b). cistein\ -> etanolamin\; c). histidin\ - > histamin\; d). ornitin\- > putrescein\. R\spuns: b. 2. Afirma]ia incorect\ referitoare la reac]iile ciclului ureogenetic este: a). ciclul ureogenetic debuteaz\ `n mitocondriile celulelor prin sinteza carbamoil fosfatului; b). carbamoil fosfatul reac]ioneaz\ cu citrulina [i formeaz\ ornitina; c). arginina este percursorul imediat al ureei. R\spuns: b. 3. Afirma]ia incorect\ referitoare la metabolismul aminoacizilor este: a). cetoacizii care particip\ frecvent la reac]iile de transaminare sunt acidul piruvic [i acidul; -cetoglutaric; b). `n transaminarea catalizat\ de GPT are loc transferul grup\rilor aminice de la acidul aspartic la acidul -cetoglutaric; c). reac]iile de transaminare sunt reversibile. R\spuns: b. 4. Afirma]iile corecte privind glutamina sunt: a). singura ei evolu]ie metabolic\ este hidroliza la glutamat; b). nu este prezent\ `n proteinele tisulare; c). nu serve[te ca precursor biosintetic; d). sinteza sa din glutamat [i NH3 este consumatoare de ATP. R\spuns: d. 5. Produ[ii metabolici deriva]i din fenilalanin\ sunt: a). tirozina; b). leucina; c). melanina; d). malonil CoA. R\spuns: a, c. 6. Transaminarea: a). este o reac]ie termodinamic\ ireversibil\; b). este o reac]ie termodinamic\ reversibil\; c). joac\ un rol esen]ial `n sinteza tuturor aminoacizilor neesen]iali; d). este catalizat\ de enzime biotin-dependente; e). este implicat `n catabolismul aminoacizilor. R\spuns: b, c. 7. Afirma]ii corecte privind metabolismul fierului [i hemului sunt:
67

a). fierul este depozitat `n ficat ca feritin\; b). Fe3+ este inserat `n proporfirina IX `n ultima etap\ a sintezei hemului ; c). carbonul din glicocolul utilizat `n biosinteza hemului este excretat ca bilirubin\. R\spuns: a, c. 8. Sunt corecte afirma]iile: a). carnitina provine din hidroliza unor proteine ce con]in trimetillizin\; b). NO provine din arginin\; c). S-adenozil metionina con]ine un atom de sulf `nc\rcat negativ; d). -aminobutiratul rezult\ prin decarboxilarea ornitinei. e). putresceina rezult\ prin decarboxilarea glutamatului. R\spuns: a,b. 9. Afirma]iile corecte sunt: a). serina este un aminoacid ce poate deveni surs\ de carbon pentru acidul tetrahidrofolic; b). arginina `n form\ hidroxilat\ intr\ `n structura colagenului; c). lizina prin prelucrare postraducere poate forma hidroxilizin\. R\spuns: a, c. 10. Afirma]iile corecte referitoare la bilirubin\ sunt; a). bilirubina direct\ este cea conjugat\ [i este hidrosolubil\; b). bilirubina indirect\ este cea neconjugat\ [i este greu solubil\; c). stercobilinogenul se formeaz\ din bilirubin\ `n intestin. R\spuns: a, b, c. 11. ~n leg\tur\ cu activitatea ARN-polimerazei este corect\ afirma]ia: a). transcrierea AND de c\tre ARN-polimeraz\ este semiconservativ\; b). necesit\ participarea unei topoizomeraze; c). una din subunit\]ile ARN-polimerazei are activitate exonucleazic\; d). ARN-polimeraza nu poate verifica exactitatea transcrierii; e). catalizeaz\ `ndep\rtarea intronilor lui transcriptul primar. R\spuns: d. 12Aminoacil- ARNt interac]ioneaz\ cu: a). ARN-polimeraza; b). ADN-polimeraza; c). ARNm. R\spuns: c. 13. Cei patru atomi de azot din nucleul purinic sunt deriva]i din: a). aspartat, glutamin\ [i glicin\; b). glutamin\, amoniac [i aspartat; c). glicin\ [i aspartat; d). amoniac, glicin\ [i glutamat; e). uree, glicin\ [i aspartat. R\spuns: d. 14. ARN-polimerazele; a). copiaz\ catena ADN template (matri]\) `n direc]ia 3-5 a acesteia; b). produc pirofosfat ori de cte ori la cap\tul polinucleotidic `n cre[tere se adaug\ un nou nucleotid; c). sunt implicate `n replicare; d). sintetizeaz\ polinucleotide `n direc]ia 5-3.
68

R\spuns: a, b, c, d. 15. Caracteristici ale sintezei bazelor pirimidinice [i purinice sunt: a). ambele necesit\ consum de ATP; b). unii intermediari `n sinteza pirimidinelor sunt deriva]i de ribozo-5fosfat; c). to]i intermediarii `n sinteza purinelor sunt deriva]i de ribozo-5-fosfat; d). 5-fosforibozil-1-pirofosfatul nu este implicat `n sinteza pirimidinelor. R\spuns: a, b, c. Teme de lucru / Activit\]i Scrie]i ecua]ia reac]iei chimice ce implic\ dezaminarea direct\ pentru: a). serin\ piruvat + NH4+; b). treonin\ -cetobutirat + NH4+. Explica]i din punct de vedere chimic de ce `n intoxica]ia cu uree se produce alcaloz\ rumenal\ (NH4+HO-) iar la nivel tisular se produce acidoz\ metabolic\. Ar\ta]i care sunt principalele enzime implicate `n catabolizarea acizilor nucleici [i care sunt principalii produ[i ob]inu]i. Specifica]i care sunt principalele etape ale cataboliz\rii nucleoprotidelor purinice [i pirimidinice.

CAPITOL 12: Interrela]ii metabolice Procesele metabolice se interp\trund reciproc, `ntre ele existnd rela]ii strnse att `n ceea ce prive[te substan]ele, ct [i `n ceea ce prive[te energia, Transform\rile pe care substan]ele le sufer\ `n organism (G,L,P) duc `n final la energie [i se formeaz\ produ[ii finali comuni: CO2, H2O, NH3. Placa turnant\ a metabolismului adic\ punctul comun al interrela]iilor metabolice ale organismului animal `l reprezint\ calea metabolic\ major\ [i comun\ care este ciclul Krebs, prin care G, L, P se transform\ pn\ le CO2 [i H2O. Ciclul Krebs necesit\ `nti acetil coenzima A care constituie punctul de plecare cel mai larg utilizat pentru sinteza substan]elor proprii organismului. Acetil-coenzima A ia na[tere `n special prin dou\ [iruri de reac]ii din catabolismul acizilor gra[i (-oxidare) [i din catabolismul glucidelor.

