Moment ,st onc SI pOhilc dc O excepl lonala Im-

portanta, Congresul al XIV-lea al P.C_R. _. denu-

mii pe buna drepl ate drept Congresul maril or v.c-
t orll soc.all ste. al t numl ul UI pr inCIp"l or sOCial iS-
mulUI i n tr ansformarea revolul lonara a
pa:ne . al depli ne. economi ce s'
politi ce a Romimlel - ol era pnle.ul de a cont ura.
pe baza ufl asel or realizari l aunt e in an" soclal ,s-
mulu . cu deosebire in penoada ce a ur mat Con-
gresulu. al I X- lea al partidulUI. un tablOu realist al
dezvoltari i noasl r e social-eCOnOmi Ce. prehguri nd.
pn n documentele supuse dezbat em ntregulUi po-
por. call e de a soc.el at" soc,aloste
mullol ater al dezvolt ate de inaint are a l arll noas-
tre spre comulllsm. O prima concl uzi e ce se
poate deSpri nde di n ampla dezbatere a pr OIect e-
lor de documente ce vor II supuse spr e adoptare
la cel de-al XIV- l ea Congr es al P_C.R .. deZbatere
ce s-a cu acest prll el i n i ntr eaga Iara.
esle aceea ca numai S' nUrT!al in co nd'I " l e socia-
lismul uI se puteau realoza marel el e i nl apt ulrl. care
marcheaza astaz, ch.pul l afl l. aceasta dez volt are
puternica ce ne caracteri zeaza
"Ce se poate spune S' ce tr ebUie sa sublo nlem
cu Jarle acum. cind facem bllanlul drumul UI par -
curs in construc" a socl alosmulul . cind p"v,m cu
i ndreptallt a mi ndne la nivelul inalt la care a aluns
Romani a astazI. care. dint r- o Iara Sl ab dezvolt ata.
a devemt o Iara ,ndush lal-at;Jr ;) ' i:I in plo na dezvol-
ALMANAH 1990
t are, pe baza celor mal nOI eucew' alt! stllnle:,
t ehniCII. ale cunoaste," umane i n generat? -
atragea at enl .a in acest sens secret arul general al
parTldul u . tovarasul Nicolae la Pl e-
n:Ha C.C. al P C.R. don 27-28 IUnie a.c. sut-Ion,-
Ind n cont lnuarc. Se poate S' tr ebUie sa at"mam
cu toat a tana ca numai S' numai sOClalosmul a
aSigurat aceste marel e SI mmunale reallzan ale
nal.unll noastre. Asa CUf'l tr ebui e sublonlat ca. pe
ansamblu. socl11losmul sI-a demonst rat forta SI VI -
goarea sa S' ca el repreZinta vIItor ul omenirII de
Io oertate. de bunastar e. de egalitat e SI pace'
O aII a conclUZi e ce se despllnde cu l, mpez,me
este convi ngerea nul ll ta de 1011 de n-
t regul nostr u pOpor ca toate acest e marel e rea .. -
zan inlapl Ui te sub st indar dUl sOClalosmul ul nu
s-ar" put ut aSigura Iara puterni ca l orl a ce o con-
sl lt ule Partidul ComUnist Romim. fara conl llbul ;a
determl nanl a a secrei aruiui sau gefleral . t ovara sul
NiCOlae - eminent mlht ant comunist
SI pai llot inllacarat, Il ust ru ginditor revOlut ionar
I uplat or ferI"!' pent r u realo zarea l el ulltor su-
preme al e clasei munCitoare. geni al faullior al
nOUlUI deston al l arll al cele. ma, luminoase
epocI don ,st Ofla pal ll e . personalot ate poto ll ca de
excepl 'e a l umII contemporane. Iata deci t emeoul
in baza car ul a. t 011 t one'" patflc . i ntreg.;1
popor au dat glas adeZi unII lerme l a hotarirea
Plenar e' C.C. al P.G.R cu ta real egere:'! la
3
oM de-ai XIV-lea Congres al P.C.R. a
Nk:o&.- Ce-..cu in func1ia suprema de secre-
tar general al parttdului cu sentimentul cA acest
act ce se ca optiune a irfregului partid,
a intregului nos1ru popof, reprezinta cea mai st-
garanlie a cu succes a
socialiste muttilatflfal de2Yotlate. pe baza
creatoare a principiilor generaJe ale socialismului
la cof'ICfete din Iara 8
viitorului comunist al pifrie!, 8 neaba-
Iute a Romaniei spl'8 cele mai inalte CU,,"i de ci-
viliZ81ie progres.
Se cuvine remarcim faptul c.Ii alit in proiec-
tul Pfogr.."ulu .... cu prllire la dezvoltarea
a in cincinalul
1991-1995 orientarile de perspectiva pinii in
anii 2000-2010. in TeztH pentru Congres, cit
in cadrul orientarilo( formulate cu
diverse prilejuri de secretarul general al
par1idului, se preocuparea
a pa1idului statutui nostru pentru dezvoltarea
socialiste in rit!mlri inalte. pe baza celOf
mai nOI cuceriri ale tehnicii - obiectiv
strategic de o Refin-
du-se la ansamblul de masuri preconizate a li
adopt.e de CongtestA al XIV-Iea al p.e.A. in
dweclte, 5eCfetarul general al parUdului,
NIc:cQe Ceatf"CU sublinia la Plenara
ce. al p.e.R. din iunie ac.: acestea im-
pun sa se actioneze cu mai muM:i lemHt8le
penlru dezvollarea carcetifii astfel inel!
Romnia sa in aceasta la
mileniului al doilea inceputul mtleniului
al tr8itea. o 10r1a a progresului tetm ....
cu un Inalt mei. tehnic Oi
de dezvoltare, in toate domeniile"'.
noastrl dispune de toate condi'iile pentru a
realiza acest obieCtiv de mare pentru
dezvottarea noaatri viitoare. Ansambtul
prewm a ciror activ;"
tate este s&r1na cu nevoile social-econo-
mice, contribuie, in prezent. din plin la infApt ..
rea programekw de modernizare olJJ8!'izare pe
baza cefot mai noi cuceriri ate tehnicii,
dovedind elocvent valabilitatea conceptului enun-
lai r.tre secretarul general al partidului, incA
de .. cel de-ai IX-tea Congres. poIrivit cAruia
inca este o in dezvoltarea societA ...
tii. Este meritul nepieritor al scadem;"
cian doctor inginer E ..... Ce.,.escu de a fi in-
drumal cu inalti competenti activita-
tea din aceste domenii cheie ale noas-
tre. o contributie deosebita a
tuirea politicii interne externe a partidJlui
statului nostru.
TInita generatie a patriei. de organ;"
zatia sa a situat in permanentA in
centrul activitalii sale problematica prin
pentru a celor mai avan-
sate wceriri ale lehnicii a
intifice tehnologice. Obiectiv esential al
rii uteciste activitatea
de creatie implic in mi-
efortul de a asimila noi profesio-
nale, cit capacilalea de a noi soIu1ii. origi-
nale unor pf'obleme concrete ce le com-
plexa dezvoltare pe care o in-
f8ptuim. intr-o de avintul
cBle se pf'in aplicatiile sale teh-
nologice in toate domeniile de actwitate. Este ft...
rese ca tinita generlqie. chemala prin staruitoa-
rete indemnuri ale secretarului general" partid..!-
lui. contribuie activ la planuri de dez-
voltare social-economict a patriei. concen-.
treze intreaga sa capacitate de creB\ie spre pro-
blem. prioritare BIe conturate cu
atila ctarilate de documentete celui de-ai XIV-tea
Congres al p.e.A. De altfel, este inlfu toiul lim-
pede ci de modul in care tineretul va aCIta-
neze acum. integrindu-se pfenar efortwui intregu-
lui nostru popor pentru obiectivelor
de trecere a noaslre in rindul dezvol-
tate, depind viitorul propriul des-
tin de imp'iniri profesionale, de progres civil ....

Modaitati1e de participare a tinerei gef'lefatii la
acest complex proces de edificare socialista a
rii sint muhiple. in rindul acestora se inscriu
de cu
aplicatii practice nemijtoale. realizate de ti-
neri in timpul lor fiber. Nenumarate cazuri de Ii-
neri ce se in patmaresul Festivalului Na-
tional al muncii creatiei ,.Cintarea Rominiei"
talentul. pasiunea
conduc la reatiziri w lotul deosebite.
Valorificarea acestor creatoare,
generalizarea rezultatek:lt pozitive constitute dato-
rii . p8Iriotice ale organizaltei revolulionare a
rei generatii. intr-o prin
intermediul prezentei edilii a almenahului ...Ten-
nium
M
in 8Ce8$la s-a in-
cercat sa se reuneasd o serie de reallZilri pf'8C-
tioa ce dotved&eC preocuparile tinerilor de in-
apUca cele mai recente cuceriri ale
tehnicii. Un capitol etocvent il constituie cel
deda informaticii. De ciliva ani inform.ica a
devenit la noi in tarA. pf'in apBri1ia calculatoare-
lor personale. un bun de Jarg consum
M
In
in itrtreprinderi institute. In cadrul
centrelor de creatiO cutturi socialmi pentru ti-
neret. calcuSatorul electronic este o in-
trala in Muttitudinea din
acest domeniu, precum diversitatea aplicatiilor
nu ne-au permis tnsi cuprindem ;n pBglnile
prezentului almanah decit O parte din
pe care, din diverse motive. le-am considerat
semnificative.
Aplk:a,iite etecIronicii. in special radioetec-
tronica. prin materialele prezentate, nl-
velul inatt atins de cei ce se de aceste
domenii. Este semnificativ faptul
aceste sportLl'i tehnico-aplicative dezvoltA in
paralel Bjungindu-se la perfOf-
mante cu caracter profesional, dat spor-
tive. probale in intrecerile organizate de u.T.e.
cu rezultate ce se sttueazj la nivelul performante-
lor internationale.
Ce40r ce se de acUvitatea de mode-
l;sm le-am rezervat un toc special. bbinind o se-
rie de aptitudini tehnice cu proiectBfea realiza-
rea la a unui obiectiv, aceasta activ ....
tate are in plus marae merit de a cutliva la
dorinla de a dimensiunile social-istorice
in cBle au anumite realizari tehnice. Aslfe(
in cadrul aceslei activitali unice infelul ef. se im-
bina intr-un mod fericit pasiunea pentru istorie
penlru
Nici celelalte de timp liber nu au
lost omise din cuprinsul prezentului almanah.
Tehnica folo sau in domeniile auto-
mobilismului. al sau tehnicilOl' au-
dio se pol in diverse ipostaze.
Prin sa. prezenta editie
ogiindeascA tinerilor cu in
aceste domenii cuhive dorinta cetor cu incli-
natii tehnico-aplic.ive spre acesle zone de inte-
res ce pot conferi in egala masura satisfactii
impliniri profesionale.
IOAN AlBESCU
ALIIAHAH .. TEHNIUIr 1810
CERCURILE TEHNI CO-APLICATIVE
INITIATIVA, ORDINEA
IMPERATIVELE
In orice domeniu &ctivila\.
umane, oricit de neimportant ar
ptea el fa prima vedefe. este
absokJtj nevoie de o disciptini
liber consimtita, de capacitatea
de 8 te de tine lnsu1i, de a
judeca .. Ia cu "ochi
obiect"'. rezlAtatete pro-
priei tale activitati. De aici Izvo-
risc, dupa prM88 noastra,
oeteIaHe ale omului care
In final, atingerea te-
Iului propus. Numai printr-o
pastona{ltA. prin
profilului me,...1 profesional,
prin atipinirea modafit\ilor de
autoanalizA se poate ajunge la
dorite. Cu atit mai
mutt se cer aceste unui
radiolelografisl . Pentru
lransmiaiunikt prin radio au de-
venit marea forta 8 lumii contem-
porane. dat, in timp,
punctul slab al de in-
formare a statelor. deoarece ne-
respectarea cu rigurozilale a
n<innetol' de transmitere a mesa-
jelor de exptoatat8 radio poate
aduce mari daune unei ,Ari.
FMtcaf8 dintre noi. cate am lu-
crat sau in radiotetegrafie
(ca sau affialori -
aviz ceklr care doresc sA intre
in rindurile noastre),
drIIma leg8turilor fir este
marea penurie de frecven1e.
ctWat de fa sa. ra-
cIoul n-a incetat ulilizeze
unde din ce in ce mai scurte
pentru a putea recepta un
tot mai mare de Dar
nrNOile au crescut mai muti
prin dezvoltarea activitatilor peo-
IN care radiocomunica,ii le au o
acthli-
in fruntea eMora trebuie, 8\li-
dent, la
ALMANAH "TEtWilUll" 1HO
MUNCII RADIOAMATORILOR
aceasta mari-
tima legaturile forte'or
de ordine. nevoile militare, laxiu-
riie, salvrile, a
uita radiodifuziunea teflWizU-
nea prin unde, ne putem da
seama de complexitatea
meklr ce se pun in r&diotate-
care le
r8\lirle.
Disciplina este defini-
torie a activitati. Puterea
unui colectiv In ordine.
ascultare de stne. Se
ca un roman
in'rodusese un asemenea spirit
de ordine In armata incll ce
ridica corturile numiful fructelor
ce atirnau de etengile pomilor
era ca In ziua in care
se
A fi disciplinat in radta
in primul rind, a res-
pecta cu toata sevefitatea
titii reglemenlilrile
nale in vigoare la care Romnia
este parte. Orice fel de abateri
atrag sine sanctiuni penale
sau contraven,i(lnale. In af doilea
rind, disciptina obtiga pe fiec8le
radiolelegrafist si sesizeze auto-
riUi1ile de resort despre
narea unor ermsiuni care,
parerea sa. au locul in zo-
nele de ffecveoti pe care le cef-
sau le consid8!'8 pur
simplu suspecte. Este un aci de
patriotism de probitate spor-
Cum ar o de
handbal. de exemplu, ci-
n8\la ar le bruieze cafea
spl'e victorie? i-ar de-
masca pe a procedat
un radioamator cu .,i in
Era pr(lfesor de istorte la o
dintr-un sat de la poalefe
Muntil(lr Apuseni. termina-
rea Ctlrsurilor, statea ore intregi
in aparatului de emisie-re-
ceptie pe care construise sin-
gur. ascuhind canal canal.
fet de tel de mesaje,
unde in clar, allele ciffate, incer-
cind rezolve enigme. punind
frint urA lingA ca
atunci cind incerci
pentru a reconstitui
tabloul dintr-un joc de cuburi. O
directorul observTn-
du-I obosit, il Jti ptace
chiar alb de mult acest sport?".
,.De ptcul imi pace o
o bucatA de slant; radio-
telegrafia insi ' nu-mi place. eu
am nevoie de ea, este
un element esentiid al
mf'Ie ...
9
Dupa aceasta discul ie s-a
anunlat traditionalul concurs
"Polni Dan" (,.Ziua cimpului-)
initiat de radioamatorij cehosIo-
vaci. Cu geamantanul in
profesorul se spre virful
FericeH. A;uns sus, despachetA
aparatul se pe ranila. 18
ci1iva metri de baliza cu cola 800
m. scoase antena. pc>trivi buto-
nul de transmme rasuci pe
cel de ape$. Se aprinse un becu-
klt semn circuitul de
Iransmisie bu-
lonul de receptie. volumul.
la bul(lnul de acord
prinse o mefodie inceata
citeva minute apoi inchise apara-
tul . zise et des-
cortul. Dupa ce se odihni
pu1in, incepu realizeze pri-
mele legturi. se auzeau 101 mai
multe stB1il din Ungaria, Ceh0-
slovacia, U.RS.S. din aHe IArI.
Banda efa mai decit jos.
in sat. apeluri. ii ras-
pund slalii cu puteri mari. C\I an-
5
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE
lene rolative direc1oare. Prin
intervale de-abia putea lucra el
stabilind la distanlo
m .. i . Bilanlul primei zile il salis-
Catre sear. vremea se
muntele se n
cea,A inc:epu o pk)ate
mArunta care ngreuna mult re-
Din mesajele ..prinse
M
aiIA
cA colegi, de pe alte V9f-
sanie muntoase, o duc la fel de
greu. In concursul s-a ter-
minal (realizase 69 de legaturi).
Din obisnuinlA, mal asculti pupn
banda. Cind vru si In-
toarcA butonul de lflchidefe. pe
fondul de zgomot auzi
cfteva V" -uri, apoi un semnal de
apel urmat de expresia ..Au inflo-
rit nwcisele
M
de
ori ,i iar cTteva "V-uri semna-
lut de apel . Dupa asta se fcu
d;n nou .
Tulbllrat, prof8SOfui cobori de
pe munte se indrepta spre sal
In drum spre cas, se opri Ja
dub povesij .:estUla
despre cele recep1ionate, fAcind
legAtura CtJ din ..Banda
8aader"' care acl;ona pe teritoriul
R.F. Germania care. dupli cum
sa-dese Pfesa noastrA, fokluau,
pe linia tegaturilor radkJ dintre
.. , parote de acest gen. Citeva
zite mai tirziu, organete de stat i
aduceau muf\umlri; sesizarea lui
a ajutat goniometri a In tocatiza-
rea unui post ilegal de emisie.
CE POATE fACE UN RAOIOTE-
lEGRAfIST?
De-a lungul .-.ilor, multi repor-
teri occidentali care au poposit
in diferite puncte ale globului
unde face intr-un fel
sau altul, am6flinlarea nudeara,
descriu in artl cofefe lor diferite
posibilit81i ce ar conduce la de-
unui atac prin surprin-
dere. Ce rof poate juca un radio-
telegrallst in dezlnluirea unui
asemenea catadism?
in caz. de spun specia-
IiSIii , procedura oficiala de lan-
sare a r achetelor este
de un mesai Iransmis catre un
submarin (inzestrat cu asem8fle&
arme) din partea de
nalionahli . Mesajul
( .. Lansali racheteler) , insolit de
un cuvint-COd, este receplionat
de radi otelegrafist care
intr-o cabina iZOlati; este stn-
gura care il so-
si nd. receplionare. il pred
ofilerului de seNiciu nu co-
mandantului navei . Acesta, ta
rindul tri mite pe ofilerii cu
speciale in cabina ra-
6
dia pentru a vermca corectitudi-
nea mesajului a descifra cu-
'oIintul-cod. fiecare dintre cei doi
ofileri are acces la cite un seif in
care se siidemul de COduri,
\l8rilicind separat autenticitatea
mesajului. (Cu'olinlul-cod se
in fiecare zi.) Apoi ra-
porteaza capitanului care
echipajul ca se In stare de
ca rachetekt de pe sub-
marin a fi lansate. Palru
o'ileri (servantuf, n8\ligantul, lan-
satorut cot de serviciu)
case fiecare cite o .,cheie
M
Cipl-
tanul are uttimul CU'olint; o data
cu uHlmeI .,chei
M
, ra-
chetele spre ob6ecllve.
Dar aceasta se
poate eluda, spun 8Jl:p8rti i . lan-
sarea a unei rachete
de pe un submarin ar fi
radiotelegrafistul, cei doi
ofilerl insArcinB1i cu \l8rificarea
s-ar in acest
sens. lansarea ar fi
daca rad}otelegrafistul ii poate
deZinforma pe ofiterii care ur-
si \l8riticarea a
primit un mesaj de lansare, i.
ii dau amare,
mai indeplini misiunea
Teoretic, este posibil , sint de
unii comandanli de sub-
marine, ca radiolelegrafistul
singur poata prowca declan-
raChetelor. Pentru aceasta
ar fi necesar ca el sA-1 colWinga
pe capitan a receplionat, pe
loale de apelul
lansat de CentralA precum ca
S1atele Unite au fost 'oIicUma unui
alac masi'ol ca autori tatea de
comanda nalionala a fost dis-
inainte de a putea trimite
un de lansare ctre sub-
marin. In cazul cind capitanul
crede ceea ce i se spune, el
poate foarte bine decida lan-
s,..-ea rachetelor de pe submarl-
nul pe care-I
'oIarianla cA radiotelegra-
Imul ar putea el sin-
gur. o 1000itura este mai
pultn probabila, n schimb mult
mai este
varianta pouivit radiotele-
gralistul se nle!eg
sa-t colWinga pe ceilalli membJi
ai echipatului ca Statele Unite au
fost distruse misiunea in-
lor este sa lanseze ra-
chetete aflate pe
Din cele prezentate mai sus re-
cla, ra(itotelegrafistul.
considerat un pion important In
"angrenajul dislrugerii
M
incepe
sa fad obiedul unor
serioase in emisfera
deoarece lui se poate
pe buton .. . in cazul unor
crize int8foalionale deosebit de
grave. De aici masuri de \l8rifi-
care deosebit de severe luate in
Apus pentru a se preintimpina
erori in limpul procesului de
criptografiere a t8JI:tetDr cu un
con\inut de o e.tremA impar-
tenlA selectarea cotor mal buni
in transmiterea
lor. Istoria criptologiei a
transmisiunilor radio consem-
neazA asemenea deficlenle
(unele chiar intenlionat
dat, desigur, cu ce 'oIizau
doat interese personale
ale unor oiWll8ni sau grupuri de
oameni, neafectind in nici un fel
securitatea 'oIfetJnui departament
din tara
risptmderea celui care manipu-
are mai mutte carate, deoa-
rece o poate aea. pen-
tru moment, un dezechilibru in-
tre state care c0n-
flicte cu compUca\ii dintre cMI
mai nepre'olizute.
Am considerat necesar
scoatem in evidenta aceste u-
poete &te par variante ale
unui scenariu de film) pentru
mulli dintre racJioamatoril de as-
'oIOr deveni
de mine este
bine Ind de pe
acum sa-
ce incumbA
unei asemenea meserii . Una este
transmiti , ca amator, dintr-o
de brazi , vestea
femeia unui de temne
a noaptea o fe-
tilA raspuns la
Roma un inooid a tocit cu baro-
sul grupul PieI. al lui Michelan-
gelo SaJ la Copenhaga a fost
Mica Sirena. afla este sa
transmili, dintr-un centru mo-
dern de unde
simli asculli e.act ini-
mii IArii. care conlin
secrete politlco-diplomatice,
economico-comerciale sau mili-
tare ate statului . Radioamatoris-
mul este Bflticamera radioprofe-
sionalismului, dar nu se c0n-
funda cu el . Este 'oIorba. in primul
rind, de organizare dolare ma-
in al doilea rind. de ca-
racterul Dar ambele
se folosesc de
(unele pentru antrena-
mente, altele pentru indeptinir ea
sarcinilor de S8f\ticiu), sini su-
puse reguli de disci-
(bineinteles, cu ouantele de
rigoare), impreuna
pe calea undelor transmit,
Ire toate-""colturite lumii, mesa}ete
de pace ale sociafiste.
ALMANAH .. TEHHlU .... 1 ..
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE
CONDUITA TEREN
Conduita preventivA in circula-
1" mai ales, aplicarea precep-
telor acesteia in practici au in-
semnat o etapA in dezvolta-
tOIII cjvi\izaliei rutiere. au modill-
ca! in masuri insemnata concep-
tia oamenik)r despre compofta-
meniul Juli.", Partiap.tnlii la
trafic au inceput 51 gindeasca
altfel despre drepturile si obliga-
lor in circulalie. Agresivit ..
tea, lipsa de pol iresponsa-
bilitatea fali de parteneJi de tta-
lie incepeau si piardA teren in
favoarea i'llelegerii COfI$tief'lte
marii rAspunderi a omului de la
voi .... a tater ... ,_,
intre par1enerii de Ir.,ie. la ince-
put opiniile erau imp.,lte. Unii
nu prea despfe ce-i vorba,
allil erau indilerenli,
goala. 161"1\ nici un loIOS", apte-
dau ei, iar o treia categorie
manifesta !;:tliar scepticism fati
de aceasta De lapt, de
cind s-a inventat automobilul.
erau ce condu(;6au pre-
ventiv, da, culmea .. !. lir.
piloteazA in asemenea ma-
nierA. Ce sa
J)f8Yf!f'ItN? Nimic mai simplu de-
cit sA t8 la volan astfel
incit nu numai nu reprezinti tu
un pericol pentru allii. ci si evili
p'ift'lejdUle create de cellal!i par-
teneri de tralie, ce mal tir-
ziu s-a conturat in deviza Jii
prudent pentru allii
M
Cu tim-
pul, mai multe mobilur! au con-
vins popula!ia chiar
pe cei ce modeSte blci-
date, ale6aje ori ulillzau doar
propriile membfe inferioare cii e
k"I inte..esul lor se ghideze
normele nescrise ale oon-
ducerii preventive. Ii convinse-
.-iI nelaste de pe
drumuri, insistenta cu care presa
P'eda. cu argu-
mente greu de cii mo-
dul preventiv de deplasare pe
drumuri nu
altceva decit protejarea viell!
evitarea unor piefdet"i
irecuperabile pentru societate.
OUl lnla a de
a slrma de a
ajunge el fMlilia lui .,intr egi- la
destin81ie. de a complica
lovind alte
cuie, ori. mai ru. pe al1i semeni
li s-a dovedit mai puternica
A' MANoUt .TEHHIUM" 1810
decit iresponsabililalea alte
tare ce se allau din se
mai la originea accidenlek)r.
Ceea ce la inceput era conluz a
inceput sA capete contUf. sa se
perleclioneze. S-a scris mult,
s-au destule filme despre
conduita preventiva. Cum e
normal , unii , ti u mai mulHl, i ll'
allii mai ptJ1in sau ()eIoc despre
subiectul cu pricina. O realizare
meritorie este insa taplul ca ma-
joritatea oamenilor care utili-
zem in diferite ipostaze ciile
rutiere au esenlial ul din
noliune. anume a
le comporta preventiv pe drum
inseamna sA taci tol ce depinde
de tine pentru a nu ajunge la ac-
cident sau mAcar la incomodarea
partenerului de tratic. Nici cei ce
pun semn de egalitate intr e con-
duita preventiva .IU-
tiera". cele doua notiuni nu
sint identice. a doua li ind de tapt
o (delOC lipsit de
a primei , nu
deoarece in vialA. s-a 'l
sute. iri mii de ca un
gest simplu de politete a insem-
nat. de fapt, evitarea unui eveni-
ment rutier. Solerul ce
venind din lala un aulovehicul
angajat intr-o dublare periCU-
clipind disperal din ochii
laturilor cu semnificalia ..indura-
loc sa trec"'
dind curs apelului , se repliaza
pe acostamer1t. creindu-i
condilii sa se st recoare. do-
in primul rind de corectit u-
dine. Gestul lui insi are o va-
loare mai caci poate
insemna salvarea de la moarte a
unor oamer1i dintr-o
din alta. " Conduita preventivA a
suscitat multe controverse.
eJlisti reguli de circulalie
atit de precise, ce lot li dali cu
conduita preventiva? Sa creali
confuzii. sa ill(:urcali oameni!'
discul;e cA respectarea nor-
melor inscrise in regulament re-
prezinta prima cea mai impor-
tanta gatanlie a siguranlei in cir-
culalie. Niciodati regulile
de trafic nu vor pulea prevedea
toate detaliile. nuanlele.
nuntele de care Irebuie s
seama participanlil la trafic. Se
necorelarea vitezei cu
condiliile de circulalie. slarea

VICTOR a.DA
vremii. a drumurilor, slrazilor.
gradut de uzura al expe-
rienla pilotului et c .. nu neapa-
rat vitezei maxime ad-
mise, constituie cauza
unu a evenimentelor rutiere. Ia
noi aproape in intreaga lume.
un oemplu. Pavajul
uzat, lustruit . din
pe strada unde
e ume<!, cu intrebi un
ler: care e viteza
pentru autoturismul ce-I con-
duce? Iti rAspunde Hira sa cl i-
.HJ pe orA-o re-
frizeaza deoa-
rece rularea chiar cu 40 se poale
dovedi mai mult deci! pericu-
In condi!iile aratate. Ras-
punsul e insa deosebit
de edificator. Da. e drept, 60 pe
ori e viteza mllllimil pentru auto-
turisme in localitali. nsa in ci r-
cumstanlel e date utilizarea ei
poate reprezenta oricind germ.
nete unui accidenl . Toate KeSte
imprejurari (de ordinul zecilor)
nu pot li de bunA inserate
in regulamentul rutier. Alt situa-
lie. Nicieri in lege nu sef ie ca
circulalia auto e inter-
zisii ,i niCI nu poate li
o asemenea aberalie. Nici macar
obligalia de a reduce viteza in
condilii de rulaj nocturn nu e in-
scrisa. n-ar li ru sa
existe o asemenea prlNedere.
Bunul siml, el ementara precaulie
bazate pe vizibilitatea sciz1.Jt.
care ascunde total sau pat1ial o
serie de obstacole capCMle, ce
te impie<lica 58 vezi sa Iii v-
zut , i ndeamnil la Clrcumspeclie
in ce pe pe-
daia de accel eral ie.
o reducere a vitezei
de circulalie pe timp de noapte
cu cca 30%. Desigur. nu e VOfba
de autostrAzi Iluminate. ci de
drumuri cu doua benzi.
Cind noaptea mai ploua to-
tul in jurul e negru. vizi-
bilitatea re<!ucindu-se mai
mult. imprejurare sintetiZata n
ecualia Rnoapte ... ploaie: de
zece Ofi mai multe
cuantumul de 30% ni se pare
Chiar prea modest. Tocmai de
aceea conduita preventivii reco-
manda evitarea pe cit pOSibil a
auto nocturne. mar
ates pentru cei cu experienl re
1
PENTRU CERCURILE TEHNICO-,Af
pentru in virsta sau
cind pilotul poala fi handicapat
de timpul .nefavOf8bil. d0-
eli p8fiwele
de noapte, mai cu pe
selele cu circulatie eterogena,
care numeroase 10-
rurale, unde simpaticii bi-
adep1ii tui Ba-
chus mai tac de cap, com-
un risc muh sporit de
diurne. cfnd soarele
ne o de 3 000 de ori
mai puternica decit .... conditii de
Conduita
extins aria, cuPfinzind alte si-
luB1ii ce pot asupra si-
gurantei Pozitiv sau
negativ. Modul cum se
pentru clUIIorie
poate fi hotaritor in ceea ce Pfi-
ajung8fea lui cu bine la
deslinB1te. Efectele obot;eCji elI-
C8Siw nu se deosebesc prea
mull de cefe ale consumului de
alcool. Un eKlenuBl va re-
prezenta un pericol real pentru
el, pentru cei lui, dar
pentru cei ce pe artera
pentru
drum, planificarea hai-
tele lor, comportarea
puagerilor, ce pol ajute pe
sau, sint de
mult aspecte care in sfera
conduitei Pfeventive. St.ea psi-
a pilotului inainte in Iim-
pul a devenit o impor-
problema ce sUi in aten1ia
De ea depinde in
mare celor
impart in majOfila-
lea cazUl"Uor. panglica de asfalt.
Radiografierea unor evenimente
de cirwla(ie, concluziile la care
s-a aiuns pun in
multe dintre ele puteau nu se
fi produs piloti! nu plecau
la drum stresa1i, super-
preocuPB1i de diverse chestiuni
legate de familie, serviciu, de
ginduri care le domin8U intreaga
sau, uneori, de mici siciMlli
acumulate pe drum, ce nu meri-
tau de fapt nici o aten1ie, provo-
cate de ,,agreabilii" parteneri de
trafic.
O mai intre
sau prieteni, din Jl" motive.
a reprezentat nu o daci nu
cauza cel unul
dintre factorii ,.eate a umpM pa-
harul" a prOYOC8l accidentul.
un medic care nu gAsise alt mo-
tiv frminte mintea decit
descifreze cauzate ce-I
piardA cu o inainte la
cAr1i n-a observat triunghiul cu
..,i1ul in jos. intrind in coliziune
cu un confrate ce rula pe ar18f8
prioritarA. N-a rezultat decit
iodoHi, dar doctorul a suferit un
atac cerebral cu o hemi-
pMlgte. An de an, apar probleme.
inainte neluate in sau
neaprofundate suficient, ce
in ,,patrimoniul" conduitei pre-
ventive. Aazuftalele cete mai noi
&te cercetArilor de psiho-
k>gi, pedagogi. sociologi. prelu-
ate sintetizate sub de
nOfme ale conduitei preventive,
au pus la
dasciililor. tutu
ror. mijloace efictente de preve-
nire a aceidenteklr in care sint
copiii, 1inlnd seama de
comportamentul caracteristic pe
care .iI au in trafic cei mici. Cele
mai importante realizari ate con
duit&( preventive.
le efabot"a-
rea recomandate SOfe-
rnOf pentru a cu obrazul
curat din diverse
ce te traficul rutier. ince-
pind cu man8\lr. ce trebuie k1.
treprinse in cazul unor coliziuni
pe cale a se produce, din
lateral. din spate (din vina atlora.
destgur), continuind cu modul
de evitare a dezastru
CONDUCE1l PREVENTIV!
Prin conduita
legem de care trebuie
dm n toate
cind ne allm la volan chiar
inainte de a pleca 18 drum. Con-
duita preventiva cuprinde o
serie de elemente
dar posibile. care trebuie rezot
vate spontan.
PentnJ a concsuc. prevenltY
nu inainte de ti pleca Ja
...... "
,
- fiii bine odihni1i;
- verificali vehiculul din
punct de vedere tehnic;
- sa caracteristi-
ci te traseului de parrurs;
-:- tr&seul cel mai
aglomerat evitali pe
CII poSibil deplasarea pe limpul
naplii;
- verifica1i roala de re-

- plinul de carbu-
oase akI exptoziUOf de pneuri
terminind cu sfaiurile oferite pi-
lo1iklf pentru a din derapaj
mai cu ce trebuie
ei pentru a nu ajunge ntr-o
asemenea postura de netnvtdiat.
capitofe speciale sint rezervate
,..efevitor in clasa inti de SO' ......
;ncepitorilor. in
condltcerii in de
timp sau de drum neprietnice. La
ora actuala considera
una dintre problemefe de im-
portantA ale prevenirii ac
cident8tor in capacitatea
de a anticipa peficolele
ce se ivesc &aU pot pe
drum. Oeviza ..a anticipa in
a prtweni" teren.
TOI mai oameni de la volan
aidoma
iJindindu-se nu numai la
rea ce o ci la
ce se impun a te
efecIua Ei pol astfel elabora
cu mai precizkl tactica de
urmat. se pot 'eri cu eficien1a
sporila de poten1ialil agresori
sau pot adopta mAsuri
pentru a ameliora cit de cit con
secin1ele unui accident wtier.
cind ef a devenit inevitabil. Azi.
nu e acela care
face totul pentru a nu provoea
un accident. ci pikltul care
se evite perico-
Iete ce le creeaza ori sint pe eate
de a le crea aliii pe artere!e ru-
iiere. Una din marile l"8ZfIfV8 ale
'o'iitorulul in lupta contra ftagelu-
lui accidenletor. cauza numirul
trei a in lume,
bolile cardiovascuw& cancer.
se cu claritate: asi-
milarea aplicarea normelor de
Este con
cluzia celor ce au studiat stu
aceste probfeme de tnsem-
n ultimele dece-
nii.
ranI pentru o autonomie de
drum cit mai mare;
- purtali ochelari tre-
buie o pefeche de re-
in bordul autovehirulului.
Pentru a c:onduc:e ptenntfv
nu uitati pe drum:
- sl ...a
Ofe de mers;
- nu vA in dep8-
nesigure, hazardate;
- sA aSigur8\i la trecerite
de cate ferala
- nu se abu-
geamurile.
CERCURILE TEHNICO-AP.lICATIVE DIN AGRICULTURA
REACTUALlZAREA DOZELOR DE FERTILlZANT
IN FUNqlE DE REZULTATELE TESTULUI DE DIAGNOZA FOLIARA
[I. Ser at:u
Funduleu
Operatia decizionalu de slabilire Q strategiei optime
de ferlilizare o solului se foce in funclie de o serie de faclori
ogrochimici. pedologici. Meteorologici . gene tic i, etc. Dint,"e
acestea se pol oMinti: nota de bonilore o terenului. continutul
solului in orgil0. in e lelJlumte nut.ritive , . planta prelllergotollre,
ef?O ont.epreMergotoare. productiile obtinte la ocesteo.
ferlilizareo 101' , doeo cultura octuola este iriyutu, a cc ide ntel e
Meteorologice <inundatii. seceta. grindina}, cantitatea de
precipitatii. teMpe rat.urile Medii lunar e . e t c .
DOI' , repelOI'(Hl anuala a ugro(: hiltJlce es l I? (l
operatie laborioasa si cost.i s it.oal'e .
Tocma i de pentru o se puteu reactuallzu unuLll,
sau chiol' fazial, planurile de fel' tili z are se efectu e a z a doar
anUMite analize de (ex. azotui asiMilabil). sau (mai practi c)
unele teste d e- diagnoza foliaro. In alfllonohul' ;Ie au
fost .prezentat e detaliat Medodologiile pe nt."u t e storea solului
(iMpreuna cu stobilil' ea doze lor d e- fel, tili zont.) (11,
plantelor ( 2 ] si identificarea tipUl'i d e
f e rtiIizont (3].
In cele ce urMeoza, ca sa l.nc hei.efll aceas ta sel'ie de
og r ochiMie pentru cercurile apli c utl ve ' , pl'ezentufII a
s iMpla pentl,lj reoct.Llolizorea dozelor de ferti-lizanti in func::tl.e
de rezultatele testului de diagnoza folioru.
Griu de toaMna
pentru f i e cal'e tona
2'5-2S .:g N;
de boabe
6 -8 .:g P
se co.nSUMa din
si 16-30 kg ".
Doze p e ntru corectarea fertilizal'i i
sol:
(probe re-co.lt.ate primavara. la pornil' eo in veget.atl.e)
1===========================================================" 1
I Fe rti lizant starea de apl' ovl zionQ.re a plorltei I
I 0 :9 s.a.(*J/ho) carenta insuficienta -norMolo I
1------------------------------------------------------------ 1
I N 60 :50- 40 0 -20 I
If' 30 20 I
1=========================================="================= 1
(*) S.Q. = substanta octilJa
ALIIAHAH .. TEHNIUM" 1110 !J
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN
Ardei
/0
cu fi ecare tona de fructe se extrag din 501:
2.2 kg l1N; 0.3 kg f" si. 2 , 5 kg K
Doze pentru cor ectare a sisteMului de fertilizore
__ a=.=_
I Fertilizont. Soi Starea de aprovizionare o plantei
I H:g O:./ho) cor.nt.o in_uficiento nOl'.ulo
1-------------------------------------------------------------------------
I N Ardei iute S0 30 0-20
I Ardei gro. 70 50 0-30
1
I P Ard.i iute 30 2.
I Ardei graB 40 30
1
I ti: Ardei :i:ut.. 7 0 5e 0 -3.
I Ardei gr05 90 70 0 - 40
I-c==-=--======-====================-=====================================
de vie
Doze pentru corectarea sistem

I Fertilizant Organ E
I (kg s.a .. /ho) vegetativ
1======================================================
1
1
1
1
1
N
K
Il
Zn
Lich i dul
Pet iol
Frunze
de 10 plinsul vitei

_. --" ._- ------ .. . .. -....
Frunze
Cind in
Inainte
leg {lupa
!lupa l eg
..... .. .......... .... ....... .... .. ... ..... ... .. .. ................ ....
Frunze Dupa leg,
-_ ............... .... ............. . ............. . . .. ........ .
Frunzre [lupa leg'
======================================================
ALMANAH M TEHNIUM" 1910
CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA
T_"
pentru fi.car. tona de fruct. d. ta.ote de ridica din 501t
2.8 kg N; 8.2 kg P, 2.6.kg K. iar
pentru fiecare tona d. ta.ate d "e.
3.8 kg N, 8.3 k. P si 5.2 kg K
Doze pentru corectarea sisteaului d. r.rtiliza"e
__ m==mz __ __ __ ====m=== =.= __
I Fartilizant Faza d. v toti. Starea de aproviziona ... Q
I (k a.'hQ) car.nta inauficienta norMala
1--------------------------------------------------------------------------
I 1 Inceputul inflori .. ,! 48-6' 3e-5e 8-2'
I H II Fruct. de .0,,1"0 unei 58-78 .8-68 8-.'
f III Inceputul coace .. " 6I-&e 5e-7e .-3a
I ........................................ .. _ ............................
I P 1.11.111 3e 2.
I ...... .................................
K
I
II
III

70


..
..
Im.a8._ _. __ .a= ________ __ __ ____ __ ___ :.m ___ .m_.a=
riind e.alonata. in caz de carenta. analizele .e repeta, tor
dozele .e adapteaza pe parcursul perioadet de vegetatte corespunzator
asigurarit unui echilibru nutritiv)
de fertilizare
=======================================================
de recoltare Starea de aprovizionare Observatii
carenta insuficienta
:=======================================================
. eMp. depaseste 12 aC
n tiMPul inflortiului
oaabe cu diam. 4-6 mM
75
75
60
50
50
40
Prin imprast
intre rinduri
la lucr. sol.
..............................................................................................
0.5-1 0.2-0.5 Dupa caderea
sub forma de K2S04 fr sub brazd
...................................................................................................
10 5 Prin imprast ...
si introd. sub
brazda la fiec
3 ani
, ....................................................................................................... ..
Prin stropire
cu o solutie
de ZnS04 0,1 X
Dupa taiere. I
cind curge r
seva. se I
a.steapta 1-2 hl
======================================================
AUlANAH "TEHNIUM" 1HO 11
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA
artar
pentru fiecare tona de. tuberculi de ridica din sol,
5.6 kg N; 8 kg P, 6 kg K; 3,2 K6 CoO si 1,7 kg . HgO
Doze pentru corectarea de fertilizare

I Fertilizont Soi Starea d. aprovizionare o plantei
I Ckg s.o./ha) cor_nt.a in_uri-etent. I

Ti_vr i i 58 38 8-2.
N Mi jloei i 7e::;0 8-38
TOf'divi 98 78 8-Je
p
Ti_urii
Mijlocii
Tardivl
30
.0
'O
20
30
.0
................ __ ............. . .......................... . .................. .
K
Costro",.ti

Mijlocii
Tordivl
7e
.0
.. O
'O
70
.0
pentru tona de produs 5e CDOSu.a dl" sol;
1.7 kg H, 0.6 kg P si 2.1 kg
Doze pe"tru corectarea sisteMUlui de fertilizare
0-2.
0-40
8-48
__
1 Fertiliza"t Soi Starea de aprovizio"are a
1 (kg s.a./hn) cnre"tn im.uficie"tn nor_la I
1---,-------------------------- -------------------------------------------1
I H COr"i50n e0 40 0 -20 I
, De sera 120 60 0-30 I
1 1
'" P Cor"is,," 40 30 0-20 I
I De sera 60 40 0-30 1
1 1
I ti; Cor"iso" 100 50 0-30 1
I De sera 140 70 0-40 1

Bibliografie
1. AIManoh TehniuM. 1986
2. D.Seracu; AIMonah TehniuM. 1987
3. D.Seracu; AlManah TehniUM. 1988
D.Davidescu si colab.; voI I - V
Edit. AcadeMiei R.S.R.
5. Velicica Dovidescu. D.Davidescu. agrochimice de te,"en
si 10borator -. Ed. Ceres. Bucuresti. 1983
D. Dovidescu. Velicico Dovidescu; - Agennda ag,'ochimica -
(d. Ceres. Bucuresti. 1981
7. Z.8orlan. Cr.Hera; - IndrUMator pentru stabilireo necesor ului
de igrasaminte si aMendamente 10 culturile de cimp (d.
Ceres. Bucuresti. 1977
'1 ALMANAH .. TEHNIUM" 1891
HONDA F-1
1IJIANU4 .. TEHNIUII" 1HO
Aulomobilele de fonnuli con-
stituie un subiect foarte .ractrv
pentru atit pentru iubi-
torii de macheta statice, cit
pentru cR car. preferA modeleMt
telecomandate. Cu atit mai mult
a' model d0-
rim reelizim est. un produs
al tehnologiilor de ultimi ori, in-
globiod !idull1 constructive ce
confirmarea sau inlir-
marea in Mii ce vor veni, pentru
8 li aplicate la constn.JC1ia auto-
mobilelor de ser'-.
lJrIul dintr. cele mai
automobile de din uhimii
ani este WiUlams FW 11 HONDA
F-l , numeroase
premii in curse4e pentru campio-
natul ITIOfldlal In anii 1985--1987.
Un an glork>s pentru COf1Structo-
ni acestui bolid a fost 1986, cind,
In nu mai de 13 ci rcuit.
Grand Prix, pilotii oli ciali ai ee"
pai au ocupat unul din primele
trei locuri. Este vorba de cuoos-
CU1ii Nelaon P6quet Nigel Man-
aei. de mai muhe ofi campioni
sau vicecampioni mondiali ai for-
mulei , . Beneficiind de avanta-
jele pe care te Ofereau motoarele
supf'aalimentata turbO. respectiv
aproape 200 CP, putere supU-
'81' de clasicele ma-
loar. ,.atmosferioe
8
, dar $ de In-
demInarea crrior doi piloti de IIX-
ceptie, \Nilliams-Hoflda
a-au impus pefltru mai bifle dIt

13
MODELIS
'
r ; '_;1. -., ~
..J!
" '" .
, 0. r '. ' ..
. ' .'" ~ - - .... - .
1. ALMANAH N TEHNIUM" 1HO
- ... 4, '. _
, .... .. . . .
,., " '" ,. 1'
.
MOOELISM
iGcl canonH
ONDA
F-1
lL,MA,NAH .. TEHNIUM" 1990
dOI am pe Circuite, Iara a avea
un "va' demn de 'uat in seama.
Vartanla constructiva pe care
v-o prezentam are la baZ auto-
mobilul pilotat de catre NelsOl'l
Piquet in anul 1986. cum
esl e desCriS ci in kil-ul de con-
structie penl ru machete Tamlya.
Fotografia de ansamblu a mode-
lul UI reprezinta lUI Nigel
Mansel in an.
Constructorii de machete vor
avea mari dificultati in realizarea
mOlorul ul nu vor f'l"()nla
capola acestuIa. lucrUrile se
simplilica conSIderabil daca rea-
lizar ea pracl ica se va lace Cu ca-
pOl a lasatil .
Cei care doresc o caroserie
l oarle frumoasa tretxue sa real i -
zeze model ul din lemn apOI
sa-I pentru a VilCU-
uma carosena sau sa o obl ina
pron demulare din libra de shcla.
lala citeva dintre caraclefls-
l icile tehnice p!'"ncipale ale
nu:
TIpul motoru'ul - Honda RA
166-E Turbo
Puterea maluma - t 000 CP
Turatla maxima - 11 000 l urel
m,nul
SuspenSla - dubla. amorhzor
cu resort Intern l al a spale
Ampatamcnl - 2 794 mm
Frine Cu d,scun duble, lala
spate.
/5
McDONNELL DOUGLASS F-4
PHANTOM II
27 mai 1958 - Lambert Fiafd.
Sai"t Louis. baza da
ioC8fC8re 8 societAtii McDonull.
orele 10.00 . ,m.
Un C4.1rtos aparat intoarc. $1
la capMuI plstlli, incAl-
motoarele. Silueta
en()(mA pentru un aparat dlt
luptA al anilor ' 50 lPllf1inea pro...
lOfipufui MeOonaU X f'4 H - 1
Phantom.
OficiaIitAIi!. prezent. aveau in
lalA o concep". total n<Wi
originali, CIIr. totoua creator
experi&nla anterioarA a labora-
toarelor de proiectar., duc!nd-o
pni la limita extremA a 18tmOlo.
gei.
In cadrul programului de in-
cercare, Ph8fltom se dovede$18
SlJP8l'"ior cu peste 75 .. preten1ii
lor emise de ' N.vy. Uzinllle
M.A.C. sint rispli1ite printr-o co-
masi ...... dar, mai 1Ms. isi
O reputB1'- ItrA egal io
domeniul apllratek)r
d. conceptie indrAzneal A
performan1i (vezi F 15).
Noul aparat Ma propulsat de
douA IlM"boreactoare J- 71. pro-
duse de Gen" O Hfie
da caracteristici superioare akt
motoarek>f vin si
imaginea avionului ;
- slatcrul comprMOfulul este
:hIpet cu palate avind geome-
tria variabili;
- primele priZIt d& BIf cu
geometria variabilA pentru viteze
super$Oflce;
- primele sisteme ele control
al tubului de 8'l0CU8ra
montate vreodatA un vinitor.
Un mere avant&; era faptul cA
necesita mal pulin ele o orA de
pentFU O orA ele zbor.
Jrotr-adevil, la primul contact
cu avionul, frapeazA amperoajul
orizontal la un unghi dtedru ne-
gativ de 23" . Suprafetele safe
sint complet motii... iar la un-
ghiuri mari de bracaj ele IntrA in
curentul jeturilor rHetMr, asigu-
rirod eficacitatea comenzii, 'a vi-
teze mici de zbof (aterizari -
d8colil de portavion).
Actualmente, aparatul a tost
mun cu sisteme ele
electronice nOi ,
ec:hipamente de detectie, urmA-
'6
BOANAN'TDNIU
AUIANAH .. T!HNlUII" 1 ..
m. radar zbor prin radioc<>-
mandi, generato.a 1_. mo-
.,.,. echipamente pneumatice
Imbunili1ite.
Astfel. Phanlom esle men11nut
ALMANAH "TEHNIUM" 1 ..
Alm. Tchnium I'l"-XI (0/11/1 2
"in continuare In serviciu 30
de ani .
Devenit o legendi inci din anii
In care .a r.ci In semciu . ..bi-
Pt\antom II ne incinli
ochiul cu silueta sa biZllfj. .. ca
un monstru prelstoric creat de
tehnologia moderni.
11
... . . .
- -,
--,
"
,.
18
BURAN
Ing. FLORIN CRACIUNOiu
Un pas impor1ant in activitatea
de cucerire a spaliului cosmic il
cO:'lsliluie realizarea elO;pero-
menta rea cu succes a navetei
spallale sovietice. denumIta BU-
RAN (Viscolul). Prezentata pubh-
cului larg cu ocazia mai mullor
expozitii aviatice in special, la
Salonul aeronaulic de la PariS
din 1989. naveta este o remaH; lI-
bila realizare de aIIan-
a conslruclorilor sovieti ci.
mai multe lansr; de
proba de pe avioane transpor-
toare special adaptate, primUl
zbor orbital ncununat de succes
a avui loc la 15 noiembrie 1988.
Lansarea s-a eleclual de pe cos-
modromul de la Baikonur, cu
ajutorul unei rachete purtatoare
de lip riEnerghia" ce dezvoll o
putere de aproape 170 milioane
CP. Treapta intii a rachete; pur-
tatoare este din patru
motoare (pot fj utilizate
chiar ce au, fiecare, un
diamelru de 4,5 m o
de 36 m. Greutatea treptei I este
de 1 389,2 t, dintre care 1 250,3t
de combustibil. respectiv oxigen
lichid keroseo. Dup o func-
lionare de 118 secunde, treapta
intii sistemului o
de 3 SOO m/s.
Treapta a doua are o mas de
700,8 t. dintre care 651,8 t de
combustibil. Ea 222
de secunde. viteza la
acestei
trepte fiind de g 140 m/s.
Nava cu
BURAN are lungimea de 30 m.
inaflimea de 16 m, diametrul lu
zetajului de 5.6 m o anvergura
ALMANAH _ TEHNIUM" 199C1
"-;-.
, ..
&UlAHAH .. TEHNIUM" 1MO
"-
." . .
! ' .
++
de 24 m. Poate transpot1a pe o
orbita terestri o incarcatura utila
de 30 t si poate reveni din spaliu
cu 20 l aterizind pe o pist beto-
nata de cea 5 IIm lungime. Poate
recupera de pe orbita sateliil dc
mari dimet'lSIuni chiar o statie
orbitata completA de li p MIA.
Un aspect foarte important in
activitatea de proiectare reali-
zare a lui Buran 1-8 consliluit se-
curit atea ect1ipajului. Aslle!. ra-
cheta transportoare poate
continua zborul si i n cazul in
care unul dintre motoare s-a de-
lectat. Utilizarea combusti bilil or
lichizi permite stoparea a
mOloare-lor defecte prin oprirea
pompefor. de alimentare cu com-
bustibil. In Cazul unei avarii de
propor)ii pe sut>orbi-
t aia a traiectoriei, BUAAN se
poate desprinde de pe racheta
$i poate reveni pe pa-
mint. in caz de urgenla. echipa-
jul poate Vehiculul prin
catapull are, ceea ce constit uie o
prioritale absolut ii in cazul
transpoc1oarelor de acest t ip. O
alta Impor-
a navei cosmice cu
BURAN in posibilitatea
de a li loIosllti in zbor automat
hi ra echipaj. ceea ce ii ca-
pac,tatea de transpoc1 $i . in ace-
l8$i timp, i, confera un randa
ment spont.
'9
M
-
--- ---
PINISIINDONEZIAN
CRISTIAN CAAaUNoiu
20 ALMANAH .. TEHNIUM
M
1990
Foarte multi admiratori ai am-
barcalilklr cu vale le impart in
douA categorii: efaborate pri-
mitive. Acestea din urmA erau
utilizate in cu multe mii de
ani. dar pot fi intilnite
pe .Jumii a Ireia". Po-
de vechi navigatori de pe
mtinsurile Oceanului Pacific
,I-au adaptat construclii1e de
nave la cele mai flO perfeclioori
din domeniu, atunci cind au in-
trat In COfltact cu europerlii in
secolele XV-)(VI. Acest proces a
corttlnuat de atunci astAzi
">.j l ,
no