69

Intrarea acetil-coenzimei A, `n ciclul Krebs se face prin condensarea sa cu acidul oxaliacetic, care se formeaz\ prin carboxilarea piruvatului. Corela]ia dintre metabolismul glucidelor [i lipidelor se realizeaz\ prin acetil coenzima A, substan]e care ocup\ pozi]ia central\ `n cadrul metabolismului. ~n organism acetil coenzima A, urmeaz\ trei c\i metabolice importante: a). acetil coenzima A se condenseaz\ cu acidul oxalo-acetic [i deschide calea ciclului Krebs, ciclul care st\ la baza tuturor proceselor metabolice, punctul comun al anabolismului cu catabolismul. b). acetil coenzima A prin condensarea cu ea `ns\[i (3 moli) formeaz\ hidroximetilglutaril coenzima A (HMG-CoA), primul termen `n biosinteza nucleului stearnic. Pe aceast\ cale se formeaz\ colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, vitamina D. Cnd acetilcoenzima A exist\ `n exces, `n cadrul unui metabolism viciat (diabet) poate lua na[tere prin condensarea a dou\ molecule, acidul acetil-acetic (corp cetonic) [i se instituie cetogeneza. c). prin carboxilarea sa [i formarea meta-coenzimei A, acetilcoenzima A serve[te la formarea acizilor gra[i. O alt\ substan]\ comun\ metabolismului glucidelor [i lipidelor este glicerofosfatul, care rezult\ din metabolismul glucidelor [i serve[te la biosinteza gliceridelor [i a fosfatidelor. Corela]ia metabolic\ dintre glucide [i proteine (G-P) se realizeaz\ prin intermediul acizilor -cetoglutaric, oxalil acetic [i fumaric. Aceste substan]e provin fie din dezamin\rile oxidative ale A,a-lor, fie din glucide prin catabolizarea acestora. Acizii -cetoglutaric [i oxalil-acetic sunt substan]e comune ale metabolismului glucidic [i proteic.Prin transaminare ace[ti acizi se transform\ reversibil `n acizii aspartic [i glutamic, f\cndu-se leg\tura `ntre ciclul Krebs [i metabolismul proteinelor. Pe de o parte acidul aspartic ia parte la biosinteza bazelor pirimidinice nucleice (leg. cu A.N). Acidul fumaric este substan]a comun\
70

pentru metabolismul glucidelor [i proteinelor [i care face leg\tura cu ciclul ureogenetic. Acidul succinic realizeaz\ leg\tura cu metabolismul porfirinelor (Hb), bazelor purinice [i pirimidinice, prin transformarea `n acid aspartic.

Transform\ri energetice Procesul final al transform\rilor metabolice suferite de glucide, lipide [i proteine este lan]ul respirator prin care H rezultat se oxideaz\ cu formare de ap\ (prin intermediul transportorilor de H+ [i e-). Lan]ul respirator este o continuare a ciclului Krebs, proces ciclic `n care se produce o cantitate principal\ de CO2. Lan]ul respirator este cuplat `n trei locuri cu fosforilarea oxidativ\, sursa cea mai avantajoas\ de energie chimic\ liber\. ~n principiu, lan]ul respirator poate fi cuplat cu toate dehidrogen\rile dependente de NADH + H+. Leg\tura dintre ciclul Krebs [i lan]ul respirator este destul de strns\, `n primul rnd datorit\ apropierii spa]iale `n mitocondrii, \i `n al doilea rnd deoarece `n ciclul Krebs se produce o cantitate apreciabil\ de coenzim\ redus\ NADH2 [i FADH2. Corela]ia dintre ciclul Krebs [i lan]ul respirator [i fosforilarea oxidativ\ este calea major\ prin care celula se aprovizioneaz\ cu energie. Transform\rile G L P din unele `n altele au fost urm\rite cu ajutorul C, administrndu-se `n hrana animalelor glucoz\ marcate C a fost identificat ulterior `n A.a., glicerol, AG. [i alte combina]ii mai complexe ale acestora. Situa]ii asem\n\tore s-au constat realizarea L [i Aa. Metaboli]ii comuni mai multor clase de substan]e formeaz\ pentru organism a[a numitul fond metabolic comun (FMC) care este utilizat de organism `n func]ie de originea metabolic\ comun\ (aceasta deoarece `n FMC moleculele substan]elor se amestec\, iar originea lor din glucide sau lipide nu mai poate fi precizat\.

71

Exemple de FMC: acetilcoenzima A , CO2 H2, acid piruvic, acid cetoglutaric, acid succinic, acid oxaloacetic, deci se observ\ c\ `n general sunt substan]e cu molecul\ mic\, care rezult\ din diferite procese metabolice [i pe care celula animal\ le folose[te pentru procesele de biosintez\ care duc la formarea de molecule mai complicate. Exemple: acetil CoA AG steroli, corpi cetonici + energie. Bioxidul de carbon rezultat prin catabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, serve[te la biosinteza bazelor nucleice ct [i `n ureogenez\. Organismul animal are capacitatea de a-[i autoregla procesele metabolice. Mecanismele moleculare de autoreglare metabolic\ ac]ioneaz\ asupra factorilor de care depinde `n special activitatea sistemelor enzimatice [i anume concentra]ia substratului inhibitorii [i activatorii. Concentra]ia substratului asupra c\ruia ac]ioneaz\ enzima poate constitui un factor de autoreglare metabolic\. Deobicei mecanismul de autoreglare func]ioneaz\ prin retrohinhibi]ie (feed-bach), adic\ un proces enzimatic este inhibat de c\tre un produs metabolic al s\u (un produs rezultat `n urma reac]iei), este un proces de inhibare alosteric\ a enzimei cheie. Astfel, CO2 care rezult\ `n urma catabolismului glucidelor, lipidelor, proteinelor poate controla prin concentra]ia sa, att producerea lui `ns\[i `n ciclul Krebs, ct [i carboxilarea piruvatului oxalo-acetat care ini]ieaz\ un nou ciclul Krebs (deci carboxilarea piruvatului este condi]ionat\ de `ns\[i producerea CO2 `n ciclul Krebs). Mecanismul central de reglare a metabolimului este S.N.C., form\ superioar\ de organizare a materiei vii, pe baza necesit\]ilor vitale ale organismelor. S.N.C. intervine asupra metabolismului prin intermediul unor substan]e (H, E, V). Ca rezultat al transform\rilor metabolice organismul animal se dezvolt\ uniform [i consecvent.

72

Teme de verificare

Metabolism lipidic 1. ~n catabolizarea acizilor gra[i se cunosc mai multe c\i. S\ se precizeze urm\toarele:

care cale predomin\ `n organismele animale? care este forma activ\ a acizilor gra[i? c]i moli de acetil-CoA rezult\ la catabolizarea acidului stearic? sau nu un caz patologic.

2. S\ se precizeze ce se `n]elege prin cetogenez\ [i dac\ cetogeneza este 3. Considernd biosinteza acizilor gra[i `n organismele animale, se cere s\ se precizeze urm\toarele:

enumerarea etapelor ce au loc `n calea malonil-CoA; ce tipuri de acizi gra[i nesatura]i se pot forma `n organismul animal. acizilor

4. S\ se precizeze rolul AMP ciclic `n lipoliz\. 5. Care sunt principalii factori implica]i `n reglarea sintezei gra[i. Metabolism protidic

1. 2. 3. 4.

S\ se precizeze c\ile generale de catabolizare ale aminoacizilor, precum [i modul de fixare a amoniacului `n organismul animal. Explica]i termenul de pool aminoacid. Discuta]i soarta metabolic\ a scheletelor de carbon [i a NH4+ ca principali produ[i rezulta]i prin degradarea aminoacizilor. Care sunt principalele surse pentru biosinteza aminoacizilor.