ALMANAH ftTEHNIUM" 1910
lipuri de ambaIcalii cu
vete utilizate pentru transportul
de pe distanle respecta-
(uneori 2-3 mii km) ce au
eatactElfistici comune alit cu ve-
liarele dasice, cit cu ambarca-
liikt i ndigene. Ele au evoluat ca
proprii as-
tipuri specifice.
Unul dintre aceslea esle cel cu-
noscut sub numele de ,.pinisi".
fiind utilizat in apele IndOfleziei.
MAsurind aproximativ 28 m,
are o la puntea principali
de 8.5 m. Cu un pescaj de 2,75
m $i un bord liber de 1.8 m. o
astfel de ambarcalie poate
transporta, la un cost foarte
zul, cca 200 I de mArfuri cu o vi-
tezA maximA de 9 noduri (cea 17
kmlh). SuprafaIB ' veliei a
unei denumitA SINAR
KUMALA, era de 543 mi.
Nici un Iet de mo-
torizat! nu a puiul efimina din
Arhipelagul Indonezian cele
peste 1 000 de ambarcalil de
acest lip, eare, avind echipate de
mult 10 oameni, se dovedesc
deosebit de rentabile din punct
de vedere financiar. Nu au ne-
voie de Instalalii portuare nici
de cheiuri. putind fi incit-
eate descArcate de pe
Echipajele k/( sint cunoscute
sub numefe de .nomazii apelo!"',
putind li intilnile pe coaslele de
nord ale AustralKri. in Malaysia
sau in Marea Chinei.
Printre mari narii de pe flavele
cu ve6e cei de pe .,pinisi
M
sint pa-
recli1i veIetor" deoa-
rece navigalia este foarte simpli,
Nu sint necesare manevre com-
plexe, o a
._------ _.
lor asigurind preluarea unor de-
vlati i aJe vintului cu
la 20" . Velalura flecesita
minimum de oameni pentru ma-
nevre. Navigatia se 'ace
hirli. se:dant. trasarea
cursului navei, loch. O bu-
astronomice
ale comandantului sinI sufi-
ciente.
Constructia se lace pe schelet.
Acesla esle din triun-
ghiuri ciopllle de cite 25-30 cm.
Prinderea filelor pe coaste se
face prin Intermediul unor cepuri
din lemn tare. ,
unei asUef de ambar-
calil poate fi deosebit de atrac-
in cazul in care este
corespunzAtor. Reco- "
mandim constructia unui corp
plin. acoperit cu de fumi,
pentru a Imita filele bardalului
scindurile punlii.
cu vor
decupa coastele le vor acoperi
cu baghele intr-o tehnologie
de cea a COflstrucliei
navei reale. modelul este
suficOflI de mare. cu o
lungime de pesle 60 cm. se
pOale monta la bord o sta11e de
tefecom8fldil se poate reaHz.
astfet o
categorie eate la nol in are
destul de pulini &depIL
Culorile utilizate sini foarle
deschise. Extsl! fotografii unde
astfel de sint bleu. roz
sau verde cu dungi .be
,i lale, sau invars. navele fiind
afbe dllflgile avind culorile
mentionate.
Pentru a cortferi ori9inalitate
machetei, vetele ce vor fi coofec-
1tonale din baUst alb vor li !ier1e
in ceai sau in apA cu zaI de ca-
lea. (fi$iikl) vor li cusute
una aiia din cu
nuanle diferite. Pentru a conferi
veridieilale modelului , din loc in
loc se poate coase cite un petic,
indiferent de ruloarea acestuia.
este relativ simplu, mode-
lul poate oleri satisfaclii deose-
bite modelisl prin
liniilor corpului frumuselea
inegalabil! a nave cu
""a
BIBLIOGRAFIE:
Colectia revistei .. Modellbau
Heute"
.,Solange sie noch segelm". HBiI
Hollander , Harald Mert es,
Transpress ver/ag, Berlin, 1982
21
11 ALMANAH "TEHHIUM" 1810
HNI
DESPRE FOTOGRAFIA CU BLlTZ-UL
direct or :
II diSlanl a blitz-subiect. NimIC
mai simplu nu intot
deauna se oblin rezultate bune
cu formula de baZa a 10-
tografiet cu blitz-uit
cauze principale slau la
baZa
a) director nu are va-
loarea de fabri cant;
b) relat ia de mai sus nu
este deplin valabila. deoarece
condi liile concrete de fotogra-
fiere de cele standard.
Cele cauze se pot mani -
festa separat sau
prima silualie: nu-
mitul dir ector nu esl e cel nomi-
nal. Sursa acestei inadvertenle
poate fi:
- o eroare de labricalie:
- uzura tubului de desea' -
=e.
- Deteriorarea ogl inzii ref lec-
torului ;
- transparenlei
..geamulu;- proiector;
- capacitiilii con-
densatarului princIpal (uneori
nootiliziril indelungatel :
- scaderea tensiunii baterii.
lor:
- tensiunea a re-
lelei (daca este cazul).
cum se observa. majori-
tatea cauzelor enumerate pro-
voaca int ensital ii im-
pulsului luminos au ca elect
subeltpunerea peliculei.
Solul ia pentru aceste abateri
dupa st abili rea eltacla a cluzei o
consl ilUie l ie remedierea delec-
tului. tie stabilirea prin probe a
unui nou numar director car e va
li l uat ifl calcul la fotografii le vii-
toare.
A doua Sl tual le o reprezinta
abaterea de la condilii l e slan-
dard in care a l ost determinat
numarul direclor (subiect cu r e-
lIectivitale medie, intr-o inciipere
de dimensiuni medi i, cu
Iavan. de cul oare Ci-
leva cazuri clasice, impreuna cu
recomandatile pentru corectarea
eJilpunerii , vor li enumerate n
continuare:
- subiect de cul oar e
- se va inchide dial ragma cu
O,5-t trepte l ala de valoarea re-
zultata din cal cul;
- subiect de culoare i nChisa
- se va deschide dialragma cu
0.5-1 trepte;
- 1010gralie inlr-O incapere
- se va inchide
diafragma cu 0,5 trepte:
- fol ograf ie inlr-o incapere
mare. l uminoasa - se va des-
chide dialragma cu 0,5 Irepte:
_ l olografie intr-o incapere
mare. afu-
mali el c.) - se va desChide dia-
Iragma cu 1-2 trepte;
- fotografie noaptea, in aer li-
ber - se va deschide dialragma
cu 1- 2 trepte;
- iluminare indi rect a . cu
blitz-ul or ientat 45" spre Iavanul
al b - se va deschide diafragma
cu 2 trepte lal a de valoarea re-
zultata din cal cul ul in care s-a
considerat distanla blltz-ta-
van-subiect (pe traseul fazei lu-
minoase).
Recomandari le de mai sus si ni
valabile numai pentru blitz-urile
l arii computer, l a care impulsul
lumi nos are o intensit8l e du-
rata reproductibile de la o des-
carcare la alta.
MACROFU I OGRAFIA
Fotoorafierea la distanl A
presupune f ol osirea inelelor in-
termediare sau a lentilelor adil io-
nele. In prezent in majoritatea
cazurilor se f olosesc inele inter-
mediare. prin montarea se
mir.e dist ant a inil lali a
obiectivului , ceea ce antreneazi
o reducere a l uminozit 'lii
obiectivului, fapt care conduce la
modilicarea timpului de elt pu-
nare sau a dialragmei lat a de
cele stabilit e prin eltponolTlfltru.
Pentru coreclia limpului de eJll-
pun.e sau a dialragmei. utili-
zind inete i ntermediar e de 7, 14
28 mm combinarea 101'", at a-
me la un obiectiv PENTACON
sau similar, cu distanta de
50 1TVn, am determinat direct
timpul sau dialragma cu care se
va l ucra. dupi masurillorile Ii-
wte cu eltponomel r ul.
ALMANAH .. TEHNIUM'"' 1t18O
1 2 sint destinate
determinarea diferite-
l or in functie de prefungi-
rea distantei l ocal e.
Tabaul 1 olera informalll pen-
tru COI'"et:t area timpului de eltpu-
nere in functie de ine4e1e f olo-
site, de eJilemplu: utilizind inelul
de 14 mm, cu obiectivul fiut pe
0.33 m (distan1a in
urma citirii pe eltponomelru a
timpului de 1/ 125; 1125n 1/500;
se va l ucra cu timpul de 1160:
11125; 11250. De asemenea. in
tabel s-a delerminat coreclia tim-
pului in cazul obieC'livului

Tabelul 2 corecl ia
diafragmei in functie de inelele
intermediare fol osite. de ellem-
plu: utilizind inelul de 7 mm
obiectivul pe 0.33 m (distantA
minima,. in urma citirii pe eJllpo-
nometru a dialragmei de 16. vom
lucra cu dialragma de 1" care
este cea mai apropiata de 10. cit
a rezuHat din cal cul . Ia fel se va
l ucra in alte cazuri cu dia-
fragma cea mai apropiata reie-
$t a din calcul inscrisi in tabel;
de asemenea. in tabel s-a deter-
minat corecti" di"'ragmP.i in
cazul tiJllarii ObIectiVului paCII>'
Folosind aceste tabele se pot
f ace diferite combina,ii de modi
'iClre a timpului de eltpunere
sau a diafragmei , imediat. l ra
nici un alt calcul. Date6e citite pe
eJilponometru pot fi Imediat co-
rectate filtate pe aparatul de
l ot ografiat dupi posibilitatile
aparatului - in ce tim-
pul de ellpunare - obiectivu-
l ui - in ce dialragma.
(CONTINUARE iN PAG. 26)
2J
PUBLICITATE
o MARCA DE
PRESTIGIU
intreprinderea pentru inlrelinetea Repararea Ulilajelor de Cal-
cul de service
pentru o Ioane de echipamente. printre care: comenzi nu-
merice pentru sisteme minisisteme de calcul; calcu-
latoare personale; de multiplicat; instrumente electronCe
de analiza automate pentru dirijarea cirrulaliei ; televiziune
cu circuit inchis; radiolelefoane radiocomunicatii navale;
medicala computerizata; diverse alte echipamente de in-

Serviciile oferite de U.R.U.C. se refera in principal la:
- asistenta tehnica la punerea in functiune. intretinerea
prin revizii prefitactice, reparatii de subansamblur. in
laboratoarele proprii personalului de desE!Tvire a echi -
pamentelor.
TPE
4010
testor automat pentru pla-
chete echipate
Testorul este destinat detf!CIlei $i
Iocalizrii defectelor pe ech'"
pale. automat. sub controlul progra-
mului. Se aplicla la echipate cu
circuile digitale .
TestOl"ul ca melod de
lucru ghiclerea automat 6 a operatoru-
lui in executarea Operatiilor de cule-
gere a rAspunsurilor plcii In nodurile
inleme In stabilirea de dlr
lect . SOftware-ul permite testarea
une; game lar gi de plAci prin scrierea
de ciilre operator a unor programe de
descriere lopoIogicA de Iesi adeo-
vale. Dezvoltarea de programe de
aplicatie se lace cu ajutorul pachetu-
lu. de programe SCP 4010, rezident
pe un minicalculator cu sislem de
operare RSX IIM. Esle posibila
dezYOllarea de programe direct pe
leslOl".
Procedurile de lucru pos.bile ale
sistemului de leslare sni urmiitoa-
rele:
localizarea delectulu. placii tes
tate prin ghidare automata a sondei
logictl;
inva1area compor1arii uneI plioci
bune prin ghidare automata;
diagnoza la nivel de nod prin f0-
losirea pulserului logic a IrllSOrului
de curent:
interpretor de program de tesl
(compatibil ATLAS);
de componente In-
terpretor de program de descriere to-
pologica;
sohware de comunicatie cu sta-
t.a centrala de programare SCP 4010.
TPM
40ao
echipament de testare au-
tomati
TPM 4020 este un sstem de testare
automalA destinat pachete-
lor din echipamente cu micrOproce-
sor sau oile circuite lSt, orli!anilate
pe principiul magislralei .
TPM 4020 se poate folosi cu bune
rezultate pentru testarea urm6toarelor
ALMANAH ft TEHNIUM" 1190
lipuri de placheta:
- plamele QJ micropfOCesoo- in
structuri ,.singkl oo.rd compular";
- plachele din mtcrosisteme cu
microprocesor;
- pl lIClleee de me!TIOI'ie.
Testorul esle organizal avind la
blid o unil8l11 cen1rali echiplIl.II cu
Z80 dou6 module specifice de
185lar8.
TIC
4030
EXPERT
testor portabil pentru pl.
cheie echipate
ALMANAH .. T"t:HNtUM" 1110
"-
..
,
Genel"alorul de cidi programabili
GCP- 80 permite geneforea ciclilor 10-
Iosind c88SlJl magistr8lei sau un ceas
extern awind IreCYenla mnimill de 8
MHl: . Pvnh"u inletlala OJ unitatea tes-
dispune de: 9 de semnal ra-
pida, 16 tinii de comunicatie p araleli,
7 Wnjj de Ia1ch, 6 de control ex-
lem lestabile. 1 linie de ceas extern
Numilrul lipic de cicli programabili
EIIpeft este un echir,ament de 1 __
tere .... lomlU de lip K n cOrcuII
K
, por-
tebil. deslinllll lesUrI! p6k:i1or echi-
pete cu drcui!e integrlllle 1oQice. In-
tert_ea aJ pllICII .. 1_ prin inter-
mediul dispozitiv de tip
Fadit'tile aistemulul permit delec-
tarea tuturor tipurikJf da delecte Intl-
nite pe o pI.ectI de circuite Integrlllle
de tip TlL. LS-TTL. S-TTL din game
55*, MSt se detecteazA ISllei defecte
da lip: intrerup.tll"e de Ir_: seurteir-
euit; cifCUit datea.
Aventajele sistemului eXPERT
de un sisCem de testare
PUBLICITATE
este de 5--8. limbaj de Iesi specific
este STlM-8O, numarul maJIim de linii
ele unui program de test es1e 1024.
facilitiil; soltwate: s istem de optt-
nI,e CP!M; STlM-fIO - compil8l0l" de
limbaj de lest penlru GCP: BIBlIO,
IMG - compilatoare n8Ce$8'8 penlru
1Jf!Ilef8rea slruClurilor de dale cu care
se opereaza programele de ghidare;
CPSG - programe de ghidare.
cu stimularejeuleg_e raspunsuri la
c:QneelOf ... de tip cu ."at-de-<:\.lie-
aint : portabilllale; c:osluri de explo&-
tere foarte mici. datorii .. lipsei Pl"0""
gremekJf de Iesi specilic:e adaptOR-
,etar mecanlc:e c:ostllilo.-e; indepe-
danja tii variantele eonetructlve &le
pllrcilor testele; redu&; posibilila-
1811 de e fi utilizat de personal eu caii-
f>care medie.
Programekt de tesl pentru detecta-
nM Intreruperilor fi SQJrtcireuiietar,
pl'fICU!n pentru testarea majoritjlii
cira.ailetor din earia TTL aint 1rsc:ris8
In mernoriII EPROM a slalemului. Ce
asemenea. este poslbU exUno-ea
bibliote<::ii de 1851e pentru cipuri. Ies-
tarul oferind facilitatea IJ(:riarii manu-
ele de t8Sle memorarea lor.
15

.. - . \
'Y <l ". .. FU lUI EHNICA
(URMARE DIN PAG. 23)
Pl8EL PEHT/JU r,l/REA ni-t.oVUh PE E)fPUIVERE uv
1
FU/v(!,E
DE
I NELELe / /VrE2ME.DIAiZE FOLOSITE IN
FOTO(JIlAFIEf!EA LA /'ffeA lJt.STAN/A'
Timp d<" sfolJ/Uf

sou

'fi2, 1t,2.., '/500 '110001 ',/200' Iflz,l -12.0 1/6'"00 I 'fiODo f/.",
lohhu'
i'n mn'1
Obiecli vul (1)J,.,
pe 00
77",
d<"
realo
1"
f/"o 1/12!i

' /5/70 9'1tt\? - - - -
-
- - - - -
I/Ga
I/tZ& 'I'fooo
1. + 20 - 1/60 1/125 - -
'7-r lit ... 28 -
-
-
-
- 1/30 1/125" tP60 4500
2
'PlBEL
PENTRU CORECpA LJIAFRA6/'1EI
IN Fl/NC.rtE OE
INELELE INTERI'1EJ)/ARE FOuJ,s,rE IN FOTOGNAFIEREA
LA ,",ICA tvSrAN.TA
D/o-I'r09ma
.n'a b /Ufa
sov

dupa expo/Jome
lru
dio-re I
16 I II 8 5,6' 16 I II 8 I 5",6 I .-
'tifimt: in mm
ohi ecNvui h'.taf pc 433 m f t".Kol pc 00
l>/o""gmo reo
l o
7
10 6,9


U 12,3 85 ",2
1t,3 J.f
1.
8 5.5
,; 2.8 2
/0 &.9 5 Mi 1,5
7+1"
G.G 4,6'
3.J 2.3 /,7 8 0.5
"
1,0
!
2B 5:5 J,$ 1!.8 1./1 !.It &.6 t..G J .1 2,3 67
7+28 4/1 U 2.4 f.5 62 0.6 1.8 2,8
'9
1.4
1""'28
';,1 2,8 2,1 /,4
I 4,7 9.2 .e.v
te (,2
71- fI, -1" 28
.l6' 2,. tO !,2 -
2.8 U I
16
ALMANAH "TEHNIUM" 1990
FUIUIEHNI
EXPONOMETRUL DE
LABORATOR "FOTON 1-M"
ALMANAH M TEHNIUM
M
1990
MAXIMILAN KULIN
Pentru fologralul amator sau
pro feSionist. exponomeirui de la-
boratof 11 devenit un instrument
de lucru indispensabil , ma,
in cazul realizari i folografi e i co
'0'
Din acesl motiv au l osl creat e
modele de o mare diver sitate
constructiva, Cu performanle
preluri acoperind toata gama
preleflnlelor poslblllta\ll or de
achlzll ionare.
Dintre aceslea poate li remar-
cat . pent ru simplitatea constr uc-
tiva. costul scazut $1 perlorman-
lele lehmce sulieienl de ridicat e
pentru abordarea oricarui gen de
fotografie. exponometful de la-
borator ., FOTON- 1M", produs in
U.RSS
Aspectul general al acestuI el<'
ponomelru esle prezentat in to -
tografie. Se observa ca aparatul
are un in1rument de masura cu
scala loarle mare, ceea ce ii con
fer a sufiCIenta precizie de citire,
un comutator cu doua pozilii , 10
100, pentru selectarea dome
niului de masurare, un potenl'O-
metru gradal de la O la 6 pentru
coreclla in de
sensbililatea hirtIei, un comuta-
tor pornit-oprit, sonda pentru
masurate, prevazuta cu un cimp
alb in jurul l otorezistenlei pentru
8 selectarea zoneI pe care
se determinarea e"'pune-
rI , un loc pentru Ilumi narea sca-
lei , plasat deasupra acesteIa, o
priza pentru lampa de laborat or ,
situata pe spatele carcasei
Set.ema electronica a e"'pono-
met rulu; este prezentata in "gura
2, Se observa ca prQdl'catorul a
etiminat Ifans!ormatorul de relea
(intotdeauna agabartic, greu
costISItor). realiZnd, in schimb, o
carcasa dm ptastic cu o buna
prOlec\ie impotriva elect rocutar"
Prin aClionareii comutal orul u,
Kl , pornll-Optlt , se intrerupe all-
II
FU lUI EHNICA I
menlarea prilej pentru lampa de
l aboral or (in acesl mod, masura-
rea expuner ii nu mai este inllu-
de lumina acesteia) se
inchide ci rcuitul de aliment are a
divizoare' or de tensiune. IOlmate
di n rez;stenlele f12. A3. A4 pen-
tr u ahmentarea becul ui rezis-
tenlele R5. A6. R7 pentru alimen-
t area exponometr u l ui pro -
priu-zis.
Tensiunea alternativa astlel di-
v i za t a es l e redresat a
{monoallernanl. prin dioda 02
filtrat cu ajutorul condensata-
rului eleClrolitic CI . Rezislenla
AS curentul prin dioda
Zener D l , care menl ine colecta-
rul tranzist orului Tz 1 la o ten-
siune constanta, Tensiunea de
palarizare a bazei este variata lin
cu ajutorul polenliometrului P
al rezistenlei semireglabile 52: n
acesl mod. pe emitorul 'ranzisto-
rului I se poate tensiu-
nea doril a. mai mare sau mai
in tunClie de sensibilitatea
hirtiei lotogralice.
Fotorezistenla FRI . in
paralel cu RI (pent ru
curbei de
1", f(RII. esle alimenlal prin
zistenla semireg labi la S I . In
tunClie de iluminarea lotorezis-
tenlei FAI. acul indicator al in-
strumenlului de mas'Jr a IMI va
devia mai mult sau mai pulin.
dicind. de fapt . t impul de
nere in secunde.
iluminarea este prea pu-
se pozilioneaza comuta-
torul K2 pe numarul 10. s untin-
du-se in acesl mod instrumentul
de masura IMI cu rezislenla se-
S3.
Exponomelrul de laborator
.. FOTON- 1M" se poate ut iliza
in modul
- se executa. prin incercar i. o
' ologra'ie corecta:
- se plaseaza lotorezistenta
FA t in zona de inleres maxi m al
imagmii proiectate pe planseta
aparatului de marit (de obicei. li-
gura umana). apoi se ajusteaza
polenliomeirui P pina cind acul
indicaior al instrumenl ului de
masura IMI se opreste in dreptul
cl',el expunerea.
realizat e
28
2
"
J
",120V
PRIZA
LAM
RL
3,6""

RJ
J,6kn
R'
3,6kfi
...
o,
"'81l
,

"1
5J
\-'
''Rr
1
,
R6
1'<,;'kO
18kll

'"
",.. ./1..'2266
"

R'
' 60il.

J.
2'2kn
TT' h\.
P
L,7kfi
'-i
S1


R'
'Mn

.,
ALMANAH _ TEHNIUM
M
1990
FUIUIEHNI
SINCRDNIZATDR DE
FLASHURI STRDBDSCDPICE
nregislrarea st r oboscoplca
permite descompunerea
reprezentate pe imagine.
se pot astfel reprezenta diveI"seie
po2ilii ale bralului unui pick-up
automat in timpul se
poate demonstra descompune-
rea in timpul mersului
unui pieton. Penlru a realiza
acest tip de fotografii, mijlocul
cel mai simplu in a
obturalOl"ul aparatului lologralic
deschis de il o suc-
cesiune de Ilashuri.
Pentru il efectua o inregistrare
profe-
sionala nu trebuie un
nash de mai multe ori, ci 'rebuie
Iolosile mai multe Ilashuri care
se VOI" la intervale regu-
late. .
Monlajul prezentat poate co-
manda 5 lIashuri de studio de
1 200 J, fie in secven1a de la 2 la
5, tie in regim continuu. Montajul
permite un interval intre lIashuri
de '/
2
s pina la 15 s, dar declan-
acestora se poate face
mai rapid,
Dilerite SOiUl" construct ive pot
li adoptate pentru problema (;;e
rezolva ma. multor
tiristoare la Intervale regulate_
Printre acestea se numara: 10-
l osi rea unui numarator (;;omandat
de un oscilator cu Irecvenla va-
riabil a sau utilizarea unei t en-
siuni "dinte de lerastru", ten-
siune liniara (;;are o
serie de comparatoare cu o in-
trare la generat orul "din-
tre de ferastrau", in timp ce a
doua intrare este la un di-
vizor de lensi une. Apli carea celei
de-a doua solulii permite ca, re-
glind potentialul de reler inl a al
comparator, do-
rinla sa se fiecare
Uash,
tensiuni le de refer inl a sint egal
dispuse.
Consumul circuitului este mi c:
8 mA.
S(;; hema de principiu este
pe u n circuit inlegral.
co mparator cvadrupl u
MC3302P sau LM339 (Signetics).
Un comparat or este ampli fica-
DAN ANTON
tor cu mare. Etajul sau de
intrare este o dife-
nllca intre tensIunea de In-
trare cea de fi ind suh-
cienta pentru ca ultima sa trea(;;a
din starea Jos in starea sus.
Dupa sensul tensiu-
nea de va li sau
negallva.
La acest C I tensi unea de ali-
mentare este V, consumul
0,8 mA, lensi unea de i nt rar e de
la 36 V, curentul de intrare
35 nA. pol li scurl(;;ircui -
lale pericol in raporl cu
masa.
Monla j u l este co nstilui t
dintr-un generator de curent
constant, fo l osind tranzIst orul
il , tip pnp cu mare,
BC306, BC177 etc_ Potenl.alul
din baza lu. TI este fi)(at cu 4
diode a directii to-
tal a este de cca 2 V.
trul Pl, monlat (;;a va-
valoarea curen-
t ului emil orului tui TI . Cum ten-
si unea din baza tranzIstorului
este constanta de
1
r--r---, ______________ -r __ -. ____ -. ____________ -,r-______

" 22' fl
- ,
'"
ALMANAH "TEHNIUM
H
1990
,
r--"l
12 I
LH-r- J
,,1
r -
I "
"OOIQ
" 2" 0
'.
4 71fl
"
,JIU
'.
10010
",
2?<i IO
"
(l.f
MCJJ02P
SQU LM 339
".
4 ,.f
"
I
"
"
"
,"
,
,
22' 0
29
FU lUI EHNICA
. - .. -
- -
. .' - - .
- .
c
"
,
IV Rl. IHS RI6 RIT

"
=
,
, "O L I _'" -,9
'-0-":-1 d'
,---"-,,,---1 ;lirl;
<=
'---ec",---I
<=
L-"""---,I :g
-=-
,
O C 1 I <:::::)-
"
'"
MC 3J02P
'"
saJL'" 339
" " , ..
" "

,
'"
, ,
, ..
'--r .. O" C2 1 Q O 1 ca 19,
____ l ____________
f. .1
3
Ire diOde. :enslunea em,torui ui
va II la lel. Curenlul de coleclor
f"nd aproape de curentul bazei,
I'iI " $1 el <:o n513n\. Condensato.-
fui CI se va i nc arca cu curent
con5111nl , lens.vnea va " Iml ara
tunel ,e de I lrnp_
TenSiunea de incarcare il con-
densatorulUi es:e I ransmlsa com-
paralOi ulUI cvadruplu de un tran
llstor T2. manl at r colector
comun monla, avnd o maf e re-
zislenia de ,ni rare, c it. e nu per
lurbe;u:a hn,anta;ea incarcatur"
r.onoenS310rulul. Potenl.omel rul
P2 reg l area amplitudinII
.. (!lnielui de ferilstrau" $' cum
lenSlum'e de re'ennia ale com-
pilra:oarel or sni I lxe. va ro pOSI-
bl lll alegerea numarul uI df
!llIStl \!fI care vor II comandate.
le$lr lie compar ai oruiui alllCa
pnnlr -un orcuii de denval te por-
I l ie ItrlSloarel or
Rt4- R17 sint sar cma t r anZistoa-
r elor de la comparatoa-
relor (care sint de lip colector
deschis).
La punerea sub tensiune. com-
paral oarele sini ali mentate. Con-
densalor ul CI se incarca cu VI -
teza ,"xala de Pl .
lIashufl le se succe-
SIV. cu exceptia prlmulut.
Butonul 12 prin doua
clrculle derlval e, hnslOarele Ttl l
S' Ttl6. Aol ul Circuitul uI de den-
valle esle de 11 race comanda In-
dependenta de timpul in care
operatorul apasa pe buton.
intrerupatorur 13 va II inctllS
t.:i nd se va efeclua 10109r<lli a cu
fllIshurtle m leglm continuu
30
I n acest mod de uhhzare. 12
comanda plecarea trenulUI de
Impul SUri . t n acesl ciclu. o data
cu apasarea pe butonul 12. Th6
se CI se descar ca
suntal de Ttll . Cur entul de men-
tmere susceptibi l sa Iraverseze
Ttl 1 este ' oarte slab. Ttl 1 se
dezamorseaza cind CI esle des-
carcal ,.drntel e de ' erasl rau"
rei ncepe ci clul. Trflstoarele Th5.
Ttl4. Ttl3. Th2
lIaStlur rle respeCllve. ull i mui
comparal or comandind pnn C3
descarcarea l UI CI. DiOda 0 5 im-
p,edrca Impul surrt e de descar-
care ale lUI C t sa parvma la
poarta loII Th6. Pentru oprtrca CI-
ClulUI se actioneaza inTrerup<! -
loarete 13 sau t i
in regi m conTmuu. P2 se va
' rxa l a maxrmum. in caz contrar.
comparatorul 4 nu va aSlgu,a
descarcarea perrodrca a conden-
sal orul ur CI .
A2 Irebure mania
sau daca se observ<l
I nTerva l e neregutaTe int r e
lIashun.
Prin unor clrculle
InTP.graTe Simil are se poate mari
secventa de act lonar e la 8 sau 12
"ashurl .
LISTA COMPONENTELOR: CI
" MC3302P sau LM339:
Ttll - Ttl6=MCR 106- 6: 0 1- 06
'" l N914: TI '" BC308: T2 _
BC548 (BC1481. CI " 47 ,.,F/ lO V
C2 - C8 .: 4'1 nF, PI "' 220- 250
kll . P2 .: 100 k!1, AI '" 1 kll . A2. 3
4 ", 22 Il , R5 : 220 kll , A6 " 27 " ! !.
A7 100 kll : A8-AI I = 47 k!! .
At2. t3 ", 220kll : AI 4- 17 : S. 61d!.
A18 - 22 " 22 kll .
ALMANAH HTEHNIUMH 1990

- .
FU lUI EHNICA
BLlTZ-ul cu impuls prelungit
Este bine cunoscui
meni ul pe care-I reprezint a Oblu-
raloarele locale in cazul fOlogra-
fietii Cu blitz-uri le Din-
colo de un anumit timp de expu-
nere (numil timp de sincroni -
zare). nu mai este posibi l a ul i l i-
zarea fulgerul ui elect ronic. deoa-
rece acesta ar produce doar im-
presionarea unei por tiuni a ca-
drului , iar restul imaginii - aco-
perit de perdelel e sau lamelel e
obl uratorul l:li - nu ar li ilumi -
nata de bl itz.
Faptul constituie o limitare se-
in si tuatia tol ografierii cu
blitz-ul in lumina ambianta pu-
ternica (iluminare combmat a) .
Mentionam ca timpul de sincro-
nizare (cel mai scurt timp l a care
intreg cadrul este descoperi t de
perdele) are valori di lerile
in functie de tipul obluralorului
firma const ructoare- 1130 l a
Zeni l , 1160 la Canon (perdelele
deplasindu-se de-a lungul forma-
tului 24x36 mm). 1190 la Prak-
tiCi!. 1/125 l a Canon. 11250:a Ni-
kon (Iamelele de-a lal ul lormatu-
l ui 24x36 mm) . ori 1115 l a
Pentacon six (perdele de lorma-
tul &6 cm).
Figura ta reprezinta graficul
perdelelor de-a lungul
cadrul ui 241(36 mm pentru un
aparat avind timpul de sincroni
zare 1160 s. Prima perdea desco-
pera cadrul n aprmtimativ 13
ms. apoi. pent ru un interval de
ci rca 3 ms, intreg cadrul esle
descoperit. In acest timp. se pro-
duCe descarcarea bl itz- uri lor cla-
sice (Iig_ lb) . in continuare -
revenind l a figura l a -. a doua
perdea incepe cursa aco-
pera Ireptal cadr ul in circa 14
m,.
Figura 2a prezinl a modul in
care se petrec lucruril e in cazul
eKpunerilor scurte
(11125- 1/1 000 si . Perdeaua a
doua inca inainle ca
prima perdea sa li terminal
cursa. l asind doar fani ii int re
perdele. cu in lunctie de
timpul de eKpunere ales.
Ar.easl a esle in care
bl iTZ- ul cl asic nu mai poale fi fo-
los,t. deoarece pe durat a descar-
cari, (de ordinul unei milise_
cunde). el va l umina doar o por-
\iune li mitata a cadrul ui . anume
cea aflata in spatele fanlei de eJt-
punere. Aic' inl ervine noutatea
blitz-ul ui cu ,mpul s prel ungit. EI
furnizeaza o inlensi t ate l umi -
.r--------.-----------n 36
EUOENIA CARaUNESCU
Flz. OHEORGHE
noasa constanta pe o durala eK-
linsa de l imp (cca 40 ms. "gura
2b). Daca aceasl a lampa de lip
nou este cu putin
ti mp inai nlea incepeni cursei Pfl-
mei perdele. ea va f urniza lumina
pe 101 interval ul cit dureaza de-
plasarea 'anlelor prin care se
real izeaza e.punerile scutle. Ast -
fel se obtin cadre iluminate ufll-
form l a orice l ip de eKpunere.
Este adevarat ca pe masura ce
IImpul de expunere se scurteaza
vom beneficia de o f ractiune mai
mica din pulsul l uminos lotal
(pina la ' ; 4 in eKempul nostru) .
dar impedimenlul acest a nu esle
foarte supiirator . Dec, numarul
ghid al blitz- ului are valori mai
reduse penl ru l impi mal scurti
Reaminl im cii esle necesar ca
aparal ul fotografic sa real izeze
contactul de sincronizare
inainlea porniri i pnmel perdele
(intr -un Iei asemanat or cazulu'
becuri lar cu magnezIu foloslle
mai demult) nu la terminarea
cursPoi primei perdel e. Deci. din
conslruclie. aparatul t rebuie p,e-
vazul cu o priza speciala de Sin-
cronizare pentru a pulea utiliza
acesl tip lJe blitz.
,,,
Perdeaua
nr. l
Perdeaua
nr.2 Ilo
'/60 , 1
30
/--1/10005 / IJ'
Perdeaua " I , 1/500 I
nr. 1
,
1a
20

'"
1b
ALMANAH H TEHNIUM
M
1990
30
snero
1
" I 1/250'
-20
,
E }/1/125/
E ' 1, ,
,
' O
" , , ......
" ,
,
'"
,
2a
,
,/00
u,
, ,
, ,
",
, ,
O
u,
O 10 20
(ms )
30
2b
.\
f I .. ""h
. i ...............
Timpul
31
PUBLICITATEI
JECO -o pentru toate vrstele
Stimula.ea ;n;\;8Iivei. a capacitalii
de creatie. a independenlei de ac-
,iune si Qi ndire. dezvolTarea spi r itului
de colectivitalo sint ci'"". lI,ibule ale
gamei de jocu. i $1 juca.ii realizate de
CENTROCOOP sub emblema JECo.
Jocurile 5i realila la sub
fIfTlblema JECO pol con!,i bui la dez-
voltarea proceselo . de cunoasl8fe.
perceptie. reprezenla.e, limbaj. imagi-
natie. alunlie, urmarind insusiroa Si
consolid8lea cunostintelor. lormarea
pefsonalla\ii copiito, si. implicit a
un()< 1'3$Bluri de caracter ca: patse-
"Menta. cinslea. "' nlei e. curajul, spi-
. ilul de ordine $i responsa-
bilitatea.
In BlICUre1ll nI. miii rKenl. nou-
ti" .. giMsc la rn.oaz1nele RECOOP
cIn 8d RepublIcII "'o 80 A, c ... Mo-
tJIw nr. 135 tl28a. SIt'. 13
nr. 26, c.H. YktoMI nr, 1&-16, Bd
Gh. nr. ti ti mlerom.-
gazlnul din holul T ',ulul

La cererII. jocuril e pOl li u .p8diale
la domiciliu Pfin unilatea . Canea prin
SI r. S8rgenl Nulu Ion n .
8-12. MCtm 5. cod 76324. Bucu'8l;ti.
32 ALMANAH 199(
)


o sursi de tensiune $8U CU-
reni Si reglabil i esto
deosebit de ulita in laboratorul
propriu.
O de tensiune (de
8l<emplu. bateri e) se simboli-
ca in ligura la se carac-
printr-o tensiune elee-
Iromotoere E o rezislen!a in
Ri. Se poate defini o ten-
siune l a bome Ub. care in gene-
fal este de E:
Ub = E---Ri 1.
unde I este curentul debila! de
pe o
Caracteristica tensiune-curent
8 unei astlel de s urse Bfati ca in
fisura ld se observi Ub
scade cu curentul ui . In
cazul particul ar de scurtcircuit l a
bame (Ub ,.. O) . curent ul ce trece
prin sursii este foarte mare (Ise
_ o.Jrenl de scurtcircuit) de
multe ori acest curent Mie peri-
culos pentru sursi. Dezavantajul
principal al aceslor tipuri de
surse este acela ca nu menlin
tensiunea la borne la
modificarea consumului.
Teoret ic exlsla surse de ten
siune ideale. Aceste surse se ca
racl erizeaza pr intro rezlsten1a
Ai '" o. La aceste sur se
tensiunea la bor ne esle l ot tim--
pul egala cu E. In cazu l scurtCr
l uitului. curentul ce trece prin
este inlini l . Caracteristica
U (1) (tensi une curent) arat a ca
in figura le.
De asemenea exi sta surse
ideale de curent . Aceste surse se
caracterizeaza prin fapt ul in
orice condi\ii curentul pr in ele
este constant.
Tensiunea la bornele unei ast
iei de surse depinde de consu
maiorul conect at. Lasat cu bor
nele In gol. un generat or de cu
rem va avea tensiunea IA borne
este un
regim de avarie. l it: Iei cum scurt
circuitul esle un regim de avar ie
pentru sursel e de tensiune
O de curent oonstant se
simbolizeaza in fl nur a I C $1
are caracteri stica U (i ) ca n li
gura 11.
AlMANAH TEHNIUM
M
1190
AlO! . Tchnium 1990 <':Oil la !I
DUMITRU BALAN
in conti nuare prezentam o va
de care
este o ntre aceste
tipuri.
FUNCTIONARE
Pentru a mai bine
"cesle; sur se pre
mai intii caracteri stica sa
tensiune curent (Iig. 3).
Pe gratic se observI dreapla
LIp:eonstanl tp '" cI. Up Ip
snt t ensiunea curentul pre-
scr ise. (Cu ajutorui a doua po-
tenliomotre se poale modifica
LIp intre O 30 V. iar Ip se modi-
ntre O 2 A.)
Pentru curenl i mai mici oecit
tp sursa are l a borne o tensiune
constanti LIp. Aceasla esle zona
in care sursa se ca o
idealii de tensiune.
Rezi st enla care se
poate conecta l a bornel e sur sei

Up
Re -=
Ip
Daci rezi st enl a scade, curen
tul I ti nde dar di n ca
se observa ca sursa
R,
E
[ }

d . b
u,
""
I!.
,
r-
[
d

ATELIER
va n continuare curen
lui constant egal cu tp va
scade corespunzAtor tensiunea
la borne. Pentru rezi stenle mai
mici dect Ac (rezi st enl a caracte-
sursa va furniza un cu
rent const ant egal cu Ip.
Aceast a este zona in care surse
se comporta ca o sursa de
curent. Altlel spus, sursa este
ta tensiune l a
curen!.
Cu ajutorut pOlenli ometrutui
de curent se presCl'"ie un curent
maxim pe care sursa nu-t va de-
ni ci cind apare un scurtci r
cuii la borne.
La fel se i nhlrpreteaz cnd
sursa ca generator
de curent. tensiunea l a bornele
sale nu va valoarea ten-
si unii prescri se, Up, nici cind V(l
fi cu bor nele i n gol.
Pe s-a reprezen
tat Ac.
Aceasta esttt o pur l e-
oreti ci depinde de ragl ajut
sursei la un moment oat.
Nu nici un buton pentru
comutarea sur sei din geperalorul
de t ensiune in generatorul de
curent invers pentru sursa
t rece dintrun regim n
altul au!omal .
Cele 2 LED-uri
regimul de in care
este sursa.
DESCRIEREA BLOCURILOR I
FUNCTIONALE
La toal e tipurile de surse stabi
li zale se pOl identifi ca cileva
blocuri de
- elementul de rOl erinla (ER).
[$
1
-
c.
l\,
1 1
I
[
e
33
ATE
- detectorul de eroare (OEI:
_ comparatot ul ampl ifica-
tOtul de eroare (e. AEI :
- elementul de execu lie
IE.E)
Interconectarea acesfor btoo .. ut
este in figura 4a
ComparatOful l ace
intre de elementul
ele ER data
ele detectorul de eroare DE o
amplili catorului de
eroare AE. Acest amplificator are
o amplificare loarte mare. leortr
tic in schimb acest ui am-
plificator i se pun conditii deose-
bile de comportare in
de stabilitate. Ampli'icalorul
de eroare conduce el ementul de
execulie EE. care regleaza ten-
siunea curentul de ()e..
lectorul de eroare DE un
semnal la comparator proportio-
nal cu de
Stabilizarea se lace cum

Daci de DE,
care este cu
mea de este mai de-
cii marimea semnalului dat de
elementul de referinta, atund la
comparatorului va fi o
tensiune pozitiva care, amplifi-
de AE, va comanda EE in
sensul de
dati de DE este
mai mare decit semna-
lului daI de EA. Ia compa-
ralorului va fi o tensiune nega-
care, amplificata de AE, va
comanda EE in sensul
de
Asllel se menline l a o
lot tImpul
in figura 4b este prezentati
schema-bloc a sursei din ligura
2. se compune
din scheme ca in figura 4a,
care au _ elementul de elteculie
comun. In plus, schema mai cu-
prinde un milter care preia sem-
nalul de la cele amplifica-
toare de eroare le di
element de elteQJlie.
Detectoarele de eroare sini:
unul pentru tensiune. care furni-
un semnal proporl ional QJ
tensiunea de un detec-
tor de QJrent, care di un semnal
cu intensitatea cu-
rent ului de
8ementul de refer"'li este far-
mat din dioda lener Ol rezis-
tenla R2. Din tensiunea redre-
I
sati liltrati cU CI se obtine o
tensiune stabllzati de 7,5 V. Ca-
litat ea sursei depinde in mare
de cal itatea el ementul ui
de
Pe cursoarele potenliometrelor
Pl P2 se oblin tensiuni,
una cu Up cea-
cu tp. Aceste tensiuni se
apUci pe intrarea a compa-
r8l0arelor.
DetectOful de eroare pentru
sursa de tensiune este l or mat
din AlB A19. Pentru sursa de
QJ renl detector de eroare esle
Rro.
Comp .. etoarele tJ empllftc.-
lcerele cs. .roare sint lormate
din amplificatoarele operationale
ADI AD2 cu rasistentele AS,
Re. R7, AB R9.
Mlxerul are ca element princi-
pal tr anzi stor ul TI.
Acest tranzi stor mai ar e o
tunclie Pentru a se
deschide, TI are nevoie pe
de o tensiune de aproximativ 0.6
V. Rezistenlele RIO RI4, res-
pectIV A12 Rt4, formeaza divI-
zoare oe tensi une: pentru a avea
o tensiune de o.B V pe R14 este
pe RIO (Rt2) o ten-
2

R2
oz
34
[4
li

C5
RIfi '",,,flr.>'e
RI9
R2D
ALMANAH 1990
ATELIER
M AESTRO - STEREO
,
INDICATOR DE ACORD
in comerciale se ga-
sesc diverse microampermelre
destinate magnelo loanelor, ca
i ndicator de nivel al
dar care au sensibilitat ea pesle
100 pA deci nu se pol utiliza
direct ca i ndicator de nivel .
un indicat or optic
de acord uni versal , cu
de utilizare l a aparatele care se
alimenteaza de la retea. Solu1ia
oonsla in realizarea unui amplifi-
cator Imped<lnla de
intrare este mal mare de 1 MII. U-
niaritatea este ga rantata la un
semnal de intrare avind valoarea
6 V.
Instrumentul indicator utilizat
poate fi de 35-1 20G l'A: in func-
lie de instrumentul l olosil de
valoarea a tensiunii de
intrare se valoar ea pie-
selor A346 PA305 ntre valorile
kll.

schema se poate u tiliza la orice
lip de aparal de radio cu pro-
gram MF. respeclll' MA. care are
ca sursa el ectri ca de
22OV.
Schema a fost realizata intr -un
aparat de radio Maestro
cu rezultate foart e bune. In Cir-
cuitele aparatului de raclio se
''''''
, "'00<"
, '
,RJ"
"00"'"
- -'
AlM...ANA.H w 1990
executa urmatoarele

_ intre punctele 332 326 din
aparal se mtercal eaza
R350 PA303, iar ntre punctele
323 330 PA304;
- ntre punctele 501 502 se
reali zeaza dublor ul de l ensiune
cu diodel e 0 502. 0503 - li p
F057 : F407 - cu condensa-
toarele electrolilice C502. C503,
care asigura in sarCi na tensiunea
de -15 V.
PIesele de mai sus au fost
monl ate pe ci rcuitul imprimat
eXlslent din apar at. efectuind
unele modIficari pe placa.
Pe o de cIrcUIt Impri mat
se ampliflcat orul dife-
din figura de
circuit din chenar).
Tranzistoarele TJOs. T306 pot
fi BCt07C. eCtoac. eCt 09C
SilU echivalente. cu factor i de
amplificare de peste
300
Arn l olosil ca instrument indi-
cator mi croampermetrul utIlizat
la magnetof oanele Maiak 203.
205 de tip M 4370 - 300 pA. Mi -
cr oampermetrul se monteaza n
in locul instru-
mentului vechi .
Circuitul imprimat se poate
fi xa pe rad!at or ul tranzistoarelor
finale. cu douii avind
de a nu f ace legaturi gal va-
nice cu suportul.
Reglajele se fac cu ajutorul
aparal ului de radio. PA305 se ro-
in pozi ll a de rezistenta ma-
xima (spre din stinga).
Se conecteaza aparatul de radio
la MA. de exemplu pe
UM. se cauta o pozili e in cal e
nlJ se niCI un post
- deci nu avem semflat MA. Se
regleaza PA303 pina cind <tcul
inslrumentului coboara la minim
(zero), dar nu Irece in negat iv.
Se cauta postul cel mai puternic
(de exempl U un post local ). Cu
PA305 se regleaza i n-
strumentului la maxim.
Cele doua reglaje se vor re-
peta in ordinea de mai sus.
Se trece la reglaJele MF
(UUS). La cele doua semeregla-
bil e PA303 304 cursorul se n-
vrte la o Ireime spre masa. se
comuta apar atul l a receptia M!'"
se cauta pe scala o l ungime
de unda la care nu
neaza niCi o Cu unul din
semiregl abl le se aduce acul in-
strumentului la zero (minim). Se
caut prudent poslul . care se re-
cel mai bi ne pe MF,
avi nd ca acul instrumentu-
lui sa nu devieze pesl e maxIm.
I
__ _ __ -..1
Jl

ATELIER i
I
TRANSFORMATOARE
n activitatea constructori lor
amatori, de mulle ori apare ne-
cesitatea unui
transformator de sau medie
putere_
Tolale se din
transformatoare mai vechi , dar
carcasele, lie s-au deteriorat.
ha trebuie redimensionate,
trebuie conlecl ionate de con-
structorul amator.
Elementele care an-
samblul unei carcase (fig. 1) sint
cele cunoscute lolosite in ge-
neral nu ne mai de
modul lor de eK6Culie. imbunata-
lirea pe care o propun se
la cele capace A B.
Indiferent de materialul tol osiI
pentru elementele lalerale (car-
l '
Daca o asemenea ten-
atunci , paralel simultan,
cursoarel e semireglabilelor se

duc spre Cind s-a ajuns l a
receptia cea mai prin mic-
simultana a
celor S,emiregla-
bile, se la indicatia ma-
acul instrumenlului . Regla-
lele la minim la maxim nu dau
r eZllltale satisfacatoare
38
ton. material plastic
etc.), cele capace sau unul
din ele, in funclie de
lerminatelor de ta 1I0r
fi conleclionate din textolit pla-
cat cu lol ie de cupru,
tor cu cel lolosit pentru circuite
imprimate,
ce se laie cu tralorajul
larma capacul ui conform ligurii
2. cu un obiect asculit (o
sau o
se deloliaza cuprul pe In-
guste de 1-2 mm, formind re-
gletele n numar necesar termi-
nalelor, Tot cu Iralorajul se prac-
o pentru
scoaterea capetelor de l a
care se supra-
lala de cupru cu un lin
se suprafala cu colo-
foniu dizolyat n spirt tehnic_
O carcasa asllel construit i;
este deosebit de in cazul
transfor matoarelor cu multe
Se de asemenea,
ruperea sau incurcarea lirelor,
ele fiind cositorite imediat ce se
incepe sau se termina o
rare, chiar pe de bobinal_
La folosirea conductoarelor cu
diametre mici , nu mai este nece-
dublarea terminalelor cu
Iila, ele tiind imobilizate cu lun-
gimi loarte scurte deci nu se
mai rup.
Ayantajele ce din prac-
tica justilica consu-
mul de material placat munca
in plus.
$'un/uri qrovale in folie
pt. separorea regle/elo
r
2
v
A
c:;

/

o'ecUP.DJ pi
copllfe/o
r
V
lerl'a
bine
prima operalie, de aceea aceste
reglaje se vor repeta de citeva
ori.
Dupa terminarea reglajelor
PA304 se poate inlocui cu un di-
vizor rezistiy R349, R347, ale ca-
ror yalori vor rezulta prin masu-
rarea rezistenlelor intre cursor
cele capete.
in cazul aparatul ui Maestro
stereo simetrie s-a reali-
zai prin implantarea rezistenlei
R350. In unele situalil ya fi nece-
decuplarea intrarilor cu cile
un condensator de yaloare 1-10
nF sau a emitoarelor cu conden-
saloare de 100 nF. Pentru inte-
grar ea n schema aparatului
existent, elementele noi de pe
au fosl notate folosind
sistemul de notalie utilizat in
aparat.
ALMANAH 1990
[ ATELIER
SUNTAREA