73

MODULUL VI LUCRARI PRACTICE Analiza biochimic\ a sngelui Dozarea clorului plasmatic ~ntr-un balon Erlenmeyer se m\soar\ 1 ml plasm\. Pipeta se spal\ apoi cu ap\ distilat\ de 2-3 ori, ad\ugndu-se apele de sp\lare `n balon. Se adaug\ 5 ml AgNO3 N/50, 2,5 ml HNO3 concentrat [i 1 ml solu]ie saturat\ de KMnO4. Solu]ia saturat\ de permanganat de potasiu serve[te la oxidarea substane]elor organice din ser, iar excesul este redus prin ad\ugare de glucoz\. Con]inutul balonului se `nc\lze[te la fierbere observndu-se formarea precipitatului alb de AgCl. Se continu\ fierberea pn\ la decolorarea lichidului, ad\ugndu-se la nevoie `nc\ cteva pic\turi de KMnO4 solu]ie. Dup\ decolorare lichidul se r\ce[te, apoi se adaug\ 10 ml ap\ distilat\ [i 2-3 pic\turi de solu]ie de alaun feric. Excesul de AgNO3 se titreaz\ apoi cu o solu]ie de sulfocianur\ de amoniu N/50 pn\ la apari]ia culorii roz deschis persistente. Calcul:Cantitatea de clor plasmatic din snge se poate calcula dup\ formula: gCl/1 = 0,71(n1f1 n2f2 ): `n care: n1 = ml solu]ie AgNO3 N/50; f1 = factorul solu]iei de AgNO3 N/50; n2 = ml solu]ie de NH4SCN N/50; f2= factorul solu]iei de NH4SCN N/50; 0,71 = Eq x 1/50 = 35,5/50 /g Cl dintr-un l solu]ie N/50;

Dozarea clorului total din snge integral

74

Se procedeaz\ `ntocmai ca la plasm\, cu singura deosebire c\ se folosesc ini]ial 3 ml solu]ie saturat\ de KMnO4, `n loc de 1 ml. Calculul pentru cantitatea de Cl sau NaCl se face dup\ acelea[i formule folosite `n cazul clorului plasmatic. Interpretarea rezultatelor Clorul reprezint\ cel mai important anion din snge, predominnd `n lichidele extracelulare. ~n organism, clorul particip\ la reglarea presiunii osmotice [i a echilibrului acido-bazic [i `ntr\ `n compozi]ia sucului gastric. Clorul total al sngelui variaz\ `n mod normal `ntre 2,5-3,6 grame/mie, `n func]ie de specie. Raportul dintre clorul total din snge [i clorul din ser nu dep\[e[te 0,5-0,75. O cre[tere a clorului `n snge se observ\ la anemii, afec]iuni renale, care tulbur\ capacitatea ]esutului renal de a elimina NaCl, dup\ administrarea de NaCl, `n abuzul de cortizon sau al]i steroizi. St\rile de hipocloremie apar `n tulbur\ri gastrointestinale `n primele faze ale pneumoniei, tuberculoz\, insuficien]\ corticosuprarenal\, leziuni renale, transpira]ie

abundent\, intoxica]ii cu sublimat. Dozarea calciului `n urin\ Ionii de calciu prezint\ un interes deosebit, dozarea acestora `n snge oferind indica]ii pre]ioase asupra st\rii de s\n\tate a organismului, [i mai ales `n elucidarea unor tulbur\ri metabolice. Metabolismul calciului este strns legat de cel al fosforului, astfel `nct dozarea calciului nu poate fi separat\ de cea a fosforului. Metoda de Waard Principiul metodei.Calciul este precipitat sub form\ de oxalat de calciu, insolubil `n ap\ [i amoniac, `ns\ u[or solubil `n mediu acid: (Ca2+ + 2Cl-) + (2NH4 + (COO)2 2 = Ca(COO)2 + 2 (NH4+ + Cl-)

75

Oxalatul de calciu format se spal\ cu o solu]ie de amoniac pentru a `ndep\rta excesul de oxalat de amoniu, dup\ care este descompus la cald cu acid sulfuric `n acid oxalic: Ca(COO)2 + H2SO4 = CaSO4 + HOOC COOH Acidul oxalic rezultat este titrat la cald [i `n mediu acid cu o solu]ie de KMnO4: 5(COOH)2 + 2 KMnO4 + 3 H2SO4 = 2 MnSO4 + K2SO4 + 8 H2O + 10 CO2 Dup\ cantitatea de permanganat consumat\ la titrare se determin\ con]inutul `n calciu al serului de analizat. ~n aceast\ metod\ calciul este precipitat sub form\ de oxalat de calciu direct din ser, f\r\ defecare prealabil\. Precipitatul este solubilizat `ntr-o solu]ie de acid sulfuric 10%, apoi se titraz\ cu o solu]ie de permanganat de potasiu acidul oxalic eliberat. Reactivi: solu]ie saturat\ de oxalat de amoniu 20%; solu]ie de hidroxid de amoniu 2%; solu]ie de acid sulfuric 10%; solu]ie de permanganat de potasiu N/100 Modul de lucru: Se execut\ o prob\ cu ser [i una `n alb. Proba cu ser: ~ntr-o eprubet\ de centrifug\ se introduce 1 ml ser sangvin proasp\t [i 1 ml solu]ie saturat\ de oxalat de amoniu, se agit\ eprubeta [i se las\ `n repaus 15 minute, dup\ care con]inutul eprubetei se centrifugheaz\ 15 minute la 4000 ture/minut. Cu o pipet\ se extrage lichidul supernatant f\r\ a antrena precipitatul de oxalat de calciu de la partea inferioar\ a eprubetei. Precipitatul format se spal\ cu 3 ml ap\ distilat\, dup\ care con]inutul eprubetei se centrifugheaz\ din nou, timp de 15 minute. Dup\ centrifugare se `ndep\rteaz\ lichidul supernatant. Opera]ia de sp\lare se repet\ de 2-3 ori cu cte 3 ml solu]ie de hidroxid de amoniu 2%. Precipitatul r\mas dup\ ultima sp\lare se dizolv\ `n 2 ml solu]ie de H2SO4 10%, apoi se `nc\lze[te pe o baie de ap\ care fierbe, timp de 2-3 minute, pn\ la
76

dizolvarea complet\ a precipitatului. Solu]ia din eprubet\ se titreaz\ la cald cu solu]ie de permanganat de potasiu N/100 pn\ la culoarea slab roz, persistent\ timp de 1 minut. Proba `n alb: ~n alt\ eprubet\ de centrifug\ se introduc 2 ml acid sulfuric 10%, apoi se `nc\lze[te proba pe o baie de ap\ la fierbere concomitent cu proba de analizat. Calcul: mg Ca% = (n1 n2) .f . 0,2 . 100 `n care: n1 = ml permanganat folosi]i la titrarea probei cu ser; n2 = ml permanganat folosi]i la titrarea probei `n alb; f = factorul solu]iei de permanganat; 1 ml solu]ie permanganat de potasiu N/100 corespunde la 0,2 mg Ca.; Interpretarea rezultatelor Valorile normale ale calcemiei, exprimate `n mg Ca total la 100 ml ser sunt urm\toarele: Cabaline: 10,8 14 Porcine: 10 12,5 Bovine: 10 12 Cine: 10 12,5