POTENTIOMETRELOR
In componenta unui bl oc elee-
t roacustic existi 8Pfoape intot-
deauna cel pulin unul sau
incluse in scopul
obtinerii vari antei opt ime a
mii unor parametri prest abilij L
De multe ori se ca, n
urma unor calcule, va-
loarea necesari 8 potenliometru-
lui si nu lie standard sau . ., mo-
mentul respect iv, constructorul
amator sa nu dispun! de pete!)-
cu valoarea ceruti. In
mod frecvent se recurge la solu'
tia unei rezistente '''le
... paralel cu pot eoliometrul (fo-
losi nd diverse modal ilJli de CQ-o
nectare) ... Iei nclt valoarea
a grupului rezis tenli-po-
..... liometru si cu VB-
loMea necesari. Acest lip de
montaj reduce insi liniarilalea
,
R = valoarea care
poteflliometrul;
Pi x) :: valoarea reziSletl l ei pa-
t enli omet rul ui , dintre unul din
capete cursor, in momentul in
care acesta a parcurs x.
sa observA funclia P",llI)
este in cazul ambel or
variante, chiar daci funcJia P (x)
est e (cazul
l ui l iniar),
in cazul unui potenli ometru lo-
garitmi c, l ucrurile se
mai mult, valoarea finali P, I (.)
a jind
sigur In practic' est e
deosebit de util in
cadrul unui mont aj n care s- a
utilizat unui pot enlio-
metru, legea de a para-
metrilor in functie de
caracteristici! de transfer aclio- 1
nare-valoare de pozllia de
reglat. deoarece, indiferent de
modul cum s-ar monla rezis-
, .... ta. funclia P (x ) care caracte-
rizeaza valoarea finala a rezisten-
R
p
'ng. EMIL MARIAN
acestuia,
Deoarece un cal cul anali t ic
pent ru majoritatea variantelor de
este destul de l aborios
complex, cel mai simpl u util)
mod de rezolvar e a problemei
este realizarea unor diagrame re-
prezentative pentru cele mai
frecvente de l UCru.
Parametrii caract8fistid sini :
- legea de a potenlio-
metru lui anume l i-
sau anlftogarit-
mici;
_ varianta de a pa-
tenli ometrului;
- t ensiunea de Intr are UI,

- tensiunea de U2. pr&-
de l a
Pentru a evita conf uziile, se
2 _--+---'
Iei compuse (le reprezentind
cursa a cursorului tai A de
u nul din cape tel e po-
tentiometrului) nu ma este li -
Considerind ca
distanta II de cur sorul
URSi poIenliomet r u. o de- Ol
intre val oarea potenllo-
metr ulu P" (II) par-
de C'ursor la un moment Il
dat. 'n cazul potenl lome-
trulul in varianta in l i-
gura la. potenliometrul
urmatoarea lege de
Fig. 1: poten-
Clometrulul - ,..rlan-
tme ,1 b.
=
R + Po PIli)
po!9I11iometrui este
tai ca in figura lb, el prezinta ur-
m8tC/ll"ea lege de
R Pix )
P, ix) ::. t Po - Pix'
. A + PIx'
in cadrul ambelor relalii s-au
loIosit
Po = valoarea maxima a rezis-
tentei potenliometrului :
AlMANAH .. TEHNIUM" 1990
' ,", o
A TIIJl ....
1/
/
"
/
/ /
/
,V
o
"" "
,
k--::
/
"''''
V
V
/
/ow
r-
.,
Pl.]
/
/


/
/
g
R
Fig. 2: Modul de ,..rt ...
pe a red.tenle1 unul
potenllometru
39
ATELIER
cA tipul unui pelen-
tiomelru este caracterizat de {f-
doua elemente pri ncipale:
,
- modul de varialie ti rezis-
tenlei in funclie de cursa curso-
rului, anume liniar. logaritmic
sau ant ilogaritmic;
- modul de acliona re a l
cUf!'lorului , definit de variant a
anume
,
sau liniara.
" Toal e referirile la potenllome-

'IYI
Ife se lac numai la modul de va-
rialie a in funclie de
acl ionarea cursorul ui, nu la
caracterul cursei mecanice a
acestuia (l ini ara sau ci rcular a).
In figura 2 se modul de
varialie a rezisleolei unui polen-
liometru la care st ratul rezistiv
o
"
I/ n

V 12
1/

1/
1/

9 V-
/'
V
!'l'
V V V
V
1/
1/
1
-!.
PIli!
'"
R
Ul P
U2
3: .... ell palen-
.nlar - v.
fI.,'a 1
(pe care n parcurge cursorul )
este realizat in cele Irei variante
constructive (l iniar, logari tmtc
anti logaritmic). Pentru claritatea
diagramele s-au
realizat (Ia toate graficele ce se *
prezint ulterior) fol osindu-se
imprlirea abscisei o rdonater
"
'"
' ''''' Lf<LUI
in uni1li rel ative. Valoarea ma-
)( im a fiecarui potenli ometru
este de 100 relative. Con-
structorul amator poate adapta.
in acest fel, cu rezulla-
tele conduzii le penlru otice
valoare a unui potenlio-

"
-
1/

;V
In figura 3 se prima
de a unul pot en-
li OlTU:!lru liniar. Oiagramele sint
real izate pent ru dife.-ite valori ale
rezistenlei R (date. de asemenea.
tot in relati ve) care
teaza polenliomel rul. Se observi
ci pentru o rezistenl ii de
cu valoarea de zece ori mai
decit a potenliometrului (R=' O)
caracterul de varialie a tensiunii

U2 se apropi e foarle mult de cel
al potenliometrului antitogari t -
mic. Acest luau este l oarle ulii
in cazul nlocui rii unui
met ru antilogarilmic. sau alunci
,
,
cind se a se obline o
astlel de lege de varial ie II ten-
siunii Uz.
In fi gura 4 se varianta
II doua de a pot enliome-
trului liniar, utilizndu-se cileva
valori uti le ale rezlsl enl ei A. Se
pentru o valoare R",
10 (de zece ori mai decil
cea a potenliome1rul ul ) legea de
varialie a ansamblului PR se
apropie foarle mult de cea a po-
tenliometrulul logaritmic. Acest
lucn.r este deosebit de imporlant
deoarece cu un li -
niar sunlat cor es punzator se
poate, inl ocuJ un pol en-
liometru logaritmic. In acest Iei
.0
o
I'(II(Nf
V

1/
1/
1"
v.:
lY
V

1/
/
V V
V

1/
1/
i/
V i /
V-
V-
N<

V
V
'31
,-
!
/
".,
IA
1/l4.I1
'1
y/
fi
11
I/
AI
V
I/,
VI
'1
m
Ul
Ul
p
R U2
Fig. 4: paten-
Ilom.lrulul liniar - do
fI."l. 2
p
u
Fig. 5: .... ea '"*
l'om.trulul l og.r111
- __.urnt. 1
ALMANAH .. TEHNltJM" 11
-
ti'H-++-+-I-+"' ----+,--ffJIt/IIl ''I/J 1/
" V
,
,
-
.....-
./
,.-
:JJ-
V
/' .-
J>-
t/
l>-
I
Iii
v v
,
,
PI . I
MEMDRATDR
U'
U,
p
R U2
Fig. 6: $Unfaf ell polen-
110metrulul l ogaritmi c
- varianla 2
R,
p
R2
U2
Fig. 7; $unlarea polen-
tiometrulul Unl ar - VII '
rl 8nl a 3
ATELIER
se poate r ezolva f oarte bine pro-
blema uoui potenliome-
Iru de volum defect (care este
logari tmi c) dintr-un aparat elee,
Irollcusli c (radio. magnetofon
etc.) folosind un polenliometru
l iniar, n
figura 5 este prima
varianta de $untare II polenlie-
metrului logaritmic. Se
pentru o rezislenli R cu VII'
loarea de zece ori mai decit
a potenl iornelr ul u! P. legea de
varialie II t ensiuni i U2 est e
aprollpe In acest fel se
poate inlocui (folosind configu-
ralia respectivi) u" polenliome-
I , u liniar cu un polenliomet ru 10-
ga!it mic $Unlal.
In figura 6 este prezent ati! va-
r ianla a doua de e unui
potenliometru logar itmic. Se ob-
servi cii., pe ce valoarea
rezi stentei R se
caracterul . .ebrupr al raportului
U2/Ul se lot mai
mull.
In figura 7 este va-
rianta a Ireia de a polen-
liometrului liniar. De
se f olosesc pentru
doui rezistenle. R, R2- S-a
ales cazul reprezentativ in care
rezistenta R, este de patru ori
mai decit val oarea rezisten-
lei potenliometrulUI P. Diagra-
mel e sint ulile i n cazul in care se
obt ,nerea une, leg. de
varialie a tensiunii similare cu
cea a tensiunii U2. O si tuatie si-
milari de din punct de
vedere al configuratiei schemei
el ectrice. est e prezentata in fi-
gura 8. De s-a im
pus Ri ': P/4. iar R, ia diverse va-
l ori in cazul in car e R ," Ri> se
_ SAU - CU 4 It 2 INTRARI
i:'\ ce B 454 H E L ___
4
_- _
W
_ ' ..: D_' _AN _ D_-_O .. " _- __ 'N_V.: ' _"_T_G_A_T_'S ____ --l
454 HEM
CII 80
"ee B N.U. N.U. H
y
A C D ,
F G GNO
U-MANAH _ TEHNIUM" 1990
o

,
,
,
,
"
J
'.0 ...
'"
-,.
; J;
"';s,
j".
'
"1 ...
n
'.
<'
"1--
li
" 0
I
y . .... co . . .. I' .'"
ATELIER I

R' o

'1
..
V
J+
1--'

v:
t/
V
F-


'"
!>!.oJ
m
,
-


lAII
w,
r-


V




"""
,
V.
t/.::

/"
V
'. W
PI , I
.
12
R2 P
"4
Rl
Ul
p
R2 U2
Fig. 8: $Ont.-ea poten
tIomet rulul Ilnl . - ...
rtenl. 4
Rl
Ul
p
R2 U2
]
obli,.. diagramele prezentate in fi-
I

Ul
gura 9. Se Obl8fVA pe
ce A. (respectiv R2l scade ca
loare, nelinisritatea t ensiuni i
se
In figura 10 este li
rianla a Ireia de a pol
liometrul ui logaritmic. se tol
sese doui rezistente R,:oAz.
observii cii pe masuri ce val
rea rezistenlalor scade, in pri
mele trei pirtl al e cursei pol
tiomel rulu l legea de va ri ali e
U
2
/U, este aproape dupA
care in ultima parte a cursei
cursorului apare o ne/iniafitate
deosebit de
pot8flli ometrelor rit-
in concluzie. o solulill
simpli de obtinere a unor functii
ulile. atit In cazul folosirii unei
anumite legi de varlalle a rezlS-
t&n)ai. cit in cazul unor depa-
rapide ef icient e.
cA ...
... zlua de 29 februarie din anii
bisect' se int ercala Inillal intre z:
24 februarie. dubla
de-a zi
<iei'"
IIIlte .':
arie.
tic este rodul 1

a reali l.at refor ma
de IUliu. Canar
45 te.n .
... n anul
Fig. 9: SUnt ... poten"
Ilometrului liniar - va-
nani. 5 I
Rl=R2
Rl
p
Ul
Fig. 10: SUnt.rea po-
tenll omelrulul logarll -
mic - varlanfa 3
de,
stresante in
zgomotele
cele din
ALMANAH .. TEHNIUM"
SONERI E MULTI TON
AnalizI1d schema din ligura 1,
se poate observa modul de fune-
al acestui generator da
tnluri. Oscilatoarele din
CU. C12, Ct3 grupurile AC
aferente produc semnal da
dr&pCuoghiularti dif.
tite. modificabilA din ttime-
rele rezistive R2. R3. R4. Primul
OSCilator este, de fapl , geoerato-
rut de triluri propriu-zis trimite
ampillicatorului audio, cu tran-
zistoarele T2 T3, lie frecvenla
de fie jumAtatea acesteia,
din bislabitul A al cir-
alitului integrat COB493. Frac-
de alternare a celor doul
!onuri este de oscilatorul
numitul 2. Pauza dinlr. Uiluri
este de oscilatorul nu-
mirul 3. care semnal
intririi Bi a CI5.
Acesta, funelie de puntea ce se
fece Witr9 intrarea 2 de taset
intririt8 B. C sau O, o
.,Ie de " 2 sau 4 triluri la o sin-
gurA apasare pe butonul B. Ar ...
CCRU ElANCU. vaacxv
menta rea se face de la relea prin
sursa de +5 V prezen-
in figura 2. De remarcat fap-
tul transf ormatorul de relea
TS3!8 se de la magazi-
nele cu pIese de schimb pentru
casetofoane. Iar casca
Tf este de 12 Vl40 n. Componen-
tele electronice sint in lotalitate
ATELIER
de
Execu1ia
tea de modificare a trilu-
ritor vor aduce mari sali sfaclii
constructorilor. Intreg ansamblul
poate fi introdus ntr-o cutie de
difuzor de Intreprinde-
rea Electronica Bucu-
In orificiul destinat poten-
liometrului de volum se mon-
teaz! dIoda LED cu in-
de Intreprin-
derea ,.Mi croelectronica", special
pentru tensiunea de 5 V.
consumului f oarte mic de ener-
gie nu decu-
plarea de la relea.
2
ATELIER
1


44
,); "'<--1
"
"",'
"
(II ,Cll,Cl)- ( 08 ICO
Cl4-COB41O

, ,
(1
Tl

(J
,
"



II
S
o
o
o TS
o
318
O
O
O
ALMANAH "TEHNIUM"
LUPA
CEASORNICARULUI
Ing. LUCIAN nI
Amatorii chiar
de mecanica fitate-
montatarii de film ele. ulili-
leaz8 pentru vizualizarea
a obiectelor .Jupa ceasornicaru-
lui", care direct la ochi
produce inconve-
niente:
- pleoapele de
globul ocular, se irita mucoasa
alectind vederea;
- din caU-la oboselii sau a
Iranspirarii pleoapeloa se intm-
ca lupa se de la
ochi asupra microme-
canjsmelor. producnd pagube.
Pentru eliminarea inconvenien-
Iela aminlite pr"opun montarea
lupei ceasornicarului n rame
pentru ochelari. Sini preferabile
ramele metalice la care lentilele,
optice sau solar6, siot prinse pe
conlur sau pe lala cu
mici .
Se lentilele de pe
rame cu ajutorul laolilei CCJ(t!S-
ochiului drept se tra-
pe o de
1. rama ochelarll or
2. placa portlup
carcasa lupei
4. inclul Itl elat
S. lenlila
ALMANAH .. TEHNIUM
M
1990
0,5-1 mm grosime. conturul
lenlilei. Se cu foarfe-
cele. pe conturul trasat, placa
pe care se va monta
lupa ceasornicarului . Pentru a
realiza decuplajul necesar mon-
lupei , Irebuie
baza 8
(fig. 1) . Pentru determinare. per-
soana se in lala unei
oglinzi fala de la dis-
2
ATELIER
tanla a vederii clare. Se
in pozilie o ri-
gradatii. in fala ochilor. spriji-
nas cu scara gradata in
sus. Inchizindu-se ochiul sting .
. se rigla orizontal
cind ochiul drepl vede mar-
cajul Jj' al riglei in centrul pupi-
lei imaginii lui din
a pozilia capului sau a ri-
glei, inchizind rapid ochiul drept
deschizind ochiul sting, se ci-
pe reperul corespun-
zator centrului pupilei imaginii
ochiului sting. Reperul
bazei stereoscopice vi-
zuale 8 . Se. pe placa
2 (fig_ 1) centrul decu-
pajului circular la 8/2
de linia dintre rame
la 20--25 mm pe de
la marginea a ramei_

,
(CONTINUARE N PAG. 46)
-
5 ,
1
45
ATELIER
T
Acest interlon pefmite efectua-
rea unor convorbiri intre statia
dispecer mai multi abonali. Se
din amplifi-
catarul staliei de interfon este
atit la intrare, cI la
cu transformatoare adap-
toare de linie, iar abonatii folo-
sesc diful:oarele impreuna cu
translormatoarele lor de adop-
tare, ceea ce favorizeaza efectu-
area unor la distante
mari .
REGLARE
Transformatarul de intrare
TR 1 se 118 confectiona pe un pa-
chet de tale cu cele
de la amplificatoarele radiore-
ceploarelor Milca ... sau Albatros.
I 113 avea 350 + 350
de spire CuEm 0 0,25 mm. iar
a II-a va aVila 1 000
de spire CuEm 0 0,15 mm.
confectionarea bobinelor
introducerea tolelor, acest
transformator se va penlru
a se rigidiza cit mai bine tolele
carcasa: se lIa ecrana intr-o cu-
din de lier ce se lIa
lega cu mantaua de
stringere a transformatorului la
masa amplificatorului.
Pozitionarea acestui transfor-
mator de celelalte transfor-
matoare din instalalie se va face
experimental - recomandin-
du-se sa fie cit mai departe de
ele sau de difuzorul postului dis-
pecer.
Transformatorul de TA.2
se va bobina pe un miez
(URMARE DIN PAG. 45)
se lin cerc cu dia metrul
o 1 (fi g. 2) egal cu diametrul ex-
terior al filelului inetului de fixare
4 al lentilei . Se cercul
cu burghiul' se se
monteaza placa 2 in tama 1.
in decupajul se mon-
lupa ceasornicarutui con-
form fi\ilurii '. introducindu-se in
prealabIl intre lentila 5 carcasa
3 (fig. 2) un inel compensator
din avind diametrul exte-
rior egal cu al lentilei . iar grosi-
mea va line cont de grosimea
46
FON
GEDRGE COMAN
cu TA.' lIa allea, pe
' - 2; 80 de spire CuEm
o 0,35 mm, iar pe 2
- 3600 de spire CuEm 0 0,03
mm. Translon)1atorul de alimen-
tare TA.3 lIa li unul de sonerie
cu secundarul rebabinat pentru
a da o tensiune de '0-11 V c.a.,
pentru ca apoi , redresat , filtrat
stabilizat, sa obtinem 12 V c c.
Acesta trebuie amplasat ct mai
departe de transformatorul di-
fuzorut postului dispecer mai
ales cit mai departe de trans-
lormatorul de intrare TA.' . Reco-
mandabit ar fi ca transformatorul
de alimentare fie el ecranat
pus la
Releele notate in cu
Ael . 1 Ael .2 vor li de. tip AEED
cu tensiunea de an-
de 6-9 V, iar curentul
de actionare mai mic de 10 mA.
Nu se utilizarea rele-
elor electromagnetice clasice de-
oarece acestea au un curent de
actionare mutt mai mare decit ar
permite diodele ioED le

n cazul in cate distanta dintre
statia dispecer un abonat esle
mai de '50 m, se lIa monta
in serie cu diodele LED (punctul
x in rezistenta de limi-
tare a curentului de 50- 100 n .
pe linia unui abonat apare
emisiunea unui post de radio lo-
cal, se va monta in paralel pe
dioda LED aba-
natutui cu pricina un condensa-
tor de 4,7-10 nf.
Cind unul din abonali
apel la statia dispecer,
2. din care se scade spaliul
initial de montaj dintre inelul 4
carcasa 3 a lupei . Inelul compen-
sator are rolul de a fixa lentila in
carcasa tot ansamblul lupei pe
placa 2-
persoana nu poate tine
ochiul sting .inchis in timpul utili-
zarii lupei, se rama
cu o in ne-
gru mal pe fata dinspre ochi. In
cazul cind nu se dispune de o
cu inel filetat (Ientila fiind
fixata cu inel lipit) sau cind do-
rim lupe CU grade di-
ferite de decupajul circu-
lar din alaca 2 lIa avea diametrul
!
pe butonul montal pe car-
casa difuzorului (buion ce se 10-
atit pentru apel, cit
pentru "vorbire- ascultare" ). In
felul acesta, bobina releului
este de un curent sufi
cient pentru a face se
contactele normal deschise ale
acestui releu K - Rel .2, care
face ca amplificatorul sa inue in
oscilatie prin rezistenta de tO kfl
condensatorul de 10 nf. in di-
vizorul statiei dispecer se lIa auzi
un apel sonor, insolit de aprin-
derea LED-ului
abonatului cate a facut apelul . In
acest caz, operatorul statiei dis-
pecer actioneazA comutaiorul
abonatului convor-
birea prin manell rarea comutato-
rului "vorbire-ascultare" K- Ol .
operatorul statiei dispe-
cer ia cu
unul din abonati , manellread
comutatorul abonatului respectiv
in pozitia cuplat (in cazul nostru
abonatul 4); iar din comutatorul
K----()l face apelul. termina-
rea convorbirii , toate comutatoa-
rele abonalilor de la stalia dispe-
cer vor fi puse in pozitia
tare". Diodele LED montate se
IIOr aprinde de fiecare cind
abonatul face apel sau
aceste diode nu se aprind,
stati dispecer nu esle alimen-
sau linia de legiiturii intre
statie abonat este intre
Diluzoarele folosite la abonati
vor fi de radioficare de tip A -
20039, care vor avea montate pe
cHe un buton de s0ne-
rie; polenliometrul acestora se
va
La statia dispecer se lIa foloS
tot un difuzor de radioficare m-
cu translormatorul siitl
de adaptare.
in cazul n care se utilizeazA,
pentru intre stalie
abonat . cablu coaxial, parte.
egal cu ';!iametrul exterior minim
al carc868i lupei 02 (fig. 2). ill
lupele se lIor fixa temporar l
printr-o
in fata.
Menlionez pentru scoptJi
o care
mult eu principalele aberati
corectate se poale obline prin
recuperarea dublelului lIizorulli
de la aparatul fato Liubitel-l
abandonat.
Atenliel La montaj lentila se VI
plasa ntotdeauna cu lala pin
sau spre ochi. Altlel VOI
apArea defecte de orloscopie ,
claritate.
ALMANAH .. TEHNiUM" 1
[
8 acestuia se va lolosi
pentru conv()(bire, iar tresa me-
tatieA pentru semnali;tare se va
lega la in partea de la sta-
tie prinlr-un condensatar de
10.--.100 nF.
Polenliomelrul de la inlrare de
5 kO se va regla astfel incit sem-
I
nalul de la intrare fie in
sau cu semnalul de la
Din potenliometrul de 4,7
kO se sensibilitatea
preamplilicatorului, iar din pa-
lenliomelrul de 10 kO lIolumul
lotal al amplilicatorului.
de la in-
I
ATELIER
trare (cel de 5 kO 4,7 kO) lIor fi
reglate in difuzo-
rul staliei dispecer nu trebuie
se brum de relea sau in cel
mai caz se va auzi un
(zgomot de fond), care 10'8
rea complel cind unul din abo-
nali
47
ATELIER
FILTRE
DE NETEZIRE
Mi csorafea pulsatillor tensiu-
nU se reali zea:l! cu
ajutorullilltul ul de netezite.
Filtrel e IoIosit e l a redresea-
rele terminate cu capac;lale au
unII sau doua celule compuse
di n SOC)
capacitate tcondenSalOl') sau
di nt r-o rezis tenla o capaci-
tate. Alegerea acestor celule
combinarea lor sint in de
valoarea curentului redresat ce
trece pnn filtru.
calculul ' iUrul ui se el ectu-
eazi pe baza valo rilor dale al e
CRISTIAN APOSTOL
tensiuni, redrp.sate il curentului.
ale f actorului de pul salie ah,
capacitatii condensatorului mon-
tat la ,ntrellca hltrului .
Se determinii mai intii I lIctorul
de pulsal ,e admiS la 1,1-
trului (in funCl ie de natura SlI rci
nii) cu ajutorul formulelor
simplificate. se cal culeaza val o-
rile necesare elementelor com-
ponent e ale IiUrul ui . precum
tensiunea la
in l abel ul 2 se VOI" inellca ma,.
mi le. slmbofurile. pr ecum
de masurii ale marimi '
fi>
-
p
o !
,L
-,

Uo
' 'Ce
C(1'
\:r ..
,
,
,.

Po
= =
,.
1
=
le
=
!Uo r o
I
,.
FIg. 1:.) IIItl'\l cu o celul A; b) ' .. tru cu douA celule.
t
o
c=' I
P
_.
Uo (,p.p. .... :r_
c
_
o
_ R _ _
1
+---
c
-----4}U
Q .
FIg. 2: .) "ltfU cu o b) 11111'\1 cu doui celule.
p'
Uo
(
",. ----'Y'?'---{T I
P
'7
Leo c
,. 1
48
lor ce intervin. Aceste
vor l i necesare pentru caracteri
zarea unor I,ltre particulare c:k
nel eZlfe.
FILTRU COMPUS DIN

CAPACITATE
Se ulifizeaz. de obicei . cine
au o valoare
mal mare el e 20 mA. in va-
l orilor Le sub 200. Ijltrul se l aCE
cu o si ngurii celula. La valOl"i Le
pesl e 200 se o a doua
celul a. Capacitatea condens&
1000uiui C se la. de obicei. ega/i!
cu capaCitatea condensatOl" uluo
C.
FORMULE DE CALCUL
Pentru mont ajel e de redre-
!'iare :;J unei Singure
cind liltr ul conl i ne O ce-
10 O
Le '" in cazul cind
con\ine doua celule, l e -= l ' C' '"

10 I
Pentru montajel de red
sare a ambelor in
zul unei Singure celule de liltr811
2.5 Po . .
le :: _._- Iar In cazul a .0_. "
. P ' .....-
celule de liltrare l e = l ' C'

10
Penlru toale montajele se
poate considera cu buna ap
)( i malie U '"" 0,6 UO'
EXEMPLU DE CALCUL
Se da un moma, de r edr
a ambelor (pentru
mentarea unui etaj lin al a
cal or de audiofre<;venla
pili ). U
o
"" 300 V; ' o = 100
Po "" 10%; e
o
"'" 10 Jl F. con
tabelului 1 se del ermina p ""
in cazul unUi fil lru cu o
2.510
lC = "'""OT "" 1
Alegem un condensator ele
JlF. avind U
c
= 300 V .
125
in acest caz L == --"" 12.5
10
Calculam dupa aceea U =
U
h
- 240V.
ALMANAH .. TEHNIUM"
FILTRU COMPUS DIN
SI
CAPACITATE
&, de Obicei pentru
curef1\i de ccl mul! 20
mA la valori AC sub 100000
acest fiUru se executa, de cele
mai multe ori . cu o singura ce-
1!Jla. A doua se adauga n
cazul n carc valonle RC dep1'l -
100 000. Valoarea c(m<!cn-
satorului C se ia egala cu a con-
densatoruiui Co-
FORMULE DE CALCUL
in cazul montajelor de redre-
sare a unei singure alternante.
cncI hUrui se compune dtnl r-o
2000 p
avem AC == _ p " . iar
in Cazul unui fi ltru cu doua ce-
lule avem RC "" 1 000 Pa .
Ip
Pentru montajele de redre-
sare a ambelor alter nante, n ca-
lU IiIlrului cu O celula
1 50Q Po
AC = --p--' iar in cCizul Ylru+
lui Cu cel ule RC :. R C" =-
500 Pa .
= -.--, Pentru monTa,ul cu o
I p
celula U '" u "
' oR
-"
, 000
_
e','="",-.
p _ o
R - 1000000
iar pentru
monlajul cu celule U - U
o
-
lo(R+R' ) . .
1 000 PA '" PA
EXEMPLU DE CALCUL
Se un mont3j de redresare
a unei singure alternanle. pen
tru alimentarea unui radiore.-
ceptOr cu etaj de deteclie el aj
de audiolrecvenla.
U
o
= 250 V. 10 = 10 mA; Po =
10%; C
o
::- 20
din l abel ul 1 p

In cazul IIUrul ui cu o
celula
3000 ' 10
RC = ---"" 600 000
0.05
Deoarece valoarea RC obIl'
esle mai mare decil
100 000. se 4tilizeaza un hltru cu
doua celul e. In acesl caz:
1000,10
RC = R"C" = - _._= 45 000
10.05
Alegem condensat oarele C
ANAH _ TEHNIUM' 1990
ATELIER
Fig. 3: Secll une prin bobina de
TABELUL 1 VALORILE ADMISE ALE
FELUL SARCINII
FACTOR OE
NETEZIRE P ('';')
Primel e etaje al e ampli l ical oarelor de micrOl on 0.001 -0.002
Elaje de deteclie 0.01 - 0.05
Etaje AFI 0.02 - 0.05
Etaje de f recvenla 0.02 - 0.06
Etaje linale simple de o. , -0.5
Etaj linal de audiolrecven, a cont ratimp 0.5 - 1.8
Stabi l izat oare de tensi une 0.5 -,
TABELUL 2
MARIME
StMBOL
UNITATE DE
MASURA
Tensiunea redresat a l a inl rarea filt rului Uo
V
Tensiunea continua la l iitrul ui U V
Curentul redresat ' o
mA
FaCl orul de pulsa,ie l a intrarea f iitrul ui Po
%
Factorul de pulsa,ie l a IlItr ul ui p %
Capacital ea condensatorului la int rarea
Co
"
filtrului
Capacitatea condensatoarei or li itrului C. C"
" Inductan,a bobineior de al e li Urul ui L. L H
Relistenl el e din celul el e de filt r u
R. R Il
Puterea in reziSl enlele l iltrului Pfl. P R W
TABELUL 3
MARfME SIMBOL
UNITATE DE
MASURA
mieZUlUI bObi nei de a, om'
Inductan!a bobi nei de L H
Curentul redresat
'o
mA
l ungimea t otal a a inl r elierul ui miez ul ui
,
mm
Numarul de spi re al w
-
Dl amet rul srmei de bobinaj
,
mm
sec\iurrea Q. om'
Rell slenla s'mei de bobinaj R. Il
l ungimea spirei medi i a
'.
om
de tenSiune pe
bobinei U. V
(9
ATELIER
C
300 V. In acest caz:
. 4S 000
R ;: R ::. ---"" 2200 U.
20
U '" 250 - 10(2200 + 2200) =
1 000
.., 206 V
1()2 . 2 200
P' R =1 000000 =- 0.22 W
BOBINELE DE ALE
FIL TRELOR DE NETEZIAE A
PUl$ATIILOR
in filtrul de netedre il pulsa1il-
lor bobina de are rolul de il
pulsal lile curerUul ui re-
dresat. Aceasta se compune
dintr- un miez de l ole de trans-
fo rmator o de
sirma de cupru izolata (de obicei
sirm emai l at a) . Pentru
rea unor mari. miezul
bObinei de se lace de obicei
cu intrelief (cu garnilur de hir_
" e sau carton) de !,proximal iv
0.2 pin la 1 mm. lin cazul in
care prin infisurare trece curent
mai mare, intreli eful va trebui
' ie mai mare,) calculul bobinei
de se eleclue1U:8 in luncl ie
de \/aior iie dal e ale i nductanl ei,
Q,lrenl ul r edresat intrel jerul
miezului . in acest calcul se de-
secl i unea miezului. nu-
de spire. diamelrul sirmei
de bobi naj. rezistenl a
rafli. secliunea pre-
cum Si de tensiune pe

0 .. := bh
' .. =- 3. t4 (a " b)
FORMULE DE CALCUL
o.
'.
d - 0.025 I '0
0.0002 wlw
100 : R .... -= --d'--:
.. Io
Uw
1 000
EXEMPLU DE CALCUL
Se dau l 12,5 H: '0 = 100
I mm.
Det ermlOam
o,
12. 5 ' l W
20000 1
400 000 1
-- __ _
100
50
6 cm .
-
TABELUL 4 TOlE DE TIP I
TIPUL
DIMENSIUNILE
LIMITELE '1
TQlEI aCan} b (em) h (ern)
E l0 1 QS 1. 5
E- l 0 1 0.65 1.8
E l 0 1 1,2 3.0
E- 12 1.2 0.0 1.8
E 12 1,2 0,8 2.2
E- 12 1,2 1,0 <,8
E-14 1.< 0.7 2. 1
E- I4 1, < O., 2,5
E- 15 1, 5 1.35 2.7
E 16 1,0 0, 8 2._
E-16 1.6 1 2,8
E- 16 1.8 O., 2.7
E19 1.' 1.2 3.35
E-19
1.' 1.7 <,6
<-.o 2 1 3
<-20 2 1.7 <.7
<-20 2 1.8 3
E 20 2 1.8 5.0
E-21
"
1,' U
<-22
"
1,< a.
E24 .- 1,2 3.0
E-25 2.5 2.5 o
E25
"
a15 5.8
<- 26 ,O 1.3 3,'
<-26 ,o
1.7
/ 4.7
E-28
' 8 1,' <,2
<-28
"
"5
5
E-30 3 1,5 <,5
<-30 3 1.'
"
<-30 3 2.7 5.'
E-32 a2 1,0
'.8
E32 3,2 3,0 7.2
E-35 as 2.2
-
a15
E 40 < 2 O
<-4<l

'O
7,2
E-40 < 3 7
d .:. 0.025 I 100 == 0. 25 mm;
4000 .
A .. ;;;; = 2,5 cm2.
100
in cazul Cnd lungimea medie
a spirei este. de ellemplu.
' .. = 140 mm. avem:
Q0002 ' 4000 , 140
--
0.25
0
0
- bh (ernl) Os 00 (em')
0,75 0, 75 1.5
1, 17 1, 17- 2,34
4,32 4.32-
<"
1.08 1.56- 3. 12
1.76 2,53- 5.00
7.68 11, 1 - 22. 2
1.47 2,88- 5,76
2.25 4.41 - 8.82
3. 65 8,21- 16,4
1.92 4.91- 982
2.8 7,17- 14.3
2.43 7,67- 15.7
4,02 14.5 - 29
7.82 26.2 - 56.4
3 12 - 24
7,99 32 -64
SA 21.6 - 43.2
10, 1 40,4 - 60.8
7.22 31,8 - 63,6 .
"0
26, 4 - 52,6
4.32 25 - 50
15 93.7 - 187
,.3 11. - 228
5.07 34,3 - 68,6
7,99 54 - 108
'88 46.5 - 93
11. 1 92.3 - 185
6,75 OI - 121
10. 1 91 - 182
14.6 131 - 262
7.66 78,4 - 157
25. 9 265 - 530
l as 105 - 330
12 192 - 384
'"
300 -600
21 336 - 672
:. 448 O. U ...
448 , 100
= - - -
1000
= 44.8 V.
CU aiul orul valon lor as si a.
al egem ti pul l olel or mi ezul ui diII
t abelul 4. seama de lIOki-
mul ocupai de perel il carcasei $
de garni l urile i zolaloNe, alegerii
fereastra miezului ceva IN
mare deci ' inl asurar.i.
,
ALMANAH" TEHNIUM" 16

I ATELIER
INSTRUMENT PENTRU
INSTALATORI
LAZAR HONORfU
Oepislarea tubulal uri l or de
plastic ncaslral e in zid consti -
luie o difici la pentru
instalator ii sanilari pentru
amatorii Cu un mi-
numum de eforl de pret se
poale construi un instrument 10-
dispensabi l acestui scop. Este
vor ba de un simpl u oscUalOl".
acordat in gama undelor medii.
oscilator care ca ele-
meni radiani chiar apa aflatil in
lubulalur a. Frec",enla de lucru a
osei lat arului se stabileste din
condensatorul yariabil de 150 pF.
acestui os cilator se
leagii cu ajul oful unul li, de
20-30 cm la robinetul de a
crui lubulalura trebuie depistata
cu i'ljul orul unui radioreceplor
portabil comuta! in gama de
unde medii, se incepe
semnalului oscil ator ului oe- a
lungul zidului , in dreptul tubul a-
tur ii, semnal ul oscilatoru!ui re-
c l ar.
'"
U"'. I
ferl lo l

c,
2,2nF'

SnC
)

lS0pF'
'"
l{)kn
tD
\b
GENERATOR DE SEMNAL
K
1
T1
C.
2N171l '.':,lr
F
v
9
a'
n
DINTE DE
Generatorul pe care lIi-1 pre-
zentam este deosebit de stabil.
putind fi ulilizat ca baza de timp
pentru un OSCiIOSCOp. Elementul
oe il const ituie oscilillorui
realizat cu transformalorul T3 de
l ip unijoncliune. fiind urmat de
un etaj generator de curent con-
stant lor mat din tr anlistorul FET
T2. a carui este consti tu-
de unul din condensatoarefe
e3, C4, C5, C6. Semnalul IIsllel
produs este injectat in poarta
tranzistQrulul FET Tt , Cllre lu-
creaza ca etaj "buller". separind
generator ul de garantind
asllel stabilitatea tiniari l at ea
semnalul ui l a Frecllenl a se
poate regla cu ajut or ul comuta-
torului K, iar amplitudinea Cu
ajutor ul potenli ometrului P
ALMANAH "TEHNI UM" 1990
1
RE
"",
1
2N
n
819


'-!7,
SOk.ll.11inI
-nof FI 2N )819
? 2N 2646
2S 1'1 l '
, "
" "
,6"nF
,
"
K

".c c4 J.

" U!II ..
)<,
,.,.

IHP\A.SU RI

"
22.
51
ATELIER
SV
schema de sursa de
ahmenlare de 5 Veste
utila amatori care
frecvent montale Cu
circuile i ntegrate din seria TTL
Componenta de baza a sursei
est e CirCUi tul Inl egral tIA 123 care
lucreaza ca stabilizator de ten-
siune cu tran-
f4v
In!'
ct:
DHERABIM FRATILA
zistorul npn de lip 2N3055.
Alimenlarea slabilizatorului se
lace cu 14 V. IC:lsiune obt lnula
dupa r edresarea MIrarea unei
tenslum alternative de 10 V. Ten-
siunea slabilizala de 5 V de la
este de valoole razis-
Ioa re lor divizorului de tensiune
real izat cu R" R? se calculeaza

'-{
pA
,
I
cu lormula:
Curentul mallim pe care 11 de-
biteaza sursa este de 3.5 A; Iran
zistorul 2N3055 se va Iba obliga
t ariu pe un radiator cu o supra
de suficient de mare
Grupul R.-C
J
, conectat in pa
ralel pe o pro
leclie a montajelor alimentall
impotriva eventualelor virfuri dl
tensi une ce pot la conec
lOillea sau deconectarea tensiuni
de 10 V all ernahv,
P
2N ;:'05,

"- 1



l{ 723 K.n....
Jr
R3
CA
.. F (
f\O
25v
MARKER
100 kHz
R'
Q
1CXil< Il
IT
C3

R2

Pentru calibrzrea radiorecep-
toarelor. radioama:orii pot con-
strui un marker foarte bogat in
armonici cu un minimum de
efort , binein\eles disp,m de
un cristal de cuarl pe frecven\3
de 100 Primul etaj este un
osc.l ator controlat cu cristalut de
T1
EF r 317
R<
.;&
C,
1
20
PF J-3CpF
,3:':
Of
QR'
c<
1 22QPF
.3
':!6kn.

52
o, 1512.
2w
R4


cuarl. fiind urmat de un ela
amplificator de radlOfrecvenl'
constituit din tranzistorul T2. OI
remarcat esle faplul se folo
sesc tranzistoare de di,
ferilii, unul fiind de tip pnp Ct
germaniu, de l ip npn Ct
siliciu.
T2
SC 107
C6
I


'-'rF
0 5
: ':!Kn
Al.MANAH "TEHNIUM" 19IC
ATELIER
DULAP PENTRU PIESE
GHEOROHE
in ordine proteja-
rea pieselor electronice sau a
.. necesare con-
strucliilor depanarilor electro-
nice un dul ap cu sertare
numeroase nu prea vol umi
noase.
MEMORATOR
In lipsa unei asemenea piese
de mobilier. special conleetio-
natii. sugeram utilizarea "cutiilor
pentru casele vi deo" recent pro-
duse de I.P.l. -Gonstanla co-
mercializate prin magazinele de
mobi l a. Fiecare cul ie are
sau trei sertar e (Iunclie de lip) ,
mai multe asemenea culii putnd
fi suprapuse. in imagine patru
asemenea culii conslitui e un
,,dulap" cu 12 sertare.
La rindul l or. sertarele pot li
compartimentale dorinta
prin confeclionarea unor pereli
des tit ori din carlon sau placaj
sublire.
Pentru a piesele mici , in
fi ecare serlar incap Crca 40 de
cutii goale (de carton) pentru li-
cutii ce pot li sotidarizate
intre ele prin Ipire cu aracet sau

C D B 453 E "ORTI F X" ANI),\nll .f. SI . S"t
'
I' l ' ..
( tJ 4 x Z I N n d. nl

x X H G Y
=
A C D E
,
N.e. GNO li
CIRCUITE INTEGRATE TTL - LPS
CIRCUITE INTEGRATE HLL
74 l S 00; 54 LS 00
FZH 101 ; FZH 1G5
74 LS 02; 54 l S 0 2

74 LS 03; 54 LS 03
74 l S oe; 54 LS 08
74 l S 09; 54 l S 09
74 l S 11; 54 LS 11
74 LS 20; 54 LS 20
FZH 111 ; FZti il5
r-ZH 121 ; FZH
, 25
FZH 13 1; FII-{ 135
FZH 141 ; FZH 145
>ZH 171 ; FZH 175
74 l S 21; 54 LS 21
74 LS 30; 54 LS 30
ALMANAH "TEHNIUM
M
1990 51
ATELIER
Rx-UUS
Receptorul este de tip super-
reaclie poate acoperi gama
100- 170 MHz, deci cu el se pot
ascuUa emisiunile radi o cele
de radioamatori Pri mul etaj
(BF200. BF214 etc.) este detec-
lorul cu care sint
monlale Ifei el aje amplificatoare
de capabile
f urnizeze semnal sufi cient pent r u
in
""
L

5.110
&:07
"'"
,411' 5.110
1. DUMITRU
Nivel ul semnalului audio este
sl abili! din de 5
kH monlal in baza primului el aj
audio_
Etajele amplificaloare AF sini
de t ipul BC107. Trebuie
unele tranzistoare au l act or de
amplificare mic alUnci rezisto--
f ui din colector se pen-
tru ca pe baze tensiunea sii f ie
de 0.6 v .
2.,21,"
'''''''
"'f
.,..

[vi
Be171
Curentul prin fiecare lranzislor
esle de apro)(imaUv 0.3 mA.
Bobina L se conleclioneaz8
din CuAg cu diametr ul de 1,2
1. 5 mm con1ine 3 spire cu dia-
metrul de 12 mm, l ungimea bobi-
nei fjind de 10 mm. Priza pentru
reaclie eSle la
l ea bobinei. Antena est e un lir
lung de 9O-HlO cm. Funcliona-
rea primului etaj se din
potenliomelrul de 100 kfl.
Acordul pe se face
din condensatorul variabil 0- 15
pF.
De r emarcat tensiunea unica
de al imentare (1.S V). dar dacit
rezultat ele sinI modeste tensiu-
nea poate fi la 3 V.

".
"'"
""
"""
'"
,.",.
;t
r.;:
"ro -BQ
+i'
12f -

r-
;.t",

SC';,?

.,..
""


Zor"!?'

54 ALMANAH "TEHNIUM" 1990
L
PAZNIC
ION MIHAI
Principial monlajul
o serie de impul suri cu amplitu-
dinea de citeva mii de volli, dar
de intensitate Icarte nepre-
zenlind pericOl.
Aceste impulsuri sint aplicate
unui lir izolat lala de li r
care alunci cind este atins de un
animal li produce acestuia n1e-
paturi ce il determina
se de firul respec-
tiv.
fizic, monlajul conti ne un mul -
Ullibralor care pr oduce impul suri
cu frecventa de aproximativ '00
Hz. multivibrator
etaje de ampl ificare, in co-
MEMORATOR
lecl or ul ullimului etaj liind pl asal
un Iranslormalor de la etajul fi-
nal de linii din televilOr.
Un al iesirii de
tensiune se la o
n la lirul
ce consliluie ,,paznicul " .
ATELIER
Monlajul poale l i construit
cu t ranzistoare cu siliciu, mon-
tindu- se 1n l ocul l ui AC 160
ac 177. iar in locul lui AOt52 un
80136. dupa cum se poate trece
intreaga configur atie pe tr anzis-
toare npn.
INTEGRATE TTL
' ,c,,:-
cos 400 E; COS 400 EMi CI I 30 COS 454 E; COS 454 EM; CII 46
COS 402 Ei COS 402 EM COS 460 E; COS 460 EM
COS 403 E; COS 403 EM COS 472 E; COS 472 EM; CII 44
COS 404 Ei COS 404 EM; CII 236 COS 473 Ei COS 473 EM; CII 85
COS 405 E; COS 405 EM COS 474 E; COS 474 EM
COS 406 Ei COS 406 EM COS 475 Ei COS 475 EM
COS 407 E; COS 407 EM COS 476 E; COS 476 EM
COS 40S E; COS 408 EM
COS 481 E; COB 48 1 EM; CII 74
COS 409 E, COS 409 EM.
COS 483 Ei COS 483 EM
COS 410 E, CDS 410 EM; CI! 48
COS 486 E; COS 486 EM; c II 198
COS 413 E; COS 4 13 EM
COS 490 Ei COS 490 EM
COS 416 Ei COS 416 EM
COS 492 Ei con 492 EM
COS 417 E; COS 417 EM
COS 493 E; COB 493 EM
COS 420 E, COS 420 EM; CI: IC8
COS 495 Ei
con 495 EM
COS 430 E, CUS 430 EM; Cit 33
COS E- C08 4121 EM; c II 151

COB 432. E; COS 432 EM
COS 4123 E- COS 4123 EM
COS 437 E; COS 437
(M
COS 41-!tl E- COS 4151 EM
COS 438 E; CDB 438 EM
COS 440 E; COS 440 EM; Ci i 32
cos 4: 53 E; COS 4153 EM
COS 442 E; COS 442 EM
CDS 4157 E; coe 4157 EM
COS 446 E, COS 446 EM
CDS 4180 E; COS 4180 EM
COS 447 E; cos 447 EM
CDS 4192 E; COS 4192 EM
COS 450 E; COS 450 EM
COB 4193 Ei COB 4193 EM
COS 451 E; con 451 EM; CII 31
COB 837 E
COS 453 E; COS 453 EM.
COB 838 E; COS 838 EM
ALMANAH 1990
"
.
ATELIER
MEMORATOR
Il
ECHIVALENTE
-
-
-

SERIA 4000
..
:;
..
..
..
=>
=>
"
m
W
I
,
W
..
,
..
...'
=>

w

u" r
, W
.. o
..
o
..


Zr
1
0

>I
...'
.. '
"
ou, 00
'"
O"
,
-"
, -=>,
r"
, zO
"'u
... "
:;u
...
'.;ia"; W" 0-

...
U"
"u
;;;
W
ro
,,> .. ' o>
""
rra
zZa
Wu
OI
""
"',
o" <fU <i8u .. I

'"
<li"
w=>
o=>


..
,,;:, :?:d
w u
"' .
=> . . .
. 0
. "O
mO
o o o . 0
Wo

Wo 00

u:u i:LlIlU U:I
u:u =>u

2 3 4 5 6 7 8 9 10
4000 4000 4000 4000 14000 K176LN4 74000
4001 4001 4001 4001 14001 K561LES 4001 4001 4001 74001
4002 4002 4002 4002 14002 K561LE6 4002 74002
4007 4007 4007 4007 14007 4007 4007
4011 11'111 401 1 401 1 1401 1 K561LA7 4011 4011 4011 74011
4012 4012 4012 4012 14012 K561LAB 4012 4U12 74012
4013 4013 4013 4013 14013 K561TN2
4014 4014 4014 4014 14014
4015 4015 4015 4015 14015 K5611A2 4015 4015
4016 4016 4016 4016 14016 KS61KTl 4016
4017 4017 4017 4017 14017 K5611EB 4017 4017
4018 4018 4018 4018 14018 K5611E 19
4019 4019 4019 4019 14519 K561LS2 4019 74019
4020 4020 4020 4020 14020 K5611E16 4020 4020
4021 4021 4021 4021 14021
4022 4022 4022 4022 14022 K5611ES 4022
4023 4023 t1023 4023 1402a K561LAS 4023 4023 74023
4024 4024 4024 4024 14024 K5611El 4024
4025 4025 4025 4025 14025 K561LE10 74025
4027 4027 4027 4027 14027 K561TV1 4027 4027 74027
4028 4028 4028 4028 14028 . K561 101 4028 4028 74028
4029 40C!9 4029 4029 14029 K5611E15 4029 4029 4029
4030 4030 4030 4030 K561 LP2 4030 4030 4030
4031 4031 4031 4031
4035 4035 4035 4035 14035 K56 11R9 4035 4035
4040 4040 4040 4040 14040
'6
ALMANAH "TEHNIUM
H
1990
HI-FI
UTILIZAREA
CASETELOR
Compact uti lizeaza mag-
cu o lalime de 3. 81 mm
:tc0.05 mm. Grosimea benzii este
de 25, 18. 12 sau 9 microni .
durata de dorita, cu o vi-
teza de 4,75 cmis. Funclionarea
benzii eSl e ur matoarea: banda
este cu lala magnetica
spre eICterior, de la stinga la
dr eapt a Ea Ir ece s uccesiv
printr-o roi a de ghidaj si apoi
pl in fala capetelor de inregis-
trare si redare. l a apasarea pe
butonul START. rolele presoare
aclioneata asupra benzii c.are
trece mal int ii prin fala caputui
de care IUr'lCli oneaza in
pozilia inregist rare. trece apoi
prin lala capului de redare-impri-
mare. Pentru a permite un con-
tact corect al benzii cu capetel e.
un tampon de pisla est e aplicat
pe interioara a benzii cu aju-
torul unei lame cu arc. Un bli n-
daj magnet ic prole/eaza capetele
casetofonului impotr iva cimpuri -
lor magneti ce nedont e, produs e
de aparat. Banda trece apoi intre
o alta presoare cabestan,
asigurind antrenarea cu o vi leza
constant a.
Dezvoltarea o, versllic: area
producliei de casele constil uie o
data in istoria inre-
.. De acet:8:
de multe or i eSl to mdl spensabi l a
diferitelor caracte-
rist iCi ale casetelar mlnicasele-
lor. de a lolosirea lor n
cele mai bune condi tii , de a la
remedia delecliunite in sfirsit ,
de a al ege pe cele mai potril/ile
pentru o utili zare . sau aiIa. .
Principiul casetei este deosebi t
de si mplu aceasta i -a conferit
succesul avantaj el e. Minieas&-
lele cu 4 sau 8 piste
pe o bobina o banda
ele neputind oferi as-
culttorul ui o d erul are
Wl tr-un sens sau altul , ceea ce
un important ha ndi
"P.
Caseta. spre deosebi re de mi
nicaset i sau (fig. 2) . con
stituie un sistem cu doua bobine
(Iig. 1). o p e marginea car
casei permi te contactul cu cap&-
lele de redare inregislrare.
Avantajul be nz ii
int r o v"ezi mal mare de
defilare a benzii. ceea ce permitE!
.... principiu o reproducere mal
a sunetel or inalte. Caseto-
fonul are o curbi
de satisl ctoare sub 50
Hz pest e 12 000 Hz. Avantajele
casetei sint nume roase: banda se
poate derula rapid in ambete
sensuri. Casetele s int
lIit pen1tu inregistrare, cit
penlru redare. Pentru {nreg;s
lJare redare in stereolonie se
loIosesc cete doui piste de pe
parte a benzii, iar lungi
mile sint conceput!! pentru du
rate de 60. 90 120 de minute.
in versiunea casetelor cu 4
piste pent ru inregiSlrari stereo se
utilizeaza pi stele 1 3 de la par
lea a benzii . celelalt e
lind utilizate la derulare in dUec
tie opusi. Realizarea caset elor
cu 8 piste cu viteza de 9,5 cmls.
ul s linga cel dreapta s int
ise pe pistele 1- 5. apoi
3-7 4-8. Evident. lie
pista cu o mult re
un zgomot de
CALIN BTANCULEBC U
fond ac:cenluat de ordinul a ;)
dS.
Dispunerea cu 4 piste esle mai
. avim:ajoasi. asigurind compati
bilitalea mOf1oloniei cu stereole---
nia. in prezent. repertoriul caSftoo
telor preinregistrate esle mai am
plu mai divers. iar casetofoa
nele eJl( istente in pol oferi
ascull torilor de ca
litate. de inregis
trare pe casetolon sint s imilare
cu cele oferite de magnetofoane.
pentru efectelor
s peciale. pentru efectuarea tru-
cajelor, a efectelor de reverbera-
etc . folosirea mag-
netolonului est e preferabil a.
Progresul in indust ria produ
cat oare de casetofoane a 10s1 ra-
pid. in prez8f1t majorit atea case-
lor producatoare de discuri edi
casete mono sau stereofo-
nice cu un repertoriu deosebit
de divers.
Caset ele europene d e t ip
G h I d
banda
d .
l a introducerea casetei roia
preso are nu este de-
cit aCli Of1area butonului
START. banda derulindu-se pe
roIa receptoare. Alte doua role
de ghidaj menlin bil nda in locul
eICacl de redare sau imprimare.

NUCLEU OE PLASTIC
Pat i na p r e -
soare
G h I d
banda
d.
Desc:hidere pentr u
capul mag nette
Df'schldere pentr"
cabestan
unei casele 1
HI-FI I
Pentru monofonice
dislanla intre pistele late de 1. 5
mm este de 0,8 mm.
Se poate observa in figura 3
modelul piirlii mecanice pentru
antrenarea casetelor in pOlilia
citire-inregistrare; lorla de antre-
nare esle de la motor
la volant la arborele cabesla-
nului printr-o curea care aelio-
de asemenea. suportul
receptor de Banda trece
prin lala capului de lectura-inra-
gislrare in condi1ii sub
actiunea cabestanului a rolei
presoare. Platoul bobina; recep-
loare ruleaza banda la de
pe eabeslan. Aici un ambreiaj
permite rularea mo-
dificarea vitele; unilorme de an-
trenare. Rolele presoare menlin
banda pe capul magnetic. Cind
mecanismul casetei este in pozi -
lie de rebobinare. cum se ob-
in ligura 3b, lamela
cureaua de antrenare de
axul platoului bobinei receptoare
la bobina debitoare.
Volantul cabestanul se invir-
tesc dar roia presoara esle
de cabestan. astfal
banda se poata deplasa liber
de la dreapta la stinga. Rotila da
raboblnaj se in direclia
in 'igura 3b banda se
pe roia debitoare a case-
tai .
O antrenare inainte
poale li evitindu-sa
ciupi rea rolei presoare a arbo-
relui cabestanului, deschizind
Irina presiunea am-
breiajului pe receptor. Cabesta-
nul din dreapta produce atunci
forla de antrenare ra-
pid banda.
3
58
Pl atan
debllor
2
G h I d


Patine prescala
Deschidere cabes-
lan cap ele
Ghid de

1
Dispozitivul unei minicasete cu 8 piste
presoare de-
de cabes-
tan_
Ax receptor
Rebobinaj
pre-
soare
tatii de C8-
bestan
ALMANAH" TEHNIUM" 1990
NTRETINEREA

DISCURILOR
Cele mai bune pe
discuri HI-FI se UZeal8 inevita-
bil pe masura lalosirii lor. chiar
cu cele mai sofisticate doze.
Uzura dozei deteriora-
rea peretilor provocind
dis"or siuni sunetelor grav6. Du-
rala de viaHi a dozei depinde de
greutatea ei , precum de al1i
factori mecanici . Penlru o greu-
tale de 3- 6 9 Il dozei. ea poate
li la 50 de ore de a udilie
pentru un model <:u sa-
lir, la 500 de ore pentru un mo
del cu di amant , dar in
se admi t durate dUble.
Uzura discurilor se
direct proporlional
cu lorla de apasare a dozei. Ea
ar leorelic aproape
compl et cu o greutate de ordinul
unui gram; dar de asemenea
o a acestei
in funclie de
in special la
riie stereolonice.
esle prea acul osei -
c.s.
o direclie ris-
cind sara de pe un pe al-
tuI discul este rapid deteriorat.
Problemele l egate de boli le
discurilor se pol clasa n trei ca-
tegorii : procedee ce
permit evilarea dis-
curilor, procedee de
pentru evi tarea for-
depozitelor reziduale de
prat ce se opun contact ului intre
virlul acului discului
procedeele adoptate pentru ince-
tini rea uzurii inevitabi le a
rilor.

Pentru o buna dis-
cui trebuie manipulat cu deose-
Orice contact direct
cu discului est e nere-
comandabil . Masa din
care e discul nu
este la de zgirieturi
mecanic.6. Suprafala
a discutui atrage particu-
HI-FI
lele de praf din aer care l or -
depozite micrQScopice pe
ce alll acul , cit
in care se fi ecare
disc trebuie depozitat in plicul
de hirtie, iar pick-up-ul tre-
buie acoperit continuu (deci in
momentul
Platanul pick-up-ului trebuie
cu o cu o
perie sau cu un mic aspirator
portabil . De asemenea, acul tre-
buie cu o
sau cu o perie conlec-
din de Tre-
buie in cele
mai curate mai bine intrelinute
de praf
eKlrem de fine. Mai mult de 5 mQ
de pral se pot pe un c; sc
neacoperit intr- o chiar ntr-o

Depozitarea acestui praf mi-
croscopic este mai in
cazul n care discul este
static in urmil sale.
Particulele de gudron de nico-
de la fumul de
mai puternic pe dis-
curilor neprotejate. O mare parte
din zgomotul de lond provine de
l a aceste particule. firele periilor .
uneori prea nepulin-
du-le elimina de pe suprafata
discurilor. in
aerul ui , particulele de praf ce
mn in partea inlerioar a a
ril or discurilor se
t ntrelmerea platanului a dozel .
Rulou de catifea per ie.
ALMANAH 1990 t;q
HI-FI
2. di scul ui
ntr-un amestec caustic abra-
zi v reducind
spectaculos durata vieli i discul ui.
Urma unui deget pe di sc
aduce mat erii g rase. reziduur i
greu de eliminat. Trebuie evitat
or ice contact cu suprafata discu-
lui in lipidele
sint insolubile in apa, ' sinl 'Darle
aderente lavorizeaza depozita-
rea prafului a colonii tor micro-
biene.
Nici o perie, oricit de perfec-
ar fi. pe un bral
special , nu poale elimina efec-
tele produse de urmele de
simi sau cele. uneori i nvizibile.
ale conlaclului cu mina_ in
aceasta privinla numai aplicarea
unui lichi d cu efeci fizic chi -
mic eficace constituie o solulle

O deseori putin
trebuie sa ne
atentia: este vor ba de alterarea
provenita din spori.
60
ciuperci sau mucegai . Discurile
confectionate di n mase plastice
pot oferi o ne-
existenlei inmul l irii
acestora. Adapt area biologica a
permis asimilar ea polimerilor
sintetic;, ca a altor produse
nuhitive. Nailonul . acum re-
fractar la ci uperci , de
pe acum citeva duzini de ciu-
perci care-I pot ataca. Colonii da
mucegai pot alaca un disc
l a distrugerea lui. Singurul reme-
diu este o eficace.

discurilor devine o
deseori pent r u
in1relinerea in bune conditi i a
unei coleclii HI -FI. Partile de
velur. de fetlu sau sint mai
pulin fiiindc:'
disculilor in-
el ectrica. fenomenel e
de al ragere r iscind
3. Mani pul area di scului
mai mult pr af pe supra-
fata discul ui. utilizarea unei
peri i este un procedeu preventiv,
e! nu este totdeauna suficient.
trebuind adoptat un procedeu
curativ. Discuri le pot li
Intr-o avnd grija ca la ma-
nipul are zgirieturile
frecarea a lor. Se in-
troduce discul n r ece la
care se o de de-
tergent care nu contine
Se discul foarte cu o
de muselina. sau burete in
directia Atentie: cer-
neala titlurilor. a etichetelor
se dizolve actiunea apei .
Trebuie udarea etichetei .
Fiecare disc se pune sub un
jet de rece, apoi se pe I
un suport vertical pentru a se
usca. Nu spala di scul cu o
cjrpa murdara. Nu se spala discu-
rile cu alcool. elef .
sau de car
bon. rezultat este alte-
ALMANAH 19901
I
NREGISTRAREA

inregistrarea repre-
zinta cea mai mai
de stocare a in-
sonore. in ulti-
mul deceni u. Folosind
se pOl obtine indici cal i-
tativi ai deosebit de
ridicati. acestui t apt,
magnetof onul - devenit un apa-
rat foarte raspindi t in diver se do-
menii de acl ivil ate - permite
stocarea, depozi t area redarea
nevoie a inf or matiei so-
nore. Avan t ajele
magnetice a unul progr am sonor
sini
_ buna calitat e a inregi strarii
inl ormatiel sonor e privind banda
de fr ecvent a. di sl or siunil e THO
zgomotul de fond;
_ durata mare a unei i nregi5-
rarea iremedi abil ii a
discul ui . De multe ori
cu aspi rat orul montat invers este
mai decit o spalare cu pro-
duse chi mice al rezultat
poate li dubios. Cur iitarea discu-
rilOf pare l a indemina
oricui . De lapl. este vor ba de un
procedeu mult mai del icat decit
pare la pr ima vedere Pri ma pro-
blema este aceea a reziduurilor
care fie depuse in
turi car e pot provenl chiar din
apa potabi l a. aceasta contmind
sarur i care pot distruge discul.
Se poate folosi apa care
la rindul ei are inconvenientul de
a nu actiona asupr a grasimll or
depuse pe disc.

Un produs .deal pf'ntru
rea discului trebuie sa posade
caracteristici chimice micro-
biolO<Jice compali blle cu inalta
l idelilate. EI trebui e sa dizol ve
gr asimile. sa permit a el i minar ea
particulelor de pral. sa supri me
depozitete caustica din
sa prot ej eze discul impotriva de-
gr ad ar ii biologke. In
timp. I'chidul nu trebuie l ase
urme sau aiba de
pl asti ca. con servind
ALMANAH .. 1990
Ing. EMIL MARIAN
continue (cca 2-3 ore);
deservi rea a magne-
tolonului siguranta lui in e,.;-
ploatare:
-- posibi l itatea r edarii ime-
diate a informatiei sonore acu-
mul ate, fara nici un teh-
nologic supli mentar:
- posi bil itatea de a taia a
imbina banda ca
acest l ucr u inregis-

- calitatea unei inregistr ari se
un mare
de ale informatiei sonore
stocate.
Sistemul de inregi slrare nu
poal e prel ua o dinamicii oricit de
mar e a programului sonor, acest
lucr u repr ezent ind o dificultate
a inreqistr iiri i r edarii
complet integritatea discul ui . i n
acest scop pr odusul trebui e
echil ibr al cu proi ect or i in
pr oportii relOnabile_ so-
IUlie de asemenea stu-
diul per icol ului emanat de pre-
zent e micr obiene sesi zabil e
i nl r-o mai mare de timp.
Ret enl i a p r aful ui . abr az i unea
caustica contaminarea micro-
biana sint direct propor \ionale
cu umiditatea la di scu-
lui . Si ngurul avantaj al
consta in echi l ibrul nu in eli-
minarea cu electrici-
tate Asigur ind distri bui-
rea uniforma a lIuidului pe su-
prafala a discului. el imi -
narea eficace a flul dul ui a rezi -
duuri lor de ar constitui
efectel e unui produs teor eti c
perle{: t nu un ase-
menea produs. dar compozilia
lUI este sludl ali! ir. laboral oare.

Gri ja acordata d;scului trebuie
sA in..;eapII din momen!ul cum-
parari i lui. Discul , ctl1af impache-
pus pe bar.cheta sub
i nlluenta r al-elor soarelui . se
poale deforma. Chiar da.::a nu
este expus la soare (ceea ce tre-
buie neaparat eVlt all . tempera-
HI-FI
sunetului . Aproape l otdeauna di-
namica de un sistem
elecl roacustic sub val oa-
rea dinamicii naturale. limi tarea
dinamic:i i la sistemele de inregis-
trare-redare a sunet elor se dato-
reaza dificult atilor de ordin teh-
nic. Nivelul ma,.;im de la
sistemului el ectroacustic nu
poate - o IImi l a.
deoarece di storsiuni l e progr amu-
lui sonor ar limita
in timp. nivel ul mi nim
este l imilat de ciilre tensiunea de
zgomot a sisl emului (tensiunea
ce apare l a sistemul ui in
lipsa semnal ului de intrare).
Aprecierea a nivel ul ui
de zgomol se face l in ind cont de
car acteri stici le fiziologice ale or-
ganul ui auditiv. deoarece semna-
lele de frecvent a joasa nivel
mi c sint perceput e mai slab decit
cel e cu frecventa inalta, de ace-
nivel . acestui lapl .
nivelului de zgomot
se lace i ntercalind in ci rcuitul
electroacustic un lil tru a car ui
modul
de percePtie al organul ui auditiv I
uman. Schema a unui
filtru de acest tip este
in I lgura 1. Rapor l ul dintre ten-
tura poate pro-
voca discului. Cel
mai bine prot ejate sint discuril e
impachetate in casel e de carton.
Anumi l l producatori ndoai e U'l
coli al plicul ui de hirtie in care
este ambal at discul pentru mtro-
ducerea lui ma in al doi-
l ea plic. Metoda incon-
venientul unei presl u"i
di scului . ce poale fi de-
lormat . Degetel e nu trebum in
niCi un moment fie n contact
cu discul ui . EJo:tremita-
tea deschisa a pl icului interior
nI.> trebuie sa cu cea
a plicului cartonat . Trebuie evi-
manevra de a sulla pralul de
disc deoarece umiditatea res-
pi ratiei risca, dimpotriva, li-
";f!ze. Un disc nu trebui e
mult timp pe o parte a pl atanul ui
pick- up-ul ui . el trebuie li e nl ors
pentru a fi ascuaat , fi e rei ntro-
dus in pliCli l siu
Discur ile trebuie verh-
cal la o inlre 15 si
3O" C. cu o umidit ate pi na la
50% O temperil tur a prea
poate provoca spargerea di scuri-
lor, iar una prea ridicata pro-
vosca delormarea 101 O valoare
prea a poale
del ermna acumul ari mari de
electriCitat e statica.
HI-FI
I
6;.;;r'"
w. ,#It.
,,.
" f-J,."
1'4' 1. "',: _

"'$>" "0/ -",
siunea de maximA nedis-
a sistemului tensiu-
nea de zgomot masurata se nu-
dinamica a s iste-
mului . E:ocperien,. a atAlal
cele mai bune sisteme de inre-
glsUar&-fodare o dina-
micA de cea 60 dB. Inre-
gistrarea a sunetului
sa bazead pe magnetizarea va-
a unui de mato-
rial feromagnetic (banda magne-
ce se prin lala
unui electromagnet (capul de i n-
registrare) in bobina clf
curent de audiofrecvenlA
propor\ional cu pi"ogramul Infor-
malianal sonor ce a li
imprimat. Materialul l eromagne-
tic ce a devenit infor-
maliei sonore o magneti-
zare remanen!! care este
pe banda PCfltru a
reda informalia inregis-
tratii. banda mognellci se depl a-
Fi . 1; f.nlU de liniar,uII
61

prin lala all ul electromag-
net (capul de redare). in bobina
se Induce o tensiune elec-
tromotoare cu amplitudine vari a-
n tunclle de caracterisli ca
a benzii
inregi stral e. Ulterior. semnalul
electric alternativ est e amplilicat
si redal de cAlre diluzor.
du-se aslfel programul informa-
tional sonor initial. lnregisl rare(1
poale li
iar banda se
poale utHlza ulterior la o
inregistrare. benzii
Rep.rt.tll' cimpulUI
magnOlie in inlrele,
bl '" Illtime. Int,ol.e-
rulul
Fig. Stergete. l)On,," magnl'hc;e loIos,nd un cimp magn""c c.onhnuu

.-
Kep.rhl'a cimpulu'
magnet'c In 1"'.cIoer
bi III\,mea nlrel,e-
ruiui
FIg. 3. Stergere. !)enl." magn"hce lo4oslf'ld un cimp magnelic .Uerna/,v
magnetice se poate realiza in
doua moduri, anume folosind
un cimp magnetic continuu sau
folosind un cimp magnetic alter-
nativ. cu ajutorul cim-
pului magnetic continuu
in'" magnet/zarea pini l a satura1i e
a particul e magnetice
elementare. care face parte din
componenla stratul ui leromag-
netic dispus pe banda magne-
Fiecare
care are ,nll"al 'f\doqla refllanCf1ta
B ..... este magnetizati p:na la sa-
turalia B .. ,. in timpul cit trece
prin l ala intrelierului capul ui
magnetic de
acestei zone. particula
r iimlne cu inducl ia
remanent A B . oricare
ar li 10s1 valoarea II'Illiala a lui
B .. _ Deoarece o inductie rema-
nenl A determina un
flullt magnetic constant. Ia trece-
rea prin 'ata capul ui de redare
nu se nici o tensiune
electromotoare.
Cimpul magnelic continuu Hs,
necesar aduceriI in stare de sa-
turalie a benzii magnetice, se
poate realiza cu ajutorul unui cu-
rent continuu care prin
capul de sau prin inter-
mediul unui magnet permanent
care drept cap de
gere. In ambele cazuri se alege o
ast fel de val oare a cimpul ui mag-
netic incit va:oarea sa mIDCima sa
magnet izeze banda
l a saturali e. In figura 2 snt
prezentate modul de electuare a
in curent cont inuu
modul de repar1ilie a cimpului
magnetic in zona intrel ierului .
cu ajutorul cimpului
magnetic alter nativ se bazeaza
pe fenomenul de magnetizare si
demagnelizare a cor-
purilor feromagnetice. Acest te-
nomen apare atunci cnd corpul
leromagnetic se intr-un
cimp magnetic alternativa
amplitudine si apoi des-
pni l a Z8ro. Fiecare ele-
meni al \)tinzii magnetice care
intrA in zona intre/ierului cu antr
mitii stare este supus.
in timpul trecerii, unui cimp
magnetic allernativ. Ampliludl -
a
,
Fig. 4: Tipuri de magnelizare
a . millgnel;zarea
b. magnetizarea l&tera'I
nea cimpului magnetic
Initial la mal(imum, iar ulte-
rior la zero atit
repartillei cimpului magnetic din
inlrefier (fig. 3). cit
continue a benzii magnetice prin
:'lla acestuia. In acest lat, fiecare
pro-
prie benzii magnetice este mal}-
inllial la satural.e
prin cicluri de hislerezis
toare. Ulterior, parcurgind cicluri
de hislerezis
particula elementara
oste la zero,
stare in care inlrelierul
capului de
acestui fapt, banda
nu induce, in mo-
mentul trecerii prin 'ala capului
de redare, nici o tensitlne elec+
tromotoare. in mod practic apara
doar tensiunea de zgomot, dato+
structurii benzii magnetice,
de valoare foarte redusA. Pentru
o demagnetizare este
necesar ca descresterea amplilu+
dinii cimpului magnetic demag-
netizant din intrelier fie cII
mai curba a
punctelor ce amplitu-
dinile cimpului magnetic variabil
avind lorma unul clopot. In acest
fel se impune ca variatia amplilu+
dinil unui maximum al cimpului
magnelic variabil nu trebuie
depaseasca 1% din amplitudinea
unui punct maxim vecin . .In li-
gura 3 este prezentat modul de
variatie a cimpului magnetic al-
ternativ, care generea,za sterge-
rea benzii magnetice. In cazul in
care conditia de amplitudine a
maximalor cimpului magnetic al-
ternati v de stergere nu se pas-
Ireaza. stergerea benzii magne-
tice nu se face complet, iar
aceasta cu
o oarecare inductie
Conditia de descrestere a
amplitudinii cmpului magnetic
ALMANAH "TEHNIUM
M
1990
demagnelizant din intre'ierul ca-
pului magnetic de este
de indeplinit frecventa
proprie a cimpului este
Practic se o frec-
in intervalul
50-;-100 kHz.
INREGISTRAREA
Magnetizarea benzii magnetice
se poate face in 3 moduri ,
anume transversal, lateral lon-
gitudinal. Magnetizarea
se obtine piesele polare
ale capului de inregislrare de o
parte de a marginilor
benzii magnetice (fig. 4t)). Mag+
netizarea apare
atunci cind piesele polare ale ca+
pului de Inregistrare sint
una in prelungirea celeilalte,
printre ele trecind banda magne-
(fig. 4&). Cel mai simplu
eficient mod de magnetizare al
benzjj magnetice este magneti-
zarea (fig. 5). Acest
tip de magnetizare se poate rea-
liza cu un cap de inregistrare to-
roidal cu intrefier, cu
piese polare sau cu o sin-
In toale cele
Fig. S' Magnelizarea longlludlnala
HI-FI
trei cazuri se Si aparilia
unor cimpuri magnetice Irans
versate, mai ales inspre marginile
intrefierului (fig. 5) . In locul unde
liniile magnetice de ale flu-
xului magnetic intra ies din in-
treUer (muchiile acestuia),
componenta a cim-
pului magnetic esle maxima. iar
n mijlocul intrelierului apare o
magneltzare
n leno-
menele ma9nelice referitoare la
capul de Inregistrare loroidal
(fig. 6), se liniile flu-
xului ma9nelic incep in
zona inlrelierului chiar inainte de
muchiile acestuia. Astlel, lungi-
mea a circuilu-
lui magnetic din intrelier esle
lotdeauna mai mare decil lungi-
mea a intrelierului. Acliu-
nea componentei transversale a
cimpului magnetic destinat mag-
netlzarii benzii magnetice este
deosebit de inregis-

efecte:
- transversal
Inlr-o direclie particu-
lele magnetice ale benzii magne-
tice, energia matiln&-
a
- repartilla cimpului
magnetic din intrelier, care pen-
tru realizarea unm bune inregis-
trebuie rapid spre
marginile intrefierulul .
Datorita acestor considerente,
componenta a cim-
pului magnetic destinat inregis-
trebuie fie cit mai re-
5-a constatat
esle cu atit
mai mare cu cit intrelierul capu
lui de inregistrare este mai in
gust. Acest fapt constituie. toto-
o la ster-
gerea benzilor magnetice inre-
gistrate supramodulat, cu ajuto-
63
,
-,

, , 4
HI-FI
"'
, . ,,-
o
t'i< '
;/
banda mllgne.,ca
]_O'JI
: ap magnel1e toro.dlll
/
hF _ intre"e. h'l e ,
- inlref,e. ele<;hv
,
{
// -
v I
o
"
6 Ci." m,
ruj capulUI obisnUI! de sl:tgere
Acest caz esle inti ln. ' frecvent
in pracllca AlunCI cind banda
magnellca este magneti zata prea
puternic. deCI in cazul supramo-
dul atiei . apar e pe magneli-
zarea lranSllersalil o magnel l-
zare deosebit de
puternica fata de cazul normal
In moment ul i n care se reali -
zeaza ben'2ii magne-
lIce. deoarece caput de
are un int relier mult mai mare
decit capul de nregistrar e. ac\u-
nea de (de magnel izare)
se mani fest a numai asupra com-
ponent ei longi tudinale a cmpu-
l ui magnetic remanenl Acti unea
capul ui magnehc de-
\li ne msul i ci ent il penl ru
r ea t o t al a a compone n t ei
tr ansllersal e Cimpul de
infl uenteaza ac east a compo-
numai in punctele unde l i-
nii le de ' orl a ale fl ul(ul ui magne-
tic de ies di n nlrelier .
per pendicular pe supr a'ata mie-
zului magneti c. iar ;n aceste
locuri el are o \lal oare redusa. In-
suliclent a unei to-
tale. Rezult at ul final este rami-
nerea benzii magnetice. dupa
cu o mo.gnet,zare tr ans-
...ersala Deoar(:(' capul (le re-
dare are o construct.e foarte
Cu cea a capul u'
de nregist r are (unele magneto-
Ioane l olosesc cap pen-
I ru inregist rare r edar e) in mo-
mentul redar ii se pre.a inf ormal,a
sonora de pe banda. ntruct lal i-
mea int reherul uo reparl ' li a
cimpului magnetIC sint loart e
asem::matoare. O bandl magne-
tica inregistrata supramodul at se
poate complet folosi nd
numai un c imo magnet'c de
gere foar te putern,c cu cum-
ponante mul ti ple. al it t ranSlI6f -
!'iate. cit lo ngl t ud.nal e Se
poate folos. o bobina de
al imentat a de la releaua de Cu
64
V longnud,n",
I
H lrans""rsal
---
,,,'2..,,,,,,
renI alternat l\l C,mpul magnet,c
de d,spers,e. puterni C s' indrep-
tat in t oate d"(:lllle. reahzeaza
acl l unea de stergere totala Un
alt ' actor care Impli ca reparll \. a
cimpul UI magnetic in inlrehcrul
capul UI de inregisl rar e este per -
meablhtatea magneti ca a benZI i
magnehce comparatl \l CU cea a
capul ui magnehC. Daca permea-
bil itatea benzii nu este mare in
r aport cu cea a capUl ui magne-
t ic. li nii le lJu)(ul ui magnetic. ur-
mind un drum de rcl uctanta mi -
nima. par asesc intr eli er ul CU
mult inainte de locul f izic al
acestuia. Apare ef:ctul de largire
a int reli er ului efec-
till . cumul at cu un cimp magne-
ti C cu componenta
mare. Ac:st l apt est e deosebit
de la inregistrar ea sem'
nalelor audio cu IreCllent ii mare.
i n cazul unei per m:ab,li t a\i re
duse 1.1 benzii magnetic:. l ini ile
de ale fl u)(ului magnetic pa-
r asesc . intrel ierul chi ar n zona
l ui l i zi ca. iar inregistrarea benziI
magnehce se Tace intr-un mod
eficient . De a,ci rezuUii ca banda
r
I
/.
iZ'
magnetica I rt:OU'f: alba o per -
meabi l' I ate magnehca relal'v ,e-
dusa penlrt' efecl ua'ea n -
legist rar. d. calitate
'"
ceea
"
prIVeste Irecventel e ,nalte
NREGI STRAREA BENZII
MAGNETICE
O banda ,,,,egls-
Irata C:.I un semnal smusoidal se
poate considera
"
hind com-
pusa dint r -o sene de miC, mag-
net i elemenlari a caror lungime
este egala cu Jumatale don 1I.:n91.-
mea de unda II semnalului inre
gislrat 71 {I,!;! Acesti mag-
net l t rebUie sa prOduca. II! mo-
mentul t recerII plin fala capului
de redare. o hmsiune eleCTromo-
toare care trebul& sa he ,dentlca
din pur.c! de \ledet e al modul ui
de lIarla\le Cu cea a semnatul ui
el ec'''c inregist raT In'l,al.
lucru se produce in cazul inre-
gist rarII semnal ul UI audIO ,<u O
lurma de unda comple)(a Inre-
gistrarea unui s&mnal de audio-
Irecllenta s: poate :fecTua in 3
mOduri . anume inregi st rarea
Iar a premagnetizare (pol arizare).
inregistrarea cu pr:magnetizare
de curent conti nuu inregistra-
rea cu premagnet izare de inalt '.!

S,slemut de polarizaTe cal e fo-
curentul alternat ill de
i nalt a f reCllenla permit e obli ne-
rea unei di namici de cca 60 dB.
un raporl semnallzgomot de \l a-
l oare asemaniitoare un zgOmot
de ' ond mi nim in pauze. Toto-
procentul tol al de di stor-
siuni THD scade sub 1% astlel
incit inregistrarea semnalul ui au-
dio util refl ect a. practi c. intocmai
semnalul audiO orig,nal . in mo-
ALMANAH .. TEHNIU,,"," 1990

- ..
Fig, 8: nreg,strarea ClI potat 'zare de inatlii trec .. enl"
Oet erm,narea
mentul Pentru a i n-
lelegBfea fenomenelor care au
loc l a inregistrarea cu polariza-
rea de curenl alternativ. se l ac
inilial citeva ipoteze si mplifica-
toare, ulterior aducindu-se co-
recliile necesare. Inilial se presu-
pune ca l orma repartiliei cimpu-
lui magnetic i n infretier este
dreptunghiulara, ded de
la zero la H_ . pe o
foarte pastreaza valoa-
rea H.... pe
mea .,treli Bl"ului apoi revine ta
zero pe o la fel de
scurta prin capul de inre-
gislrare numai curentul
da polarizare. a
se n Afara speclrului
sonor (60 ';'" 100 kHz) a
amplitudine este mai mi ca decit
a curentului de (deci nu
se atinge saluralia). alunci pe
banda se inregi s-
acest semnal ultrasonor.
Inregistrarea este distorsionata
neliniarit al;i caracteristi-
cii B ...... '" f{H), isr magnetizarea
B ... _ este caracleri-
prezenta armonicii e
treia. din zona in-
trelierului. fenomenului
de demagnetizare, care se mani-
cu atit mai puternic cu cit
ALMANAH H TEHNIUM" 1990
Alm. Ichnillm 19'911 5
semnalului inregistrat
este mai mare, semnalele inre-
gistrate sint atenuate. i n momen-
luI redari i apare fenomenul de
a i ntrelierului , care se
manilestil mei intens la frecven-
inalt e. Astfel se creeaza o
alenuare a semnalului de
pOlari zere inregistrat .
faptului amplilicatorul de r e-
dare este construit astfel incit
l ucreze numai in banda de au-
ca rezultat final se
obti ne 'O atenuare
a semnalului ullrasonor inregis-
Irat. Practi c se obline o tensi une
de valoare foarte compa-
cu nivelul zgomotului de
fond, care nu se poate percepe
de catre organul auditiv uman.
situalia in care la
bornele capului de inregislrare
se curentul de polar i-
zare cu un curent alternativ de
situata in banda audio
(nsumare nu modul alie, deoa-
rece se presupune o caract9fis-
a elementului de n-
sumat) . Valoarea inst antanee a
curen'tului de ob-
tinut pri n nsumarea celor doi
este cu media arit-
a valorilor inst antanee ale
curbei lAI" "" {i, -t
I
Caracteristica rezultata nu
est e de de si -
metrie a celor doi curer.li ,
iar cele douA curbe
sint in la
distantA una de ceal alta. Cei
00' curenti de frecvenle diferite
se pot separa relativ (cu
aj utorul unui tiltru Irece-jos) . In
cazul in care insumarea celor doi
curenli se l ace pe o ne-
a caracteristicii de func-
lionare, semnalul total are trei
componente principale; semnal ul
original de frecventa, sem-
nalul 1. t f. semnalul di -
I.- f . In acest caz,
r area component ei de audiolrec-
.. se poate face numai cu
ajutorul unui element neliniar
(un deteclor. discriminator etc.).
Se observa inalta frecvenl a
este in si-
de absciselor.
Alimentind capul de inregistrale
cu un curent oblinut din combi-
narea curentului de audiofrec-
vanIA cu cel de frecvenlA
la o de deplasare a benzi ,
magnetice destul de mare. cu-
r entul de audiofrecvenl se
poate considera conhnuu n tim-
pul in care o particulA elemen-
a benzii magnetice trece
, rin fala intrelierului capului de
inregistrare. Pe band se nregis-
treaza ambele frecvenle. Dal or:t
alurii caracteristicii de hansler
dinamice B .... '" I(H), curentul
de este di storsi o-
nal (ca in cazul n care se n-
registreaza doar curentul de po-
l arizare). Curentul de audioffec-
suprapus este nedis-
torsionat, deoarece valorile de
virf ale semnalului tolal se sit u-
eaza pe porliunile lini are ale ca-
r acteristi cii de transfer . Valoarea
inslantanee a inducliei magne-
tice remanente de audiolrec-
se din semi-
suma valorilo, instantanee ale
caracteristicii totale (fig. 8).
anume B '" (B., -tB., ) /2.
curentul de polarizare de
asimet ni
prezenlei armonici i a
doua, deci ere o compo-
de curent con tinu u .
aceasta se pe
induce in capul de re-
dare. neomogeni l al i i
benzii , un zgomot pulerni c.
acestui f apt este de
doril ca prezenla componer,tei
de curent continuu fie elim,-
complet de la bornele capu-
lui ma9neli c de nregi strare. se
observa inregistrarea cu pola-
rizare de f ace ca
65
pe banda fie prac-
tC inregistrate semnale, si
anume semnal ul de Budiol rec-
venta Si semnal ul de frecvenla
ioalla. Acesta insi!i nu se poate
auzi, deoar ece eSle siluat in
banda de frecvenle ultrasonore
(50 .;.. 100 kHz). laplului
cii ampli tudinea l ui este de 2 + 3
ori mai mar e decit ampl itudinea
semnalului de audi ol recvenlll , el
. r putea produce distorsi uni ne-
liniste in momentul ampt iUcli r ii
semnelul ui audio util de
amplifiealorul de
acestui f apt est e absolut
necesar se monteze un l i llru
trece-jos, coneelat capul
de r edare. penlr u at enuarea
semnalul ui de inalti.
Se 'aptul pentru ' ie-
care curenl de polarizare de
inalti car. un
cimp magnetic de amplitudi ne
se poale construi o caracte-
de transf er B .... " f(H .. ,),
pentru H,r" constant.
Constructi e di agramei din Ii-
gura 9 se pe faptul cA
secliunea cimpul ui magnetic de
H"T are ca reZul-
t at mutarea punct elor mijlocii ale
sinusoidei reprezentind polafza-
rea de audio' reevenl a. Ia dreapta
$i la stinga. pe caract eristica de
B_" ' (H).
In figura 10 sint reprezentate
di fer it e caracter istici B..r-f (H .. ,1
pentru di fer ite valori ale cimr:,ui
magnetic de frecvenl , HIt--
Se pentru H'T " O
diagrama ca-
ract er istic:8' de transl er
B", .. " I (HI. care dist or-
siunile neliniare maxime. Pe
surii ce amplitudinea cim-
pului magnetic de polari zare H'T,
se observa ca va porl iu-
nea a diagramel or =

I
I
66
, .. .... -
...
8 ..
._-.. -
' .. 8::..--..
s
\
f"'- " .
, . '" "= I

fog. 9 ... ea cu OQI_izar e de inall" 'rllC\len,a
Determinarea BRAI' I(HAI'
H,, > H..., .
I(H
M
) . Pentru o valoare
8 cimpului magneti c H ... porl iu-
nea esl e deci in
acest caz se pot inregistra sem-
nale audi o cu amplitudi ne mar e.
l ra di stor siuni tot Odat A. pre-
zentind un raport Semnal /zgomot
maxim.
Alegerea punct ului de l uncli o-
nare opti m este. in deo-
sebit de dilidli. deoarece, in
alara considerent el Of men1ionate
ant erior. variali a cur entului de
pOlarizare i l/" influenteaza si al l l
l actori in afara de THD. ca de
ex empl u zgomotul . banda de
Irecvenl e el ectul de
copiere a benzII el c. Un aII ' ac-
tor important il constit ui e frec-
venla curentului de polarizare.
Pentru ca
ter ist lcii '" flH) sA
reascA precis semnal ul de frec-
din
banda de audiolrecveni a car e se
... __ .
-::;-;:::::::.' .. _ .. .,..? M. ___
" ..
a fi inregiSlra!. este ne-
cesar ca !recvenla curentului de
pol arizare i II sA fie cit mai mare.
Ea nu poate lua 10IuSi val or i prea
mar i f aptul ui ca pierde-
r il e in capul magnetic de inregis-
trare cresc o cu mri r ea
curentul ui de polari -
zate i'T.
REDAREA
Penlru redarea semnalului in-
registrat pe banda magnetica.
aceasta se pri n l ala
capului de redare, Obl igal oriu cu
aceeasi vi tezA cu cat e a fost tre-
prin l al a capul ui de inregi s-
trare i n momentul inregi st rari i .
Var ialii l e inducl iei remanente
B ...... genBf8az8 variali; ale lIullu-
lui magnet ic ce se inchide prin
banda capul de ra-
dare. intrelier ul capului magnetic
de r edar e este constructiv mai
mic decit cel al capului de inre-
gistrare. In momentul in-
Irelierul liniile de ale
fluxul ui magnetic sa se inchi da
prin miezul magneti c al capului
de redare. deoarece rel uct anl a
acestuia est e cu citeva or di ne de
mai decit reluc-
tanl a a aerului
a benzII magnetice. Prin con-
strucl i a capului de redare. acesta
t rebui e sa asigure fideli t atea
semnal elor deter minate de in-
remanenl a a benzii mag-
netice B, .. ,. In caz conlrar. Ia re-
dare apar distorsiuni de frec-
venla de neliniaritale foarte dl -
ticil de inltur at prin acliOnatea
asupr a electrice a amplill -
catowl ui de audi ol recvenlA. I
ALMANAH TEHNIU .... 1910
AMPLASAREA
MICROFOANELOR
arie mai decit moderele
unidi recl ionale (cardioide). Mo-
delel e omnidireclionale (sau
nondireclionale) de
asemenea. un spatiu larg. Pe de
parl e. o de
in echilibrarea instrumentelor o
consliluie grupa al amurilor
. Aceste instrumenl e genereaza
sunete pe o mai de-
cit aUe instr umente. trom
petele sini indreptate direct spre
microfon. riscul ca ele sa
'ie captate prea puternic in ra-
pOli cu alte grupe de instru-
mente: daci ele sint indreptate
spre un punct prea
pot pierde intreaga De
altfeL fiecare are un nivel
propriu al reverberaliei .
inregistriiril e in di rect - mai
personale. mai vii adevArate -
olera amatorilor incontestabile
avantaje de originalitate. lapl ce
permi te conslituirea unei auten-
tice arhive sonore. l aii, in conti-
nuare, citeva sfal uri, indicalii ge-
nerale reguli ce pol li adop-
tate, Interpretate de amato-
rii de inregistrAri in direct. Spe-
vor oleri solulii
practice pentru numeroase pro-
bleme ce se pot intilni in prac-
tica inregistrarilor in direct.
Microfonul. O inregistrare de
calitate soliciHi tiresc uti lizarea
unor microfoane de cal i l ale.
Pentru real izarea inregistrarilor
cu orchestrA. cor sau muzica de
este necesar un micrO"-
fon care poale asigura un
puns in
Altlel spus, microfOnul trebuie
c!!pteze sunetel e cele mai va-
ri ale. cele mai bogate. Niciodata
un microfon de cal i l ale nu este
prea scump pentru a obtine inre-
de bunA calitale. Probl e-
mel e specifice de amplasare a
microfoanelor pot ocupa spaliul
tipoprafic al unui inlreg VOl um.
in rinduril e de mai jos vel i
citeva sugestii uiile ce POl COn-
sl itui baza unei de
cal itate.
Datele problemelor ce se pun
in l ala amat orului se pe
corpul SOnor spaliul in care
acesta se
Ceea ce distinge o inre-
gistrare echilibrul in-
tre instrumente cintareli . intre
z9'Jmotul de fond
al in care se in-
registrarea.
Presupunind un grup de
executanti este in sine echilibrat.
prima nu este
Tehnica in sus-
pendarea microf oanel or intr-o
pozilie destut de inalta (lig. 1)
asllel ca elCecutanli; din primul
rind nu acopere pe cei din
rindul din spate ca tOli fie
la o aprOlCimativ egala
de microfon. Scopul nostru este
oblinerea unei reproduceri
6lcacle. a distribuliei so-
ALMANAH RTEHNIUM" 1990
C . STANCIU
nore i n spali u. inr egist rarea tr e-
buind furnizeze percepl ia
a rel iefului sonor.
Pentru aceasta trebuie si ne
din metodele compl exe
folosile in studiouri le profesio-
nale. Echilibrul intre instrumen-
tele muzicale poale fi modificat
prin vari alia distanielOf relative
in raport cu microfoanel e; rapor -
tul sunetelor directe cu cete re-
flect ate depinde de distanla mi-
crofonului de sursa de
sunet perel ii
Microfoanele bidireclionale au
un cimp de acl iune in spatiu ,.in
(fi g. 2). Ele trebuie plasate
mai in spate cenlru a acoperi o
Mcrofoll
PerspecllvA " reverberalte.
Cind echilibrul compartimentelor
sonore este obli nut. trebuie
tat un echilibru intre perspectiva
apropiata cea indepl"tata. Cu
cit microfonul e mai aproape de
elCecul ant. cu alt mai clara
mai va ' i inregistrarea.
pe de parle, in
1
frect'en/t joaY 00 60" 3(f
, I

/1
' =,
2


Diagramele pentru di f erite tipuri de
mlc.ofoane. '
67
Plasarea micrOfoanelor la inall ime permite redu-
cerea de nivel sonor.
permit mai mult un
al']lestec bun al sunetelor pro-
duse de grupele de
dind o senzatie mai a
dimensiuni lor sal i i de concert
(fig. 3).
Se poate lucrs la o
msi mare in stereofonie decit in
monofonie. puterea de a
sunetelor fiind mai mare. in con-
secinla, inregist rarile stereofo-
nice in cazul unei rever berali l
mari devin mai dislinCl e decit
monOfonice.
Uneori amatorul mai
degraba captarea disl incta a su-
netelor apropiale: alteori el caut a
efectele de O rever-
va da inregis-
un reli ef sonor fiindca su-
net el e reflect at e suplimentar
compun o tren a sonor a care
sunetelor utile.
Insleleliile de inregistrare rever-
barante pOl li utili zate doar le
lente. Energia inaltei Irec-
vente se pier de mei cu dis-
tanta (cind se com-
par ti mente departate de axul mi-
crolonului) decit energia cu Irec-
venla mai joasA.
Pent ru unui cor
nlr-un spat i u puternic reverbe-
rant se pot lolosi trei micro-
Ioane. Cete doua microloane
principale (omnidirec\i onalej se
plaseaza la 4 m inal l ime. fiecare
sltual la o de 2.5 m de
axa cenlrala si de locul dirijoru-
l ui. AI trei l ea (model cardioid) se
in spatele dirij or ul ui. Ia
mijloc. Ia inllimea ultimul ui rind
de cor i sti . Daca nu aveli inst alalli
soecial e pent ru plasarea micro-
foanel or. puteli confectiona su-
6.
porturile loloslnd pe cele de
un lampadar cu de tubu"
filet ate cu 0 16 mm, care pot
lor me un supor t ar ti cul at. De
asemenea. microfoanele pot "
agatate de un fir de nail on. care
are avantajul soli di l alii si faptulUI
4
5
este aproape invizibil . De ase-
menea. cablul de cu
magnetofonul nu trebuie de-
4.5 - 5 m. Pest e
aceasta lungime zgomotele devin
jenante nu se mi-
crol oane cu joasa
Iransfor mator.
Pent ru inregist rar ea unui reci -
tal se pot folOSI microfoane
cardioide la o de 1.5 m
intre ele, in l a1a solistul ui. De
asemenea. se poate monta un
micro Ion de tip cardioid-conden-
sator deasupra solislul ui. O
amplasare pentru un
solist este asemanatoare aceleia
di n "gurii 4 . unde un cinta reI se
la pian. In ' unclle
de cel e trei pozi lii mentionata se
poale accenlua vocea sau instru-
mentul .
n figura 5 est e reprezentat
schematic un cor mi xt de 50 de
persoane, ocupind o
de 5.50 x 2.50 m, cintind intr -o
unde timpul de reverberalie
este lung. Trebuie adaugat faptut
inregistrarea nu poate pro-
duce mar; dilicultli , liecare cin-
producind aproxi mativ ace-
Iasi volum sonor.
ALMANAH ,.TEHNIUM
M
1990
S-a ncercai mai inlii instalarea
a douil micrOfoane directi ve di-
namice de tip MD421 la o dis-
180la de 2 m in fa18 primul ui rind
de Ele sint indreptate
spre aripile e:derioare ale an-
sambJului vocal cu un unghi de
deschidere de 105
0
Intre primul
ulti mul rind de dife-
renta nivelului sonor \/8 li mei
mare de 8 dB. Echilibrul ntre
\loci nu este iar re-
(
I
Sm.
50
1
Echilibrarea sunet ului prin uti l izarea
per echi lor de microfoane.
MEMDRATOR
HI-FI
verberalia este prea neob-
linindu-se un echilibru ntre su-
nalele directe cele relleclale
in figura 6 este o
dispunere 8 micrOfoanelor me-
ofere un echil i bru adec-
vat nl re voci ateClul de am-
Situarea microfoanelor la
o inallime de 5 m ra-
por tul ntre primul
ultimul rind al raporlul
presiunii sonore ejungind el la
val oarea dorit a de 1:1,4 (3 dB),
TOl u$i, mai exisla primejdia ca
inregistrarea sa l ie insufiCient de
nuanlala, rever beralia l ii nd prea
Solulia este
in li gura , 7; s-au ma; inst alat
doua microloane suplimentare la
10- 15 m de cor pen-
tru oblinerea unei inregistrari de
calitat e, Cu ajutorul unor
suporturi tel escopice regl abile
dilicullatea microloane-
lor la poale li

JlP(U! de microfon
In figura 2 asl e o
di agrama de directivitate pentr u
trei tipuri de microfoane. Primul
lip, la
joase sensi -
bilitate pentru toate
diagr ama sa este deci circulara_
la nalte, dia-
grama tinde devina
Microfonul bidi recli onal
prezint a o sensibil itate
grafic print r -un a culcat, avind o
sensi bi lit ate maxima la sunetele
ce vin din fal a di n spate. MI -
crofonul uni di recti onal . numit si
cardioid (din cauza diagrame.
sale in de inima), are o
sensibilitate maxima la sunetele
ce provin di n lala, sensi bl il alea
sa fi ind aproape nuia l a celel alle
sunete. Acest tip de microfon
este cel ma; eficace.
CDS 451 HE
2 PORTI SAU _ cu 2 .. 2 tNTR.l.RI
DUAL 2_ W IDE
AND-OR_INVERT GA TES
CDS 451 HEM v"
"
N.U. N.U. m
"
>Y
CI 58

, ..



... .. ...
' " I
.-
..
,.
'" " '"
1Y GNO
ALMANAH 1990
69
HI-FI
ADAPTOR
o modernizare ce se poate
aduce cu succes unui VU-met r u
cu LED-uri de tip bar a este
aceea de 8-1 lace Ia
alegere. nivelul semnal ul ui atit in
modul cit in modul
puncl. Deoarece pentru realiza-
rea unor astfel de VU-metre sint
necesare ci rcuite integrate spe-
ciali zate. modernizarea unui
VU-mel r u deja hslenl este bine
venita. Ci rcuitul adaptor tr ebuie
sa indepl ineasca condi\li l e din
tabelul de " care:
A _ starea logici a ca-
nalul ui de nivel nomi osl :
B- starea logi ca a cana-
l ului de nivel i mediat superior ni -
velului nominal ;
K - starea logica a etectrodu-
lui de
Conf orm label ul ui de adevar
(tab 1). adaptor ul va real i za
funq,a 1", 8<:)K A
incen;ind mal multe variante
am ajuns l a varianta care nece-
cele mai puii ne piese (Iig. t I
Se lace numai
pentru nivelul logiC .. 0" al lunc-
l iei I dioda LED este
Drodele 01 02 sint de ti P
tN4t46, tN4001 sau ori ce j onc-
liune de Iranzisl or.
Acest li p de adaptor se poate
mont a pe orice tip de VU-metru
ce are conect ate d,odete LED CII
anodul la sursa de aliment are.
Am ales un VU-melru care asi -
gura bune de redare
a IIMia1iei t ensiunii de intrare pe
care am aplicat adapt orul descfl s
mai sus {fi g. 21. Tranzi stoarele
T3. T5. T7. Tl1. Tt3. Tl 5. T17
impreuna cu piesele
aferente adaptorul
VU-metfut dotat cu acest
adaptor poat e l i programat in
mai multe moduri in (unctie de
necesitati :
al indicator de tip bara sau
punct la alegere:
b) pentru un nivel mai mic de
O d8. indicator ti p bara. iat pen_
tru un nillel mai mare de O d8
indicator t ip punct:
ci pentru un nivel mai mic de
O d8 indicator lip punct i ar pen-
tru un nivel mai mare de O d8
indi cator tip bat a.
Pentru a putea programa
VU-metrul ca la nunctul a. se va
70
-P
Ing. TUDOR MARIAN
utiliza adaptorul complet 1010-
sind doar un comutator de P' O-
gramare.
TAB 1
A B K LED
1 1
li<
STINS
D 1
'"
APRINS
D D 1 APRINS
O D D STJNS
Cei care nu dispun de multe
piese pot real iza programMea
conlorm punct ul ui C
reducind in mod corespunzator
modul elor adaptor. Iar
din modulele ramase. se re-
nunla la comutatorul ele progra-
male se va renunla Si l a diodele
D1 si D2. dioda D t tiind
LED II
'''l
o,
B
o,
"* - INDIFERENT DE STAREA
A
DATE
.".
.,

::;,
.o
'<>


"' l
."
u
1
,

"'"
."
.<,n " ."
"
'"

."
" "
."
'.
,
Jb

,
."
'"
.:.
' "
]o.
, ,
,
,
, , , ,
,
,
,
, , ,
, , , ,
, , ,
, , ,
,
, , , ,
,
;
, ,
,
'" '
, ,
I

f.
,
,
, ,
';1-
, I
'" V "

,
]o.
,.
'"
I
"
, SAa';'
..
..