Calcemia are valori peste limitele normale `n hipertiroidism sau la un consum mare de calciu din alimenta]ie, precum [i `n cazul administr\rii unor doze mari de calciferoli [i scade sub 9 mg Ca % `n st\rile de insuficien]\ paratiroidin\. La rumeg\toare hipocalcemia apare dup\ perioada de inani]ie sau `n timpul cetonemiilor cnd calciul trece `n urin\. Hipocalcemiile se manifest\ la toate animalele prin tetanii, iar la rumeg\toarele mari prin st\ri de com\. Calcemia este influen]at\ [i de unele tulbur\ri digestive, de modificarea echilibrului acido-bazic, de activitatea glandelor cu secre]ie intern\.
77

Varia]iile calcemiei trebuie puse `n leg\tur\ cu starea magneziemiei, cunoscndu-se ac]iunea inhibitoare a ionilor de magneziu asupra excitabilit\]ii neuromusculare, ct [i cu valorile pH-ului sangvin. Alcaloza m\re[te tendin]a spre spasmofilie prin imposibilitatea ioniz\rii calciului sangvin, iar acidoza m\re[te tendin]a la somnolen]\ sau com\, consecin]\ a ioniz\rii exagerate a calciului. F\tarea [i apari]ia colostrului determin\ hipocalcemie, care poate ajunge pn\ la 8-7,5 mg%, calcemia normal\ poate fi restabilit\ pe cale hormonal\. Dozarea proteinelor totale din ser Metoda Hinsberg-Lang Principiul metodei. Se precipit\ proteinele totale din ser sau plasm\ cu sulfat de amoniu, iar precipitatul se usuc\ [i se cnt\re[te. Precipitatea are loc la cald `n prezen]a unei solu]ii tampon. Reactivi: solu]ie acid acetic acetat de sodiu (53 g acetat, 28 ml acid acetic `n 1 l solu]ie apoas\); solu]ie saturat\ de sulfat de amoniu cu pH = 7: 100 g sulfat de amoniu + 120 ml ap\ distilat\ la fierbere; alcool eter, amestec 3/1; eter etilic; solu]ie de clorur\ de bariu10%. Modul de lucru ~ntr-o eprubet\ larg\ se m\soar\ 1 ml ser sau plasm\, 3 ml solu]ie tampon acid acetic-acetat [i 3-4 pic\turi solu]ie saturat\ de sulfat de amoniu. Amestecul se ]ine 30 minute pe baia de ap\ la fierbere. ~n acest timp se preg\tesc dou\ filtre cu greutate egal\, se introduc unul `n altul [i prin ele se filtreaz\ solu]ia cu ap\ fierbinte, pn\ cnd apa de sp\lare nu mai precipit\ cu o solu]ie de clorur\ de bariu 10% (eliminarea sulfatului). Se spal\ apoi precipitatul cu un amestec de alcool [i eter [i apoi numai cu eter, se las\ la etuv\ la 105 0 C timp de o or\ [i se r\cesc `ntr-un exicator.

78

Se cnt\resc cele dou\ filtre, iar diferen]a lor reprezint\ proteinele totale dintr-un ml ser. Valoarea ob]inut\ se `nmul]e[te cu 100 pentru a exprima `n grame proteinele totale la 100 ml ser: G . 100 = grame proteine totale/100 ml ser.

Metoda azotometric\ Pregal-Parnes-Wagener Principiul metodei. Metoda const\ `n transformarea azotului organic `n azot mineral, sub form\ de sulfat de amoniu. Acidul sulfuric concentrat, cu sulfatul de cupru [i sulfatul de potasiu ac]ioneaz\ ca oxidant [i distrug materia organic\. Carbonul, hidrohenul [i oxigenul se `ndep\rteaz\ sub form\ de CO2 [i ap\, iar azotul este fixat sub form\ de sulfat de amoniu. Amoniacul din sulfatul de amoniu este distilat `n mediu puternic alcalin [i fixat `ntr-un exces de acid sulfuric exact titrat. Prin diferen]\, cunoscnd cantitatea de acid sulfuric neutralizat de c\tre amoniacul distilat, se poate cunoa[te cantitatea de amoniac [i deci aceea de azot. Reactivi: acid sulfuric concentrat, d = 1,84; sulfat de cupru cristale; sulfat de potasiu cristale; solu]ie hidroxid de sodiu 40%; solu]ie acid sulfuric N/100; solu]ie hidroxid de sodiu N/100; solu]ie fenolftalein\ 1%; solu]ie ro[u de metil 0,25g/1000ml. Mod de lucru Mineralizarea - ~ntr-un balon Kjeldahl se introduc: 1 ml ap\ distilat\, 0,l ml plasm\, 1 ml acid sulfuric concentrat, un cristal sulfat de cupru [i un cristal sulfat de potasiu. Este necesar s\ se fac\ dou\ probe. ~n gtul balonului Kjeldahl se pune o plnie mic\ [i apoi se a[eaz\ balonul `n pozi]ie `nclinat\ (650), pe o sit\ metalic\, deasupra unei fl\c\ri mici de bec Bunsen. La `nceputul `nc\lzirii se formeaz\ o spum\ abundent\, `n care timp balonul trebuie supravegheat mereu
79

pentru reglarea fl\c\rii `n timpul fierberii. Con]inutul balonului se brunific\, apoi `ncepe s\ se degajeze un fum alb(oxizi de sulf) [i con]inutul se decoloreaz\ din ce `n ce mai mult. Se continu\ fierberea pn\ nu se mai degaj\ fum [i decolorerea con]inutului este complet\. ~n aceste condi]ii substan]a organic\ este disturs\ [i tot azotul este transformat `n sulfat de amoniu. Dup\ r\cirea balonului Kjeldahl, con]inutul cristalizat se preia cu 2 3 ml ap\ distilat\, se agit\, se `nc\lze[te usor la flac\r\ pentru a se dizolva sulfatul de amoniu [i apoi se trece `n aparatul de distilat Parnas-Wagner. Distilarea amoniacului Se deschid robinetele R [i R4 [i se `nchide robinetul R2. Se `nc\lze[te apa din balonul B1 ce serve[te drept generator de vapori de ap\ pentru antrenarea amoniacului. Vaporii se evacueaz\ prin rezervorul intermediar C [i robinetul R4. ~ntr-un pahar se m\soar\ 10 ml din solu]ia de acid sulfuric N/100 [i paharul se a[eaz\ `n pozi]ia I. Se introduc 5 pic\turi din solu]ia de ro[u de metil. Aparat de distilat Parnas - Wagner