2
'.
l C1
=

,
ALMANAH .. 1990
I
cu T
Acest sistem in
laza motoarele e lectrice de cu-
reni continuu din aparatura au-
dio de calit ate. Se oblin astfe l
lI uctuatii de roia tie de or i
mai mici decit la sistemele ser-
vo:anatogice. _
Intreg ansambl ul esle o bucl a
PLL Motorul CU lahogeneratoru!
oscilatoru! comandat
in tensi une. oscil atorul cu Cl,Iarl
esle un semnal de reler inla, de-
tectorul de cu arn-
phl l(;at oarele catarea
pe faz a 8 mOlorului pe Irecvenla
polol
Pe 8JoCui mOlorului se o
cu opt decupaje de ace-
lungime ca cele opt
,amasa pe disc care Obturead
un lascicul de dintre un
LED un IOlotranzistor.
se di n de al u-
miniu intre 0.2 - 0.5 mm,
cu diametrul da 45 mm se
negru-mat sau se tr a-
chimic

Comp8ratorul CPl este un
convertor de nivel ; din P2 se sta-
punctut de func1i onare
pentru un semnal dreptunghiular
Pentru a put ea prog r ama
VU-metrul in loale cele trei mo-
duri , se va reatiza integral adap-
torul ca in li gura 2.
Pentru cei care de-abia in-
cearca realizarea unui astfel de
FEUX FETCHE
nedefecluos in punctul A. Com-
paralOrul CP2 este un oscilator
cu cuar t de frecventa 2" Hz, re-
cuperat din' ceasur ile electronice;
n continuare se afla divi-
zoare cu 10 inseriale care divi-
zeaza de l a 32766 Hz la 327,66
Hz, astfel se obti ne frecventa
et alon cu un lactor de umplere
50%. Circuitul E565 este ulil izat
ca del eclor de amplifica-
tOr; in cont inuare ampl i ficalorul
operalional A741 care
eroarea de (obtinul a nlre
pi nii 6 7 de la E565) , apoi un
circui t de ajustare un ampli fi-
cator in curent care are ca sar -
electrOmotorul de curent
continuu cu perii. Penlru sl abili -
zatorul de tensiune de 5 V s-au
folosit doua tranzistoare n serie
pentru disipatiei ter -
mi ce. Dioda in antiparalel pe
motor tensiunil e au-
toinduse.
PUNERE iN
REGLAJE
Se ntrerupe ci rcuitul inlre A
B, se se
cu ajutorul osci l oscopul ui di n P2
(50%); tOt cu oscil oscOpul se ve-
rifica oscilat orul cu cuart $i divi-
tip de VU-melru snt recoman-
date testarea inslrumenlului
adaptor reglarea lui. Adapt orul
se va conecl a ce pri mele
operatii au pe deplin.
-FI
zoarel e Cu alulorul Iu, L2. care
se monl eaza d,ametral opus cu
LI . se viteza li ber a d,n
Pl . astfel ca dea impresia ca
. .st a"_
stroboscopui L2 nu func-
se val oarea
rezistentei de 9. 1 kll din baza
tr anzistorul ui ec 177. se pune
eventual un potentiometru semi-
reglabi l in locul celor doua rezis-
tenle din baza_ Se inchide cir cui-
tul intre A e trebuie se
observe cu aj utorul stroooscopu-
l ui L2 . .sta' in continu-
are. dar mult mai .. Valoril e
componentel or C6. Al1. Cl se
tatoneaza in l unctie de inertia
vetantului. C6 ::: 10 le Cl. Cl "
1- 4.7 I'F/l0 V Al1 intre 270 II
1 k II. DiOda Zener PL2V7 se
alege in functi e de motor astfel
incit cursorul lui Pl tie la 213 1
de masa (aproleimativ) . Turatia
mot orului va f i 40.96 rotls sis
temui se pentru
pick-up- uri casel of oane cu an-
trenare prin curea de transmisie
BIBLIOGRAFIE:
"Circuite integrate analogice".
Catal og IPAS.
Emil Simion $.a. . " Montaje
electroni ce cu circuite integrale
analogic". Editura .. Dacia', 1966
C. C. COnstanti
nescu, pentru elec
voi . III, Editura Tehnica.
1987.
LISTA DE MATERIALE:
I H - transtormator de ,es,r('
de la radlOrecept 01.l rele .. MiI
m8la" , ,.Albatros"";
PI - pOl enl, ornetr u 100 Il
bob,nal ; ROI - 6.8 k!!; A02 -
15011: R03 - 56 !! ; RI - 33 k!l '
R2 - 301 n; A3 - 300 li; R4 ....:
169 II : R5 - 160 Il; R6 - 160 Il;
A7 - 130 II ; R8 - 100 U; A9 -
75 n: AlO - 130 O; AI I + R19 -
2. 2 kll ; R20 -. A29 - 750 !!: AlO
; R37 - 5, 1 kll ; A38 A44 - 1,2
kll ; D t + D I O - LED: DOI , 011
. 026 - tN414B. t N4OQ1; TI .
T2, T4, T6. T8, TlO, TI 2. Tt4.
T16. Tl8 - SC108; T3, T5, T7,
T9, TII , Tl3, TI 5, Tl7 - TUN.
Tl9 - BC251. BC252.
BIBLIOGRAFIE:
Colecli a revislei .. Tehnium"
ALMANAH 1990 7f
HI-FI
. ,

1"
.'g
..
k ;:;

"

4

ro

c

.....-j
-

m

..
'"
Vo .....


4
'"
o

>-
.,
:s-
.. ,


!-cr
'"

_ o
;;'

..
""

6-
I "'1
",.
)" lL


,3
..
'" '"
-

)f<J,
T
,:r,
1- ,
"
"-

>-
\\\ -
m

-'
12
4
-
v'l{' --ct c
';0.0
cOrO)2:C;
%p-('1
'" .o . '"

-: +.: IGI rJ

<l.
:Sot CI;o
N
;;-y'" 3. -$ .. i$
t
_1-- ;;; .2
ro
\J=L ct:
=>
a
cA ...
b.
61 .,..-'
1
... in 1912 la Constanta.
pe un avion al aviatiei mi-
lit are romne. s-au
cele dintii experiente dIn
luma privind utilizarea
unui aparat de te' egralle
'ir ? Aparatura folo-
pentru legalura aer-
pamint a fost
de tehnicianul Serllidului
Maritim Roman Gualsv
Rothender.

d

::E
,c!I:\lI
o"

-
y
OI<.
.. " .... '"
()
,. o

" .... , '"

rY
,,fll
il
+l
4"
..
O

""
",di A;;,
'--'
-

'"
'"
In
ul
. n

,
10">

+

X
E
-
,,;;;;:.,
..
).<c
..
;,.

,.
">'
..
'\
d\
+
,

LJ,
"t.'
It:-'
T
, "' ,;
.,
li-:-<
"rlOl
1
,
,n,
, Zl
. .. prinlre apa-
f at ul ui de IiImat se nu-
lanterna (un
aparat de a de
senelor pe un ecran, pe
rete elc.), a crei desco-
perire a lost
succesiv lui Roger Bacon
(1214- 1294), Alhana
. Iu. Klf"che.- (1601- 1676)
Millei de Oaln
(1621- 1674)? Aparatul a
cunoscut o mare rspin
di re in Europa imediat
dupa francez
... unul di n principiile Ii -
zice cafe slau la baza artei
a este
descrisa de
ptofemeu in Tratatul de
de Luerettu in ce-
l ebre De nalufa rerum,
cartea a oi-a (Natura l u-
crurilor)?
... prima catepul -
de avion. C8re a f osl
l a 25 au-
gust 1929 la Pari s. esle in-
romn ului Anll. la-
, III
ei nu a losl
cind a devenit sin
gura posibililate de sal -
vare a echipa-
jelor avioanelor superso-
nice moderne.
... JuSea Verne a anliC-
pal in creati a sa liIerara
print re altele: videoca-
<"'l set olonul , aut omali l 8rea
...J uzinelor. radio uli -
G l ilarea pe indus-
i!. I rial a a ener giei solare?
j
ALMANAH " TEHNIUM" 1990
DE
1
5T
"
"1
r
_o'
'"
2
LMANAH .. TEHNIUM" 1990
ETI T R
AUREUAN MATEESCU
- -
H
'12
;18
1
I

...
h)un,.,.-
tu r"Jr'/
I
Magnetizarea permanenta a
capetelor magnetice (magneto-
Ion sau caselolon) apare in tim-
pul utilizarii aparaturU audio, in-
dilerent de precaullile luate
Timpul car e apare acest l e-
"omen. ca nivelul magnetizrn
remaneote depind de nalura ma-
terialului din care este
nat capul magnetic. Aparitia
acestui fenomen se
pr in nivelul ui frecvente-
l or inalte reproduse diminua-
rea dinamicii aparat ul ui
S-a observat ca magnet izarea
capetelor est e mull mai pronun-
la cele dm materiale dure.
cu rem8nenl mare. In aceasta
categorie se incadreaza capetele:
- Gx - cristal
- MII - melal (cobalt)

SendusHerilA:
- HPF:
- HEXALAM:
- per ma' Oy dur (lIP RECQ.
VAC) etc . deci in general cape-
tel e din sau alte materiale
dure edradure. La aceste ti -
puri. 100 ore
de l unctionare apare necesitil tea

La materIalel e mOI, de tIpul
permaloy moale. Ia care rema-
nenla este mica. mag
netizarea se o
mare de util izar e. De
multe ori . impul sur il e el ectri ce
care apar l a pornirea opr irea
aparatului ca-
pul ui pr in autoin-
ducl ie. anul area magnelizarii re-
manenle.
Pentru demagnetizarea capete-
lor magnetice, fi rmele
t oare pun in vinzare un acceso-
ri u : (iemagnel izatorul . construit .
de obicei , in doua variante '
- demagnetizatorul monopo-
Iar, o constructi e mai simpla. CII
el i cienta ceva mal redusa:
- demagnellzatorul cu pol i a'-
lernati vi .
in constructia se com-
pune dinlr-o bobina unul sau
doi pol i din material magnetic
moale ce constit ui e miezul bobi
nei . BObi na se de ta
r eteaua de cur ent alternatlY.
Apropierea poti lor demagnetiza-
tor ului . care un cimp
ma9netic puternic Si
sensul de 50 ori/se-
produce mag-
remanente a capul ui .
Con. truc1l a demagnellzatoru-
lui cu pol i alternatiyi este pre-
in figurile 1 2. Dimen-
siuni le constructive nu sint cri-
tice. Cei doi poli se din
11
0681. "wOlNHll M HYNWW1Y
' l(D dll U! sare
lew '!II!leUJa ll e !Iod rnlnJolez
-ilaveewap e Ilnw ealelP
leuo!lvaw ao 'a vnq aleunz
-al a leZ! l!I n al!nJISVOO ISOi
ne a Jeo leZnaveewap a laqWIf
esard
-eew aevlle JO" as nN
' UO " -E ap e ladaj as eileJadO
InJOI
-ezllavoewap ezealJedap as
I1dnp 'e ap ele le Jd
-ns ap ww S el
:l!\au6ew
ap a!doJde as ' ealaJ el
rnleJede 'n.onl 3p Inpow

ap a Uo I U!
aleod as nJ:lnl ap Inlod
' eluemols nJluad 'a JeZllaUoewap
rlJIVad :I'!wJal !nlnlVaweleJI aund
-ns as II IIJeu! I1Zeas!u!l as ' lC
10 '00 10 V!P as e!!l,
'C I!J
-noII WJOIVO:l leuose, a lsa Il1de:l
lIe ll1 la:l Je! ' ww ZO aJ!ds
009 l au!l uoo a:l eu!qoq
alsa de:l vn el ' ww OCZ Mlew
-pcoJde ap eaw!OVnl n:l 'a leow
lalo ap 11 !!1 O-JlU!P I1Sndwo:l
alsa a Je:l ' aJ!ielaw
e e ldwIs lew a ll :lnJlsuO:l o a Je
J810dOUOW InJOl8Z113u6ewa a
',av!qoq
eaJ!ll',!:lu!e Jdns !uallaJd e nJ!vad
ealaJ e l ap I1zeal:13uOOap as :III
"
"Y/ ar
,"
------
-4-
T
r-
- - .-

,
"

I
E
'"
-avoew ap luai
a s InJOleZ!lauoewap
01-9 I1dna 'aJelod a laSa!d n:l
aOVlle eli as nN ':lIlaveew
!nrnde:l elel U! ww I-S"O ap
I1 luels ,p o e l ,nln.aaliaJIU! !alUel
Inovnl U! a Je lod alasa!d \lqwrrd
as ' InJOleZllavoewap ealaJ e,
as ' 1U::Jn1 3p I"POW
' aw!soJe ww I-S'O
ap ap leJ1S vn nJ:lnl ap
JOl!Iod elel U! 'el!d
I1zeaJ:lnla ld as elsea:le
I.!dnO ap e!l!z
-od U! a lex!! U! alelod JOI
-asa!d a la lade:l :lnpOJ1V! as "PIP
Il(oda eUJeOI as aJe:l UI
I.!'WlOI sd!lIe -' :I!lSeld ' uwal 'aJ!i
-qns I.!lQel U!P as
' a unq a peol alellnZaJ lep e
------
':I! p eJd ' aJe:l ' l1polaw I.! ue O n.es
nl Jnl ap e lll zod UI Il(oda n:l eal ld
-II eJala Jd 'e'lI as a-1eZrp!Op nJlu3.:!
z emorl U!P JOl! lod !a,l!zod eaJ
-au!lqo U!
a Je lod a laSa!d I.!zealQwese as
' Iuale elOZ! eli as ww
a J! ds 009 L-OO" I
a Je aJe:l eUlqoq I1ln:laxa as
'e J:l nlaJd !ew JOII as
nu aJe:l ydnp '11" 1'11 101 a Jez!lau6ew
-ap nJ IVad zeoeJe !nun e Je:Jeii
ad alnulw OC-Ql ap dWII lode
:lSaZIPU! a s 3 Je iOd a laSa!d
:Iei as
!au!qoq ese:lJe:l n:l 'elvoUJaJd un
a:lel as 'UlI as I.! lnJ
-a:l eWJol el as al3s
-ard ww C ap eaw!sOJo n:l tlc
10 '00 10) aleow lalo ap e lqel
___ ..-.. ___ ___ ... --,.' , _.; .. __ '._ .'_'_., .. " __ _ ,
' (OQS s" NIOI l:t -I H a lall lleWJOV
V! n:l as-npu!Jpe:lu! alnu
-!Iqo a lalellnlaJ eW! Jd
e l ap ezeauo,l:lu ni In!elu0Vol
-lI\ SI 'I') e leJUII
au!q ' aun,sual ap
I1sms o el ap
as !! leZ"eaJ lew!Jdw!
[ejQe:l ap ad ealeluow
ap a lVrell!. nlJOleOllQO as
aJeJa':t
.( leJIS
-IIInw ',e luel n:l aJeOlesuapuoo

d!1 ap a JeOIS!ZaJ) alel!le:l

!ew ap a:l! Jpal3 a l uav
-odwo:l :lsasolOl as ' (':lla IOln!e l
-UQW ale !un, l:las I1nop
JOla:l e lodupell:l dn ap arleJno
-IIUO:l 'aw!soJo ww " wnw!u!w
ap ap naSeJI ap rap
_nq esd!ll vao Isa:le ap a!eluQW
JOvn e a Jel!leaJ ap a l!l neaJ aleOl
eleaJISl.!d as ' lewlJ dw!
ap elVe!Jell JOlewe !nlnJOI:l nJIS
-UO:l li!aJaOale el lesl.! l e-s ' n,dw!s
1I!lelaJ a lsa Inlllluow a:13Jeoao
8P o<; wnwlU!W ap pu,,1 a lev
-olleWJOIVr aleue:l I.!nop a la:l aJI
-U!P e!leJedas 'oaJalS e lUe! Jell V!
ezeaz!leaJ as In!eluoVol
-eJ lv! JalsueJl ap !!JIlsual:leJeJ
e alelpe!u!l o I!w40!1
-!W ell!I!:I ap) y:llW a lJeO,
ap I.! luepadw! o a lsa ,elauao !nl
-nluaweseldwe 'I.!po:l
-se:l d!l ap a ilemo!Juo:l O-JI U!
101 a leseldwe IU!S JOI InpU!J
e l a Je:l '" 1 El JOlaJeOISIZUBJI
InJOln!e n:l ' lezrl eaJ
luam:l ap JOleJauao un elVIZ
-aJdaJ JOllwa ad IOlnJOladaJ "eu!:I
-les '!nln!eluow eaJ! Sa! ap I,?le i
I! -'I!l IUI e a!leJedas I.!unq a peol
o au! lqo as rai lsa:le ui
dll a p lel uow un-JIUl -a leseldwe
IU!S zi I I a laJeOISrZVeJl
-lJ. InJOISllUeJI ap lel
-IleaJ a lsa sll-nudoJd JOll Wa ad
-JOI! Wa ad JOladaJJad
-ns Ind!1 ap !elvow un I.!luizaJd
-aJ I.!lIJasqo as ' em6!1
U! a lsa I.! luepadw! ap
N'O"t::I'O'W "W3 -BUl
InlnJOldepe e ewa4:lS
. ap epveq
Yleol U! ' aJlSaI-aJeJIU! JalsueJI
ap !p!ls!lapeJe:l e aunq !ew
11:1 IlellJelUII l<iun eaJeJlsed
levwas ' ap iasjns e a l nllps
--a! ap a luepadw! paun eaJeZ!leaJ
IU!S ' uodwel !e la a lavn
V! luam:l I!wnu '1.! luepadwI ap ,ni
-nJoldepe a ,e a le ll uasa
' a lepal eav iis !nl
Je! ' al!qe[! IOau IU!S !!In
Olpne Inl nleuwas e a lSIWSueJI
ap ral uepadw!
Jede aJe:l el a '!JapJald ',al 1S<J:le
UI -esnpaJ aJeOlell ap ap
o a lu rlaJd I1S 'Ieu'was
ap esms e:l le:llpUI alsa ' -:l la Iil
-I.!Jls!6aJu! IndO:lS ii!
e l I.!luall:laJIOlpne ap leu
-was !nun ealal' WSUeJI nJ1V;)d

I J "IH
I FI
+ ISV
RS
n

.(le
R"
e<-
,
'"

4'i'F
CI
(
)'2_,y1
i='
'fF
'13
C2
WTJIlAtiUf
'Oj-'F
.-1,
"

I&S;',

0
F

'/1
112
IIlQ1-.n. t'oo).s:
/3C ,o!JC
R>
Rfl
"I-tt.;>vl


.
D
. .,)".
T3
Re
ac I'O!1C
/'?.f-A

,0B

'"
ce
-9ij.u F
rq 15"k.1l
L3c+,O!1C



I?q a
R4'
fl.?D1J.


l
,
-
M EMDRATDR - - - - - -
CDS 411 HE
CDS 411 HEM
CII 78
3 POflTI CU 3 INTAARI
TAIPLE 3 _ INPUT ANO GATES
V
cc
l e IY 3C 3B 3A 3Y

. ,
00- - _
C , . .... "
ef '
ALMANAH 1990
-- o '
I A 18 2A 28 2e 2Y GND
15
HI-FI
GENERATOR
SINUSOIDAL AF
Ulilital ea unui generator smu-
soidat de in dol a-
rea const ruct orului amator este
i ncOntestabil a. Cu un asUel de
generator . cal e acoper a banda
de audiolrecvenla 20 Hz -:- 20
kHz. se pot realiza reglaje de
precizIe ale aparaHmi electroll -
cusItC. Folosrnd un osc,loscop.
se pOl vizualiza l armele de unda
ale unui semnal de audiolrec-
venla care parcurge toale blocu-
fi le func liOnale De asemenea.
ampl itudinea semnaluluI ce au-
amplifi cat se peoale
masurA cu cu ajutorul
unui voltmelru cu Impedanta de
mi rare corespunzat oare
Monta'UI deti ne ur matoarele
per formante :
- tensiunea de al iment are.
sursa dubla Un = :1; 15 V:
- curentul consumat de mon-
t aj : I = 20 IOA;
- game de frecven ta: 20 Hz ..;.
200 Hz. 200 Hz .,. 2 kHz, 2 kHz -;-
20 kHz.
1
16
Ing_ E MIL MARIAN
- amplitudi nea tensiunii de ie-
= 1, 5 V:
- stabi lit atea tensiuni i de ie-
S " :l. 0. 1 de.
- distorsiuni ar monu:.:e totale
Tt-!O o. 1"
Schema electrica a montalul ui
este prezentata ,n I 'gura 1 Blocu-
rile luncl 10nale care ,nclud
ampllhcaloarele operationale Al
A2 reprezint a filtre trece- tot,
care ulil izeaza relele de topul RC
Aceste liUre si ni conectattl in lie-
ri e. in scopul aSigurari i delazaJu-
l ui necesar , Fiecare hltru aSi gur a
un defazai de 90" . Iar dl StorSlu-
nile THO sint mi ni mi za:e prm
stabi li zarea ulter ioara a amplilu-
dini i oscll ali llor .
Comul at or ul Kl asigura regla-
j ul brut al domeni il or de frec-
vente la care functioneaza osci -
latoru1. Regtajul l i n. in i nl erior ul
gamei de Irecvenl e prestabi lite,
esl e asigurat de pOl entiomet rul
dubl u Pl .
A'
Amphlicator ul operal lOnal A3
reahzeaza un defazaj de 180"
totodal a amplil ica semnal ul apll
cat pe Intrarea mversoare. astlel
incit fie condi t.a de
inl retiner e a oscllalli lor
n paralel cu rezistenta Rt 5 se
<I'!1plasat condensatorui C9.
Acesta are rol ul de realizare a
unei reactii negative aplicate am-
pli lical orui ui operational A3.
fel incit poSibilitatea de oscl lat le
a montal ului deasupr a Irecvenlei
de 100 leHz tie suprimata cu

Concomitent. semnaleltl de Ie-
sire preluate de la ampl.ti catoa-
rele operationale A2 si A3 sint
aplicate diodelor O 1 si 02, in
scopul redresar II SI. prin mterme-
dlul potenl lometrutUi sem"egla-
bll R16. semnalul pul satoriu obt l'
nut este apli cat la mIrarea inver
soare a ampl i l icatorulUi oper at io-
nal A5. cale are rol ul de integra-
l Or.
Totodata, acelita
semnalul redresat cu o tensiune
de referinta fur nizat a de dioda
Zener - 04. TenSIUnea cont i nua
obtinuta la ampli hcatoru-
l Ui operati onal AS
conduc ti a tr anzistorul ui TI de t ip
FEl . ampl asat in mont al ca re
zistenta var iabi l a comandata ' ce
tensi une. in aceli t Iei este con-
ALMANAH "TEHNIUM" 1990
l rol al in mod conli nuu
amplilicatorului oper ational A3.
menl illindu- se o ampli t udine
constanta a tenSlun;, ce a
montajului pentru or ice frecventa
de lucr u aleasa. Condensator ul
,ca di n bucla de reacti e
a ampli l icatorului opera lional AS
real izeru:a lunC\ ia de i ntegrare a
semnalului destinat comenzii in
curenl continuu a tranzistorului
T' . Grupul C7R9 are rolul de su-
primare a f luctual i ll or rapide ale
tensi umi conli nue de comanda.
asigur ind o de timp
convenabi l aleasa.
Dioda D3 are rol ul de a proteja
tranzistorul T I impotriva tensiu-
nilor pozitive ce valoa-
rea de 0.6 V. Aezistenlele R13 si
R14 au rOlul de l imanzare a ca-
ract erist ici lor tensi une-curent ale
tranzistorului Tl .
Ampli l icmorul operational A4
realizeaza un etaj tampon int re
osc:ilator montajului.
aSigur ind tol odata o i mpedanta
de sczuta.
REALI ZARE PRACTi CA $1
REGLARE
Montal ul se rcalll,.eaza pe o
pl acuta de st iclostrat it eK dublu
placal cu loli e ce cupru. Se re-
comand ca traseel e de al i men-
tare sa l i e duse pe partea cu
piese a oscilato, ul ui . ia, resl ul
cone"iunii or pe partea ceal alta a
pl cute. Montajul necesita o II l i-
mentare si mel rica de ! 15 V. de
ta o sursa dubla de tenSiune sta-
bII izal bi ne !i Urat a La real i za-
rea a mOl1lajului se 1010-
sesc componente elect r ice de
cea ma, buna call1at!'' Se reco-
ALMANAH ,.TEHNIUM" 1990
- --- -"
manda fOlosi rea unor concensa-
toare cu mlc la grupurile sime-
trice care stabil esc banda de
frecvenl e de l ucru (CI C4. C2C5
C3C6) . Chiar in aprop,erea p' -
niior de alimentare ai cirCUitelor
integrate nu s-au l igurat in
Cadrul schemei elect r ice) obtiga-
tori u se amplaseaza cite un con-
densato, de O. t I, F. Int, e
sursa de lenSHJrlC masa mon-
tajului .
Acest l ucru are ca scop pro-
t ect ia ci rcui tel or i nt egrate la
unel e semnale aleatori i care ar
putea l ua datOri ta regi-
muri lor I ranzlto" i s-ar putea
propaga pe parl ea de al imentare
a ci rcui telor integr ate.
Fiecare componenta electrica
se ver if ica inainte de ptantarea
pe placuta de circuit impri mat. O
atentie deosebita se da montari ,
cirCUitelor i ntegrate n scoput
ObtinerII unuI montaj cit mai mic
COmpact. se recomanda mon-
tarea in pOzi tie ver1i cala a con -
densatoare' or C 7 ca.
n cazul in care constructorul
amat or nu detine un potent ,ome-
I ru dublu PI cu var iatie 10ga" l -
mica a reZlstenlelor. se poate 10-
losi un Comutator cu dO' galell '
lece pozil ,i (Sau mai multe).
avind grija ca leyea de varial ie a
(ez,sl.cntelor sa l ie logarltmlca
I n I lgura 2 es le prezentata
schema eleclflca a unui comuta
tor Cu 2K II pozi l i i valOri le re-
zistenle' or care se am plaseaza la
contactele comutatoar elor _ Con-
duct oar ele care lac legat ura int re
COmul atorul K 1 cosete preva'-
w l e pe placula de cabla, imp,, -
mat sint obhgat of.u ecranate
HI-FI
",",ul COM'J'AleJi
2
l ucr u este valabil pentru
poten\lomel ,ul Pt mon-
tajul UI . pent ' u care se prevede o
mula de corespunzatoare
Dupa realizarea a mon-
t ajulUI. acesta se rever jl j ca_ de-
oarece Oflce de cabla,
sau plantare incorect a a compo-
nentelor duce la nel uncllonarea
montaJulUi .
Se alimenteaza montajlJI de la
sUlsa dUbla de tensiune de .t 15
v. Potentiometrul semiregl abi l
RI6 se aC\l oneaza inlr-o pozitie
de mijloc. Ulterior. se
potenllometrul semi reglabi l RIO
asTfel incit l enSl unea conti nua de
la amplificatorului opera-
\ional A5 sa se si t ueze in gama
de val o" - 1 V : - 2 V. Apoi se
actioneaza din nou potenliome-
I rul semireglabil R16. astfel incit
la mOnta,ului sa se obtina
o tensiune de
cu valoar ea el ectiva 1.5 V."'
Dupa aceSTe reglaje. montajul se
int roduce int r-o cutie din tabl a
de I ,el . de grOSime minima 1
mm Pe panoul Irontal al cul l ei
se dispun comutatorul Kl . po-
tentl omet r ul Pt intrer upatorul
de '''lea. i mpreuna Cu becul
(LED-ul) de semnahzare a ah-
ment lJ" ; cu !ensi une. Se reco
manda etalonarea generatoruh.J 1
lolosmd un aparat de prove-
nien\a Industrlata Montajul se
poate completa cu un atenuatol
a! de (in treple
sau continuu) Generatorul va I ,
de un real l olos constructoruh"
amator . atit la depanar i . cit Iii
regt<'l l lli aparaturi, el eclroacus-
hce
11
HI-FI
TRANZISTOARE FET
i n aparatura el ectronica de
larg coosum se ' olosesc din ce
in ce mai mult Iranzlstoarele de
putere cu efect de cimp, indeo
sebi cete oblinute prin tehnolo-
gie MOS,
Ele pot fi intilnite, in special , in
alimentatoarele in comulalie. dar
si in elajele finale ale amplifica-
toarelo r audio de mare putere
cu caracter istici de inall a fideli -
tate.
intre cele mai des intilnite
tranzistoare de acest Iei s int pro-
dusele firmei japoneze TO-
SHIBA. utilizate de mulli produ-
de de l arg con-
sum. in tabel sint dali principalii
parametri ai tranzistoarel or de
putere tip MOS produ$i de lirma
OF PUn:RF
Ing. A. MATEESCU
c;itata. conlo' rn catalogulu; 1988
Tr anzistoarele avind indicalivul
SJ sini cu canal indus lip P.
Tr anzistoarele cu para
metri . dar Indicativ di ferit . au
capsule diferite.
Rezistenl a in stare de conduc
l ie este masurat A pent<u
UC; .... E = OV.
TRANZI STOARE DE PUTERE MOSFET
tNDICATIV
I
d
,,,,,. Poo;,.,. ...
R""
A V W
"
2SK423 O., 100 0.9 2.4 4.'
2SK422 0.7 60 0.9 1.4 - 2.6
2SKI005

160 100 0.6 - 1. 4
2SK4Q5

160 100 0.6 - 1.4
2SK442 10 70 30 0.2 - 0.4
2SJ123 10 70 30 0.2 - 0.4
2SK357
,
150 40 0.5 - 0.9
2SK358
,
250 40 0.7 - 1.0
2SK527 10 60 40 0. 1 - 0. 14
2SJ 126 10 60 40 0.27- 0A
2SK525 10 150 40 0.2 - 0.26
2SK526 10 250 40 0.4 -0.6
2SK532 12 60 40 0.07 - 0.08
2SK355 12 150 120 0. 12- 0. 16
2SK387 12 150 150 0. 12- 0. 18
2SK356 12 250 120 0.2 - 0. 25
2SK366 12 250 150 0.2 - 0.25
2SK572 15 150 100 0. 12- 0. 18
2SK573
"
250 100 0.24- 0.3
2SK528 2 400 30 1.6 - 2.2
2SK529 2 450 30 1.8 - 2.6
2SK530
,
400 40 1 - 1.4
2SK531
,
450 40 1. \ - 1.6
2SK324 10 400 120 0. 4 - 0.6
2SK385 10 400 120 0.45- 0.6
2SK325 10 450 120 0.5 - 0,7
2SK366 10 450 120 0,5 - 0, 7
2SK537 1 900 60 7
-"
2SK791 3 850 100 3.3 - 4.5
2SK792 3 . 900 100 3,3 - 4,5
2SK536 3 900 100 3.3 - 4,5
2SK792
,
850 150 2.1 - 2.5
2SK794
,
900 150 2, 1 - 2,5
2SK539
,
900 150 2. 1 - 2, 5
2SK672 10 60 .. 0. 13- 0,2
2SK673 15 60 75 0.08- 0, \
2SK674 25 60 100 0.04- 0.06
2SK849 .. 60 150 0.03- 0.04
2SK650 3'
100 150 0.04- 0.06
2SK651 30 200 150 0,07- 0.08
2SK643 10 450
12'
0.6 - 0.8
76
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
I-FI
vu- ET U CU FLU
LUMINO CONSTANT
Acesl indicator mari-
mea prin deplasarea
aparenl a dou a LED-uri , inlre
doua repere (diodele 03 si D7
:tin Fl uxul luminos fa-
::liant fiind relaliv consl anl . reco-
mand acest indicator in special
unde nu Irebuie obo-
seasca ochii observatorului n
:azul unei atenle de du-
(de exemplu,la
In varianta este ne-
:esar la intrare un semnal de Of-
jinul vollilor (direcl de la un am-
:>'ificater de pul ere). neconslil u-
nd insa o inlocuirea
: iu;uilului de intrare (A l . C I, C2,
Jl, 02) cu unul mai sensi bil.
lVind un ampl iticator n len-
.i une.
2SK644 10
2SK693 13
2SK694 12
2SK676 13
2SK766 13
2SK769 15
2SK790 15
2SK856 2
2SK856 45
2SK857 45
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
MOD DE FUNCTIONARE
la aplicarea unui semnal prin
rezislorul de li milare Al .
redresorului cu dublare de ten-
siune CI, OI , 02, C2, l a bornele
semireglabi l ului P se va obl ine o
tensiune cu o vitela de
varlalie in special ,
de valoarea lui C2 (vi l eza de ras-
puns a indicatorului poate l i mo-
pr in schimbarea valorii
acest uia).
Tranzistoarele TI , T2, , .. T"
T, : lormeaza ci r cuit e logice
cu doua intrari . Far a semnal . o
intrare are nivel logic ,, 1", iar
',.0", deci si ngurele diode
\l'_ PRIBECARU
car e vor lumina vor li diodele re-
per 0307. Un semnal la i ntrare
ce determi na aparili a pe cursorul
lui P a unei tensiuni suficiente
pent ru deschiderea lui TI . dar
prea pentru a desChide 05,
va conduce l a aprinderea diodei
04, semnalul ui la in-
Irare va conduce la intrarea in
conduclie a dio<!ei 05 deschi-
derea l ui T" deci se va aprinde
O,., in timp,
deschiderII lUI TE" :;1 T nu va mal
primi prm RS nivel logi C " r '.
ceea ce va determi na inchiderea
sa stingerea diodei 04.
rea in conli nuare a semnal ului la
intrare, prin deschiderea diodei
(CONTINUARE iN PAG. 80)
__
500 125 0,7 - 1
450 . 150 0,3 -0,4
500 150 0,4 -0.5
500 150 0,3 -0,4
500 150 0,4 - 0. 5
450 150 0.3 - 0.4
500 150 0,3 - 0.4
600 40 3 - 4
60 100 0,02
60 125 0.02
19
CIRCUITE INTEGRATE
AMPLIFICATOARE AF
Prezent am patru circuite int e-
grate monolitice amplllic310are
de uti lizate in
aparatura de l arg consum.
Daca pri mele Irei circuite s ini
deslinale. in special , ulili zarii in
,
(URMARE DIN pAG. 79)
O, . va conduce l a deschiderea
lui T3. Acest a aprinde-
rea di Ode; '06. di oda cap de
st ingerea diode D" prin
blocarea lui T" Aprinderea dio-
dei 06 mdica sau de-
domeni u l ui de
masura.
Acest VU-metr u l- am realizat
80
Ing. A. MATei
televizoare. avind unele
specifice modului de lucru in re-
ceploarele TV. al patrulea circuit
monolitic integrat este extrem de
in aparatura audio por-
tabila este un amplilicalor s le-
2 1 , 5
, ,
in varianta stereol onica (douii
seC\iuni idenli ce) . introducind n-
Ire punctele A B de pe schema
8 module E. Pent ru o tensiune
de alimentare mai mi ca sau mai
mare. trebuie modificat rezistorul
R2. astlel incit montajul sa con-
sume in j ur de 40 mA sau. mai
bine. penlru a ob1ine o luminOZI-
t ate cit mal co nvenabi l a a
reolonle.
Irlleresan l esle c I r cuitUl
TDA2610A (PHIllPS - O -
LANDA). spccl al conceput poml r"
a lucra in recl'p!oarele TV. fII nd
ali mentat dIn transformalorul de
baleiaj orizontal. Circuitul nde-
f uncliuni :
- amplificator audio:
- stllbili zal or de curenl pentru
aliment area amplificatorului.
Este prevazut cu loalii gama
de proleclii si esl e utilizat in ci-
l eva receptoare TV in cul ori pro-
duse in RP. Bulgaria (COIOrslar.
Sofia 81 . 82. 63).
1
LED-ur il or.
Am ncercat nlOCuirea diode-
lor 05_ .. O" pr intr-lin divizor de
tensiune rezisliv. a obline
insa rezultate pozilive.
De asemenea nu esle posibila
lotoslf ea d(' .. SI ' ... SI -NU "'-
tegrale. dalOnl a neces,t a!i, de a
avea acces la punctul II'1terme-
diar C (vezi figura) .
ALMANAH M TEHNIUMY 1990
PARAMETRII PRINCIPALI AI CIRCUITELOR INTEGRATE
TOA261GA. TDA26 11AQ j. pc1241H LA4 1:JaA
PARAMETRUL
W"
PH1LlPS PHlllPS NEC SANYO
OLANDA OLANDA JAPONIA JAPONJ-,
TensIune dl.' alimentare. ua V 25 27 13.2 9
TenSi une maKi ma. LJ
m M V 35 35 26 15
Put erea livrat a l a Ua W 7 W 7W I,7W 2x4 W
(V) THO :- 10% THO 10% l a 13. 2 V la 9 v
Curenl absorbit. IA A ' .2 ' .2 ' .0 ' .2
tmpedan\a de i ntrare. li k)' 45 45 22 SO
Impedanl sarc' ll a. Zs n 25
"
8 2.7
,.
Banda de Irecven\ r epr odus H, 40 + 20000 40 .;.- 20 000 15 ..,- 35000
"
40000
Temperal ur a maKima a j onc)iunii ' C 150 150 150 '50
Gama de prol ec,i i protect ie P.T P. T. PT.
(P.T.)
protecl ie la
scurtcircuit
pe sarci na
I PSS PSS PSS PSS
Capsula OT-698 Sl P9 SI P8 Ot L20
modil. cu rad intern
2
Uu;::;.Z7V

1
't
2,2,0T 13V

I
7
IOA 2611AQ
2
6
"'1
4/


l ,lQ
, '-
0,11"' ::
. L- 1..
$ $
H'1I11/!
ILMANAH "TEHNIUM" 1990
8/
3
<,1,"
'''''
4
UINL
Bl
Uo!.J8VI
2.2'''''
26,!>V
lS0)#
R .. 2sfi
23,'5v s
,
100T
ro" 16101\
-1
1
o
I"
1'1(; =
1
270PF
n
20
108R
2 1
" 19VI
o a
acest ui circui l este TDA261 tAC,
la care a fosl redus numarul
compOnent elor ext erne. TOl o-
dala a lost o ce
disipa\ia dega-
jilte ca un monl a, pe radiator
muti simpl if icat.
Mentionam ca schemel e elec-
t ri ce aparlm unor real izari Indus-
tri ale (receptoa, c TV rad,oca-
setol oane portabil e) .
BIBLIOGRAFIE:
ColeClia ATE 1988 - RP. Bul -
garia
Ax - CW25F - Operating In-
structions - National
un medIc velllrlnar scolian,
John Boyd Dunlop (1840-19211.
a mventat camCfa de cauciuc
umpluta cu aer. de o
care inlocul a rolile rea
lizate din bandaje de cauciuc?
... in acest an se implinesc (;
decenii de la primele transmI -
sIuni radiofonice de opera SUb
Romne de Ra-
dlo<!lfuziune. carc in 1929 mau-
gurase emi!aloru' de la 8a-
neasa?
. primele chibril uro au apar ut
in Roma anlica sub lorma unor
de lemn alb Impreg-
ndte la cele doua capete cu sull ?
.omenirea a adunat . dIn cete
mal vechI timpurI aZI . doar
cca ao 000- 67000 t de aur.
cantItate care "anslormala in
IIngouri n-ar putea umple decit
golul celebrul UI Arc de Triumf
din Paris? Din amInt it a
36 000 I reprezinta rezervele de
aur ale diferitelor II! 1. cca
27 000 I sint averI particulare, la.
20 000-24 000 I Circula sau sint
depuse in muzeele lumii sub
lo.ma de obiecte rwelucral e?
ALMANAH 1990
IRCUITUL HI RID
Ci r cu i t u l hi b rid Sl K 050
(SANYO-Japoflia) este un am-
pli f icator monotoni e de 8ud10-
frecventa ay;"d urmatoarele ca-
racteristici t ehnice.
IL--
V 73
LIIII I
ALMANAH H TEHNIUM" 1990
K o
Ing. A. MATEO
tensi une de ahmentar e Ua '"
V:
- putere nominal .. penlru Ua
'" .t 35 veste de: 90 W pe o re-
zisten ta de salc'na de As = .:11.
f"""' 'r/"" ,
(7;PZn/,p,
-'of <l0r: /A' I
Sis ' f / ;/ft
1
,
,
55 W pe o rezistenla de sarci na
As " 6 n ;
- distorsiuni armoni ce THO "
0.050", la 50 W, Rs '" 611
' = IOOOHz,
- banda de freCventa repro-
dusa este cupr insa intre 15 Hz SI
70 kHz. cu nel i niari tate de J: I dB.
- neliniafl l atea benzii de frec-
venta in Intervalul 20- 20 000 Hz
este de :1: 0.5 dB.
in ligura 1 este prezentata
S(;hema elect rica de uti li zare a
CirCuitului n,b, ,(1 STK 050 Se ya
line conl ca puntea redresoare
si ils.g1.lfe un cu(cnt de SA in re-
gim pentru un singur
h.br.d In cazut unui montal sle-
reclon.c sc prefera 1I1"nentarea
separata a Ireca(u. h.br rd (trans-
formatOI ... punl e .. concensa-
lOale clecl r o",ice de Iillraj) . In
cazul in carc se va uliliza un srn-
gUI transformator . dimenSIonat
corespunzator, se va pre1erd ull-
l,zarea a dOua pun,.
a condensaloarelor de IiUral
.sepllrale pe frecare canal
In f,g . lla 2 este I;9ur al Cl rcuilul
hibrid Cu cOl ele nc.::esare per.tru
monlaj. Se v8 ut iliza un radial or
de aluminiu. e10)(8t in culoare
neagra, cu iI " proare ver llcale.
Suprafala mini ma a rad.alol ul ui
va li de 500 de
coruact clrcuil -radlator va fi unsa
cu un sllat subllre de vaselina si -
Ircon.ca.
Se observa ca circuit ul hibtld
necesita lin redus de
componente ellterne, dar acestea
lrebwe sa li e de buna calitat e SI
al cnt ve.- ifi cale inainl e de mon-
taj .
BIBLI OGRAFIE:
RTE. t2l1986. Bul gari a
STIATI ..
, ,
' .' T h o m al AI"" . Ediscoll
11841- 1931) avea d08r 30 de ,,1'11
cine a inventat lonogralul . u'.a
din cele 1 500 de invenl,i orellr"
tate de-a lungul bogate! sale ca-
riere?
In acest an, la 31 octombrie
se i mplinesc 12 decenii de 13
Inaugurarea pflme' cal - ferale din
Principatele Uni te inl re Bucure:;',
GIurgiu (69,8 km) ? Pnmul tren
care purla numele de Mi hai dr.:-
IIU. Ii pl ecat din Gara Fllarel
prima gara a
ora 10,45 si a sosit la Giurgiu !a
12. 15 dupa o opri'fI la Comana
pent ru alimentate cu ana
83
..
TEMPORIZATOR
Pent ru scurtarea tI mpUl UI de pr e-
gatire. apa d,n ta"" de le, most a-
tare \/a " incalZlta in prealabI l pe
un resau sau aragaz. Ia o tewpe-
ratura apropiata cele. de lucru
in telul acesta de n-
il revene doar rolul de a
PAUL Cr.lav. suplini pierderile de caloUla spre
exterior de regula. o putere
Aparatul este destinat in pn- apl icat mtrari , irwer5<:,are (4) de 80. 150 W este sll hclenla Se
mlll rind hirTiei fotograf lce AIO- at inge va!c:::.."'" pot entI al uluI pol folos. rezlsten\e de ne;!IZlfe
color, al carei proces de prel u- apl icat intrarii (5). t '0) a tiP acvariu. care au SI avantajul
erare necesit a trei ba .. develo- amplllicatorullJl opera1ional bas- de a indepl im condll,il e de elec-
pare clomogena. atbore-Iucare. culeaza in sal ura1ie negaI Iva trosecuntale.
stabi lizare. Deoarece cea de-a Termostat ul are ca piesa prin- Releul treblue sa
I.ei a solulle (stabi li zarea) nu so- cipala un l er mistor a carui teZls- ferm hceplr'ld de la cca 10 V. O
lici ta tehnologII speciale. l ot o- ten1a la 25C sa I,e de ordmul pereche de contac:e inchis-des-
graliile put ind " prel ucrate in ea sutelo. sau zeCilor de kiloohm,: ChiS va II 'oloslla pentru LED-un:
ta lumina obisnuita. Ia o tempe- .. se poate tucra nsa S' cu termls- ceatalta. care trebuie sa poata
ratura si cu o durata ce nu sint l oare de rezi stenta mai m:ca EI suport a curen t ' de mtensltate
critice. nu ne vom mai ocupa de va 'i montat intr-o sonda (daca mai mare. se va 1010S, pentru cu-
ea. Pentru cel el alt e doua est e de dimensiuni m,ci . chiar in plarea rezisl en\el de incal zire.
producatorul hirtiei impune o 10- virfUl unui pili sau tub de ca- Diodele electroluminascente vor
l eranl a strinsa pentru temper a- ri ocaj si va li bine protejat pen- li asezate pe panOVI Irontal in
tura. mai ales l a developare tru a nu pal runde liChidul l a con- spalele unei mast i cu oritici. Soli -
(:l:o'2"Cj Si timpii de lUCI U lactele l UI . n timpul l ucr ului . cient de ""ci astlel incit lumma
pent ru l emperal urile de 23C sonda va ti I,nula in sol uli a de sa nu voaleze hirt ia 1010 la ne
31 C. Cei mai mulli l otoamatori revelator CiI timp temperalUra voie. daca 10luS' l umina esle
sinI lenl al; sa foloseasca lempe- solulie. este mai mica decit cea pr ea pulemica. se vor mari valo
rat ur a de 31C. dat orila scurtari! normala da l ucru. prestabilita cu ri e rezi sl eniel or insetlate cu
ti mpul ui de l ucr u: cele citeva ml - ajutorul p ,. re LED-urile. Qioda D, are .01UI de
nute cistlgal e sint i nsa neglij a- l eul este ancl ansat sub a prolet a cir cui tul de de
bile de timpul pregati rii l a- tensi une rezlsten!a de incal zlfe. autoinducti e da!1 de rele-
boraiorul ui pentru l ucru Si de cel iar LED-ul de cul oare rOSle esle ului . ,,_ , /
de 'eltecut area probelor aprins. Cind temperatura at.nge Cete doua temporizal oare au
pet'ltru gasirea 1i1lrajului de cu- val oarea AO bascu- ! unC\ionarea constr uctia iden-
loare cel mai corect. leaza. releul irlce- II ce - mica deosebite const ind
Atit c" cullul de ler mostatare, tind incalzi rea. se stinge LED-ul in durata t empor,zan lor deci In
cit Si cele doua cirCUite de l em- rosu Si se aprinde cel verde aVI- va!oarea capacit atilor.
porizare folosesc ampiilical oruf zind incepe/ea lucr ul ui . Valoarea In momentul in cara comutato-
operalional IJA74 I (n schema de incalzi re va de- rul este aC1ionat n pozilla
numer ot area pl nil or s-a lacul pinde de t aselor de tu- .. starI ". condensatorul incepe sa
pent r u ctlpsuta cu 2117 l er minal e) CIU. cant italea de sol uli i. matl - se incarce. iar LED- ul verde se
n con figuratie de comparat Or , mea de lermost atare. in aprinde Si ramine aprins pe tOI
Intrrll neinver soare (5) i se care se introduse tasele. t impul incarcari i . Cind polenlia-
aplica un potenlial lilt n raport lemperatura l aboratorului Si tem- lui condensatorul ui it egaleaza
cu masa Atunci cind polenl l al u! P"""" ... ", P'""" '"O'". pe ,,' al i nlrarii neinversoare (5) .
t 12Y
1""
HRHOSTAT
Rnisltntit
incalZIr e'
ALMANAH "TEHNIUM" 1990
: TEMPORIZATOR I
,
Stari i Stop
,
,
I JEMPORTZATOR II
,
I AVERTIZARE
I
Ll
85
JOCURI DE LUMINI
I"S. KAZIMIR R ACV AN6KV
elJ ajut or ul circUitel or i nte-
grale se pot realiza montaj e int e-
resante de .j ocuri de lu -
mini"
Cea mai schema este
cu doua LED-lUi care se apr ind
succesiv Schema electri ca de
pr i ncipiu este prezentata in 11-
gura 1 este, in esent a. un osel-
lal or r eali zat cu trei portr mver-
soare di ntr-o capsul a COB404E.
Frecvent a de pilpii re, se regleaza
cu ajulorul lui R .. In tabelUl 1
este dat modul de al imentare a
C.1. Cu un COB404 se pol realiza
doua astfel de mont aje cu Irec-
de lucru reglate diferi t
In conti nuare
doua montaje care cu
Irel LED-ur i. PrimlJl dmt re el e
eSla p rezentat in figura 2 se
compune dmtr -un ci r cuit compa-
rator, realizat cu porti l e P, -P,o
CI bascu\eaz.a, se slmge LED-ul
se aprinde cel iar
in casca C T, se aude
un semnal care as u-
pra nCheierii t i mpul ui de prel u-
crare in solutia respectiva Tre-
c i nd comut ator ut i n pozitI a
.,stop. alit aver t izar ea
acuShca, cit cea
Durat a temporiz arii depi nde de
capacitatea C a condensatorul ui .
de valoarea A a rezisl en\ei po-
l enti omet r ului de potentialul
lala de al (5) Daca
acesta din are val oarea de
63% din tensi unea nominalA. hol-
cr u r eal izal pr n i ndepli mrea
condi t,ei A,oIA9'" 1. 7. atunci ti m-
pul va putea l i cal culat
cu l or mula'
"!, ......... ... ,C,,"' .... ,
In locui divizorului rezisliv A,oI
A9 se poate l olosi un potentio-
metru semir egl abil de 1 kfl .. . 10
kll cu ajul orul pul em
aduce pOl ential ul (5) la
de 63% din U. masurat
cu ajutor ul unui voit metru.
Aparatul poate f i realizat n
mal multe variant e. Cea mai Sim-
este aceea in cilre el
termostat area pent r u o s,ngura
temperatur A. astlel incit
fi e mai mar e decit temper a-
tura allnsa in laborator
in anpt implJt
86
1
C, lCOpF
+
, 1
J
<of
P,
(K
ETAlONAAEA
TERMOSTATULUI
'of
1
,
i n locul potenti ometrutui P, se
un pot en \ lOmetru
avind rez istenta mai mare decit
cea a lermistorlJl ui. Sonda CU
:er mistor se i nt roduce i ntr -un
vas cu in care se un t er-
momelru de precizie. Apa di n
vas se aduce la l emperatlJr a de
23C. fi e pri n fie t ur-
nnd puti n cite li er-
bi nte agillnd mereu penlru
uni formiz are Cind lemperal ura
se stabilizeaza. se actioneaza bu -
l onul pol enli ometrul ui pina n
momEJnt ul cind se sti nge unul
din LED-uri se aprinde cel a-
lalt . Se rezist enta A',.
introdusa de potentlOmetru in
ci rcuit i n acest moment . Se
aduce apoi t emper at ura din vas
l a 31 C. acl,onindu-se di n nOlJ
butonul pOl ent i ometr lJ 'lJI
cind AO basculeaza. lapl semna-
lat de relelJ Si LED-ur i. Se
soar a A", a potenl io-
met r ullJi. provizo-
ri lJ se inl ocuieste apoI cu o gr u-
pare ser ie format a di n reZistenta
A' , (sau un semi reglabil
adus la valoar ea respectiva) si
un potentiometn; av ind r ezis-
t enta max,ma A. , " A' l-A' , ,,1
C<lJlJI bui on, de dImenSIuni ceV<l

L,
-'/
,
fo+
"
,
7,:;0 c i t;I'>'D'" v'l"l"
Cb8 -fof ?1A1
1
mai mari penl ru etal o
nar ii ci tir ii . va " scos pe pa-
noul Ironlal. Aolirea completa a
butonului va
acopen ast fel i ntreaga pl aja de la
23
Q
C la 31C. Mentinind sonda
i n apa din vas SI incalzind apa.
se va actiona butonlJl pot enl' o-
metrulul ur mari nd bascul a rea
pentru I,ecare grad notind va-
loril e pe scala.
LISTA DE PIESE
CI - Cll Ctl lte Integrate {IA74 I
T,. T, - 80136. 138. 140. SPOI
etc .. T
J
T. - EFT321. 323. GP ,
elc.; O,. O .. 0 l - ... 4007;
A,. A - 10 k!1. A, _ 1.2 k!l. A"
- 22 k!! , A". A .. A" . A, ..
A, A .... Au 1 k!!. An. A,. 24
!!: A .. . 3. 3 k!!. A,o. 5.6
k!! . A' 9 2, 4 k!l; A:-o 2. 2 k!! .
A.,. Au 47 kll. P,. p., p.
I
vezI textul . C, 1 000 I' F. C -
O. I .,F.
BIBLIOGRAFIE:
. - Anton Bielusi ci ... Fotografi a
In Cu lori "
Colec1ia revi stei .. Tehni um"
.. Ci rcuite i ntegrale - ma-
nual de util izare"
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
-
'"

,"o
,2'"
,

x
L,M II
,

',,!llt ul 3
+
r0
CI
O"D

CDS +0+ ,mIt
CDB .fCO
"""
,.,,*

A
TA8HUl 2
B
x
t
D D L,
c { D
'" L ,
D
,
L,
{
,
L.
L,
x
'1. .lEi'J
D o L. L
,
D L,
D
,
L L
, ,
L L


II
"
II
, ,
.. C, f$""'"
I
., .
ALMANAH " TEHNIUMM 1990
,w
RI
de li p NAND Cu doua intrari
dintr-o CDB400E, avind
COlI de Irei LED-un.
oscilatoare de semnal
dreptunghi ul ar, real izate
scl'1ema cu ajutorul por-
lilor inversoare P,---P
e
dintr-o
COB404E .
Montajul poal e funcliona in
doua vari ante. Si anume varianta
1, cind LED-urile snI conectate
la +V" S' ca fi e in stlll e
apnns l a A. B. C trebuie
avem stare .. 0"; varianta
)1 (Ii g. 3) c ind LED-urile sini co-
nect ate la masa pent r u ca
tie in stare trebuie ca ie-
B, C sa ai ba stare
,.1" , In tabelul 2 (t abela de ade-
vr) sint prezentate cele doua
variante: se poate observa ca ele
sinI complementare, Modificind
fr ecvent a de oscilati e a unuia
dintre oscilatoar e, cu ajutor ul lui
R3 se schimba ritmul succesiu-
nea de aprindere a LED- urilor, in
tabelul 3 este prezentat modul
de al imentare a C,I, utilizate,
Cea de-a doua SChema care
utilizeaza tr ei LED-uri este pre-
zenlala in figura 4 se compune
din:
- patru osci latoare realizate
cu cile o poarla NAND trig-
ger-Schmitt tip CDB413E, tr ei
dintre el e. p .. P\oo P50 fiind- dE!
iar P
1
de fr ecvenl a
vari abi la;
- trei porii NAND cu cle
doua intrad tip CDB400E, P" P, _
Pl- avind ca sarcina trei LED-uri
de ctJ lo," diferite.
Pent rtJ ca LED-uril e l umi-
neze. trebuie ca pe cele in-
trari ale portilor P" P
20
Pj sa se
aplice o sl are logica ,, 1" , lucru ce
se r eal izeaza cind oSCllator ul de
Irecvent a li xa $1 cel de frecvent a
variabi la fu rnizeaza o stare lo-
gica ,.''', Acest l ucru se poate
observa in diagrama de functio-
nare prezent ata in fi gtJra 5. Mo-
difi ci nd frecventa osc,lat orul Ui
realizat cu poarta P" prin act.o-
nar ea asupra potenliomelrul UI Re
se obti n diverse var i ant e de
apri ndere a LED-uri l or. [n tabelul
4 este pr ezentat moutJ' de al i-
mentar e a C,I utili zate.
Utlima pe care o pro-
pun este o ..lumina dinamica" cu
10 LED-uri . 5cl"1ema elect rica de
principitJ este prezentat a in fi-
gura 6 s' se comptJne di n:
- un oscil a/or de semnal
dreptunghiular realizat cu ajul o-
rul tJ nei por i i tri gger- 5chmi tl.
CDB413E:
- tJn numar ator decad,c de ti P
CDB490:
Bl
un decodi ficator BCD zeci-
mal de lip CDB442
Impulsurile generat e de oSClla-
tor sint apli cate la intrarea A
(pin 14) a numratorul ui , obt i -
nind l a secventele de stari
logice conform t abeluJlJl de ade
var C:.JnOSCUt. Iesi ril e numarato-
rul lJ; sini conectl'lte l a Intrarea
decodillcatorului care r ealizeaza
decodifi carea star i lor logi ce de
la intrare. obtonindu-se succesiv
stare .. 0" la iesin aslle! in-
cii LED-urile l , -L,o se vor
aprinde cl e unul in mod succe-
SIV. creind un efect placut de l u-
dinamic ii .
n tabelul 5 esle prezentat mo-
dul de al imentare aCI., iar in fi-
gurile 7 a, b. c sint sugerate ci-
teva moduri de a lED-u-
,itOL RUmu! l uminii dinamice se
poate modifica prin schimbarea
frecventei osci lalorului cu ajulo-
rul potenliometrului A,.
: A6LtUL !i
- C/

,"'"
COS""!