Se deschide robinetul R3 [i se aduce con]inutul balonului Kjeldahl `n care s-a f\cut mineralizarea, `n plnia P. Con]inutul ajunge astfel `n balonul A. Se cl\te[te balonul Kjeldahl cu ap\ distilat\, care de asemenea se aduce `n plnia P [i de acolo `n balonul A. Se introduc apoi cteva pic\turi de fenolftalein\ [i se
80

adaug\ solu]ia de hidroxid de sodiu 40% pn\ la viraj roz. Se `nchide robinetul R3 [i se las\ s\ circule `n refrigerent ap\ ct mai rece. Se `nc\lze[te balonul A. Se `nchide robinetul R4 [i se deschide robinetul R2, avndu-se grij\ ca `n balonul A s\ barboteze vaporii de ap\ din generatorul B. Se distil\ timp de 10 minute [i se prinde distilatul `n paharul cu acid sulfuric, apoi se schimb\ pozi]ia paharului din I `n II [i se mai distil\ cteva minute. Se spal\ cu c]iva ml de ap\ distilat\ vrful refrigerentului. Se face apoi un martor `n felul urm\tor: `ntr-un balon Kjeldahl se introduc 1 ml ap\ distilat\, 1 ml acid sulfuric concentrat, un cristal de sulfat de cupru, un cristal de sulfat de potasiu. Se neutralizeaz\ cu solu]ia de NaOH 40%, `n prezen]\ de fenolftalein\, exact ca la proba cu snge. Se procedeaz\ apoi la fel ca la prob\. Titrarea se titreaz\ cu o solu]ie de NaOH N/100 acidul sulfuric N/100, aflat `n exces pn\ la virarea culorii din ro[u `n galben pai [i se noteaz\ num\rul de mililitri utiliza]i cu n. Se face [i titrarea martorului [i se noteaz\ cu n num\rul de mililitri de NaOH N/100 utiliza]i. Calcul

(n n ) . 14 = g azot la 1000 ml ser; 14 reprezint\ greutatea atomic\ a azotului.Pentru a transforma `n grame proteine se `nmul]e[te rezultatul cu 6,25. Dozarea glutationului `n snge Glutationul este o tripeptid\ (gama glutamil cisteinil glicocol), r\spndit\ `n toate celulele animale. Datorit\ grup\rii tiol libere de la restul de cistein\, glutationul se oxideaz\ u[or trecnd `n forma oxidat\ (disulfur\). Procesul este reversibil [i st\ la baza propriet\]ii glutationului de a ac]iona `n organism ca sistem redox. Totodat\ glutationul `ndepline[te [i rolul de transportor [i donator de hidrogen.

81

Principiu:Glutationul redus este determinat volumetric cu o solu]ie de iodat de potasiu N/1000, al c\rui titru a fost stabilit fa]\ de glutation. Glutationul total se determin\ dup\ o prealabil\ tratare cu Zn pulbere [i o nou\ titrare cu iodat de potasiu N/1000. Diferen]a `ntre cele dou\ forme reprezint\ glutationul oxidat. Reactivi: oxalat de potasiu; solu]ie de acid sulfosalicilic 4% [i 25%; solu]ie de iodur\ de potasiu 5%; solu]ie de iodat de potasiu N/1000 `n acid sulfosalicilic 2%; solu]ie de amidon 2%; glutation redus, substan]\ pur\; zinc pulbere. Mod de lucru Dozarea glutationului redus Determinarea glutationului redus se face pe snge recoltat pe oxalat de potasiu `n prima or\ de la recoltare. ~ntr-un pahar Erlenmeyer se pipeteaz\ 4 ml snge, 32 ml ap\ distilat\ [i 4 ml acid sulfosalicilic 25%. Se filtreaz\ amestecul pe un filtru uscat. 10 ml filtrat se trec `ntr-un pahar Erlenmyer, se adaug\ 2,5 ml solu]ie de acid sulfosalicilic 4%, 2,5 ml solu]ie KI 5% [i dou\ pic\turi de amidon. Se titreaz\ imediat cu o solu]ie de iodat de potasiu N/1000 pn\ la colora]ia albastr\. Calcul: Se face ]innd seama c\ 3,26 ml solu]ie iodat de potasiu N/1000 titreaz\ 1 mg de glutation. n ml KIO3 / 3,26 = mg glutation/100 ml snge. Dozarea glutationului total: ~ntr-un balon Erlenmeyer se m\soar\ 12 15 ml filtrat r\mas de la dozarea glutationului redus, peste care se adaug\ 20-40 mg Zn pulbere, cu rol de a reduce tot glutationul. Se las\ 20 minute la temperatura camerei, agitndu-se continuu. Excesul se `ndep\rteaz\ printr-o filtrare pe hrtie de filtru uscat\. Din filtrat se m\soar\ 10 ml [i se procedeaz\ ca [i la titrarea glutationului redus. Pentru a

82

ob]ine glutationul oxidat se face diferen]a `ntre glutationul total, dozat dup\ ad\ugarea zincului [i glutationul redus, dozat ini]ial.

Detrminarea activit\]ii catalazei sangvine Metoda Bach-Zubkova Catalaza este o oxidoreductaz\ r\spndit\ `n celulele animale [i vegetale [i care `ndepline[te o func]ie important\ `n fenomenele de oxidoreducere celular\ [i anume descompunerea apei oxigenate:

2 H2O2 = 2 H2O + O2 Catalaza este o enzim\ cu o `nalt\ specificitate [i foarte activ\, descompunnd la 00C, timp de un minut, un nunm\r de 2,6 milioane moli ap\ oxigenat\. Principiul:Are la baz\ dozarea excesului de ap\ oxigenat\ nedescompus\, dup\ `ntreruperea ac]iunii catalazei, prin titrare cu o solu]ie de permanganat de potasiu `n mediu acid: 5 H2O2 + 2 KMnO4 + 4 H2SO4 = 2 MnSO4 + 2 KHSO4 + 8 H2O + 5 O2 Determinarea activit\]ii catalazice se face prin diferen]a `ntre cantitatea de KMnO4 utilizat\ `nainte [i dup\ ac]iunea enzimei asupra apei oxigenate. Reactivi: solu]ie H2O2 proasp\t preparat\ din perhidrol; solu]ie acid sulfuric 10%; solu]ie permanganat de potasiu 0,1 N. Mod de lucru: Pentru determinarea activit\]ii catalazice se folose[te snge diluat 1/1000. ~n dou\ baloane Erlenmeyer se m\soar\ cte 1 ml snge diluat [i 7ml ap\ distilat\. Unul din baloane, care constituie proba martor se fierbe 3-5 minute pentru inactivarea catalazei apoi se r\ce[te. ~n ambele probe se adaug\ 2 ml H2O2 solu]ie
83

1% agitndu-se bine. Ambele probe se introduc pentru 30 minute `ntr-o baie de ap\ la 170C, timp `n care se observ\ degajarea bulelor de oxigen `n proba cu enzim\ datorit\ descompunerii apei oxigenate de c\tre catalaz\, pe cnd `n proba martor, `n care catalaza a fost inactivat\ prin fierbere, aceast\ degajare nu se observ\. Se adaug\ `n fiecare prob\ 5 ml solu]ie H2SO4 10% `n scopul bloc\rii reac]iei de descompunere a apei oxigenate de c\tre catalaz\. Probele se titreaz\ apoi cu o solu]ie de permanganat de potasiu 0,1 N pn\ la apari]ia culorii roz pal persistent\ 30 secunde. Calcul: Activitatea catalazic\ este dat\ de indicile catalazic,care reprezint\ num\rul de miligrame H2O2 descompus\ de 0,1 ml snge `n decurs de 30 minute. Pentru calcul se utilizeaz\ urm\toarele nota]ii: n1 = ml solu]ie KMnO4 0,1 N folosi]i la titrarea probei martor; n2 = ml solu]ie KMnO4 0,1 N folosi]i la titrarea apei oxigenate r\mas\ nedescompus\ din proba cu enzim\. Calculul se face avnd `n vedere c\ 1 ml solu]ie KMnO4 0,1 N este echivalent cu 1 ml solu]ie H2O2 0,1 N. ~n acest caz diferen]a n1 n2 reprezint\ num\rul de ml H2O2 0,1 N descompu[i de c\tre catalaza sangvin\. Deoarece 1 ml solu]ie H2O2 0,1 N corespunde la 1,7 mg H2O2, activitatea catalazei exprimat\ `n mg H2O2 descompuse `n 30 minute va fi egal\ cu : 1,7 . (n1 n2).

Determinarea activit\]ii amilazei sangvine. Metoda Wohlgemuth Principiul:Amilaza este enzima care hidrolizeaz\ macromolecula poliglucidelor pn\ la maltoz\, trecnd prin stadii intermediare de dextrine, care `n final nu mai dau reac]ii de culoare cu iodul. Se determin\ dilu]ia maxim\ la

84

care amilaza din materialul de cercetat hidrolizeaz\ complet o anumit\ cantitate de amidon. Reactivi: solu]ie de NaCl 0,85%; solu]ie de amidon 1% `n solu]ia de NaCl 0,85%; solu]ie de iod N/10. Mod de lucru:~ntr-o serie de 10 eprubete mici se face o scar\ de dilu]ie de ser de la 1/1 la 1/512, [i anume: `n eprubeta 1 se m\soar\ 2 ml ser limpede,`n eprubetele 2 10 cte 1 ml solu]ie NaCl 0,85%. Din prima eprubet\ se ia 1ml lichid, se trece `n eprubeta a doua, se amestec\ bine [i din eprubeta a doua se trece 1 ml `n urm\toarea. Opera]ia se repet\ `n acela[i mod pn\ la ultima eprubet\, din care se arunc\ 1 ml amestec. Se adaug\ apoi `n fiecare eprubet\ 2 ml din solu]ia de amidon, se agit\ [i se incubeaz\ la 370C, timp de 30 minute. Se r\cesc apoi eprubetele la un curent de ap\ [i se adaug\ `n fiecare cte 1 3 pic\turi de solu]ie de iod N/10. Eprubetele care con]in amidon nehidrolizat prezint\ o culoare albastr\. Eprubetele care con]in amidon hidrolizat se vor colora `n ro[u-albastru, albastruviolet, ro[u-g\lbui sau galben. Limita inferioar\ a ac]iunii enzimatice este indicat\ de prima eprubet\ din seria care prezint\ culoarea ro[u-albastru. Ultima eprubet\ `n care se dezvolt\ culoarea albastr\ este culoarea limit\. Se cite[te eprubeta imediat anterioar\ (culoarea ro[cat\). Calcul Se ob]ine rezultatul `n unit\]i Wohlgemuth (W) `nmul]ind cu 2 numitorul frac]iei de dilu]ie. O unitate de amilaz\ sau unitate Wohlgemuth este cantitatea de enzim\ care poate hidroliza 1 mg amidon `n 30 minute la 370C, pn\ la stadiul de dextrin\.

85

9 Eprubeta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Dilu]ia serului Diastaz\ 370C/30 min. 2 4 8 16 32 64 128 256 512 5 1024 1 /1 /2 /4 /8 /16 /32 /64 /128 /256 /512

Exemplu de calcul Dac\ culoarea ro[u-albastru se vede `n eprubeta 6, calculul se face pe baza eprubetei 5, a c\rei dilu]ie este 1/16. Rezultatul se ob]ine `n unit\]i Wolgemuth, `nmul]ind titrul dilu]iei cu 2. Activitatea amilazic\ pentru 1 ml ser, `n exemplul dat este de 32 unit\]i Wohgemuth. Valori normale: 7-21 W. Interpretare. Se observ\ cre[teri importante `n pancreatite acute, iar cre[teri moderate apar `n pancreatite cronice, litiaz\ pancreatic\ [i biliar\.

Determinarea acidit\]ii totale a urinei prin metoda Maly-Deniges Principiul:Fosfa]ii [i carbona]ii acizi din urin\ se precipit\ cu o solu]ie de clorur\ de bariu sub form\ de s\ruri neutre: 2 NaHCO3 + BaCl2 = BaCO3 + 2 NaCl + H2O + CO2 Precipitatul format se `ndep\rteaz\ prin filtrare, iar un volum exact m\surat din filtratul limpede se titreaz\ cu o solu]ie de NaOH N/10 cu factor cunoscut, `n prezen]a fenolftaleinei. Reactivi:

86

solu]ie de clorur\ de bariu 10%; solu]ie de hidroxid de sodiu N/10; solu]ie de acid sulfuric N/10; solu]ie alcoolic\ de fenolftalein\ 1%. Mod de lucru: ~ntr-un cilindru gradat de 50 ml se introduc 10 ml urin\, 10 ml NaOH N/10, 5 ml BaCl2 10% [i 25 ml ap\ distilat\. Se agit\ u[or [i dup\ 5 minute se filtreaz\. 5 ml. filtrat limpede care corespund la 1 ml urin\, se introduc `ntr-un pahar Berzelius, se adaug\ 1 ml H2SO4 N/10 pentru neutralizarea NaOH introdus ini]ial [i 1-2 pic\turi de fenolftalein\ ca indicator. Se titreaz\ con]inutul paharului cu NaOH N/10 pn\ la ob]inerea unei colora]ii roz pal persistent\. Calcul: Se exprim\ aciditatea urinei `n g acid sulfuric la litrul de urin\: g acid sulfuric/1 urin\ = V . f . 0,0049 . 1000; `n care: V = volumul solu]iei de NaOH N/10 `n ml; f = factorul solu]iei de NaOH N/10; 0,0049 = grame acid sulfuric echivalente cu 1 ml solu]ie NaOH N/10. Interpretare: reac]ia urinei este `n func]ie de regimul alimentar [i de starea fiziologic\ a animalelor. La rumeg\toare (bovine) urina este alcalin\ [i limpede, spre deosebire de nerumeg\toare (cabaline) a c\ror urin\ este tulbure datorit\ cantit\]ilor mari de carbonat de calciu. La carnivore urina este acid\ [i slab colorat\. Omnivorele au urina slab acid\ sau alcalin\, `n func]ie de alimenta]ie, cu cantit\]i relativ mari de acid uric [i ura]i. ~n cazul `mboln\virii aparatului digestiv `nso]it\ de parezia prestomacelor, inani]ie, intoxica]ii, reac]ia urinei la ierbivore devine acid\. Urina acid\ se `ntlne[te [i `n tulbur\ri de metabolism (diabet) leziuni organice, st\ri catarale intestinale, pulmonare, precum [i la animalele cu febr\ aftoas\. La ierbivorele alimentate cu concentrate ,urina devine neutr\ sau slab acid\. Tineretul sugar are urina acid\ datorit\ lactalbuminelor ingerate.