C/JB "'$O

/,,;.,5

c/J8.ffl
I,.u..

UMOR
Rt8ERVE
1


;
,
88
-
r,::,)
I l'
';'J) ___ ______ -=::;---.J .
,:;." ,----__
JU LJLJ

-
' . 4
"
" "
Lo i'Ie

fo'

" " "
. ""
"
6 "

,
=c/
,-
'f--



"
,
"
"
,
,
, ,
,
kw", ,'
.. ,
1 1;:".....,,<
lli


"
7
' .
-,
"
-, -, -,
<It
,'"
!II
!Il
"
,
, ,
,
/
,
/
,
\
,

,

'ti
" ,
'fi
" '
'4
(!S
li! <I!I

"
-,

CI
O'
-', .
" O


. ...
-.
fi
"
..
'li
1;1 __ : ____ --1
1990
CEAS
+
MMC 351
",

1

:.111 -

:s-
, ,2 V / ,. l1s
il,
1/ ..
...
alimentolor
6V/O.2A -
""
-4
L
K,
'" 220 V
2
ALMANAH" TEHNIUM" 1990
G
GHEOI=tGHE
+
MMC 4511
,

ll,
D,
!1sQ/.
uees .. {
"'
-1
Ap, .. ,..
....
1, 1 ...

.

il,
7
n cele ce descriem
unui ceas eleclroOl c
de mas. cu Si digital
cu LED-uri, avind al imentare
mixta din ral ea si acumul aloare
(sau baterii) S-a optal penlru
acest mod de alimentare n sco-
pul rezolvafll compromisului in-
tre consumul reiaU" ridicat al
LED- w Hor Si necesitalea ca
montajll l sa nu lasa din fune-
li une atunci cind apar intreru pe"
in relea. in cazul de la\a, alisaJul
aprins atit timp cii exista ten -
siune de relea, iar in cawl unei
intreruperi a lisaJur se Sl,nge, dar
ceasul conlinua sa l unctloneze
alimentat din acumulator sau ba-
lene (conSum 0. 1 mAl
of ei se lace in aceasla siluat le
doar l a cerere. prin apasarea
unui push-buton.
Schema ceasul uI (11 g 1) dller
de aplicatia tipica a circUi tului
MMC351 (ceas auto) pnn faptul
ca se uti1izeaza cu anod
comun Penl ru aceasta s-au In-
trodus tranzistoarele T7 - T1 3
prin care se l ace comanda cato-
zilor (prin multipl e)(are) s-au
adaplal ci rcuitel e celorlalte Iran-
zistoare din Schema_
e)( istenta unui LED. care i ndica
or antemeridian (AM).sau post-
meridian (PM) . EI poal e l i Chiar
segmenhJl .F ' al pri mului digil
(vezi fotografi a) _ deoarece din
acest digit nu se lolosesc dect
segment ele necesare alisa.ii ci-
hei 1. Un al t LED, care cl ipeste
de doua ori pe secunda pentru a
indi ca l unct ionar ea ceasului ,
poal e l i punctul zecimal dintre
digitul 2 1
Cuarlul eSl e r ecuperat de l a un
ceas de mina def ect , iar Irec-
vent a oscilatorului Inter n al cir-
CUItului pO<lle l i ajuslat in limi te
nu prea man, fata de frecventa
de rezonant a a cuarlul ui, din C2
Butoanele 11 12 (push-bu-
ton) servesc la potr ivirea orei
minululul .
se observa n schema e)(is-
tenta a doua mase diferite. mar-
cale pr in simbol Uri distincte Ele
servesc pentru alimentarea sepa-
rata a ceasul ui proptlu-Zis a
.
in ligura 2 este dala schema
de alimentare. se porneste de la
un alimentalOf (preferabit sl aboll -
zat ) de ta retea Si de la un sel de
4 acumul aloare CdNi. care se n-
carca per manent pri n R19 si 0 5
(sub aproxlmal lv 10 mA) cind
exisl a tensiune <le rp.tea. Daca
nu se pot pr ocur a acumul atoa-
r ele mentionate. se va intrebu-
inta o baterie pat r ata de lanterna
89
(4,5 V), dar in acest caz trebuie
deconectat tantut RI 9- 05.
Functi onar ea esl e
cind t ensiune
in retea. minusul de l a
tor este conectat pri n O 1 la masa
ceasului prin 03 la masa
lul ul . Pri n comut at or ul K 1 poal e
li cu i ntensi tat e
mare (pozi tia , . consum cea 120
mA) sau redusa (pozitia 2, con-
sum de ordi nul a 40 mA). Ultima
pozitie esl e pe timpul nOPI,i
sau in conditi i de il uminare am-
bianta
In intervalele in care tensiunea
retelei ceasul
Sa tie al i mental prin 02 de la
sursele chimice, dar nu.
la cerere. prin apasarea pe
push-bulonuf 13. este
SI masa aStlel nci t pu-
tem cili ora minutul.
Realizat compact, pe doua
de circuit impri mat. ceasul
a putut li i{l trodus intr-o carcasa
de etectrica de ras (vezi
f ot ografi a) . Push-but oanel e au
lost construit e di n lamel e de
al ama. Acumulatoarele sau bate-
ri i le se pot pl asa intr- un ,,socl u"'
paralel ipi pedi c cu dimensiuni de
ci rca 6OK6OK20 mm. iar ali menta-
t or ul cel mai compact est e
ATV- I (reglat pe pozi tia 6 V).
produs de Intrepri nderea Tehno-
ton.
LI STA DE PIESE:
C II - MMC351: C I 2 -
MMC4511: - MDE2101 V;
TI-13 - BC 1i I B : D I - 5
- I N4003; Q - cuart 32768 Hz.
RI -4, 6. 7. 11- 17 - 2,7 kll: AS,
8-39 n , A9 - 100 k!l, Al O - 20
MII: AI8-24 - 18H; A25 - 10H.
A26 - 100 Il: CI - 47 pF: C2 -
r. 35 pF: C3 - t OO "FI I O V.
UMOR
90
...
, .. .Ia 2 februarie 1853 se inau-
prima linie telegralica
dtn Iara care l e-
intre Viena? Un an
mai trziu se inaugurau linillO

... in 1883 Thomu A, Edlson,
introducind intr-un bec cu in-
o met,,-
a observat un galvano-
metru din circuit trecerea
unui curent electric, cind pl aca
era la polul pozitiv al sur-
sei de alimentare, ram n ind la
zero la acesteia la polul
negativ? EI a descoperit astlet
fenomenut de emisie termoelec
denumit .,efectul Edl-
son"' , care a pus bazele electro-
nicii moderne .
... in 1905 fizici anul ingi ne-
r ul Augustin Maior
(1882- 1964) a demonstrat pri-
mul ca pe un circuit se
pot transmite simultan mei
multe convor bi ri telelonice. cu
ajutorul curentil or alternatlVi de
Prin reali zar ea
ingen,osul ui dispozitiv ce fol o-
sea fenomenul de
A. Maior este conside-
r at ini tiatorul telefoniei multiple.
... in acest an se impli nesc 75
de ani de cind, fol osindu-se apa-
ratura de l abor ator din Tur nul
din actualul Parc al U-
di n s-a reali-
zat prima radiolelegra-
dintre Romnia

...cel mai vechi aporat de
masura este dioptrul Inventat de
Nefon din (sec. t e.n.),
cunoscut malomaticien lizl -
cian, aulor al unor i mportante
de mecanica?
ALMANAH M TEHNIUM" 1990
CIFRU E
MontalUI 6 bist abi li
.. JK master slave" convertit, in
blstabdi O. 6 porIi inversoare
un operato r cu 8 int rari
Bascularea bisl abililor se reali -
Leaz pnn aducerea la potenti al
.. 0" a intrarii de tact,care pnntr-o
rezistenta de 5. 1 k!l este \,r. u1i:t in
permanenta la +5 V Aducerea la
l
LlST
Rl-R7,.'i)k:,n -7tu:.
cr--C6 .. VOnF - 6b..ot
( f1 .CI2.0.3-COOm-3W:

C1S-{OS 401. -1&..:
I
-
- . , ' ,
, LJ1
, (ca."'l I
l L I '
t r! .11
,
,
': I
. , ,
,
,
I
i
I
,
1-1
, < +
SANCU CUMITRU
potential .. 0" se realizeaza cu
aj utorul unei taste cu reveni r e
O a bi stab.lului are po-
ten,oal ul ,,0 cind acesta este re-
selal .. 1' logi c la acl.onarea
tasle. de :acl Preluat de o
poart a IOversoa r e ( din C I
CD8404). acest mvel logIC esl e
apli cat pe tasta cal e comanda
tact ul urmatOfului bislabi l. Daca
pnmul blstabil nu este btll>culat
don starea .ml .ata at unci nici cel
de-al dOilea b.stabl l nu poate 1.
ac1lonat. deoarece i r,ver-
sorulUl se in . 1". logic: or .
blstabi lul basculeaza cind pe i n-
trarea de tact un impuls
.. 0 logic
Dec. pent ru ac110nal ea tutUl or
bistabllilor trebuie respectai a fI -
gUlos ordi nea de acl.onare a tas-
telor in cazul nostru. trebUie
tastat TI . T3. T5. T7. T9. TII .
deci o de 6 Cifre.
Daca est e aC\i onata o il lta
til sta - r espeCl lv una dintre tas-
tele capcana (T2. T4. T6. T8.

rlO. Tl 2. Tn) - se res!'!teaza
toli bistabi l ii . dispoziti vul reve-
nind in starea initial a. Aceastl'!
stare nu-I pe eventu-
al ul Intrus care ar incerca sa
desci freze ci fr ul.
in momentul ;n care a fosl tas-
tat corect cifrul . toal e Iesirile O
ale bist abllit or st. in stilre lo-
.. 1' OperatOf ut cu B
Intrari (CDB430). care pina acum
avea n .. 1". logic. trece in
.. 0 logiC Pretuat de mver sor ul
clrcuolului CI5 este traflsfor mat
in .. 1 togic. Acest nivel poate
comanda un tr anZistor care are
drept sarCIM! ti n rel eu. poate co-
lTIanda un hri stor etc.
Condensaloarele cuplate in
paralel cu tastele dtl comand'l
eVita ca din cau za
unei tasle de slaba calitate (care
nu realizeaza un contact perfect
l a ac\ tonar e). printr- o singura
apasare sa fi e transmise doua
pragur i de . .el" pe mtrarea de
tact . ceea ce ar duce la bascul a-
rea resetarea bistabi lul ui
Pentr u .. deschiderea c.fruiui
este bme ca in prealab:1 sa fi e
aC110nata una di ntre tastele de
resetare. fapt ce ne garanteaza
prompt a la comenZI
a dispozit ivul uI
l'"
W9 _})

7r?" "
,

I ' I
I
" 1
)
I
,'\:': -
'.
-rf
'M '
I I ,
"
<
1-
' .
,
t08" ' l
,
ece <1) i
,
v e."
, 'M
' ,
O
, ,

, ,
. ,
-
,
,

.',>.
" .
I
',-';' 1
,
,..
"
,
1'8 . ',
,
-,--,-- -
,
,
,
.
It'l,
"Ih"
ci -- 1

", I ..- 1
., 1
I r
, ,
r
:, h
I "i
.,

",1 . I ',11 T"
"
,
1
I ,
.j, ..
"
.. :
.' , .
1
q ' " .
(; , -(\ lT .... t
f , ." Ic> .. ' -'
1
ALMANAH "TEHNIUM" 1990
1.
w
_.1..._ .
9'
-:"ORATO

MiC_ied_le"




"
:J
:J w
w


w

"'o
:J

W
'"



o

w



or'

,.
au. ,: o:
",.
"
o::;


-:J'
, 2:
"'u

!ia";




w",
ora


'"
ax


o>
wu ".
o::;
,E::;
or,


<tU
w:J 0:J
or
::;6
:2 - ..
::;;J ::;0
w U
o
" .
..
o

wO
0 0
wo ao oru
ao ao wo 00

au u:u
u:u :JU
oru au au oru
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4075 4075 4075 4075 14075
4076 4076 4076 4076 14076 4076
4077 4077 4077 14077
4078 4078 4078 14078
4081 4081 4081 4081 14081 4081 4081 74081
4082 4082 4082 4082 14082
4093 4093 4093 4003 14093 K561TL 1 4093 4093
4095 4095 4095
4096 4096 4096
4097 4097 4097
4098 4098
4098 14528 4098 4098
4099 4099 4099 4099 14099 4099
40104 40104 40104
40107 40107 40107 K561lAl0
40160 40160 40160 40160 40160
4016 1 40161 40161
40162 40162 40162 40162 40162
40163 40163 40163 40163 40163
40180 401 ea 40180
40181 4018 1 40181 14581
40182 40182 40182 40182 40182
40192 40192 40192 40192
40193 40193 40193 40193
401 94 40194 40194 40194 40194
4500 14500
4503 4503 4503 14503 4503
4508 4508 4508 14508 4508
4510 4510 4510 14510 4510
4511 451' 4511 4511 14511
45"
4512
4515 4516 4516 4516 MS1S K5611E l 1 4516
4518 4518 4518 4518 14518 4518 4518
4520 4520 4520 4520 14520 K5611E10 4520
4543 4543 14543 K561102 4543
4599 14599
40906 40906
40907 40907
40243 :"" 74HC243 - PHIUP5 - Pin compatlble
']
ALMANAH 19911
Automatul term. c a c ar ui
schema electrtca de pr i nClp'lu
esl e prezent ata in fi gura poale fi
folos.t ca detector de temper a-
tura IIm.ta. cind depASirea vatolli
prestabilit e pentru t emper atura
medit;lui cont rol at est e semnati -
lal a acustic. sau ca termostat
elecl,onic. cind se Impune o ' e-
glare automat a a t emperatur il
unui mediU. ASlgu,ind o plal a de
regl a, de tSOC- 4SoC. termosta-
tul poate li folosil pentru mert li -
nerea unei tempe, atur i constante
intr-o camef"a. pentru acvafli. Ia
baile lotogr al ice el c.
I PRI NCIPIUL DE
FUNCTI ONARE
in ambele vari ant e functionale
schcma ar e urmat oar ele par i i
componente comune: un amplili -
Co>IOr de C.C. real izat cu a;utorut
tranzl stor utui T .. un cir CUit bas-
culant Ir igger-SCh ml H reali zat cu
o poart a CDB413. precum SI
sursa de ali mentare.
in stare de r epfluS. cind tem-
peratura medi ului seSi zata de
termlstoru! Th nu a atins valoa-
rea reglata cu ajutorul potertlio-
metrului A,. tranzIst or ul T, con-
"duce. Ia intr area porl ii P, avem
Exista cazuri cind trebuie sa
folosim etectrica de ras
dot al a cu mol or pent ru 220 VI
50 Hz. dar avem la di spozitie nu-
mai acumulatorul autot uflsmu-
lui
Daca sintem posesorul unui
Trabant sursa ya II 6V. iar in
cazut unui aut ol uflsm .. Oacl a""
sursa va li 12V
Situalia este daca
realizam un convert izor care.
prel uind ener gie din batena
de acumul ator. sa deb, lcze
22OVl50 Hz o pul ere de apro-
ximatIV 2OW.
Conver hzorul se
pe un mi ez cu secllunea de 5- 6
cm
1
SChema alaturata.
Pentru aliment area la 6V in-
Z t are 2 x 38 spi re
CuEm 1.3. iar Z3 are 2 k 34 splre
CuEm 0.4
Pentru alimentarea la , 2V.
ZI '" 2 x BO sPl re CuEm 1: Z3 ""
ALMANAH . TEHNIUM
H
1990
K.RACVANS KV
star e l ogIca t. Iar la star e
l ogIca o. i n momentul 10 care
temper atura tinne \lal oarea
reglat a. reZistenta ter mlstorulUI
scade. tranZistorul T. incepe sa
se blocheze. iar ciod l enS'unea
la Intrar ea porll i P, scade sub 1. 1
V cltcu,WI bascu' eaza la
avem stare logica t
1 il DETECTOR DE
TEMPERATURA LI MITA
Comutator ul K se pune pe po-
zitia 1. Cu cealalt a poart a. Pr
component a a capsul ei CDB413.
se realizeaza un OSC,lator care
f'Stf' comandat de Ies irea porl"
P"
In st are logi ca O pe pin g OSCI -
lat oru l este Inl"1 lbat. iar n stare
logica 1 oscilat or ul l uncl i oneaza.
semnalul o b tinut in dI fuzo r
anuntnd starea de al ar ma. adIca
temperatur ll regl ate.
I b TERMOSTAT
ComutatOlul K se pune pe po-
zi tia 2. i n aCE-st caz poart a P, co-
manda direct un care are
ca sarCina un releu de c a. ale
caru contacte real izeaza diverse
comenzi in cadrul unui c"cuil de
automatizare. De exemplt. .. . ') re
l,stenla eleclflca de incalZit e.s1e
conectata (mnu-un cont2ct NI la
o sursa de ali mentare: in ma-
mE-n\ ul temperaluri , do
fl t e releul S: ntre'
r upe ahmentarea rez istente, de
incalZit Acest lucr u este semna-
hzat OpliC de catre LED-ul D)
Alimerttarea mOnta,ulul el eclro-
OI C se reali zeaza la tenSi unea de I
5 V c c obtinuta cu Alutor ul uneI
StJrse slabi lizate de tenSltJne.
2 REALIZAREA PRACTICA.
ETALONA REA
Montalut se rcahzeaza pe o
placuta de cabola/ Impromat a ca-
r ui pro,ectare nu ridi ca pro-
bleme. Translormatorul uti li zat
este de tiP sonerie 220 VIV c.a.
Termistor ul tr ebUi e sp alba
51011. .. - 4. l %r C este
de tip CTN produs de I PEE-.. E-
Termistorut tr ebuie
bine ' ,xal ain punct de vedere
mecanIC legatura elect ro ca cu
montal ul fie de buna catitate.
Etalonar ea ' const a in gradarea
scale' potenliometrulUi in grade
Cels,us poale realiza astlel :
se introduce termist or ul intr-o
eprubet a de umpl uta cu
ul ei mineral . care. ta rindul ei . se
afl a impreuna cu un ter momeliu
intr-un vas cu apa Prin incalz,-
rea a ape. se te. -
mometrul se regleaza pol en-
t,omelrul R I pina ce aut omatul
lucreaza. Operatia se repeta de
CONVERTIZO
G. CRAG U
.. 1111 S

IIJOOpf .:k
,,, J.
IOOp' Cl
15r J-
. ,-- - - - -- -
,.
2 Jo: 34 sp"e CuEm 0.34
In ambele cazuri Z2
splte CuEm 0.25
, BOO
.. ,
J
-ll0 r

"
TranZistoarele sint
montate pe , adlator de
de 50 cm?
ASZI7,
caldura
93
citeva ori pina se definitIVeaza
etal onarea precisa a scaLei l ui A"
Aealizat ingrijit. aut omatuL ter mic
va funCliona bme iSi va dovedi
uhlltatea_
'.
C, 1<'jo.T
o
L-"J--
L
Mat ontatea ul,l, zal or, l or de
calcuLatoare personal e au avut
ocazia sa constate ca
se"mnal ului l a repr oducerea unei
inregistrari sint l oart e ma". aces-
tea put ind alunge pina l a cili va
decibeli . De multe ori. cauza o
constituie cat ita:ea oxidul ui mag-
netic de pe banda si in acest caz
nu r amine practi c nimi C de facut.
incercar il e de a .. culege" dat ele
st ocate fund mai i nt otdeauna
mut i le.
Consl ruc\ia propusa i n conl l-
nual e Ince.Jrca sa dea o solut ie
acest ei probleme. Monl aJul se va
I nsera intre CasetolOnul Ul
mtrarea n calcul ator va fur -
niza un semnal constant chi ar ta
vanali l man ale semnal ului de in-
trar e_
schemei se ba
zeaza pe propr ietatea TECJ de a
lunctiona ca reZlstenl a contro-
lata in tensiune SI pe posibi l ita-
t ea contr olului unui
AO prin modificarea circuitul ui
sau exl ern.
94
BIBLIOGRAFtE:
CoLecl iv -- Practi ca el ectronis-
tului amator. Ed Albatros. 1964.
pag. 277.
I.C. Boghiloi u - El ect ronica
"
'.
L
ajula. Ed. Albatros.
1982.
N D, a9ulanescu
r ad,oelect r on,st ulu 1.
mca.
Al
Bucuresh.
- Agend.1
Ed. Teh-
MUNTIANU!
I
V.
S
.0'1
f ____ ----
V
1
ALMANAH .. TEHNI UM 1990
.1
I
1
t
2'0"0
I

l iniar a
oi
.- -
ALMANAH TEHNIUM" 1990
Pentru o mai inlelegere
a f unclionArii mOnt ajul ui ne vom
apleca pul in asupra
TECJ ca rezist enl a n
tensiune.
a fami l ie de caracter istici In
(V,Ul la V" Fe l arata ca in figura
1. se observa in
originIi caracteristicile sint prac-
tic l iniare. unde este zona de
blnC1onare a TECJ.
in figura 2 si nt prezent ate
aceste zone ale caracteristici i la
o ceva mai mare
Se faplul Cii pentru
V
II
_. mici (citeva suIe de mV) se-
luI de caracteristici este aleal utl
de niste drepte a carOl" panta
este dlc!;)l" de Vc.s.
Sa mai nOlm tOI aici fapl ul ca
pentru tenSIuni V,., < O TECJ-ul
lunc!lone!U':a pr8C1tC In acel as.
mOd. Cu s,ngu' a diferenta ca
d rena 10) Si Sur sa (5)
schimba rol uri le.
in f igura 3 am reprezent al o
smgur a corespun-
znd unei val or i f "lal e Inlre
punctele PI P2 de pe
dr eapt a. VD' o varial ie
Il carcHt " cOf t'Souodc ovarla-
tie .11 " a curentulUI de drena Pu
tem astfel del inl reZlstenla dma
mi ca a canalului D-S ca liind ra-
portul aceslor doua var ial i i :
> V",
Ros '" .
> 0'"
A,. , practoc va-
loarea in Ioah.: punctele unei
anumite caracterist ici pentfi. .. V",
: ct . insa. dupa cum se obser va
in ' igura 2. ea se o
cU
Trecind la anahzarea schemei
(fig. 4). se Obser va primul AO
(IC t) este montal ca amplificator
cu control at Semnalut de
ieSire al l ui IC 1 este r edresat cu
ajutor ul dIode' D 1. dupa care
este amplificat de IC2. care
poarta lr anZ,Slor ulUl
T I . Dupa cum s-a aratat. acesta
lunc\oneaza ca o rezist enta co-
mandata in tenSiune. modificind
astfel Circui tul elIlerior al AO de
int rar e. Nivelul de al l UI
ICI est e menl inul astfel constant
pentru var l alii destul de ma" ale
semnalului de mtrare. Ica are ca
rol imp'edicarea oricarei reacl il d
asupra lUI ICI .
la intrarea Circui tuluI avem un
Qolen\Iomeiru de 50 k!l Cdre per-
mite adaptarea montalulUi la dl- -
ver se nivel uri ale semnaluluI de
mtr are
Pentru realizarea practica s-au
lolosit b."e cunoscutele
in vattanla cu 8 pm . in capsula
de olaSI lC
95
AUT
410 k.
TECJ-ul util iza t este de lip
8FW I l , or icare att model
cu canal n poate conveni scopu-
lUI propus (de exemplu BF245.
2N3819 etc.)
UMOR
96
--

+
o u,
r e3
1
- v
o 1 este o dioda cu Si de tipul
lN4'4B. iar rezis tenlele sint toale
de 1/4 W.
Legat uril e l a bornele de intrare
si vor fi oblig810nu
-v
,, <
-1001(
cu cablu ecrana\.
Alimenl area se va tace di ntr-O
sur sa dublk de :t 12 V. bine st a-
bilizat 'Iltrata
ALMANAH H TEHNIU ..... 1990
-
EM
2001
Casetofonul EM 2001, produs
de esle stereo
de li p deck.
Se alimenteaza dn de
220 V. de unde absoarbe o pu-
rere de 15 VA. Viteza de depla-
sare a benzii es le 4. 76 emIs, cu
o lIuctuati e m8ki rn de :tO.28%.
de tipul benzi i magne-
tice utili zate. casetolonul repro-
duce semnal ul inlr-o de
frecvente cuprinsA intre 63 Hz
15 kHz.
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
SERVICE
9
SERVICE
Pick-up-ul POEM-02, produs .. . esle prevazut cu un preampIIIical0r coreclor RIAA echi-
pat cu circuite A741.
Ca tura!ia discului sa fie cii mai penlru diminuarea disiorsiunilor, alimenlarea molorului se
I"ce prin intermediul unui blOC regulalor de luralie. Conlrolul luraliei se lace pe cale
98
BLOC REGULATOR DE
r
I
- -- - .,..--
I
'h
I -
I
I
I
""
I
I
I
I
I
'"
"
..
..
' 0
+-t=:- --+ - -,
I
I
I
I
I
I
I
I
- ---
C5

An
.. .. r7
......

--------,
1
I
. '" "
i lO
I
I
'-!------1S0UT L
r:'
I
I
I
I
I
I
"'----- .. i5;t"'-;----;h 'AH A
It'
I
I
calECTOR RIAA I
L _ ___ _____ _ __ __ _ __ ...1
ALMANAH .. TEHNIUM" 199(
L
, ..
i

"l!' .
.j

.. - -..
.7:
,
i
i :
,
... .. ,

:1
.i
.,
.!
,
!

!I
,
,
l' ,
,
:;.
-- --
!:
f

.'
;>
'1
!:

!

AlMANAH .. TEHNIUM" 1990
!- !-
.. ..

,
.
I
1;

,
.
I
.
I
;
.,
!,
;
. !
SERVICE
: i i . ..

.
" - "
,
-..
!
;
((ID'" !U
TUNERUL lala-
yene ST20 acopera
gamele de unda
UM FM (88-108
MHz).
in FM are o sen-
sibili tate de 7,5 jJV
l a un sem-
nal /zgomot de 30
dB, trecl/enla IOler-
medlar a este de
10.7 MHz. precum
CAF comulabi l
Sec1iunea AM lu-
creaza nt re 535
1 605 kHz. cu o
sensibil i t ate de
200 "v pentr u un
r aporl semnallzg<>-
mot de 20 dB, frec-
vania mtermediara
liind de 455 kHz.
Pentru FM. la in-
trare are un amplifi-
cat or RF Cu un
tranzis t or montat
ec. urmai de un
schimbator de frec-
montat 101 in
comuna (BC) .
Trei etaje de FI asi-
sensibilitatea
donta, urmate apoi
de detectorul de fa-
port Si decodorvl
stereo_
Semnalul de CAF
este preluat de la
rezistoarele Rl 23 s
Rl 09 si aplicat dlo-
dei 0 113_
Receplia AM are
un etaj convertor SI
doua elaJe fi ur
mall' de detector
Cele doua elaJe
FI -AM sinI comune
cu etajele FI-HA
0105 SI 0106. AJ, -
mentarea este as'-
guraTa din reteaua
de 220 V
99
SERVICE
AT 64
A T 64 este un rad.ore-
ceptor IranZlstorllal ce
lucreaza in banda undetor
medii si a undelor lungi ,
destinat a echIpa autotu-
ri smel e.
in etalete de radiolr ec-
venla. acest aparat con-
100
lone tran Zi storul P422.
echIValent cu EFT317
Etalete de audiolrec-
venlil conlin tranzist oa-
rele MP41, echivalente cu
EFT3S3. iar tranzi stoarele
P216 au ca echivalent
ASZI7.
ALMANAH _ TEHNIUM" 1990
AlMANAH .. TEHNIUM
b
1990
SERVICE
MK
-450
Casetofonul MK-450, pro-
dus Unitra, este special con-
struit pentru inregistrarea
redarea programelor pentru
calculator, dar poate fi folo-
sil pentru -programe muzi-
cale monofonice.
Caracteristici : viteza de
deplasare a benzii 4.76 emIs;
banda de repro-
80 Hz-10 kHz; putere
9! 0,7 W; tensiune
de alimentare 7,5 V.
INTEGRA
4000
Acest aparat este un am-
plificator st ereofonic care
poate debila 2x 16 W pe o
de 8 n.
Curba de raspuns
gama de frecvente de 20
Hz-20 kHz. cu o neliniari -
tat e de 2 dB. Coefi cientul
de distorsiuni armoni ce este
de 0.5% la volum maxim.
Controlul are o
de 2Q dB la 40 Hz
:t 18 dB la 18 kHz.
Sensibilitatea este de 3. 5
mV pentru
55 mV pentru
100 mV pentru magnetofon.
Ajimentarea se face cu 220
V, la un consum maxim de
75 W.
10'
SERVI E
102




u



ALMANAH .. TEHNIUM" 1991


"-
ALMANAH .. 1HO
SERVICE
I

101
SERVICE
Acest aparat conline un case-
tolon. un luner AM-FM un am-
plificator de putere.
Amplilicalorul poat e debila
2x 10 W cu 0.3% distorsiuni ntr-o
de frecvenle in-
tre 30 Hl 50 kHz, in plus, are
posibililatea de ton de
:!lO dB la 100 Hz 'O kHz.
104
Tunerul receplioneazii gama
AM 1 605- 525 kHz FM
87,5-106 MHz. Casetofonul lu-
pe 4 piste cu viteza de 4.6
emis. reproducind o de
'reCl/anle de 30 Hz- t2 kHz.
Frecvtlnla semnalului de
gere premagnetizare este de
84 kHz. Tunerul fM are intrarea
ALMANAH .. 1
lPR 3001
pe FET- 2SK4 1. tr anzistorul
TRt02 lii nd osci lat or. iar TAIOI
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
convertor.
sini
TR"""..oz
2SC632A81
Etalete FI-FM (10.7
TRI03 + TRI07. Dis-
SERVICE
crimifla'or ul, lip detector de ra-
po r t . eS l e lor ma t d in
0102- 0 103. Aeceplia AM este
de TA201 (amplifi cator
converto r) TR202 (oseitator).
Tranzistoarele TR203 TA204
sint ampli ficatoare FI-455 kHz.
delector fiind 0201.
105
SERVICE
Casetof onu l RO 4300
este de t iP stereo in 101 -
mat deck (Iara amplifi ca-
t or de putere).
Viteza de depll'lsare a
benzi. este de 4,75 emis.
ceea ce aSigura o dural i\
de inregi st rare de 60 de
'minute pentru casete C60
$1 o duralil d e . f'hoh' n ..... '
de 70 s.
Impedanl a de intrate
pentru ml crolon est e de
20 kll . ,ar a intrarii au,u-
hare de SOO kll .
La de linie se ob-
I:ne o impedanla de 2 kll .
Caselof onul est e dot at
cu sistem Dolby $1 r eglat
aulomal a l vilele. de rola-
118 a mOlo rulUI .
Cur ba de este
de 20-16 000 Hz pentru
magnetica
de 20-18000 Hz
pent ru banda cu d' OlUd de
crom.
,
L,-06----------------------------------------------"ALMANAH.TEHN'UM"1nol
VEGA 1
ALMANAH M TEHHIUU" 1990
Sub aceasta denumire _
Vega 101 - , industria sovie-
t i c produce un pick-up ste-
reofonic de cl asa HI-FI. De
la acest aparat se poate lua
semnal pentru reproducere
pe alt agregat electronic sau
SERVICE
pentru a li inregistrat.
Caracteristici t ehnice:
banda de frecven1e 63
Hz- 12 kHz putere de i e i r e
10 W; putere absorbil a 60 W:
v i t e z de rota11e 78. 45 i 33
ture/minut.

I

I
___ --1
/07
SERVICE
FERGUSON 3486F
Parlea de pick-up lucreaza pe
<1 Viteze, anume 16-33- 45
78 rotatii/ minut , este prevazuta
Cu sistem anli-skatlOg reglab,l :
lorla de apasare il bralului est e
reglabtl a intre O 69. Curba de
raspuns este 20- 20 000 Hz, fo-
losind o doza magnetica l ip 800
' 08
4
r-________________
r ----------------------- -, "1iJ -::: ' :!'
I - .. I
... ;:..:. 1 :'1"'''''
I .;;::. - .J I
I .... ':;:' ..!. " ' ::
I .. - ;::".: r -- G:l
I
I
. 1
.
.
-
..
"


.. _ ... __ o
, '
.... -

.:c:""""'--___ , ____ " __
0,

@,J)
' C'J
-,.. -,
-,.. .. ,-

ALMANAH .. TEHHIUU" 1990
H Gol dri ng. tensiunea de
fi,nd de B mV l a 1 kHz.
Receptorul conl ine !rei game
FM. UM si Ul. senSl bi htatea este
de 2 "V pentru FM 50 "V pentru
AM. _
Amphl lcat orul de putere as,-
-
.. _ \<;-., 1"9 -
g ura W pe canal la o sarcma
de 4 II 2Jo; 16 W la o de
a H.
OiSlors' un,le armOntce sint mal
mi Ci de 0. 1% la o put ere de 20 W
pe canal.
Curba de este de 25
0'0 -::r- .
-
.. p 1"'''') ... -
'--F(!)-p' ....
1
- -,.,
... c_, l-m
...t=. ;;:;. J
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
SERVICE
Hz-30 kHz. cu o neuniform,t ate
de 3 dB, regl a; de Ion J; 12 dB l a
40 Hz 12 kHz. AmpliliC8torul
este dOlal c u o corectIe liziolo-
gica comul abll a de - 30 dB ' .13
dB la 40 Hz de +6 dB la 12 kHz.
:9Qo.
..... ...
- .6 . .6._
...
--
.
.
.-
_ ...... _<_._ .
. - .-
.-
-
. -
-
-
-
.;

.=
-
-
.::
-
.... _,
r09
SERVICE
GENERAL TFC 6000 S este un
radlocaselolon portabil e Ch,pat
cu componente discrete care
se alimenteaza din 4 baterii (6 V)
sau din releaua de curent alter-
nativ.
Ca receptor iIIcoper a gama un-
delor medii a undel or scurle
(1 ,6- 26 MHz) in trei subgame.
Comutarea domeniilor de lu-
cru se lace cu un comutator ro-
tativ care selecteaza bobinele
pentru circuil ele de intrare
pent ru oscilator.
Case1ofonul r eproduce o gama
de cuprinsa intre 100
6 000 Hz. puterea aUdio de
liind 3 W
"0
RAL
r;-
,
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990



il!
c

i
-
-
-
---- _ _ C ' _ __ _ _ _ _ __ ______ ___ ______ ' ,, _ _ --------1---------, "1
.-- ,...-- .,...--" II
: c' . . . .-. - '-' : "oi
, ,., ." 1 ' :!I
'
1 '" a<;,t
l l
"
o
.....-.n- ". !,!, l i. 2I2 ;.,. .... ;;: !' i if ,',:' '1 I
, l' '1\': 1-1: I
I . ,'o " .. . ", .. . " . .." " ,
I ,1,'.r <'i')!" a I'! "l" ,,. .....ne.: "" .. " .. ,,, :... ;':1' --+-1''' '
o T . ..., <'I! ". ,.. T
1
I I " o
. .,.. ..,.. .. .. "&" ;:. ... , ", ,...
.. ..' ',. '- "',' ( I
, ..
,:1' ... ,
... " ".' '""' I!-o o ." . ., ," 1 "'1 .. o I 'lJ.,., .
.. ., .. '" J J " .. " T ' "

'o, .i'! '<
",. 1'" c' ." I , . H" ... 1
1*" .
:
'''''f' ..... i: .. 1 ........ , T , ." I . .. , ;', o', . ' I :', ., " 00 ''' ' '"
. 1"; ."." <"" .';i = ,.. , ,,,, o. . ' , .. I
8' "'''' ' ''' o , .. .. " "1 r.;:;- : f2I i
' ;O., . "t .. , ".,. o,, :1>' ". .. ..
", ,,,. ". P' li' :i!" .... ''''01 .' :'.
Y
.. .I'T ......., ." " .. :.. .... : ... .. " .. ",' .d ."1 l'
. "' '' ... lnn L". rL... t- "...... " 1' ,
r .. 0'0
'\'.' r-., I l ',:' f','!::' i \'."1' ;';, : ',' 4l... . ,.,
""'''' 0 .:. "" "; :'"' -:; I , .>
." "" "", A . ;, . ",
A .... T
W . ,,:' o ' "
1
, ," r,', .. . j )' :;', ',' ,', ':1 ::; ::",
. " , ., "
...
. O" "f..< ,,,., .
" ".' '"" .... I L-: ,. , ____ . __ __ __ .. __ . . ,I ' .
L __ _ __ _ ______ -- -- - - - --- - - - - -- --- -- 1 'UO:o'I'-0I- - _ _ ...J
, ,, " t

Btocul SChimbator de canale Grundig 29500 majoritatea televizoarelor COlor din aceas ta serie, fiind capabi l a
acoperi toate canalele din benzile VHF UHF,
La intrare, nivelul semnalului este controlat de tranzistorul BC238 Si apoi amplificat de tranzistoarele AF319. Pentru VHF os'
cllatorul este construit cU AF106, iar pentru UHF oscilatorul este construit CU AF280,
Comutarea pe cele dou;!. domenii se face cu diode BAt82,
1--
CI)
m
::D
<
-
O
m
SERVICE
OCEANIC
j ,
i i
Il
' 1
II
1
"
.!fU!;l
...... '.
,
Radi oreceptorul
Oceanic, produ s
LT. T., luc reaza pe
gamete UM UL
are posibilitatea de
acord fi x pe trei frec-

Puterea de
este de 1 W, cu 10%
distorsiuni ntr-o
100 Hz-1Q
kHz. 2 dB. Valoa-
rea inter-
mediare este de 480
kHz. Alimentarea se
face cu 9 V din bate-
rii R14 sau din re-
de curent al -
ternativ.
Part ea de
este con-
din trei etaje:
un mixer dou a
etaje FI - 480 kHz
(T2- T3) . Semnal ele
AF sint detectate de
02 apoi apli cate.
T 4 are rol de limi-
tator de amplitudine
totul in
dr eptunghiu-
lara. Aceste semnale
sni inj e ctate in
TBA 120, care est e
un discri minator ce
emit e semnal e cu
amplitudinea propor-
cu frecven1a
semnalelor primite.
Acest ea sint fil -.
trat e de TAA861 .
Oiodele 03- 04 pro-
duc o tensiune conti-
c ar e comanda
un trigger (T6- T7) .
T10 T11 formeaza
un comutator elec-
troni c.
Amplifr ca t orul de
putere este TBA820.
ALMANAH TEHNIUM" 1990
.R
a
CANALUL
6
7
8
9
.0
"
"
-
R
TV-DX
ANTENE
VAGI
v 01 02
( d
03 04 os
e f
YAG! 7 ElEMENTE
P. GEORGESCU
Acest lip de antene este cel
ma recomandat pentru rece plia
semnalelor de televiziune.
Construclia tor se realizeaza
din leava de aluminiu. cupru sau
chiar tier galvanizat: este reco
mandat ca elementele sa aiba
un diametru de 8- 12 mm; fi)(i! .
rea se lace pe un suport metalic
sau de lemn.
cablul de legatura trebuie sa
alba 75 11_
TABELUL 1 - Dimensiunile construcllve 81e antenei Yagl cu ,apte etemente
(R+V+SO)
A V O, 02 03 04 05
,
b
,
d
,
I bucla
640 700 695 710 695 685 670 500 595 420 400 265 200 410
eoo 670 680 670 600 650 640 475 200 400 300 250 270 395
710 645 640 650 640 625 615 455 270 385 370 245 260 300
740 620 615 620 614 600 500 435 260 370 355 235 250 370
710 595 585 595 585 575 265 420 250 355 340 225 240 360
685 575 570 500 570 560 550 405 210 345 330 220 230 344
660 555 550 560 550 510 530 390 230 335 315 210 225 335
b
YAGI 9 ELEMENTE
1/3
rV-DX
TABELUL 2 - Oal ele construct ive ale antenei Yagl cu 9 element e (3R+V+SO) pentru UIF
10 de ; banda de t recere; 35 MHz)
CANALE 21 - 25 26- 30 31- 35 36- 40 41 - 45 46- 50 51-55
R 377 3<8 32' 303 28' 268 253
V 308 28. 26' 247 232 218 207
D, 293 270 252 235 221 208 ' 96
D, 290 267 249 232 218
20'
. 9.
D, 287 26. 246 229 215 203 . 92
D. 283 260 243 226 213 200 ' 89
D, 279 257 240 223 210 . 98 '87
,
240 240 240 240 230 230 230
b 140 . 29 120 112 . 05 90 9.
,
72 67 62 58 51 51 '9
d 92 85 79 74 69 65 62

. 04 96 89 83 78 74 69

'21 112 . 0. 97
9' 86 8'
9
132 122 113 >05 99 9. aa
202 .86 . 74 ' 62 152
' 43
13'
adaptare
R
56- 60
2>0
196
. 86
' 8'
. 82
179
177
230
89
. 6
'9
66
77
8'
128
v 01 02
[B 04 05 06 07 Il! 09
CANALE
R
V
D,
D,
D,
D.
D,
D,
D,
D,
D,
,
b
,
d

"'
b
,
d e f h
YAGI 13 ELEMENTE
TABELUL 3 _ Datele constructive mI! ant_1 Vagi cu 13 (30+V+9V)
11,8 de; banda de trecere: 32-35 MHz)
21 25 26-30 31 35 36-40 4 1- 45 46- 50 51-55
377 34' 32'
203 28. 268 253
308 28. 26. 247 232 218 207
293 270 252 23'
221 208 .96
290 267 249 232 218
20'
'9'
287 26'
246 229 215 203 ' 92
283 260 243 226 213 200 . 89
279 257 240 223 210 . 98 .87
276 254 237 220 207 . 95 . 85
272 251 234 217 205 '93 .83
269 248 231
'"
202 . 92 . 8.
265 245 228 210 200 . 89 179
240 240 240 240 230 230 230
140 ' 20
120 112
' 0'
99 9.
72 67 62 58 54 51 '9
92 85 79 74 69 65 62
'0'
96 89 83 78 74 69
k
56 60
240
. 96
. 86
. 8.
. 82
179
177
175
173
17 .
169
230
89
.6
59
66
ALMANAH "TEHNIUM" 199C
I
Sini cunoscute numeroase va-
-iante de amplili<;Btoare de an-
cu 1, 2. 3 t ranzistoare cu
:oell cienli de ampli ficare de 14.;.
20 dB. Aceste montaje au rolul
je a nivelul de semnal e"' IS-
lenl la unei antene TV, in-
: ;1 la borna de intrare a recepto-
rului TV se asigura un semnal
compatibi l cu sensi bili tatea nor-
mala a acestuia. Dupa tocul de
montare. amplilicatoarele de an-
tena se impart in doua categori i:
- cu montare linga di pol
al imentare prin lider,
- cu mont are linga receptorul
TV.
Ambele categor ii de ampl ilica-
toare au avant aje dezavantaje
I
-
,

,
I
I
VI'
V
-

I "<:2. '{"'!
" =

RI
'J
"
1
TV-DX
L.IVIU C ADINDIU, Bete ... n;
speci fice.
Astfel , ampl ilicatoarel e din
prima categor ie au avantajul ca
realizeaza o amplificare buna a
semnal ului as:gura un raporl
semnal -zgomot dar
Si multan
ca, o data instalate. accesul l a
ele este di li cil de re-
glaJele ulterioare sini greu de
el ectuat. Amplil icatoarele de an-
tena din categor ia a doua pre-
avantajul fiind dispuse
in i methal a apropiere a recepto-
rulUi TV, pol li regl ate pe
un anumil canal, insa au
vant aj ul ca pot li lolosite numai
atunci cind dIstanta dmtre an-
tena receptorul TV este de



I
R3
Li!.
,
,

,
- __ a-
T
TI
I
l=iG.1
1
= '/!.,ll"
1
,
C3
1
1
"
maxImum 4-:- 6 m deci alenua-
rea liderul ui este mI '
nima.
Dupa numar ul de canale re
cep tr onate, ampl ilicatoar ele de
antena pOl fi acordate pe un Sin-
gur canal . pe un gr up de 2- 3
canal e (acord pe canalul medru)
sau pot fi de banda l3I ga. Amph -
,"catoarele acor date o
amplificare max rma pe un anu-
miI canal . in timp ce ampl ihca-
loarele de banda asigura
recep!ia simult ana a mai mult or
statii de emis,e, dar in unele ca-
permit aparitia unor l eno-
mene nedorite, cum ar li distor-
si uni le de i ntermodulatie sem-
nalele pert urbatoare ale statri ior
de putere mare.
Ampl ilicatoruJ de antena de-
scris in continuare combi na
aceste doua. t ipuri de amplrfica-
toare. in scopul evidenl ieri i unor
avant aje: banda de Irecventa 48
..,. 230 in amplificare
de circa 12 dB, acord cont i nuu
in bem:lle 1. U. III - TV, lnontarea
par tii de reglaj continuu re
ceplor ul TV.
EI este format din parIi
- o prrma par te, ce constit uie
de rapt un ampl ilrcator de banda
larga. l a. a reglaje. montat de"n,-
l l v pe antena TV, !rind alimentat
:Jrin cablul de coborire;
--
- - -- - - - - - -;).
o a doua parte. ce l ormeaza
Elmplrl lcat orul -setect or, si care
,.,.i,..,,,a,,TO!?
FII;.2
.....
$ ?
"
4 ..
I J
A
. <'.,u
COIf)(IM,
A""-' I ne IHOA.


;;
J ......
. , . ,
-
G
sE'".c.E'.troAl.

v

..
,
'2'
11 2 00'
97
"
86 6'
77
9
132 122 113 105 99
"
66 ..
"
133 123
1"
106 100 95 69 65
,
13' 12. 11 5 107 101 96 90 86
i
136 126 117 109 102 96 91 87
k 137 127 116 110 103 97 92 69
Al.MANAH 1990
1/5
'1\ D
este montat linga receptll'U! TV.
avind posibi litatea de a putea li
acordat pe unul din canalele
I - XII
Ampl ificatorul de
Bre schema elect rica dat a in li -
gura 1 are n componenla un
Singur element aCliv. tr anzist or-ul
T I de l ip BFV90 sau BFX89. EI
reali zeaza un de apr oxi ma-
ti v 6+8 dB si se poate cupla cu o
antena de ban<la sau cu un
grup de antene separ ate pri n li l-
tre corespunzat oare ROl ul aces-
tui prim amplilicator eSle de a
realiza o ampl jli care
mar e in benzil e 1, II 111 - TV. in
cit atenuar ea de l iderul an-
tenei sa tie iar rapor-
tul semnal-lgomol la intr area ce-
l ui de-al <loilea ampl ificat or sa
fie cit mai mare.
Al i ment area acestui pri m am-
phl icatOf se t ace pri n lidet"ul ele
coborire. conf orm schemei din
" gura 2,
Ampl i l ical orul-select or est e un
seleC10r FIF-TV, si mpl ilicat, la
care au l osl osci lator ul
FI F si selectorul FI F
aparl ine r ecepl oar elor TV di n
cl i sa . .hibrida" (H), di n el 1010-
sindu- se numai ampl ificat or ul de
l ormat cu tran-
zist orul TZI (BF200) Si el emen-
tele alerent e,
Util i.tarea acest ui et aj se l ace
i n condi1i i ;
- aliment ar ea amplificatorul u;
se face, conf orm li guril or 2, 3 Si
4. de la o sursa de tensi une st a-
bill.tat a (.12 V, . 26 V. masa);
- condensat oful C 17 (1 nF)
se cOnect eaza pri n cablu ecranat
(75 Il) ta borna "G" de l a selecto-
rul FIF;
- condensal O( ul C30 (1 nF7)
se
- barna "E" de pe select or se
l a
- inductanl el e ll6 si l6 se n-
Iil tur a:
- condensat o' ul C 17 se co-
nect eaza ta "G", conf orm
I'gurii 3,
REGlAJ
Ampl il icatorul de bandil l arga
nu necesit a nici un Iei de reglaje.
msa se impune o construcl ie in-
gr ",ta, terminalele piesel or com-
ponente fiind totodata si con-
ductOare de EI se
pe o de s, icl o-
dublu placa!. Pe o l al a se
reahzeaza monlajul propJl U-z,s
,ar cealall a esl e conect at a l<t
masa Pent r u tensiunea de ah
mentare de <-1 2 V se va masur a
1/6
,
I

Om
I
m
I
f

,
I

I
d
I

o.,
0-'"
I o
-" ' ",-
, m
"
o

El


,


-.



J

----
N
.


,


S..!..
'"
- '
m


::l '

, I


I


N ,


-
__ J L _ _ __ :! .
ALMANAH MTEHNIUM" 1990
un curent absorbil de circa 4""6
mA. r eali zarea montajul ui ,
acesta va li introdus Il'Ilr-O cutie
ai carei pereli sint formali din
plci de cablaj imprimat.
cutiei se vor lipi cu aliaj de lipit
pe lungimea lor. Bornele
a<;cesibi le (antena, borna 1
borna 2) se vor _scoate prin tre-
ceri de In linal, pentru
protectia amplilicalorului impo+
Iriva precipi laliilor. se poate cu-
funda cutia astfel realizata ntr-o
masa de lac sau us-
care va rezulta un aparat robus!.
rezistent fiabil.
Ampl i licatorul-sel ector se mo-
conform indicatiilor de mai
sus i se in imediata
apropiere un suport met al ic pe
care se fixeaza rezistorul semire-
glabil PI, pOlenliome1rul P2
condensatoarele CI' C2'.
Cu ajutor ul lui Pl se
punctul corect de functionare
pentru tranzistorul TZ1, incit pe
rezistenta Al sa existe o cadere
de tensiune conform schemei
electrice (3,5 .. .4,5 V) ,
Cu ajutorul l u P2 se face
acordul continuu in liecare
banda de Irecventa, Acest poten-
tiometru poate lipsi in ipoteza ca
sel ector ul FIF este dotal cu pro-
priil e lui poten!iometre de pro-
gramare.
Alimentatorul se compune din
doua stabilizatoare, unul pentru
lensiunea de +26 V (de alimen-
tare a diode lor varicap) unul
pentru tensiunea de + 12 V.
Transl ormatorul TR va avea 5eC-
liunea miezului de circa 3 cm
2
.
lfI pri mara va cu-
Fi ... 4.
prinde un numar de 2 552 sp re
(pentru U alimentare " 220 V) cu
conductor CuEm 0 0,15. Pentru
28 V se vor bobina 464 spire Cu
conductor CuEm '" 0. 15. Poten-
P3 1l.5 kn) se va regl a
,n I ei incit cur entul prin sta-
bilizatorul TAA550 sa tie de
mA. Induct ant a l t va li realizata
pe aer are 8 spire bobinate pe
un dom de ol el de 3 mm cu con-
ductor CuEm 0 0.3 mm. Penl ru
tensiunea de +12 V se vor bo-
bina 198 spire cu conductor
CuEm '" 0,25 mm. Induclanla l2
va avea 21 spire bobinate cu
conductor CuEm0 0. t5 mm pe
un dom de 4 mm diametru. In-
ducl antel e se vor realiza n aer.
dupa care spirele vor fi consoli -
dale cu lac.
TV-DX
(.f.28V)
L_a
LI STA DE PIESE
Ampli ficalor 1: l - Induclanla
identica cu l2; R 1 - 21 11/0.5 W:
R2 - 24 kll/O,5 W; R3 - 2.2 kll
10.5 W: CI - 1,5 pF: C2 - 41
pF: C3 - 12 pF; C4 - 47 pF; TI
- BFY90, BFX89.
Ampl ificator- sel eclor ' P 1
potenl ,ometru semireglabil 10 kn;
P2 - pOl enl omel ru 100 kll; CI
- 1 nF; Cl' - lnF.
Al imentator : 01 - I N4001 : 02
- TAA5SO: 03 - Pl13Z; PR -
punte redresoare I PM05: CI -
47 j-<F/63 V; C2 - O.Ij-<F/250 V; C3
- 410 .. F J5 V. C4 - 410
pFI1 000 V, RI - 4,7 kll/O,5 W.
R2 - 150 1111 W; T - 80135.
80139.
MEMORATOR: TRANZISTOARE VHF-UHF
Maximum Aa' ings ChataclCI"isl;C5
VCBO VCEO

P, ,,,
'"
Noi ... <o, Powe. OUIPUI

"
figu. e Gain Powe.
No. 25"C. -,- N (neu,.a .,
"
.-
. lised) 5OOM' h
_o
"""
""Ils ""Il s mW m' n. ..
" " "
mW M",
BfY90 JO
" " "" "
, ..
,,,
m
'"'' ZTX325 JO
" "
",,,
" "" '"
-
- m
"00
ZTX326
" "
, .,
'00
" "" '"
- - -
,,""
ZTX327
"
JO
" "'"
- - -
,.,
- 200H 8OOf:
BFW97 JO
"
, , ..
"'"
- 6 0"
, .,
'"
-
"'"
ZTX321 JO
"
, , ..
"'''
- 60'
, ,
'"
-
"'" 2N91B
'" "
,
'00
"
- 3 01
, .,
'" '" "'"
2N270B
" "
,
'00
.,
'00
B 5:
, .,
15: -
"" 2N2B57 JO
" "
'00
JO
, ..
4 5"1
,.
12 5'-
.,
""" 2N3570
'" "
, ." ' 00
'"
, ..
1 0
""
-
ro- l!,.('('
2N3511
" "
, ." '00
'"
'00
.", 0 85 - -
,, (1<)
2N3572
" " '"
'00
'" "'"
6 '0"1 0 B5 - -
.,W'
,."""
'" "
,.,
'00
'"
, .. ., , .,
17:
"
fS<> I
ALMANAH TEHNIUM
M
1990 III
TV-DX
A
....,
NETI CA
Sing. ILIE pASCREL. V06-1391B/HR, Miarcuras-Ciuc
Antena prezentata in "gura 1
energia radial a n spa-
tiU de un emil lUor TV. care se
transmite prin cupl aj magnetic l a
o Bucla de cupl aj este
,zolala de dipolii antenei (St. 52.
53) se sub ei.
Dimensiunile buclei de cuplaj.
precum si distanta dintre bucla
SI 00 3 d.polt stabilesc .mpedanla
antene., precum acordul exact
al antenei pe frecvenla canalului
dorit in figura 1 se prezintil an-
tena cu 10 elemente
si bu<;la de cupl aj magnetic_
in hgura 2a s ' 2b se dl-
menSlunole buclei , care este im-
partIta in doua sectoare .. a"
.. b' asimetrice. Prin reglarea sec-
lorului .. b" al buc lei stabi li m
".
tigul optim al antenei, astfel inct
acest sector il indoim spre dipoli
sau in directia opusa lor.
in punctel e "d" . e" se efec-
tueaza legatura dintre bucta
cablul coaxial (pr in cositorire) .
prin intermediul unei bude de
adaptare a impedanlei in M2 Bu-
da de cuplaj se confectioneaza
din de Cu (fara izolatie) cu
0 =3.5 mm. Toate elementele an-
tenei vor li din sau bara de
AI cu 0 = 10 mm. Cotele din de-
sen trebuie respectate cu stric-
tele. datorila riscului neacordarii
anl enei pe frecventa dorita di-
minuarii considerabile a
lui ei. Bucla de cupl aj se izoleaza
de cei 3 dipoli prin intermediul
unor placule bucali) care
se cOniectioneaza du) : polieti -
polisli ren. tellOn. In figura 3
se pot vedea: antenei
raportul undelOr stationare func-
Ve de frecvenla (canal 10) .
AVANTAJELE ANTENEI
- dimensiuni relatv mici :
- selectivitate mare posibi li-
tatea acordarii exacte a anlenei
pe Irecvenla canalUl ui dorit:
- antenei este de cca
12.6. .. 13 dB poale prin
marirea numarul ui de elemenle
componente.
Antena, fiind foarte selectiva.
se poate amplasa in locurile
unde exista semnal e pUlernic
perturbatoare care vin din spa-
tele antenei. n figura 4 se POl

el! e,,"lul c_ax;oi
L
j
/
1" #1 of fi;,
a
"i uq. '
fi"? 2b ~ ~ _ - -, 5f- - - --

ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
e,
I
. ~ b .i
TV-DX
TV
fi,,- 4
J. Jirec-liviMe
119
DX
vedea: diagrama de directivilale
pe a antenei.
raportul fala-spate.
Antena a losl
recenl n judelul Harghita pe ca-
nalele 10 11 OIAT a dat re--
lullale foarte bune.
Pentru amatorli de
TV- DX se in continuare ta-
belul cu dimensiuni le an tenei
pentru canalele din banda a III -a
de televizi une (6- 12).
BIBLIOGRAFIE:
Mi lan Cesky, Anlt'my pro pi't-
j em r ozhl asu a l el evize SNTL.
Praha. 1979. .
Csabai Daniel, AMici es lelevi-
ZIO vevoanlennak. Budapest .
1981.
Elemen.fu/
Dimenslcmi/e e/emen:fcJ/ui m' mm
antenei
I>C iru cana/u
G
7 8
9 10
"
12.
SI 850 8/2- 180 150
Yl2. 695
SI. 765 '130 700 672. blt5
bZ2. 600
S'!I 7lf2. '110
680 652. 6t8
604
D,
7M '100 6'10

6/8 595"
575
D1., D-o 70S 678 6lf8 6l2. 600 575
555
Dit I Ds 685 655 628 602- 580 568
D, 665"
655" 608
584 560 '!i'to
520
D., 630 602. 5"76
55"'1 '5/2 '195"
H4

Mo
2. 90
Ha 375
3/8
505 2.95
H?
3"S
"528
31'5 2n Z.Sl
Hit
!lOO 290 278 2SS
2.55 2.'1'5
H'J '135 '12.0 'leG

M2
il" il'!, Ha
'170 450 '-130 '11'5 '100 385
370
H9
525" 5"05 482 '162.
"It 5
'I2e '113
L

362.5
Z,G&
el '130 '102.
6'1'1 6lt6
625 5"98 5"80
b 60 58 %
Sit 53
52- 50
c
'34 90 8'1 82. 80
'18 16
110 ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
IT I I
Antena de a crei
const ructi e este prezen-
tata in ligura 1, este realizata
prin combi narea unei antene de
FIF, pentru unde metri ce (figura
2). cu o de UIF pentru
unde dedmel rice ('igura 3). An
tena permite recep1ia emisiunilor
de televiziune pe toate canalele
de respectiv benzile J. I I.
111. IV. V. Vederea construct iva
de ansamblu a antenei combi -
nate FIF- UIF este prezent at a in
f igura 4
Mlene. in benzi le 1- 111
(canalele 1- 12) "anaza nt re 2,5
6 dB, iar in benzil e IV- V (ca-
nalele 21 - 60) int re 6 9. 5 dB.
Antena de FIF. care receplio-
Ileaz in domeniul de
de 46- 230 MHz orice emilato r.
este fOrmata dintr-un vi bra to r
.,V" nolal cu I in li gura 1, o linie
par alela 2. intre punC1ele PQ si
mn, S' o Imie de Slmet nzare n
)J4, scurt CtrclJltal a la capatul 3,
Scurtc.rcul t ul este as' gurat chiar
de d,polul buclat 4 (care, de fapt,
este vi brator ul antenei de UIF)
care pentru frecven\ele
canalel or 1- 1 2 (48- 230 MHz) o
i mpedanla neinsem!lata, aproape
ca un scur1circUlt. In figura 2 se
prezi nta nu ma, antena de unde
mel rice cu in dubl u V,
antena ce poal e II asemanat a
unui dlpol l iniar ale carUi juma-
tali sinI dubl aTe PenTr u canalele
TV-DX
nr Il
EMIL STRAINU, V09-903e/tL
t -5 dipolul se prezinta ca un di -
pol in ),,12, iar pentr u canalele
6-12 ca un dipol in A. Dipol ul
Irebuie considerat pina l a punc-
tele mn. care sini de f apt bornele
acesl ui a. De la puncl el e mn
avem de-a face cu o linie in Al4
la care ser -
ca dispOZitiv de simetrizare
ntre cablul coboritor dipol .
Lungimea fizica a l iniei paral ele
dintre punctel e mn ab apoi
a dipol ului eSTe asTfel aleasa ncit
l ungi mea electrica a pun Iii de si -
metrizare (de la punctele mn la
punctul o) sa fie aproximativ
cu Al4 pentru frecven\a
cenTral a a canalelor 1 - 5 cu
aproximativ 3 M4 pentru frec-
venla cent ral a a canalelor 6- 12.
Cum canalelor 1- 5
este de 71,5 MHz, i n centrul ben-
zii (deci A '" 4,2 m A/ 4 '" 1.05
m) , iar centrala a cana-
lelor 6- 12 este de aproximaTiv
202 MHz (deCI A " 1,48 m 3 Al4
" 1, 11 m), lungimea li -
nie, paralele (veli figura 1) de la
punCTele mn la puncl ul O va f. de
1 075 mrn_ la punc-
tele mn se conecteaza cablul de
CObor ire (coaxial de 75 Jl) , care
se II1trOduce in dl polul bucl at
pr i n punctul de potenlial nul
(punctul O) , cum se vede in
f'gur1 1. Cabl ul coaXial se co-
nect eaza l a punctele mn_ dupa
ce parcurge cca 1 075 mm in 111-
t eriorul unu.a dintre conductoa-
r ele liniei paral ele, cOnduct orul
centr al fiind li pit la punCTul n. iar
ecranul metalic (impletitura din
cupru) l a punctul m, intre cablul
nesi metric de 75 Jl
de .. circa 50- 60 fi a dipol ului i n
" V .
Ant ena de UIF este o antena
Vagi compusa din doua
rellectoare (in ligura 1 nol ate cu
6), vibratorul 4 II directori In.
Dimensiuni le elementel or dis
ntre elemente sint date
in figura 1. iar ant ena (de princi-
piu) in li gur a 3. De l a bornele ab
al e vibratorul ui de unde metrice
l a punctele mnm linia pa
cu de ci rca 150
Jl Iranslorma antenei
de la o valoare apropiatii de 300
CI l a cca 75 Jl . ciT este i mpedan!a
cablu lui coaxial . Lmia paral ela
cu caractetlst,ca de
cca 150 n se cont inua de la
punCTele mn pina l a punctele PQ
apoi mai departe. constil uind
o llI1ie in M4 deschisa la capat.
Const ructiv. distanla int re punc-
tel e mn ab este de 805 mm
(ceea ce cu l ungimII
vibralOrulu. face 1 075 mm), d.s-
tanl a 'nlre punctele mn pq
este de 1 TO mm. 'ar de l a punc
tel e p'q l a capatul li niei inca 110
mm Inl re cele doua brate ale v' ,
brator ului " V" pent r u unde me-
I" ce este un unghi de 45 de
/ :rrrrrrr
t
.. '''1
,) J ) J
/
/
,
ALMANAH HTEHNIUM" 1990
..
, , , ,
',, '
._m ", .. ...-.., ... ,._ ........
I
,
111
r V-DX
grade pe vertical a. Dist an1a di n-
Ire cele doua r ell ect oare (6) pe
verti cal a est e de 240 mm. Vibra-
l or ul in o.V' este construit cI rn
teava cu di ametru' <le 12- 20
mm El ementele pasive ale ante.
nei de unde decimetrice se reali -
zeaz din leava cu diametru' de
8- 12 mm
Vibratorul de unde decimelrice
linia trebuie sa lie
construite din teava cu diametrul
de 10 mm. Este loarle import ant
ca intre axele lini ei pa ralele dis-
Tanla sa fie de 20 mm (I i!\l ura 1).
Trebuie ca lungimite parti ale aie
liniei lie riguros res pectate. In
figura 4 se cum sinI am-
plasate elementel e antenei com-
binate, evi denli indu-se unghi u-
ri le vibrat oruJui in dubl u .. V- pen-
tru unde melrice. linia
bucl a de adaptare. Cele doua
antene nu se nlluenl eaza reci -
proc prin construcla lor.
TenSiunea indusA in anl ena .. V"
de FIF este aplicat A, la bornel e
vi bratorului mn, cabl ul ui coaxi al .
Deoarece pentru undele metrice
impedanla dispozitivul ui de si-
met rizare in 'A/4 (linia de l a
punctel e mn l a ab apoi
l a plJnctlJl O) , SClJr l cirClJitat
ta este foarte mare, ca ur -
mare se exclude dipo-
l ului de unde metnce de antena
de unde decimelrl ce. Semnalele
de unde decl mctr ice (VIF) l e
ceptionate de antena Vagi par -
curg por!i unea de ' iOie paralela
cuprmsa inl l e borne' e ab (ale dl '
pOllJlul VIF) punct ele mn spr e
cablul a se propaga
spre vibr al orul de FI F Ast fel , ab-
senla propaga"l semnalel or de
U,F se explica prlO i mpedan\ a Ii _
mei deSChise la capat (!'lor l l urlea
de IUl ie PQ pina la capatul des-
chis al acest eia). este aptoplata
de zer o in punctele PQ deoarece
porl l unea aceas t a leprezl nta
pent ru undele deClmetfl ce o li me
in M4 Por tlunea de lime cu-
prmsa intre pq mn este. pentru
undele declmetrlce, o linte in A/4
SI are i n punct el e mn o Impe-
danl a loarte mar e deoarece sar -
Cina acestci Itnll la capal ul sau
(in punctele PQ) este Impedanla
apr oape nui a a I) nl el in >.14 des-
chise la cap ... . In acest fel. l en
slunea Indusa de undele decml e-
t " ce n anlena Vagi nu se aplica
vi bralor ului in " V", intreaga ener-
gie aplicndu-se, la bornel e mn,
cablu lui coaxial.
Antena, ampl asata pe un pil on
ce- conferii o pozlli e dominanta
l a\a de obstacolele di n jur. reati -
zata pe un SuPorl rotatlv. a
1ll

c

" m
q
,
F'MjI.2 Partea de FIF o onl_1 combinate
b
Ftg.J Anfen(l de UIF
I din onteno combinata
FI FUI F I
'.
"
relUll ale deosebIte in reat izarea
de receptii TV la mari distante
Parametr ii au di fer it in l iml l e
mi CI de l a o constr uc tie l a aIIa.
i mbunatatiri oblinindu-se pri n
adaugarea unor ampli fI cat oare
de tlanda larga adecvat e
o
BIBUQGFRAFI E:
1. Kapcl nskl i I M. - Tetevl '
zi onn'e anleni, Moskva, Ener
ghla. 1970
2 Gromov N. V. - Televizor.
l vetnogo IzobraJema. l emngrad
lemzdat. 1967
ALMANAH TEHNIUM" 1990
AMPLIFICATOR
practica a amplificato-
rul Ul de antena este deosebi t de l a
cita. ea necesit nd numai 2- 3 ore
de conslruclie: doua Iran-
N zistoare BF 18 1; allmental ea se tace
=
cu 13 Vec. tensiunea accesibi l a
.-
din o ri ce receptor TV cu selecto r
- t ranzistorizat la TV cu 2, 4, 5. 6
CI) la un consum de 10 mA: regl a-
Jele se ,.in aer ",
.J. ...,...
_ u.

"u.
>
p
m
-

u.
-
u.
-
-
""

...
-
,-1- --

>
------

I 0 p:
,
-:;.
,


,
,
4 ,
,

cr
N ,
,
,
.-.
,
t-:
r
,
,
a:
r
}-
""
-
,
4
?
1--
,
o
,
w

"-
, c
,
-

,-
- - - - - - - =11-'
-3
"
e--
-'

,
1::; '1:
,
, ;::
\.6t,- , '
"
E
, cr ,

,
,

-, ,
,,",E ,
,

,
-
,
w

,
J--------
,
'-
-
,
>
m
-
"
u.-
w
-
-'" c
u._
.-
'"


Al.MANAH 1990

FLORIN TUDORA. 5la 1:lna
. asamblarea. reglajete depanarea.
regl aj ete sinI deosebit de Si mple.
putindu-se tace di rect pe receptorul
TV; l ucreaza pc toal e canalele din
banda tu TV.
Ampl i licator ul cupr i nde doua
etale in monl a] baza comuna, d,s-
p\,lse in doua sect,uni. Cupl ajul ntre
etaje este capaci Ji v (I;g, 1). Faptul
ca nu poseda bobine pu-
nerea in functiune S' reglajele.
l ol osii e snt de 0.25
sau 0.5 W. Condensatoarele sint de
J' p ceramic, cu l erminalele cit mai
scurl taiale. Alimenl area se lace
dlOtr-un stab;lIzal Or separat (13 V.
100 mA) Ofl din receptorul TV. l en-
siunea fiind accesibi la l a
receptoarel e cu CI. l ig. 2) .
CONSTRUCTI A MECANtCA
Cutia am realizat -o din tabla cosi-
10fl la (de la cuti il e de conserve). Di-
mensiuni le sint de 60140125 mm.
Gaurite penlru Irecerile de IF Si con-
densatoarele de t recere (recuperate
de la un Selecl or w:chi, cu rOl acl or)
se dau la 12 mm de cul iei cu
un burghiu de @4 mm. Am montal
perel i , l al eral ;. i nl erior si
apoi piesel e. Dupa pl antare am
montal capacul inferior. iar in cel
superi or am pracl i cat I rei 9aull @6
mm. pentru a avea acces la CT "
CT? S' P, .
REGLAJE
Se al i menteru:a monl ajul cu ca-
pacul superi or scos. se regleaza di n
P, tensiunea in punct ul A la cca
4.5- 5. 2 V. tens,une care permi l e
9blinerea unei amplof icari maxime.
In em,lor trebuie sa avem 4,2- 4,5
V
Monl ajul se conecteaza l a recep-
l orui TV pri nl r- un cablu coax,al de
1- 2 m l a antena. DIO CT, S' CT,
se cauta obt i nerea uneI imag,ni cii
ma, coreCl e pe ecran
Am montat ampll f,cat or ul in ,me-
di al a apropI ere a anl ene,. Ia cca 1.5
m de dipol . intr-o cutie elansa dlO
mal eflal plasti c.
LI STA D E PI ESE: T I T2 -
BFl 8l , AI , A3 - 1 kl! , A2. A4 - 2kll.
C I. C2. C4, C5, e7 - 33 pF; C3.
C6 - 470 CT,. C T, - 10 40
pF, P, - 250 kll; 5 ,. S, - m,ez fe-
r ,l a, @3mm, L: 10 mm. 10 spore Cu.
Em 00,2 mm.
IZ]
FIltrul , format din doua cir cuite
acordate cupl at e ntre ele, are
curba de ampl it udine determi-
natii de i ndicele de cuplaj 191,
respectiv produsul f actor de cali-
tate coefi cient de cupl aj .
Pentru g:::5 t , curba de rezo-
are un l a frecventa
""
Pentru_ g> I , curba de rezo-
nanta are doua egale. ''',
"'10 la frecventa "'O un minim.
Folosind pro9,amul prezen'al.
se poa' e vizuahza curba de am-
plitudine a mirului de banda.
avind ca par ametru indicele de
cuplaj g"Ok.
la un amplifi cator FI
sunet bistandar d. pentru normele
CCIA 15,5 MHz) OIAT (6.5
MHz) se un filtru de
Cu doua circuite cuplate.
Indicele de cuplaj 9 '" Ok tre-
buie ales pentru ca MHz, ',,,,
5.5 MHz 't" 6.5 MHz.
Circuitele oscilante au bobi-
nele egale (L, " L
2
1 au factorul
de calit ate 0,; 0 ,.
IntrOducem fo= 6 MHz; 0=1
2
- f,
,, 1 MHz: 0 = 40.
Se calculeaza se
cuplajul necesar k: o.l68 curba
de selectivitate,
Se caut il un a penlru care ob-
tinem O QJrb cu benzi de tre-
cere de aproximat iv 0, 15 MHz n
jurul frecvente\or "" "',.
Pentru Sludi ul curbelol functie
de factorul de cali'al e (al in-
dicele de cuplaj (g) se introduce
d=0.
BIBLIOGRAFIE:
Eugen Stalni c. Amplilicaloare.
Ed 1968.
3 + 13,6V
Il
-
./
pin8m odul
sunet
18K1l.
56pF

I :
pin12

TAA 661
..
.'-
RADU VASILE
"
10 REM "CURBE DE SELECTIVlTATE
20 CLS
30 PRINT AT 8,7; "FRECVENTA CEN
TRALA"
40 PRINT FLASH l;AT 12,14;"Fo=
?"
50 INPUT D, LET P=(D*I.2-D)/80
, CLS
60 PRINT AT B,5;"DISTANTA INTR
E VIRFURI"
70 PRINT FLASH 1; AT 12,12; "d=F
2-F1=?"
80 INPUT D, CLS
90 PRINT AT B,6;"FACTORUL DE C
ALITATE"
100 PRINT FLASH
1=Q2=?"
110 INPUT 1;1, CLS
120 IF D=0 THEN GD TD 150
130 LET G=SQR (D*D*Q*Q/O/O+1)
140 GD TD 180
150 PRINT AT 8.7, "INDICILE DE C
UPLAJ" .
100nF
,H
18Kn.

82pF
! .t--
L202


.. ' Cl
" J_

"-100nF
fig.3
.........
.
2x Bl\243
/24 ALMANAH wTEHNIUM
M
1990
160 PRINT FLASH l;AT 12,13;"g=Q
170 INPUT G: CL5
180 LET K=G/Q: LET K=K*1000
190 LET K=INT K: LET K=K/1000
200 BORDER 5: PAPER 7
210 PLOT 15,11: DRAW 235,O
220 PLOT 19!7: DRAW O,161
230 FOR 1=7 TO 27 STEP 5
240 PRINT AT 20,1;"1"
250 NEXT 1: LET C=10
260 PRINT AT 21,1;"Fo*"
270 PRINT AT 21,6;"0.8"
280 PRINT AT 21,11;"0.9"
290 PRINT AT 21,17;"1"
3021 PRINT AT 21 , 21;"1.1"
310 PRINT "AT 21,26:"1.2"
320 FOR 1=2 TO 20 STEP 2
330 PRINT AT 20-1 2"-"
340 PRINT AT 20-I:0;C
350 LET C=C+10: NEXT 1
360 PRINT AT 0,3;"7., ..
370 PRINT AT 0.24;"Fo=":O
380 IF D>0 THEN PRINT Ai" 1,25;"
d=";D
390 IF D=0 THEN' PRINT AT 1 25.
11

g=";G
400 PRINT AT 2,25;"(;1=";0
410 PRINT AT 3,2S;"K=";K
420 LET F=O*0.7
430 LET Yn=12: PLOT 19,Yn
440 LET R=O/F: LET R=F/O-R
450 LET R=R*R*O*O
460 LET A=G*G: LET A=R-A
470 LET A=A-l: LET A=A*A
480 LET A=4*R+A: LET A=SQR A
490 LET A=2*G/A
500 LET X=INT (A*159+12)
510 LET Y=X-Yn: LET Yn=X
520 INK 1: DRAW 1,Y: BEEP 0.215,
20
5321 LET F=F+:P
540 IF F<=(O*1.28) THEN 60 TO 4
40
55121 STOP : Ga Ta 9121
LMAHAH n TEHNIUM" 1990
TV-DX
I Comutator
PAL-SECAM
n unele variante de televizoilfe
color produse de induslria elec
din Iara de
exemplu Telecolor. Electron
5101. Elcrom 01 Cromatic. se
drept comulator de
mod de lucru PAl-SECAM mon-
lajul prezentat in figura 1.
Schema conline circuitul integrat
8342D tranzistoare cu si -
liciu de pnp. Neajunsul
acestui montaj il constituie
punctul critic de reglaj al mo-
mentului de al modu-
lui de lucru PAl-SECAM. aclio-
nind asupra potenliomelrului se-
mireglabil P. de 470 fi (vezi
schema t).
De la C. I. MCA640
(TCA64O) - amplilicatar de cro-
pen1ru decodoarele
PAl-SECAM - de pe piciaru-
9 10 se culege semnalul
de pentru comutatorul
modului de lucru. Tensiunea pe
9 este de 6 (6. 1) V
pentru ambele moduri de lucru.
Pe 10 tensiunea are
valori diferite pentru cele
moduri de lucru, anume 6
(6.1) V pentru sistemul PAL
5.7 (5.8) V pentru SECAM.
Deoarece acest sali de ten-
SIune este mic. de 0.2", 0.22 V.
am folosil circuitul integrat.B A741
lamplilicalor operalional) va
rianta cu 6 (produs de
avind rol de
comutator de mod de lucru (fig.
"
Cind tensiunile pe cele
intrari ale C. I. PA741
neinversoare) au va-
loare. mai exact de 6 (6.1) V.
deci cind se receplioneaza un
semnal PAL, atunci la
acestui circuit integrat (picioru-
6, fig. 2). tensiunea va avea
valoarea de 6 (6.l) V.
Cind se receplioneaza un sem
nal SECAM. atunci exist a acea
diferenla de potenlial. menlio-
mai sus. de 0.2-:- 0.22 V.
in aceasta situalie. C.I. {IA741
iar la apare o
tensiune loarte apropiata de va-
loarea de 12 V.
Tranzistorul BC251 (117) de la
montajului este montat in
regim de comutare. DatorUa dlo-
dei Zener Pl5Vt la m
trare. pentru regimul PAl.
acesta este saturat. i ar pentru
/25
TV- DX .
sistemul SECAM este blociI'- De
pe colectorul tranzistorului se
culege semnalul de comutare
US. lolosil in televizor.
Mentionez salt ul de l en-

siune de la (USI se lace
alunei cnd de
de pe lui are va-
loarea de O. I -O 0, 12 V. Deoarece
5,lIl ul de tensiune de l a
C. I. MeA (l GA) 640 este de cel
pulin 0.2 V. comutarea de mod
de l ucr u PAL-SECAM se lace SI-
gur. iar montajul nu necesita niCI
un reglaj .
-,
I
I
I
I
1.SC301l(KT 31O'7G-Il( 152AJ
27k
10ht< V:f------'
L.-__
47k1l O
I
I
I
lr
l
810

-+

--------- '" --------
flG.l SCHEMA
Adapt orul bi sl andard de sunet
pentru televizoare este destmat il
" f olosit in teleVI zoarele care au
calea de sunet acordata pe trec-
ventil de 6.5 MHl!
Monlajul este r eali zat cu doua
t ranzIstoare FEl de t ipul BF256
. Primul tranz,stor TI l ucreaza n
regl Ol de ampht icare penlru sem-
nalele de l a mt rare cu Irecvenla
de 6.5 ca mlKer pentru
cele cu hecvenla de 5.5
Ci stigul (factorul de amplifi care)
/ 26
"
Rl
22k
Pt SVl
"
8,111.12
al montajul ui in reg im de ampl ifi-
care este de ordinul 5. iar in re-
gim de miKare de 3 ori. Tranzis-
torul T2 esl e monlat in regim de
autooscilat o( cu Irecven\a de 1
MHz.
Crrcurl ele L2- C4 L3-C5 sini
acordate pe frecventa de 6.5
MHz. iar L l - C3 pe Irecvenla de
5.5
Ci rcuitul L4-C7-ca este acor-
dat pe frecven ta de 1 MHz
Pent ru o buna stabi litate a
- -,
,12
5
, oF
1011SIIl.

B[ ZSI\T771

US
8"'1
,
monlal ul ui se recomand ca ele-
mentele C6. C7 c a s tie Cu
mi ca sau cu sl iroflex.
Bobinel e LI . L2. L3 L4 se
pe car case cu diame-
trul exteri or de 4.5 mm l ungi -
mea de 16 mm. Acestea trebUie
sa fie prevazute CII fi l et i nter ior
cu miezuri din ferit a care sa
functioneze corect pi na la Irec-
venl a de 10 MHz sau mai mult
Carcasele bobi nelor au di men-
siunil e de lQx l 0K 15 mm
ALMANAH 1990
BISTANDARO PfNTRU SUNET TV.
TV-DX
Inla$urari le L2 L3 conlin cite
16 spi re di n conductor CuEm (21
0.25. s pi ra linga splr a . iar LI arc
22 de spi r e din acelasi conduc-

L4 are 88 de SPIr C
dm conductor CuEm 0 0.1 Mon
tal ul se ali menteaza de la o sursa
st abili zatl'l de 6 V. pentru O buna
st abi lit il te il I recventei osolaloru-
l ui local
Cum aminteam, mantajut se
adapteaza in t elevizoarele care
au pe calea de sunet ,recvenla
de 6.5 MHz se intr oduce la m-
Irarea amphlicatorulu i de frec-
vent a i ntermediara-sunet.
Se intrerupe c ircui tul de ,n
!rare Si ntre cele crcul I{'
se inllOduce montal ul prezentat
Se vor folosi conduc'oare scurle
(eventual ecranatej l a ,ntrarea
montalul:.!;
Pagini realizata da ing. GEORGE PINTILI E
CONVERTOR
ConverlOf ul este deslillal re-
cep!lonar ;, programelor de telc-
VIZi une din banda IV de tel cvi -
lume (canalele 21 - 39) Cli televl-
(1 L2
1'-5pf
zoarele de tip ma, vCCt1I, carc nu
sint prevazul e il recep\i ona pro-
gramele de UI F (uUrainall a frec-
venta) . Montalul con-
p- l0kn
R5
'!r
R6
L1 R1
1-5pF
(5 li1J'L
ANT
't"lF
C3

''''1'.
-.
R13
Pl9 '/IZ
.. ,
UIF-FIF
unul dm canalel e men-
lio.na1e (21- 39) canah;1 1 TV
In "gura 1 este prezent at a
sChema electri CiI. iar in fi gura 2
us
I4,7nF
. l6
!..4 ,!.5, l 6 -
6spirc C'J Em4>O,25
2\"
'"
f!G I- SQ-!EMA

ALMANAH HTEHNIUM" 1990
'DX
LA SCARA ",
modul de realizare a monl ajul ui
SI ampl asare il piesel or la scara
...
Tot convert orul se reali zeaza
in montaj "cl asic" 10105i nd ca su-
port o pl aca de sli clote", ' o' i' pla-
cat pe o parl e c u CUplU. Cu di -
mensiuni le de 90x 130 mm. Par-
lea placal cu cupru se curala
intii bine cu fin, i ar
dupa spala/ea cu apa sapun
se acoper a cu o pelicul a de sol u-
l ie de colol oniu dizolva' i n alcool
el iti e concen' rat (si pur).
lini ile (mductanlel e ) LI . L2
l 3 se realizeaza din conduct ol
de cupru argi nta. Cu diametru'
de 1,5 mm L I are lungimea de
30 mm. ,ar l 2 l3 de 25 mm.
Se , ecomanda ca ',i merele C I ,
CS C 19 sa lie de bona cal itate
TranZi st or ul T1 (BFY90) este am-
pl if icator al semnal ul ui capI at de
anl ena Tnmzlsl or ul T2 jBFY90j
l unct ioneal a n regi m de m. Kare
Cu al ui orui pol enti ometrului se
mi regLabi l P se alege regi mul op-
hm de lucru al mixer ul ui, penl ru
maKi m 19omot mlmm,
Tranz. st orul T3 (BFY90j esle
osc.lat or ul local car e
un semnat cu fr ecventa ma, mica
118
decit a celui recept ionat cu 49, 75
MHz, pentru a P\Jt ea obt ine ta Ie-
mi Ker ul ui un semnal cu
frecventa canalului 1 de tetevi -
(4g,75- 56,25 Tr an-
T4 (BF200) est e amplifi-
cat o' al semnalul u de la
mixerului. Bobi nele L4, l5 l 6
sint ast fel acordat e incit se
obt ina l a o uniforma
de Irecere de ci rca 7 n It -
mitele frecventelo, de luCIU al e
canal ul ui \ TV,
Toat e condensatoarele si ni de
t iP\J1 cerami c-plachet a cu diame-
t rul de 5 mm Multa alen tie l a
condensatoarele cu 101 de decu-
plare (de e:llempLu C4, C7. C 18
etc.) pentru a It hplle Imedial lin-
ga plachet e. l asind c,a ter mi nal e
ma:ll imum 2- 3 mm In caz con-
traI scade coehc,enl ul de ampli -
fi care sau. in caz mai rau, mon-
l alul poat e sa aut ooscileze.
Di st ant a intre pl aca- suporl
" mite (i nduCl antele) lI, L2 L3
este de 3 mm Bobinele L4. l S
l 6 se pe car case r o-
t unde cu dlamet rul e:ll tert or de
4.5 mm. prev8Zut e cu fi l et Int e-
ri or pent ru mlezur; di n l en ta
Aceste m,e:w ri t rebui e sa he de
inal ta fr ecventa, mal e:llact Cu
frecven ta de lucr u de pina ta 100
MHz. Cele mai mull e dm acest e
miezuri din ferit a au cul oar ea
violel. Toat e rezlstoarele sint de
t i pul miniaturil de 0, 125 sau
0,250 W. regl area f ilt, utUi
de banda l ormat din i nductantete
L4, L5, L6 capaCItatil e aferente
pentru a corespunde ecar t ului de
I recvente corespunz.ato' canal u-
l ui 1 de t elev;l l une, ant rennd
condensat orul trimer C19. se
acordeaz. a cit mai precis osci la-
tor ul locat .'pe post' pentru a re-
cepti ona corect atil i magi nea. ct
Si sunetul. Regtarul condensat oa-
relor tr imer CI CS se lace pe
maKl mum de cont rast opti m
ele Imagi ne sunel . Bi neinteles
aceste reglale se l ac fol osind
o antena pentru banda UIF cu
leSt rea conve, t or ul Ui la
i ntrarea tel evilorul ui potrivit pe
canalul t de t eleviZIune.
Mont ajul se aliment eaza de l a
o sursa. stabi lt zata ele t 2 V Alen-
lle' Convertorul este rea." lat cu
pl usut la masa.
ALMANAH M TEHNIUU" 1990
LA CONFLU A E
INFORMATIC I
nu de mult, discul com-
pact audio detinea suprematia
in privinta performantelor Deo-
sebite calillii
in lumea HI-FI II aparut o
maQnetolonul
numeric. care prezinta in ptus
avantajul cfi permite utilizatoru-
lui inregistreze muzica pe
care o
Dar ce este magnetofonul nu-
meric sau DAT (Digital Audio
Tepe)?
La prima vedere, acesta nu se
de magnetofonul
dosie decit prin dimenSiunea
c8selelor, mull redusa De
celelalte. Dilerenta devine
cind esle vorba de cali-
tatea audilei. cum
spuneam, cu cea obtinutA de la
discurile compacte audio. Cele
suporturi au in comun fap-
tul utilizeaza codifi-
care a informatiei, spre
deosebire de magnetofoanele
sau casetofoanele
care informalia
analogic. Mai mult decit alit.
cum se discul com-
pact nu mai poate fi rein-
registrat de ulilizalor (cel
pulin in prezent, deoarece
deja - cum vom ve-
dea - de taborator ex-
Irem de care
o productie de serie).
ceea ce constituie un handicap
serios. Fala de inregistrarea
cea pre-
numeroase avantaje; su-
nele1e sint captate de un micro-
fon. convert ite in semnal elec-
trI c. a intensitate
proporlional cu amplitudinea
sunetelor. Codificarea nume-
in decuparea sem-
nalului lui) cu o
foarte mare (de exem-
plu 48 kHz),
atribuindu-i-se o valoare nume-
este
perfect frec-
venta de esle sufi-
cient de mare. perioade
de 20 microsecunde i se atribuie
ALMANAH H TEHNIUMM 1990
,
Ing. MIHAELA GDRODCDV
de asemenea un binar de
16 cifre, care inlensila-
tea curentului electric din cadrul
se dispune astfet
de o de valori de 2'6 nive-
luri de diferite (65 536),
ceea ce este mai mult decit sufi-
cient pentru o audilie.
Codificarea este foarte pre-
permite, in timp,
eliminarea infotma\lilor parazite
(a zgomotelor de orice fet); mai
mult decit atit, pierderea unor
informalii binare nu
semnalul, deoarece prin calcul
se pot reconstitui, in funclie de
context, por1iunile care lipsesc.
in in cazul unei ste-
r",-;,fonice, cele sint
v
v
transmise succesiv, ceea ce
interferenlele (diafonia).
Dar DAT nu de
avantajul discului compact. unde
citirea cu fascicul laser exclude
posibilitatea contactului fizic in-
tre suport capul de citire
deci a supor-
tului (discul compact este neal-
terabil).
Cu toate acestea. performan-
lele DAT sint excelente: zgomo-
tul de fond al sistemului esle de
l
25 de ori mai mic de cel al
unui casetofon performant, dis-
torsiunaa sunetului este de 100
de ori mai decit la un echi-
pament analogic, iar defazarea
in limp (11 microsecunde) intre
IN NIVElURI DE AHA..ITUJH

1_ ,---

I Penlru a codilica num8lic sunetele. se p,ocedeazil la o
(decupa,ea semnalului analogic. Cu o lrecvenl' ma'e - de exemplu 48 kHzl ;
apoi i se atribuie ampliludinii iiec/l,rui e:sention un num/l" binar.
/29
cele stereo esle impar-
de cAtre ureche. Mai
mult decit atit, codificarea nu-
permite (la fel ca la dis-
cui compact) introducerea in
semnalul util a datelor de ges-
tiune (indexare de re-
petilia unor fragmente, acces
direct intr-un punct de pa
etc.). toate acestea fiind Imposi-
bile pa un sistem analogic.
Precum codilicarea
a semnalelor video (ca la mag-
netoscop). cea a sunetelor ne-
un volum mare de in!or-
malie. Pentru a evita lungimile
de prea mari, lectura se
!ace cu ajutorul capetelor mag-
netice plasale pe un tambur
care se in sensul contrar
benzii. Ia fel ca la mag-
netoscop. Aceasta este
mita RDAT (Rotary
DAn in 1965: de-
liliod cu viteza de 8,15 mm/s
(falA de 47.6 mm/s la o
o de numai 59
m lungime furnizeaza ore
de audllte. Tamburul, cu un dia-
metru de 30 mm. se in ju-
rul unei axe inclinate (fig. 2a) cu
viteza de 2000 lure/minut. Ca-
petele citesc informalia
pe piste. de asemenea inclinate.
Rezultatul : viteza cu care se in-
este de 3,13 m/s, vi-
la care sini perfect suporta-
bile legate de densi-
tatea de informalie
pentru codificarea
Recent, s-a anunlat un DAT
care 4 ore de la
lungime de ceea
ce s-a realizat vi-
teza de derulare, dubHndu-se in
acest mod densitatea informa-
tiilor. Dar precizia
capetelor cu atit mai
mult. toleranta liind doar de 1,5
mk:roni.
2. al AOAT In cara capelale da laclurA Sini plasala pa un IamblJr ca .sa
2000 lure/min in jurul axa incllnala lalA de banda magneticA.
Pistele Sini de lI:Semanea dispuse ,ncltnal. ceea ce permile sa MI inregistraze
dooJA ore de pa O bandA da 59 m.
bl SDAT u!."izoazA 22 de .. tapate li.a care citesc simultan 101 elilaa piste
paralel In lungul benzn. AceaslA tallnlcA impufloO 250 m de bandA pen_
Iru 90 minute de muzicA.
/30
Un al doilea standard dellnit
este SDAT (Stationary DAn. in
care capetele de citire sini li xe
(2b). Pentru a permite 90 de: mi-
nute de inregistrare pe 250 m de
bandA. semnalul este decupat in
20 de fracliuni repartizate pe 20
de piste, citite in paralel prin 20
de capete de
benzii (3,81 mm) spatiul
dintre piste este redus la mini-
mum. cu atit mai muti cu cit ce-
Jor 20 de piste pentru semnal li
se 2 pentru inde-
xare, respectiv pentru codurile
de a erorilor. Cum teh-
nologia capetelor mobile este
deja pusA la punct la magneto-
scop, piala se orienteaz spre
RDAT. in aceste conditii, va in-
locui DAT discul compact?
nu se poate da un ferm
aceasta din 3 motive: costul,
politica de a statelor pro-
e\lolulia tehnicii
care va permite lansarea in pro-
ductie de serie a discului com-
pact relmeglstrabil.
Mai muti decil alil. trebuie sA
avem in vedere un fapt deosebit
de important codificarea nume-
ricA permite oricite reproduceri
fara sA se din calitatea in-
in vreme ce copia
o inregistrare
duce la pterderi iremediabile de
Discul compact nu
poate fi copiat decit se
o uzina, in
vreme ce o banda magneticA in-
numeric ...
Avind in vedere loate acestea,
se pare cA discul compact mai
are multe de spus pe piala
HI-FI.
DacA in prezent este Imposi -
reinregistrarea unui CD.
acest lucru se faplu-
lui informatia este reprezen-
fizic prin adincituri in supra-
fala discului, detectabile de
fasciculul laser. Pentru a
putea modifica inlormalia sto-
pe disc, trebuie se re-
la tehnici complexe. De
mai mulli ani. in laboratoare. se
la punerea la punct a
memoriilor de acest tip, rein-
scriplibile. deoarece de aceste
suporturi oplice in
muzica informa-
tica. Pentru discu-
rile compacte se dovedesc a li
memorii Impresionante ca
capacitate (enciclopedii in-
tregi). Acesta este motivul
complexe care au
loc in prezent pentru produce-
rea in serie a discului reinscripli-
bil . avlndu-se in vedere douil
ALMANAH R TEHNIUM" 1i90
metode,
Prima dintre acestea, numitii
de "tranzitie de se ba-
zeaza pe diferenta de putere re-
pentru material
in faze diferite, (O sau o
slare este un fragment al unui
material in care proprietatile fi-
zice sni omoge_ne, identice n
toate punctele,) In stare amorfa,
un material lumina, pe
care o reUecta in toate directiile;
in stare
materialul numai n-
tr-o anumita pentru ...a
scrie" se materialul cu o
laser de o lungime
de SuprafeleJe Iradiate
trec din starea cristalina n sta-
rea amorfa, astfel Tncit. in timpul
citirii, fasciculul va detecta lu-
mina numai pe portiunea crista-
lina; se obtine n acest mod un
sistem de codUicare
Pefltru a modifica informalia n-
pe disc, este
iradierea materialului cu o
lase\" de lungime de dife-
rita, pentru a-I determina sa re-
vina la slarea Dificul-
tatea acestei metode in
unui material care se
preteze la tranzilie de
(faze): cercetarile se n-
spre anumite altaje de
telur, care pot suporta un mare
numir de reinscrieri .
A doua ,.magnetoop-
se anunta cu mult mai pro-
milatoare: prima a
acesteia a fost informatica, de-
oarece o astfel de periferie a fost
deja in microcalcula-
torul NeXT, lansat la finele anu-
lui 1988 (vezi
nr. 5/1989 Almanahul
tehnica" t990).
Concrel,. se
bazeaza pe materiale capabile
se magnetizeze sub efectul
unui cimp magnetic. Pentru a in-
scrie informatia, materialul se
la ,,punctul
cu alle cuvinte, tempera-
tura la care el pierde magneti-
zatla proprie o pe cea
suportul este magneti-
zat perpendicular pe suprafata,
iar sensul este in-
versat prin
rea punctului Curie. Pentru ci-
tire, se
"efect Kerr": atunci cind se
un fascicul laser pe so-
praf,la perpendi-
cular, acesta este reflectat sub
forma unui fascicul polarizat clr-

3. OrientanMI dcJ.
manillor slralului
magneIIc osta !ni-
liaI pe direc!II ver-
ticalA (a); la aplica-
rea unui cimp mIIg-
netic Ioarta slab,
damagnellzaraa SI!
produce In mo-
rnantuI In cara un
lucicul laser in-
cIlepa _1IIuI sub-
lire ploi la punc-
lui Curie fb): in
laza urmAtoare.
cimpul 1$1 in_-
aea,.zA sensul, ro-
dilicind astfel o
anumitA Infor_
malla binarA. _
STAA T 9JBTlRE DIN
rmeRJ-FIER-((]!ALT
(I1' HAL;Nrn:
-FAScICUL
LASER
DOMENIU INVERSAT
ALMANAH" TEHHIUM
M
1990
cular, a\ sens de rotalie al
este in funclie de sen-
sul magnetizarii strat ului mag-
netic. Avantajele majore ale sis
temului in faptul este
vorba de o inregistrare magne-
dar dimenSiunea
este mul! redusa fata
de suporturile magnetice cla-
sice; ceea ce permite o cantitate
de mult mai mare.
Impunerea acestei metode se
cum era liresc, de mai
multe impedimente: distanta in-
tre cefe doua polariz*ri datorate
efect ului Kerr este foarte
detectarea acesteia presupu-
nind o mare precizie. Trebuie,
de asemenea, gasite materiale
al cror punct Curie nu este
prea ridicat care sA reziste
bine la toate formele de coro-
ziune_ Mai mult decit atit. ele tre-
buie fie amorfe, deoarece tre-
buie evitat ca structura lor sa
evolueze n timp. penlru aceasta
se utilizeaza de obicei aliaje de
rare metale, de
el(emp!u fier-gadoliniu-Ierbiu sau
coball-fier-terbiu. Compozilia
acestui material trebuie !ie
foarte pentru a li
eficace, iar depunerea acestuia
in strat este el(trem de
Durata de a unor
astfel de suporturi constitute
o prin
materialul pro-
prletali1e. Dar acest lucru se in-
timpla 10 000 de cicluri ci-

Discul magnetooplic poate
inmagazina dete de ordinul gi-
gabytes, ceea ce reprezinta o
Recant a
fost demOflstrata posibilitatea
acastor discuri magne-
toop!ice pentru HI-FI. Ca un
standard pentru aceste discuri
s-a acceptat ca dimensiunea
distantei inlre piste fie 1,6 "m,
cu timp de aceas de 100 ms, cu o
de rotalie de 900 rpm
avind 43 750 piste Cu 251( 1 byte
(toate acestea
pentru discul de 30 cm; datele se
pentru cel de 12 cm
diametru cu o capacitate
de 0,55 gigabytes). viteza de
transfer a datelor este de 650
kbytests. Puterea
este de asemenea foarte micA:
mai pulin de 6 mW pentru
scriere mai pulin de , mW
pentru ciUre.
la connuenla infor-
- HI-FI, se mai
multe tehnologii, unele extrem
de Care fie so-
Iulia?
INFORMA
J
P.-ogr'ama-t.a.- de
EPROM-uri
student Laurentiu Emil
Automatica IPB
Mont,1jul o f era posibilttatea ut ili zatori l or de
calLula t.);:u-e de lip (sau cornpat ib il p. ) I de il insel-ie
p"opnih,: p(og,-ame sc l'i se in cod masina , de a modifica une le
eXis t ent.:: dupa nece s itati (de ex. chiar ROM-ul caku l aloru lu i)
",au P U f SI simph. cvvict"ea alta, EPROt'l-u," j.
Sc ho;! ma E-:.te C0o'Pll '. a dlntr"-un port pal-a l .: ! de tip PIO- SO (din
f amilid Z80) di n Ll ',( ul numaratoare s i dintr-un circui t
per.t l" u (omar,da t en c:. lunii de
Circu it ul PI O-80 c:.e leaga direc t l a magis t ralele de dale,
<:. j comenzi ale cal.;u l a l ut"ulu i pl'"ln intel' mediu l
de , ia," -:. elA d0l4.3 pv ytu ,"j A s i B imp,"euna
eli sli'nlnah:l .::: . e ';dy si tensiu"': d +SV s GND
l e <;ly a la un de con t a.:..tt>:' , i " mod
':;:11-CUllu1 n r. - 8u \ia putea fI f du ;, 1l ';.1 1n alte ap h ,:a l ll pl'ec.um
I n terfata CU " u nj:- ' I 'li .J.f, t a (..:u port paralel de ex . SCAMP1,
acrrizi t i .::: de date,jr, LI un CVn" t! I"to,- ardogi .;; digi t al, coneclal'ea
unUl />IOUSE el<;..,
Numaraloat"ele SI n t 3 ..:in: ui t p. de t iP CD8 <193 conectate i n
.. a s. ada c;i s i nt f o lv ::> i te pentr"u c omanda li niilor de adysa EPROM
mai p'l tin . ..:! IIlI" fi: atlve (flO-AII) folo s ind astfel numai doua
linii al ..:! po\"t 'J l 'J i B (B0,B1) i nc. remenlad'rea I"espeeliv
10" de 4 bi li.
$(! t pt' og,'ama" Ut ma loan1-Ie ti pud de ErROM-ud; I n l e I 2716,
2764, I n t e l 27128 , 27256 si echiva l ente, acestea
fi ind ce l e mai uzual(! ti pud in lil n ile . Tipu l Intel 2732 fiind
i n ea ps ula cu 2X12 p i ni are nevoie de o mullipleJ\are a
semna l elol' OE <; i Vpp (Pp. plnul 20: l a care am renunta l pen lt-u

Pentru EPRO/>' se va f o lo -;, i un sigur <;.oc l u cu 2X l<1 p l ni si de
s (l mnalG'le df' p.? pinul 23 (fitIl si de pe p i nul 26 (A13 ) vor
fi basculate cu ajut o t-ui unui cc,mu tator 2X3 pOZitii la Vpp
r espec tiv Vec in caz u l proyrama.-ii ciycuitului I nte l 2716. Este
de pt' e f eyat u n l u cu and,;,,Jn t a mare pentru a nu avea
p, o blemc in t imp .
Adl'e-;,elc m.1ri (A1 2 - AJ4) se coman,j a dHo'! c t de cal ye li n iil e
85- 87 si df!dsemeni OE (outpul enab l e) si CS (chip
si n t c omandat e de E2 s i 83 din pol'tuI B.Ac e sl po r t
fun..:: l, one a;:- a t o t t impul in modul de ie-';lre bil. Po rtul A este
l egat la pinii de da t e ai EFROM-ului si u l ilJ:!al ca intrarii?
la citi .;:,:, verificare a s i contru l u l EFROM-u l ui si ca
I..:!-:,ire in timpul pn, gl'amadi
Deo a rece in ace a-:; ta aplicatie nu folosil,e linii l e de
t-eady s i strobe .lIp. circuitu l ui PIO-80 e l poate fi inlocuit co
un circui t de l ip Intel 8"255 cayc esle po du l paralel d in
fam i lia B080 , J<s' I lo ace ", t p . og .:unu l ltebui c '-esei is.
Comand a ten s iuil ii dr".h PI-OoJt-amal'!? '3e face c u ajulor' ul a doua
{j-anzl<:.toal e lip EC (NF'N l . Di oda. IN41<18 line pinul Vpp la +SV
dac a l in ia 84 c-:. l c la 1 logic . Oa cd 8<1 est.: la O logic alunci
t en s i une ol de ptograma t' ,? la pinul Vpp.
de s int de 25V pentru tipul'ile
2 716,2764 , 2t V pfS!ntn l 2 71 28 si 12.5V pentru 27256.
Ten Sl uni!d de pn-, gt-a(,i;' t .:! '.> (! oLtine de l a o ,:;uysa exter i oara ea ne-
avind o valoal"e Cl"itl' d_ t De e / emplll doe 7SV ",,'" poat(l
o btine di n SPORT prinlt-o mufa de tip jack ) .
Ali illenlarc a cu 5V fJe n l.u f'IO- 80, COE 193 s i ErRO/>l se fa ce
'32 ALMANAH "TEHHIUM" 19
r

din calculator prin intermediul deoarece
.::un-;umul [,Ii.::.
Atentie lC?n",iunea dA nu se conecteaza dec.it daca
programato"ul esle conec. tat la RAeK dea<;emeni inlroducer-e-a 'ii
din ,>"el u ".e VOI' face numai dupa
de':' v ncc:t<l,ea pl'ograOlill Or"ului l !!
TimpI 1 pl'ogl"ailldr2 -; i rd (1" 5r)ms pentru tipuri le 2716,2764
SI dF: 1'I-IOm" j:J.:ntl"y 27128,27256. .
OdCd e"j<,ld l oc. '::I;c,; itlll F' IO- 8:0 ; po .. te munt a ehia," in
intel'Qnd c ,alculat("-ul rd nmal f iln(1 ne-C':::SiU" c,:,nc l(>{u!
t!,; tcnsic, 1.'11' p ... pe (', placa 60X40mm pe
care <;03 va lipi si cc, nc c t C I'Jl ,' ac" tata.
Toate operatiile cu EPROM-u l sint realizate in
limbajul asc;embler ceea c:e asigura o vi t eza mare de lucru.
Programu l contlnC! c;i (1 parte .. ele BJ\S IC care prin intermediul unui
meniu apeleaza in cod ma<;ina pentru contro lul
s t ergerii. copierea in memorie, programar-ea s i
inscrierii EPROM-ului.
Octetii tr-an-sfer-ati intr-e memorii) calculatorului si EPROM
incer de la adr-esa 8000 heKa.
istinguri le, schema electrica si dispunerea pini l or- pen tru
diversele tipuri de EPROM-uri sint prezentate mai jos.
(I)UECTiJf.