87

Dozarea ionului amoniu (NH4+) `n urin\. Metoda cu formol Sorensen-Ronchese Principiul:S\rurile de amoniu din urin\ reac]ioneaz\ cu aldehida formic\ elibernd o cantitate echivalent\ de acid, care este titrat\ `n prezen]a de fenolftalein\, cu o solu]ie de hidroxid de sodiu de concentra]ie cunoscut\; 4 NH4Cl + 6 CH2O = 4 HCl + (CH2)6N4 + 6 H2O (CH2)6N4 = hexametilentetramina (urotropina) HCl + NaOH = NaCl + H2O Aminoacizii prezen]i `n urin\ reac]ioneaz\ [i ei cu formolul, pierznd caracterul bazic [i r\mnnd cu func]ia carboxil care se titreaz\ cu solu]ia de hidroxid de sodiu folosit\ la titrarea acidului clorhidric. H2N R COOH + NaOH = H2N R COONa + H2O Prezen]a aminoacizilor face ca rezultatele ob]inute la dozare s\ corespund\ amoniacului `n propor]ie de 80-90%. Reactivi: solu]ie de NaOH 0,1 N; solu]ie fenolftalein\ 2%; solu]ie neutr\ de formol 1/1. Mod de lucru: ~ntr-un pahar Berzelius se introduc 5 ml urin\ [i 5 ml ap\ distilat\ fiart\ [i r\cit\ pentru `ndep\rtarea CO2. Se adaug\ o pic\tur\ fenolftalein\ [i se titreaz\ cu NaOH N/10 pn\ la colora]ia roz (prima titrare folose[te la neutralizarea acidit\]ii libere din urin\). Se adaug\ 10 ml solu]ie neutr\ de formol 1/1. Amestecul se decoloreaz\ la ad\ugarea formolului din cauza acidului pus `n libertate din descompunerea s\rurilor de amoniu. Se titreaz\ aciditatea eliberat\ cu NaOH N/10 pn\ la colora]ia roz pal [i se noteaz\ volumul folosit la a doua titrare. Calcul:1 ml NaOH 0,1 N este echivalent cu 1 ml NH3 0,1 N, adic\ cu 0,017 g amoniac.
88

g NH3/1 = n . 0,017 . 200 n = ml NaOH 0,1 N folosi]i la a doua titrare (dup\ ad\ugarea formolului). Interpretare: amoniacul urinar se g\se[te `n cantit\]i mici `n urina animalelor s\n\toase: bovine = 0,0013-0,064, ovine = 0,01g/1. Valoarea sa cre[te `n cursul diabetului, paralel cu excre]ia acizilor organici. Eliminarea de amoniac `n urin\ cre[te mult `n afec]iunile `nso]ite de acidoz\. ~n leziunile renale cantitatea de amoniac scade mult, `n acela[i timp sc\znd [i pH-ul urinar. ~n cistite [i pielonefrite, amoniuria cre[te foarte mult [i se observ\ prin miros.

Dozarea vitaminei C `n urin\. Metoda Tillmans Principiul:Vitamina C (acidul ascorbic) este oxidat\ cu reactivul Tillmans (2,6-diclor-indofenol) la acid dehidroascorbic, iar colorantul este redus la leucoderivatul corespunz\tor.

O= CCO +

OH Cl N Cl
=

OH O= C= C= Cl O Cl NH

HHO - C CH2OH acid L -

O 2,6 diclor

HHO - C CH2 OH acid

OH leucoderiv

Reactivi: acid acetic concentrat; solu]ie tampon fosfa]i pH= 7 (120 ml solu]ie fosfat monopotasic M/15 [i 180 ml solu]ie fosfat disodic M/15); reactiv Tillmans N/1000: 0,15 g 2,6 diclor indofenol se dizolv\ `n 100 ml ap\ distilat\ fierbinte, se adaug\ 300 ml solu]ie tampon fosfa]i [i apoi se completeaz\ cu ap\ distilat\ pn\ la litru. Se las\ 24 ore la `ntuneric [i se filtreaz\.
89

Titrul reactivului Tillmans. ~ntr-un pahar Berzelius se pipeteaz\ 10 ml reactiv Tillmans [i se titreaz\ cu acid ascorbic de concentra]ie cunoscut\ pn\ la dispari]ia culorii roz. Titrul reactivului Tillmans = ml solu]ie acid ascorbic . Tacid / 10. Mod de lucru; ~ntr-un pahar Berzelius se introduc 5 ml urin\, se adaug\ 50 ml ap\ distilat\ [i 0,5 ml acid acetic concentrat. Se titreaz\ cu reactiv Tillmans pn\ la colora]ia roz persistent\ 30. pentru compara]ie se poate face un martor din 5 ml urin\ [i 50 ml ap\ distilat\. Calcul: Un ml reactiv Tillmans N/1000 corespunde la 0,088 mg vitamina C. mg vitamina C / 1 = n .f . 0,088 . 1000 / 5 `n care: n = ml reactiv Tillmans N / 1000 folosi]i la titrare; f = factorul de corec]ie volumetric\ a reactivului Tillmans; 5 = ml urin\ lua]i `n lucru. Interpretare: cantit\]i sc\zute de vitamina C se `ntlnesc `n avitaminoza C, colit\, diaree. Avitaminoza C determin\ osteoporoza, afec]iuni dentare, articulare, apare `n infec]ii, intoxica]ii [i parazitoze cronice, mai ales la porcine. Determinarea calitativ\ a proteinelor din urin\ Principiul:~n urinele acide [i care con]in electroli]i, determinarea calitativ\ a proteinelor se face prin precipitarea acestora cu acizi minerali [i organici acidul azotic, acidul acetic, acidul tricloracetic, acidul sulfosalicilic. Metoda cu acidul sulfosalicilic Acidul sulfosalicilic determin\, `n func]ie de concentra]ia proteinelor din urin\, apari]ia unei turbidit\]i, sau chiar a unui precipitat. Reactivi acid sulfosalicilic 20%
90

Mod de lucru; ~ntr-o eprubet\ se introduc 3 ml urin\ [i 8 pic\turi de acid sulfosalicilic 20%. Apari]ia unui precipitat indic\ prezen]a proteinelor. ~n cazul urinei neutre sau alcaline, acestea se aciduleaz\ `n prealabil cu acid acetic 10%. Metoda Heller Principiu: Peste 5 ml urin\ se adaug\ 2 ml reactiv nitric-nitros cu o pipet\, la fundul eprubetei. Reactivul nitric-nitros se poate `nlocui cu acid azotic concentrat. ~n prezen]a albuminei apare un inel opalescent la limita de separare dintre cele dou\ lichide. Metoda cu acid acetic la cald: Aceast\ metod\ are la baz\ coagularea albuminelor prin `nc\lzire `n mediu acid. Mod de lucru:1o ml urin\ filtrat\ este trecut\ `ntr-o eprubet\ care se `nc\lze[te la partea superioar\, partea inferioar\ r\mnnd rece. Apari]ia unei tulbureli se datoreaz\ fie proteinelor, fie fosfa]ilor. Pentru diferen]iere se adaug\ cteva pic\turi de acid acetic concentrat sau acid tricloracetic 10% urinei `nc\lzite. Precipitatul dispare `n cazul fosfa]ilor [i se men]ine `n cazul proteinelor. Determinarea glucidelor din urin\ Glucoza este principalul component anormal de natur\ glucidic\ din urin\. Recunoa[terea glucidelor din urin\ are la baz\ propriet\]ile reduc\toare ale acestora. Proba calitativ\ Benedict Principiu:~n mediu alcalin [i la cald, glucoza reduce hidroxidul cupric la oxid cupros, de culoare ro[ie-c\r\mizie. Reactiv Benedict: solu]ie sulfat de cupru 17,3 %, se adaug\ peste o solu]ie `nc\lzit\ din 100 g carbonat de sodiu anhidru, 173 g citrat trisodic [i 700 ml ap\ distilat\. Dup\ r\cire se completeaz\ volumul la 1 litru cu ap\ distilat\ [i se filtreaz\.

91

Mod de lucru: ~ntr-o eprubet\ se fierbe 5 ml reactiv Benedict [i 8 pic\turi de urin\. Dac\ urina con]ine glucoz\ se va ob]ine un precipitat a c\rui culoare ne d\ indica]ii asupra cantit\]ii de glucoz\. verde = 0,5 0,8g% glucoz\ galben = 1 g% glucoz\ ro[u = peste 2 g% glucoz\.

Proba calitativ\ Fehling Principiu:Glucoza, ca principal component glucidic anormal din urin\ reduce la cald, `n mediu alcalin reactivul Fehling la oxid cupros, de culoare ro[iec\r\mizie. Culoarea [i abunden]a precipitatului de oxid cupros variaz\ `n func]ie de concentra]ia glucozei `n urin\. Reac]iile care au loc sunt urm\toarele: CuSO4 + 2 NaOH = Cu(OH)2 + Na2SO4 R CHO + 2 Cu(OH)2 = Cu2O + R COOH + 2 H2O glucoz\ Reactivi: solu]ie Fehling I [i II ~n momentul folosirii se amestec\ `n volume egale cele dou\ solu]ii. Mod de lucru: ~ntr-o eprubet\ se introduc 2 ml reactiv Fehling [i 2 ml urin\. Se `nc\lze[te la fierbere timp de 3-4 minute, iar dup\ r\cire se trece la aprecierea rezultatului. Interpretare: ~n cazul urinei normale culoare r\mne nemodificat\; reac]ie negativ\. ~n cazul apari]iei precipitatului, reac]ia se apreciaz\ ca fiind pozitiv\, culoarea [i abunden]a acestuia dnd indica]ii asupra concentra]iei glucozei `n urin\; reac]ia se intensific\ `n ordinea culorilor urm\toare: verde-m\sliniu, verde-g\lbui, galben, portocaliu, ro[u-c\r\miziu. Orice modificare a culorii albastre a solu]iei Fehling spre culoarea verde sau maronie, f\r\ apari]ia unui precipitat este nesemnificativ\.
92

acid gluconic

CUPRINS Introducere ... pag.1 MODULUL IV Cap. 8 METABOLISM Considera]ii generale .......pag. 2 Energetica metabolismului ..... pag. 4 Procese generale `n catabolism ... pag. 5 Ciclul Krebs .... pag. 6 Catena de respira]ie [i fosforilarea oxidativ\...pag. 8 Rezumat cap. 8 .pag.9 Cap. 9 METABILISMUL GLUCIDELOR Digestia glucidelor .....pag. 10 Absorb]ia glucidelor ...pag.10 Transportul glucidelor ...pag. 12 Catabolismul glucidic ....pag. 13 Catabolismul anaerob al glucidelor. Glicoliza ...pag.14 Bilan]ul energetic al glicolizei ...pag. 19 Teme de lucru. Activit\]i....pag. 20 Glicogenoliza .....pag. 21 Catabolizarea aerob\ a glucozei ....pag. 22 Calea pentozo-fosfa]ilor .....pag.23 Sinteza pentozelor din hexoze pag.24 Sinteza hexozelor din pentoze ...pag. 25 Degradarea glucozei pe calea acizilor uronici ...pag. 27 Transformarea acidului gluconic `n L xiluloz\ ...pag. 28 Transformarea acidului gluconic `n acid ascorbic .pag. 29 Biosinteza glucozei pag. 30 Glicogenogeneza [i glicogenoneogeneza ......pag. 31 Biosinteza oligo- [i poliglucidelor .....pag. 32 Biosinteza lactozei .....pag. 32 Teme de lucru. Activit\]i ...pag. 33 Reglarea metabolismului glucidic .....pag. 34 Rezumat cap. 9. Metabolism glucidic ...pag. 34 Teste de autoevaluare ....pag. 35 Teme de verificare pentru modulul IV ..pag. 36 MODULUL V Cap. 10. METABOLISMUL LIPIDELOR ..pag. 37 Catabolismul trigliceridelor. Lipoliza....pag. 39 Metabolismul acizilor gra[i ...pag. 40 Catabolismul acizilor gra[i. -oxidare...pag. 40 Bisinteza trigliceridelor. Lipogeneza .....pag. 41 Corpi cetonici. Cetogeneza ....pag..43 Metabolismul colesterolului ..pag. 44
93

Reglarea metabolismului lipidic ....pag. 46 Tulbur\ri ale metabolismului lipidic..pag. 48 Rezumat cap. 10. Metabolism lipidic..pag.49 Teste de autoevaluare.pag. 49 Teme de lucru. Activit\]i....pag. 50 Cap. 11. Metabolismul protidelor [i al acizilor nucleici ...pag. 51 Digestia, absorb]ia [i vehicularea protidelor .pag. 51 Absorb]ia protidelor ..pag. 52 Metabolismul aminoacizilor ..pag. 52 Catabolismul aminoacizilor ....pag.53 Transaminarea aminoacizilor .... pag.53 Dezaminarea aminoacizilor ...pag. 54 Decarboxilarea aminoacizilor pag. 55 Metabolismul componentelor rezulatate din degradare aminoacizilor .....pag. 56 Metabolismul amoniacului ....pag. 56 Ureogeneza ....pag. 57 Ciclul acidului glutamic `n organism ....pag. 59 Metabolismul componentelor carbonice rezultate din degradarea aminoacizilor ...pag. 61 No]iuni despre biosinteza proteinelor ... pag. 63 Rezumat cap. 11. Metabolism protidic [i al acizilor nucleici ..pag. 65 Teste de autoevaluare.....pag. 65 Teme de lucru. Activit\]i ...pag. 67 Cap. 12. Interrela]ii metabolice ..pag. 67 Transform\ri energetice ....pag. 69 Teme de verificare .....pag. 70 Metabolism lipidic .....pag. 71 Metabolism protidic ...pag. 71 MODULUL VI LUCRARI PRACTICE Analiza biochimic\ a sngelui ...pag. 72 Dozarea clorului plasmatic Dozarea clorului total din snge integralpag. 72 Dozarea calciului din urin\ .. .pag.73 Dozarea proteinelor totale din ser ..pag. 76 Metoda azotometric\ Pregl-Parnas-Wagner ..pag. 77 Dozarea glutationului `n snge ..pag. 79 Determinarea activit\]ii catalazei sangvine ...pag. 81 Determinarea activit\]ii amilazei sangvine ...pag. 82 Determinarea acidit\]ii totale a urinei . .pag. 85 Dozarea ionului NH4+ `n urin\ ..pag. 86 Dozarea vitaminei C `n urin\ pag. 87 Determinarea calitativ\ a proteinelor `n urin\ ..pag. 88 Determinarea glucidelor `n urin\ ......pag. 89 Bibliografie ...pag. 91 Cuprins...pag. 92

94