ALMANAH .. TEHNIUU" 1990
f;AU: 25
(13'-12)
+25U

i!X
E1DJ
133
10 REIt Programa tor EPROIt
20 RE,., ET/tII(C)Soft [909
30 GO Ta 50
40 LGAD ""[ODE
50 aUT 95,255: OUT ')5,255: OUT 127,15
60 POKE 236 58 8
70 GLS .- PRINr "/llleJ";l/1D 12j"Z7J(,';fAB 28j"Z764'''TAB I1j"2712
8 272.56L 27256H"
80 PRINT "Oul'sta"''' /lflpU/5Ulu l In 1 10 20 50"
90 PRINT ."" T- Selectie lip EPROII""" O' -Seleclie durata i.
puls"
100 PRINT " Coplf:'I'e EPlWII /l1IemOrte".... E-EdHartJ contin
tii EPROII""" C Cont rol 5t ergen' EPROII""" P-Prog,' aMare EPROII"
,," V- Ve/' fr,care inscrle/'e"
110 RANOOIIIZE USR 49187
120 II-" tNKEY'="l" THEN RANDOl1llE USR 49218: 60 ro 50
130 IF TlIEN RANOVI1I;!.E USR 4<)236: ca TO 50
110 JF IHKEY' " "K" THEN 60 ro 200
150 /F IH/(EY$ "C" THEN ca ro 220
160 IF IHKEY' C" .THEH GO 10 260
170 II-" 1 HKEY1 " "P" THEN (jtJ ro 29tJ
180 IF lHEN CO TO JI0
190 60 ro 120
ZOO POKE 22883 JB1 : RANOOlflZE llSR 4SfJfi2
210 CLS .. PRINt AT 10.0;" Tra!;!,' /" JiJ adrC' ; a 800011 OK ": PAllS
E 50: CO TU 50
220 POKE 22941 184
230 II' PEEI< 26boo=195 fHEN GO Ta 250
210 PR I NT 1I0;"lncarcati /1OHS31t21 ": LOAO ""COOE
250 cu,: : RANDOI1IZE USR 26000
260 PlJ"E 23011 ,184: LET A: ljSR 49389: CLS : IF THEN PRINT AT
10 cumplC'Ll" CO TO 280
PRINT AT 10.I;A;" de luc.Jllt nu contlll FF"
280 fAUSE 50: GO TO 50
29.0 POKE 23075,184: LET A=USR 19406: CLS
JOO I'RINI Ar 10 3;Aj" Impulsuri de- pr09ramare": PAUSE O: CO la 5
JlO POKE 231J9 :84: LeT 49502: CLS
J20 tF kO THCN PRINT /IT iU,6;"Operati,' comple t a": PAUSE 50: GO
Ta 50 .
330 PRINT AT 10
1
0;/1;" IOCtl tl1 necorespullzatoare" : PIWSF. 50: ca
;0 SO
340 SAVE "t n ll'lF.profll
H
LINE 40 : SAVf " Int el /JSft"CODE 4915c2
1
367
MHISOFT c;ENS'" ASSEI'IBLER-
l80 PROCESSOR
AII I'ight os l'eSt'fved
Pas.,; 1 errOl"s: 00

COOO /O ORe IICOOO
001f 20 DATA
Ea"
#"
OOJF 30 OAT8
Ea"
II]F
005F 40 [OIfA Eau #5F
007F 50 [01f8 EOlJ 117F
COOO 0000 60 ERROR 01::"'11 O
C002 00 10 I X02 Vff"8 O
COOJ 10 BO '. ENCHT DEF8 16
C004 03 90 1I11f VEFB J
/34
ALMANAH HTEHNIUM"' 1HO
CV05 1702 100 CONsr OEFU "02/7
C007 )[05
110 OEni "05JE
C009 BOOA 120 OEFJI 1I0ABO
COOB 4'lIA 130 OEFJI IIJA4'l
COOO IOOMOI A 140 TYPE OEFJI
COlI B02A0032 150
OEFN 112A80foIl3200,1I3A01
CO/7 110DCU 160 FlNIJ LO HL,TY E
COlA JA03CO 170 l.O A, (LEHGHT J
ca/o BE 180 CONT CP (HLI
COif CB 190 RET Z
COif 2J 200 lNC HL
C020 23 210 [NC NL
C02/ 18FA 220 JR CONT
C023 3A01CO 230 OISP 1.0 A,(T/IIEJ
C026 B7 2<0 AOO A,A
C027 87 250 AOO A,A
C02B C672 260 AOO A, fl 72
COlA 2658 270 LO 11,"58
C02C 6F 280 LO
1.
1
,'
C020 3628 290 LO ( U ,#28
C02F 23 JOO {Nr:
HL
C030 J{.29 310 LO (HU,fl2B
C032 C0 17( (1 J20 CALI. FIND
C035 23 330 I NC HL
C036 7E
.140 LV A, (HLJ
C037 2658 350 LO H,#58
COJ9 '6F 360 LO L,If
COlA 0606 370 LO 8 6
C03C 3628 JBO LV (Hu,#2B
C03E 2J 390 IHC !IL
C03F 10FB 400 OJI/2 '-3
C041 C9 410 RET
C042 CDI7CO 420 lI) CALL FfHO
C045 [846 430 BIT O, (NU
C047 2804 440 JR 2,$ .... 6
[049 70
450 UJ A,L
C04A 060A 460 SUB 10
C04[ 6F
470 LO L,A
C040 2J 4BO IHC HL
C04E 23 490 f NC IIL
C04F 7E SOO LV A (/IL)
[050 J1DJCO 510 LV ([EHCI/Ti, A
C053 C9 .520 REI
C054 3A04CO 530 fOJ LO A,n/HEJ
C057 3e 540 IHC A
C058 E603 550 ANO '03
COSA 3204CO 560 LV (TfI1EJ,A
C050 1.'9 570 Rt.'T
COSE 007E02 5BO INCRE LV A,( IXI-ZJ
C06 1 Je 590 INC A
C062 033F 600 OUT tOATBJ,A
C064 30 610 OEC A

620 OUT (OATBJ,A
630 INC HL
-
C068 C9 640 REI
C069 f'3 650 flur DI
C06A 002100CO 660 LO IX,ERROR
C06E 210080 670 LO HL "eooo
C071 00360000 6BO LO (/X+O) ,0
C07S 00360100 690 LO IIX+IJ,O
C079 00360210 700 LV ((X+? J,fI/O
LLMAHAH M TEHNIUM" 1etO
".
INF
C070 JAOJca 710 LV Af-J LEHGHT)
C080 E6Ff. 720 AND ' -E
e082 MVl 730 JR HZ,sro
[084 3[80 740 LU A,N80
(086 OF 750 sro RRCA
COBI OF 760 RNeA
C088 OF 170 RReA
COB? OF 780 RRCA
C08A 08 790 EX AF ,AF'
C088 JElf. BOO LO A,flIE
eVBO 033F 810 OUT (OAT8),A
e08F JEle 820 LO II ilIe
C091 OJ]F 830 OUT ,bArBI A
C093 JAD3CO 840 LD A,' LENeNTI
C096 E6C 1 850 ANO -CI
[098 2804 860
-
JR 2,'+6
C0911 00(..'802FE 810 SEr 7,(IJI.+2J
CD9E 007E02 8BO LD Ab(/X-t-ZJ
eOAl OJJF 890 OUT ( AT8),A
COAJ 08 900 EK Ar A""
[0114 08 910 LEXT EX AF:AF'
COAS 010008 920 LV 8e,II800
COA8 OB1f 930 UNT IN A,lOATAJ
COAA C9 940 RET
COAB 38 9:>0 REPEAT OEe SP
COAC 38 960 aEC sp
COAO 910 [ALL IHeRE
e080 08 980 OEC BC
caBI 18 9'10 LO A,B
[082 81 1000 OR e
COB3 20F3 1010 -- JR HZ, UNT
C085 08 /020 EX Ar AF'
[086 30 lOJO OEC A '
C08 1 28 12 1040 JR Zi EHO
C089 CB47 1050 BIT o A
C086 20E7 1060 JR ,LEXT
eOBO 08 1070 EX IIF ,AF'
COBE O[)lE02 1080 LO
COC 1 [620 1090 AOO 11,1120
COC] 00/702

LV (11<+2),04
(.'OC6 OJJF OUl (DATB),A
COC8 08 11 20 tx AI: AF'
COC9 1809 1130 JR LEX)
COCB J3 1140 ENO
'Nt SP
coce JJ 1150 {Ne SP
COCO JEn 1160 LO A #11:."
eOCF 03JF 1170 Dur (bllrB) ,A
COOl 3AOJCO 1180 LV A,(LEHGHIJ
C004 E6Cl 1190 AND #(: J
C006 JElC 1200 LV A, IIIC
C008 2802 12JU JR
CODA CBn" 122,0 Sl:.'1 7,A
cooe OJ3F 1230 Dur (DATB),A
eOOE OD4EOO 1240 LO C,([Xt-O)
COE I 004601 1250 LO 8,( [X.J-1)
COE4 FB 1260 EI
COES C'i 1270 RU
COE6 C[)69CO 1280 /(opy C ALi. IHIT
COE9 li 1290 UI (HLJ, A
-
eDEA CJABCO IJVV JP REPEAT
.
COEO C069CO ]JIO CTRL (AU HUT
/36
ALMANAH" TEHNIUM" 1110
I
RI A
COFO le 1320 INC A
COFI 2808 1330 JR Z,STERS
(arJ 003400 1J40 INC ({X+OJ
COF6 2003 1350 JR
NZliSTERS
COF8 003401 1360 [Ne (l + J )
COFB [SABea 1370 s n : ~ s JP REPEAT
COf"E [069[0 1 JaD PROGR [ALL IN (1
CI01 BE 13')0
CP (HU
[102 2857 1400 JR l,HOHI::EO
c104 007[02 1110 /I1PUL S LO 11 ,({}(+ 2J
e107 CB07 "1420 SEr 2,A
C 109 OSJF 1430 OUT (OArB),A
CIOB SEFF 1440 LO A,IIFF
C100 03:>F 1450 OUT :OIfAl. Il
[/OF 3EOO 1460 LO A 1100
C 111 DJSF 1470 our dONAI , A
Cl1 J 7E 1480 1.0 A, (HU
[ 114 DJlF 1490 Dur ( DAT Al, A
C116 0071::03 1500 LO A, (()(t-J)
<': 11 9 E600 15 10 ANO *00
e118007f02 1520 LO A,( 11<+2)
CIIE 280e 1530 JR Z,T256
C120 00[80366 1540 BIT 4
t
([X+J J
[124 2004
1550 JR H ,T2116
[126 CBBF 1560
r
RES 7,A
C128 1802 1570 JR 12:;6
[ 12 A CBOF 1580 T2716 StI J,A
CI2e CB07 1590 [ 256 SET 2 ,A
CI 2E e BA7 1600 RES 4,A
CI JO DJJF 1610 OUT (OAr8),.4
CIJ2 l1tJ5CO 1620 LO OE,CONST
C135 E8 1630 EX DE HL
[IJ6 JA04CV 16 40 LO A,frIHE)
CI 39 87 1650 AOO A,A
[DA 85 1660 AOO A,L
.
CI JB 6f 1670 LO L, A
.
[De lE
1680 LO
Iti I HU
C/JD 23 169u INe 1/
CI Jl: 66 lIGO LV H, ( HLJ
CI JF 6F 1710 LO l.,A
(1 40 EB 1720 cx Of. , HL
(:14 1 IB 17JO {.OOP OEC OE
CI42 7A 1740 LO A,O
C14.J 8J 175V aR E
CI44 20F8 1160 JR Hl,LOOP
C146 007E02 1110 LO A,t (XJ 2 )
C149 C8U7 1780 SE1 2 A
( 148 03JF Il90 Dur ( bATBJ ,II
[140 JEn: 1800 LO A #fF
C/4F D35F ISfO Glil" dOI1A) , 11
[151 0351-" / 820 OUl I[OHA),A
C153 003400 18.10 {Ne (lx+O )
[156 2003 1810 . u
. NZ ,NONEED
f158 003101 1850 {NC (IXr])
(J,B CJABCO 1860 HOf/EfO JP REPEAI
CI5E C069(0 18/0 V'Y (AU IN 11

Cl61 BE 1880 CP (HLJ
C/6 2 2808 1890 JR l , DK
C164 OOJ100 1 'iDO /tl/: /IX+G)
[ 167 2DOJ 19/U JR Hl , OK
. [16 9 OOJ401 1920 INe lIX+1)
tJl
TIM-S: NREGISTRARE SI REPRODUCERE
Conducerea proceselor teh-
nologice, de compl8JI:itate C{es-
cind&. Ia un nivel tot mai ridicat
de eficienli, utilizarea
din ce in ce mai 8 calcula-
108(810(, informatio-
nalA, in sena cantitativ, dintre
calculator mirimile exterioare
analogice ale procesului
8xislenla unei interfele. al cite!
element principal il
converlOfu! analog-numeric
(CAN) .
convertoarelor numeric-analo-
gice (eNA) integrate, 8U
ca eficiente o serie de de
utilizare 8 acestora pentru con-
versia Dintre
aceste sOlulii, in care CNA inler-
vine inU-o configuratie cu reac-
tie, BVantajoasA ntr-o sarM! de
aplicatii, in care este necesar
controlul unor analogice
variabile in timp, este conversia
analog-numerica cu urmarire.
Pe de parte,
ridicate ol8fite de microealcula-
toarele p8t'Sonale, raportate la
prelul 101' au determinat
lArgirea gamef de apllcalle a
acestora in cadrul proceselor
Industriale.
In acest sens ne vom referi in
cefe ce unneau la o modalitate
de interfalare a unui CAN cu ur-
marire la un microcalculator
TIM-$, solulie ce posibi-'
mali avantajoase de nregistrare
reproducere, respectiv de
prefucrare a semnalefor analo-
gice.

STAUCTURA CAH CU
UnMARIRE SIINTERFATARE
CU MtCROCALCULATORUL
TIM-S
In figura 1 se schema
de principiu a soluliei de reali-
zare a CAN modalitatea de co-
nectare la microcafculalor. Con-
versia se reali-
pe principiul
avind la un CNA de 12 bili,
de tipul K 594 PA 1 (similar cu
AD 562), un reversi-
bit de 12 biti, realizal cu Ire'
sincrone, de tip
COB 4193 E un comparator de
tensjune, de tip Pfo,t3302. La in-
comparatOl'ului se
in tensiune a CNA, rea/i-
prin intermediul unui am-
plificator operational, de tip
PM301, precum de
intrare ce a
fi convertiti. n'lArimea
analogieA este mai mate decit
CNA, comparatorul va
genera la un nivel logic
coborit, determinind incremen-
tarea cu o unitate.
Procesul se in si-
tualia in care CNA de-
vine mai mare decit mirimea
de convertit. compa-
ratorul gener""tnd un nivel logic
ridical , ceea ce de-
crementarea cu o unitate a
ratorului . Comparalorul conti-
examineze dilerenlB ten-
siunilor de la intrare, comandJnd
intr-un sens sau al-
tui, in funclie de rezultatul com-
pararii. La echilibru, bucla de
reac1ie devine pe
rea varialiei marimii analogice
de la intrare, atit timp ciI nu se
viteza de reaC1ie a bu-
clei. In cazul unei de in-
trare continue. ale
aproxima-
rea a de in-
trare analogice, va alterna cu va-
loarea bitului cel mai pulin sem-
nificativ. In figura 2 sint repre-
zentate cronogramele specifice
ciclului de conversie pentru
acest caz. In bucla de $-a
introdus un circuit basculant
bistabil de tip D (1/2 COB 474 E),
intre comparator intrarea
pentru a asigura
un timp adecvat de stabilire in-
tre rAspunsul comparatorului
modificarea a
dictat de timpul
de rAspuns al CNA a1 compa-
ratorului.
Semnalul de taci al converto-
rulul cu este asigurat
de catre calculatorul TIM-S, fi-
ind tactul sistemului de 3.5 MHz.
In general, de
lact cu care se poate comanda
convertorul este de rela1ia:
fl ..... =. 1/(T,,+T
e
+
+Tc+To+Td, (1)
in care T" timpul de
propagare al bistabilului, T 8
este timpul minim de slabilire
pentru T c semnifk:iI
C16C C3ABco 1930 OK JP RE?EAT
fass 2 t'l"l"ors; 00
CON A 005F COI1B oon COHST e005 CONT COIU
CTRL COf.O OAlA OOIF oATB OOJF O/ C02J
EHO COCB ERROR COOO FINo C017 II1PULS C104
INCkl:: COSE {HIT C06'} /)(02 C002 J<OPY COE6
LENGHT C003 LEXT COA4 UNT COA8 LOOP C141
HOHEEO CI58 O. CI6C PROGR COFE REPEAT COAB
STO C086 STERS COFB T256 f/2C
'2116 CI2A
,IIfE C004 TYPE COOO VFY [ISE (O) [054
(TJ C042
Table u st>d: . J8J {ro 419
138 ALMANAH" TEHNIUM" 1110
.. '
'---"'l'J ,,---,O ii
I T
m '
.... < .,
l'A '" , .
, .. . O.
..... .
.... &
.. " .
'A" t
U 7 .t
...
" r ..
1' , ..


"
"
"
,
".
intirzierea de propagare dalo-
ratli T O este tim-
pul de rAspuns al CNA (pentru n
bi1i), laf TE timpul de al
comparatorului.
lui cef mal pul'" semnificativ. In
cazul'" care VRl::f "" 5 V, la o re-
zolutie 8 convertorului de 12 biti ,
r9zulta pentru aplicalia prezen-
LSR "" 4,3 mVlIJS.
Viteza de reaclie 8
buclei esle
LSA := . V
lSB
(2)
unde V
lS8
tensiunea
corespunzatoare bitu-
TACT
In ceea ce 8rorile sta-
lice in C.C., acestea pot li atri-
buite numai componentelor ana-
logice din Astfel, pre-
zenta tensiunii de o"set la in-
I
'--
__
\
,
\
o
Q
I
----""'\1.....---',

\ )1-;' 1 ---'L
1 '
'-
"1 I TOt l E
[ (J1p.
FIG. l CROO<rnAHELE SlSTEM.lUl DE (OWERSIE
AlMANAH _ TEHNIUM- 1HO
Fi,g. l. Sche_ de
princ ipiu a 8la
t emul\l l de con_
verni .. ,1 II ln_
eu mi-


Irirtle amphllcatorulUl opera11a-
nel comparalorului, precum
varta1ia ei cu temperatura (drift),
fiind de ordinul de a lui
V
l58
. va afecta performantele
conversiei la capetefe de
Ca urmare, se impune. calibra-
rea a decalajului de nul
- (oNsat) a (gain), cu
!'tutorul rezist8fll8tor semiregla-
bile alerertte (fig. 1). Inainte de
electuarea CNA tre-
buie adus la echilibru letmlc, li-
ind mentinut alimentat cel pulin
30 minute.
Monotonla este prin
laptul eroarea ce nelmiatitate
a CNA este la 112
LSB.
cu calculatorul
TIM-S este realizati printr-un
circuit de programabil
de tip 8255, prin intermediul
se poate preleva
nUffieticA pe 12 bili, ca rezultat
al conversiei . De 8SetMnea, in
functie de starea liniei PC7 se
convertorul pentru
modul ..urmii.rire
M
(PC7 = 1).
respectiv

(PC7 "'" 0),
in cadrul programului de achi-
zilie.
in cazul n care se
achizilia cu o rezolulie de 8 bill,
se va utiliza numai portul A 81
circuitului 8255.
139

Perlormanlele CAN astfel (N-
lizat sint destul de ridicate.
se cont de pretUl scAzut al
acestuia Ji facilitatea de imple-
mentar.. Utilizind frecvenla de
tact a calculatorului , au puiUl li
urmArite firi distorsiuni frec-
vente de ordinul a 1 kHz. cu am-
plitudinea virf la virf de 5 V. Evi-
dent, prin reducerea amplitudi-
nii \/111 la virf, conversia prin Uf-
mArire poate continua pinA la
\1,10" mal mari ale frecvenlei .
APLICA TII DE
INREGISTRARE
REPRODUCERE A
SEMNALELOR ANALOGICE
Beneficiind de laclltalile gra-
fice ,i de memorare olerite de
calculatorul TIM-S, se pol dez-
volta o serie de in car.
este nee ... ! achlzilia semna-
lelor de lout
A,v.,taju! principal al CAN cu
urmArire il reprezinti faptul ci
nu necniti un circuit de
tionare ti 'eli ner., (8zultatul
conversie, !lind disponibil in
mod cont inuu la numi-
ritOf'ulul ca urmare, putind fi
memorat prin program, 'a orice
moment de timp dorit. in limita
vitezei de prel ..... re a ansamblu-
lui calculator-cl rcult de
programebit
Considerind, apre exemplu.
numai primilor 8 bili ,
mai semnificaU",!, un subpro-
gram de memorIe, a unui
det de la anumite in-
Iet\lale de timp, poale II alaborat
simplu, intr-o ca aceea
J
8Jl04Vf ,

din figura 3. Circuitul 8255 s-a
programat in modul o. cu portu-
rile A B de intrare portul C de
Registrul dublu HL se in-
carci cu adresa de inceput. de
la care se memorarea
unui de octeli
prin registrul dublu DE. Interva-
lele de sInt contro-
late prin decrementarea regia--
trului B. iniliallzat printr-o con-
de ",aloare corespun-
ziloate.
Daci se reproduc ....
rea semnalului memorat, acesta
"'a fi disponibil le amplifi-
catorului prin utm-
zarea unei subfutine de genul
celei prezentate in ftgura 4.
3
l2,
LI :
0'
LO A. 92H
OUT (FF) , A
LO HL AOR
LO DE, NROCT
LO 8 , INT
IN A. (9F)
LO (HL) , A
INC HL
OJNZ LI
OEC DE
Lg A. O
OR E
JR NZ,L2
FI
RET
Prin conectarea la inlrare de
semnal analogic a unui amplifi-
cator de microfon. iar la a
unui amptificator audio. utili-
zind sobrutinele prezenlate, au
fost posibile inregistrarea re-
darea, cu performanle accepta-
r
2 '-'I'-f""'''H-tf.-""
-;li' !;i I ;;1
- - - ,
J< ' '' .. ,
4 6 9 JJ4511,
- J'S -
II
,
5 7
"
a


.r 0398
"
gg
II

, <
.1 9 810
a

' J
Si


<:'I1f_1
'"

..J' -
Il
, ,


.1 1. l.Jl
m
'40
bile. a semnalelOf' din SJ:V ctrul
\/Orbit".
4
L2:
li :
00
LO A, 8OH
OUT (FF), A
LO HL, AOR
LO DE, NROCT
LO B,INT
LO A, (HL)
OUT (9f), A
INC Hl
OJNZ li
OEC DE
lO A, O
OR E
JR NZ.L2 .
E'
RET
O aplicalie interesanti, in
care sistemul de pre-
zentat eficacitatea
de osciiOSCOpul desle,
in memorarea repro-
ducerea pe ecranul TV a semna-
lelor analogice de foarte
ce ar putea con-
stilul unor sisteme la
diferite regimuri tranzitorii . E",i-
dant. in funcl l e de caz, se pot
elabota dificultate diferite
programe cu fOf'mete adec\lete
de
Sistemul de achizilii prezen-
tat, avind la un CAN cu ur-
date fiind pre1ul
a",antajele n'l8nlionate, se do-
eticient ntr-o
de aplicatii , cum -ar fi achi-
zllla semnalelor de frec-
",enli pro"'enlte de la di\lerse tra-
ductoare.
nere in mod conlinuu bucle de
reglare
TUBURI CATODICE
811029Vf
"
:l!
"
(URMARE DIN PAG. 152)
ALMANAH .. TEHNIU ....
[
I
PROGRAM PENTRU COPIAT
LA IMPRIMAN TA EPSON
RAzVAN .JIODREA. Ar.d
O. GENERALITATI
In IOd nor.al Spertrul-ul 128K fie. o copi. .cranului la
i.pril.nta de tip EPSON 1. scari 2:1, ceei ce nu convine
intotd.auna. Progr,"ul pr.zent.t f.c. o copi. 1:1, c ... c. po.t.
fi util - de exe.plu - la realizarei copertilor pentru Cisete.
Probl .. a apar. Ia translit.,.. SCREEH.-ului la iopri.ant.
IIi eXict li liniiTizarea acestui,_ Dupa CUI se stie, ecranul
.slo organizat in tr.i zone d. cilo 2048 byt.s, fi'erar. lVind 64
rinduri a cite 32 bytes. la ilprilanta trebuie translisi cite o
linie d. 256 byt.s, fi.car. byt. fiind for t din 8 biti lu.ti
p. y.rtic.la d. p. SCREEN
1. DESCRIEREA PROSRA"UlUI
Progralul este scris in lilbaj de ,sllblar. Z80.
Rigorit.uI de liniarizar, este ur.atoruI: se iau 8 bytes pe
verticala (consecutivi pe 'Cfin, dar nu si in Illorie) incepind
cu prilul rind si s. or z. in buff.rul WORK_S. Apoi s.
acesti S bytt5, transfor.indu-s, in bytes
vertieali (continind coloanele l.treii de [araet,,) care sint
transmisi la imprilanta.
Op.rati. s. r.p.ta pina s. Iransoit 3218=256 byt.s la
ioprioant., cind s. transoit. lF (ASCII 101 si apoi s. tr.c.
ilpriaanta in IOd grafic pentru urlatoarea linie.
Dup. translit.r.a un.i tr.iti d. SCREEN., s duna contorului
HL 1792 (d.oaroc. contorul parcurg. doar prl.ii 256 byt.s din
fi.c.r. zona. Dup. fi.car. byt. pr.luat, r.gistr.l. HL sint
salvate in stiva si incretentat doar registrul H pentru a trece
la c.i sapte byt.s d. sub byt.-ul initiall.
Pragra.ul includ. si o rutina (E"_CHRI d. trans.isi. a unuI
carlcter (insa fara a filtra codurile de control, CI si rutina
din Spoctruo-ului 128KI car. poate fi folosita si pontru
a translite ilprilantei secventele escape pentru scrlere
subliniata, [UrSlVa, tari ta, ingrosata, etc,
Aceasta rutina poate constitui o idee pentru realizarea unei
int.rf.t. s.rial. p. un Sp.ctrui 48K (HC-851 p. portul d. i.sir.
cas.tofon (portul 254 bitul 31 . Intr-un .s on caz s. ya
face conversia de tensiune necesara si eventual 5e vor re[alcula
telporizarile.
AlMANAH MTEHNIUM"' 1110
'4'
'41
2. UTIlIZARE
Inainte de incarca codul oasinaL,RA"TOP-ul se va po'itiona
1. adresa 65321, apoi se incarca EPSUN COPY (LOAI "CODE 65322).
Pentru a copIa un SCREEN$ (inclusiv liniile 23 si 24) se
introduce RANIO"IIE USR b5322, bineinteles dupa ce ioprioanta a
fost setata pe viteza de 9600 bps.
3. INSTRUCTIUNI DE ASA"JLARE
Prograoul pre,entat poate fi asaoblat cu un asaoblor HISOFT
din seria SENS3, pe care il incarcati destul de jos pentru a
ivea loc pentru codul .asina.
Dupa ce ati tastat cu atentie textul sursa, il veti salva pe
banla cu cOlanda Pn,l,s ("ll-int,rv'lul de linii salvat, cu
nuoele s', aroi vetI tasta R (asaobl.re'. L. ' Table sl,e' veti
r.spunde cU ENIERI , iar 1. ' Options ' cu 1 s.u 5.
Iesiti din .saoblor cu I, apoi salvati codul .saoblat cu-
SAYE nuoe CODE 213
Cu aceastaprog',.ul .. te gala pentru a fi utilizat.
4. "OIIFICARI
4.1 Viteza de trinslisi,
L. eticheta IE"P (linia 1070' veti inlocui pe 18 (pentru
9bOO bps' cu 41 pentru 4800 bp' ,au cu 87 pentru 2400 bps.
4.2 Copierea unei parti din SCREEN$
Puteti copia nu nUlai intregul ecran, ci si doar una sau doua
zone oodifitlnd la eticheta COPY ,((inli 140' pe LI 1,3 cu
nuoarul do zone (l,au 2', iar la linia uroatoaro pe LD HL,Ib384
cu 18432 pentru a doua zona sau cu 20480 pontru a troia zona.
4.3 Copie nogativa
Pentru a face D copie negativa,
linia b80 cu JR NI,ROI.
4.4 Copiere. de pe ll"-S
IOdificati pe JR I,ROI do 1.
Pentru a copia un SCREEN$ nu de pe Spectruo ci de pe un
11"-5 pe interfata serial. Ia o iopri .. nta ROJOIRUN Kb313 ,etat.
in lodul EPSON pe vitela de 2400 bps, veti ta,ta pragraoul pina
la lini a 810 (inCIU,iv'l inserind:
95 CALL T " S
i.r' de la linia 820 uroatear.a subrutina:
820 11" 5 LD A 251 j,.itch, soft pentru a
830 - OUl joit. scrIere. In prloll
j Ibk RA"
ALMANAH .. TEHNIU .... 11t
840 li Hl,IS247
8S0 li (HLI,20S
8bO INC Hl
870 li (Hll,I
880 INC Hl
iSf IOdifici rutinA de
iflisie i TI"-S-ului prin
;adaugare, unui CAll 13.11
890 li (Hl1
1
131
900 li Hl,TH.IT jse lut, subrutina TR.IT
910 li DE,I3111 jin zona libera din RA"-ul
920 li IC,E" CHR-TRIIT jtare dubleaza
930 lliR
940 RE!
9S0 TRIIT li A 248
9bO OUT 1228l,A
970 CAll 13981
980 li A,J
990 RET
E"_CHR A
1020 CAll 1!17F
1030 CAll
1040 POP IC
1050 RE!
10bO li I 32
1070 CAll 1!981
1060 DJNI
1090 RE!
;subrutina de translisie
ja unui bit de start
de !.isi! i unui
jtaratt .. pe RS232
ite.porizare intre octetii
jlran5lisi - se ipeleaz.
;rulini de teeporlzire din
jRm!-ul TI""S-ului
At.asta rutina a fost netesara d.oaret. TI"-S-ul translit. pe
interfati seriala doar 7 biti de dile, nu 8 citi sint n,c!Siri
Jiei.
S. 11I1I06RAFIE
[II lan logan, Frank O' Hara, Th. totplete Sp.ttrui
dissas .. blYJ ".Ibourne Hous. Publishers 1983
[21 Davl N.bb, Advanted Spectrul lathine I,nguag.,
"elbourne Hous. Publish .. s 1984
[31 Petru Jigor.a SPEC-RSI
[41 , " ROJOTRON Kb313 Hard Copy rutk.. "anual
[SI' , " 1ilOS 180 Insruttion todes, S6s-ATES Italy
NOTA: Progral ul a fost testat pe taltulatoarele Spectrul 128K si
TI"-s, folosind iaprilanta RDIOTRDN Kb313 setata pe lodul EPSON.
latl intilniti orit. f.1 de proble.. in legatura tU 'test
pragr , scrieti-Ii sau sunati-Ia: .
Jigorel RIZVln
J
str. Abrud nr. 110 bl. 121 'p. b
Ara , 2900, T.I. (9bblb8293
LMAHAH "TEHNIUM" 1910 '43
COfvrighl (CI HISOFT 1983,4
Al rignts reserved
tHISOFT 6ENS3"2 ASSE"iLERt
li SPECTRU"
Pass 1 errors: 00
FF2A
FF2A 3E1i
FF2C CDAFFf
FF2F 3E40
FF31 CDAFFF
FF34 0603
FF36 210040
FF39 1608
FF31 lE20
FF3D CD6CFF
mo ES
FF41 OE08
FF43 DS
Ff44 1185FF
FF47 lE
FF48 12
FF49 13
FF4A 24
Ff41 OD
FF4C 20F9
FF4E Dl
FF4F El
FFSO 23
FF51 CD8DFF
FF54 lD
FF55 20E9
FF57 3EOA
FF59 CDAFFF
FFSC 3E7F
FF5E DIFE
F,60 OF
FF61 DO
FF62 15
FH3 2C1Db
FFbS 110007
FF68 19
FF69 10CE
/44
10 ;fffffffttlfftttittttttttt
20 ; EPSON COPY (CI 1988
30 ;
40 .
SO !
,
Y2.1
60; IV R. Jigor.,
70 ;
80 jtlftlfll'fff.fttttt'.t.tt
90 ORS 65322
100 RES_PR LD A,27
110 CALL E" CHR
120 LD A,b4
130 CALL E" CHR
jreseteaza illiprimanta IESe @}
140 COPV LD 1,3 ;3 zone de ecran
150 LD HL,16384 ;in,.pulul D_FILE
160 lOOPl lD D,S jfie[are zona are 8 linii
170 LOOP2 LD E,32 ;5i 11."r. linie 32 ,hr .
180 CALl 6 "ODE ;la fiecare linie trec! ilpriaanta
190 LOOP3 PU5H Hl ; In lod gr,li[
200 LD e
J
8 ;fie[are caracter are 8 rinduri
210 PUSH Dt ;dE pi.nli [an vor fi luorati
220 LD DElNORK_S;in NORK_Sp".
230 LOON LD A, HLl
240 LD (uEl,A
2S0 INC DE
260 INC H
270 DEC C
;tre[e la urmatorul rind de pixeli
280 JR NZ,LOOP4
290 POP DE
300 POP HL
310 NC Hl
320 CAl l COPY.J ;dupa ce s-au forut 8 bytes in
330 DEC E ;WOF<K.S, sint copiati la i lprilanta
340 JR NZ,LuOP3
350 lb A,10 joupa o linie se translite lF
360 CALL EM CHR
370 IRK T LD A,i7F isi se 1 1.", IREAK-ul
380 - IN A, (IFEI
390 HF<CA ~ d a c a a fost apasat, atunci
400 RET Ne ;5e inlo",. in EA5IC
410 DEC D
420 JR NZ,LOOP2
430 LD . DE,1792 ;5' aduna 1792 12048-2561 bvto. penl,
440 ADD HL DE ;, Iret. in ,ono ur.,lo,re de ecr,n
450 DJN! LOOPI
ALMANAH ~ TEHNIUM" 1
FF61 C9
FF6C E5
FF6D CS
FF6E 217DFf
FF71 0608
Ff73 7E
fF74 CDAF'f
fF77 23
FF78 IOF9
mA CI
FF7B EI
fF7C C9
FF7D 11410BlB
FF8S
H8D ES
FFiE CS
FF8F DS
FF90 0608
FF92 218SFF
FF9S AF f
H96 OE08
FF98 CI7E
FF9A 2802
FF9C CleJ
07
FF9F CI06
HAI 23
FrA2 OD
FFA3
FFeS OF
fFAb CDAFFf
FFA9 lOEl
FFAI DI
FFAC CI
FFAD EI
FFAE C9
FFAF C5
fFiO DS
FFBl ES
FFi2 CDF3Ff
fflS F3
FFI6 5F
FFB7 CDI1FFF
FFIA 3EF6
FFiC CI31
FfiE 3002
Frco 3EFE
FFC2 ED79
fFC4 CDD9FF
FFC7 15
460 REl ;in.poi in IAS[C
470 G PlODE PUSH Hl jtranslite caracterele de control
480 - PUSH le jnecesare pentru a trece ilprimanla
490 Lv HL
1
D1.6R ;in lod grafic
500 Lv 1,0
510 LAIEL Lv A,IHLI
520 CALL EM CHR
530 !NC Hl
540 DiNl LAIEL
550 POP le
560 POP HL
570 REl
580 DT 6R DEFJ 27,65,8,27,42,5,0,1 ;Iod grafic
590 NORK.S DEFS 8 ;spaliul de lucru .sl. d. 8 byl.s
600 COPY B PUSH Hl ;rutina Eare copiaza cei 8 bytes
610 PUSH IC ;din WORK.S 1. ilpri ni.
620 PUSH DE
630 Lv 1,8
640 JUMP LD HL,WORK.S
650 IOF: A
bbO LD C,8
b70 LAI 111 7,IHLI
680 JR l,R01
690 SE1 O,A
jse ia prilul bit din fiecare byte
isi se forleaza un byte care se
jtranslite la ilprilanta
700 ROl RLCA :apoi
710 RLC iHLI
720 [Ne HL
)3.) DEC C
7411 jf\ Ni ,LAII
750 RRCA
760 CALL EM CHR
770 DJNl
780 POP DE
790 POP IC
800 POP HL
810 REl
820 EH CHR PUSH le
830 PUSH DE
840 PUSH HL
850 CAlL 1EMPO
860 D[
870 CHREM LV E,A
880 CALL Ar
890 LAB2 LD A,lFb
900 SRL E
se rotesc cei 8 bytes si
;operatia se repeta
;rutina pentru elis un caracter
;pe interfata RS232
;pentru- bit O
910 JR NC,lRBi1
920 LD A.IFE
9301RI[1 OUl iCI.A
940 CALl lEMe
950 DEC v
;ferrtru bit 1
: ran51ite bitul pe interfata RS232
;teaporizare
/45
FFca 20FO
FFCA AF
HCI 2F
FFCC ED79
FFCE CDD9FF
FFbI CDD9FF
FFD4 FI
FFD5 El
FFD6 DI
FFD7 CI
FFD8 C9
FFD9 2EI2
HDI 2D
FFDC 20FD
FFDE C9
HDF OIFDFF
FFE2 3EOE
Fm EDi9
FFE6 OIFDlf
FfE9 3EF6
FFEB 1608
HED ED79
FFEF CDD9FF
HF2 C9
FFro C5
fFF4 060A
FFF6 OEOO
FFF8 OD .
FFF9 20,D
FFFI IOF9
FFFD CI
FFFE C9
,
900
970
980
990
1000
1010
1020
1030
1040
1050
10bO
1070 TEMP
1080 TI
1090
1100
111 0. AY
1120
1130
1140
1150
1160
1170
1180
1190
1200 TEMPO
1210
1220 12
1230 13
1240
1250
1260
1270
Pass 2 errors: 00
AY FFDF
CHRE" FFib
COPY B FF8D
EM CRR FFAF
JURp Ff92
lAI2 FFBA
lDOPI FF39
lOOP3 FF40
RES PR FF2A
TI' FFDB
13 FFF8
TEMPO FFF3
WORK.S H8S
BRK T FfSC
COP, FF34
DT SR Ff7D
S MDE FFbC
lAB ma
lABEl FF73
lOOP2 FF31
LOOP4 FF47
ROT fF9E
12 FFF6
FFD9
TRBIT FFC2
JR Nl,lAB2
lOR A
CPl
OUT (e),A JSI? translli"t doi biti de stop
CALl TEMP
CAll TEMP
EI
POP Hl
POP DE
POP IC
RH
lD L,18 jteaporizare intre bitii translisi
DEC l
JR NI, TI
RET
lD IC,IFFFD
lD A,IOE ;soIo[toa,a rogistrul 14 al
OUT !I,;),A iprocEsorulul AY-3-8912
lD ICjllFFD ;portul do d:to al procosorului AY
lI! fi, Fb ;tHt de star.
lD D 8
OUT {c, tA ; translite bitul de start
CAll TEMP
RE]
PUSH BC jtelporizare intre octetii transllisi
lD 1,10
lD C,O
DEC C
JR NZ,13
DJNI Ti
rop IC
RET
\
Table uSEd: 298 frolll m
'46 ALMANAH 1911
CH
511\,,1t:
BA c
-
I.D. BOTEZ,
ceSTr P.NEAMT
Protejarea produselor program-cu ceea ce numim in mod generic
chei de protectie-, esle o necesitate. In tre performanta si util
punerea s au scoaterea unei pr-ot ec tii es t e o dovada
de virtuozitate profesionala, de intui t ie si de imaginat ie
si nu in ultimul dnd de cunoastel'"ea a unui
limbaj cit si a arhitecturii interne a calcu latorului .
Cu atit mai mult sint necesare chei le de protec tie cu cit
vor proteja produse-program (sof t ) de valoare ce trebuie sa
raspunda cu ace l asi identitate informati ca tuturor celor ce
l e utilizeaza. De aceea vom gasi puse prot ectii pe ut il it are,
pe compilatoare si int e rpretoare, jocuri de amuzament si in
general pe orice valoroasa in domeniu, nefiind la
indemina oricui li starea 51 modificarea acestor progr ame.
Prezentam pentru incepatori citeva din metodele de pus si
scos protectii, accesibile limbajului OASIC pentru
calculatoare compatibile SINCLAIR SPECTRUM./HC-85,TIMs,COBRA)
ne folosim in exemplificarea propusa de acest mic
program care traseaza pe ecran drepte (PLOT cu PLOT),cu
pilotare din tastele O,P,Q si A.
5 POKE 23658,8:REM FIXARE PE MAJUSCULE
10 LET X=l20:LET V=85:REM START TRASARE
15 IF INKEV$=M. THEN PLOT INVERSE l;X,V:PLOT INVERSE 0tX,V:
GO ro 15
20 LET X=X+(lNKEV$=P)-<INKEVt=OM):REM P 51 o MAJUSCUI.E
25 LET Y=V+(INKEVS=MQ)-(INKEVt=A):REM Q si A MAJUSCULE
30 IF X>2SS THEN LET X=2S5:BEEP 0.004,45
35 IF X<O THEN LET X=0:8EEP 0.004,45
40 IF V)17S THEN LET Y=175:BEEP 0.004,45
45 IF V<O THEH LET V=O:BEEP 0.004,4S
50 PLOT INVERSE liX,V:PLOT INVERSE 0iX,V
55 GO ro 15
Ce putem face in materie de protectie? In primul rind ne
propunem ca acest program sa nu poata fi listat.
Atunci cind se apasa tasta K(LIST),calculatorul va executa
comanda, insa va trebui ca pe ecran sa nu apara nimic,sa apara
ceva confuz ,sau, (culmea!> sa apara alt text.
Si toate acestea in conditiile 1n care pyogramul, odata
lansat in executie (RUN,GO TO 5) sa -lucreze- impecabil.
Cea mai 6impla modalitate de a a6a ceva 6i care e6te
ALMANAH TEHNIUM" 1990 /4

/48
binecunoscuta initiatiloy pe calculatoare pe .... sonale din gama
SINCl.AIR SPECTRUM, consta 1n a modifica atYibutele a'fisarii,
adica folosind aceeasi culoa .... e pent .... u cerneala (INK) si
pentru hirtie (PAPER), Este si normal ca afisind pe ecran cu
cerneala alba pe hirtie alba, sa nu ne apaya nimic perceptibil.
Procedati astfel:
1. Dati comanda LIST (K)
2. Editati (C5+1)
3. Intrati in modul E (CS+SS)

Apasati in mod diyect tasta 7 (a lb)
5. Intrati din nou In modul E (CS+SS)
6. Apasa t i C$+7
7. Tastati ENTER CeR)
Dati acum comanda LIST. pentru a vedea efectul. Procedati
la fel cu fiecare linie din programul de mai sus.
Pentyu restabilirea situatiei initiale,parcurgeti ur'matoayele:
1. Dati comanda LIST
2. Editati (C5+1)
3. Blocati CS si apasati tasta 8(- pina dispare cursorul K
4. Executati DELETE (CS+O),stergeti semnul ?,apoi ENTER ICR)
fiind in acest fel reshbilite atributele listadi.
O alta modalitate -antilisP consta in mr>dificarea temporara
a unor variabile de sistem. Spre exemplu introduceti diverse
valori in locatia 23693.
Dati POKE 23693,0 si "apoi UST. . In loc de zero testati si
alte valori calculate pe seama contrastului hirtie-cerneala
asa dupa cum e.ste prezentat tmul in m<1nualul
de al calculatorului. Contrastul se restabtleste
prin comanda neetichetata INK 9, ori INK O si PAPER 7 fie
repunind valoarea standard - POKE 23693,56
O alta locatie anlilist este 23607 care are in mod obisnuit
inscrisa valoarea 60.
Faceti POKE 23607,255 si apoi listati. Restabiliti aceasta
locatie la valoarea 60 si testati locatia 23743 ce are initial
nscrisa valoarea 83 . Dati POKE 23743,80 si pe urma I.IST.
O alta metoda des utilizata, mai de efect si care combinata
cu cele prezentate pina acum da destule probleme si celor
avansati in BASrC este aceea de a reusi ca la listarea unui
program, pe ecran sa apara un text fals. Sa ne folosim spre
exempliricare de urmatoarea linie -program care deseneaza pe
ecran un puf de ' papadie:
10 PLOT 90,75:0RAY 70,40,700
Vrem ca la listarea acestei Unii sa ne apara un text hazliu
sau derutant, ceva de genul:
15 RANDOMIZE USR 4700 - IA UN CIOCAN DE 2 Kg.
lHnenteles, la lansare in executie, linia sa fie e)(ecutata
ALMANAH .. TEHNIUM" 191
corect asa cum a fost fixata initial.
Pentru aceasta vom tasta linia 10 intr-o maniera aparte. In
concret procedati astfel:
1. Tastati 10 (nr.de liniei
2. Tastati 3 spatii
3. In continuare tastati zona de comenzi utile, adica
PLOT 90,75:DRAY
4. Tastati 28 de spatii in continuare
5. Tastati: (separatorul de comenzi pe liniei
6. Dati comanda program REM
7. Tastati in continuare 10 spatii si apoi litera cu litera
textul 15 RANDOMIZE USR 4700 - IA UN CIOCAN DE 2 Kg. .
8. Faceti apoi urmatoarele bucle neetichetate:
FOR X=23759 TO 23761:POKE X,8:NEXT X:
FOR X=23803 TO 23829:POKE X,8:NEXT X:
FOR X=23840 TO 23847:POKE X,8:NEXT X (CRI
Acum dati LIST si o sa vedeti textul surpriza. lansat in
executie, programul lucreaza corect. Ca sa complicati si mai
mult protectia, editati linia cu CS+l si duceti cursor'
dreapta -)(CS+81 de 3 ori. Pe ecran apare cursorul K. Acum,
dupa exemplul de la punctul 1, intrati in mod E (CS+SSI s1
tastati 7 (alb>' IntraU din no" in mod E, tineti blocat CS si
din nou 7,dupa care dati ENTER (CR). Dati lIST si
dati RUM. Incercati. sa editati linia:
Pentru a intelege mai bine acest ultim procedeu,cu text fals
faceti un mic program BASIC la alegere, dupa care dati urmdoa
rea linie neetichetata:
FOR X=23759 TO 25000: PR I NT X; i PEEK Xi .; CHRS PEEI< X: NEXT X
Codul a,valorificat ntr-o instructiune PRINT sau LIST,(CHRS 81
intoarce inapoi o pozitie,aceasta fiind si cheia explicativa a
proclP.deu lui. .
O modalitate severa de a proteja un program consta In a evita
comanda BREAK in timpul executiei unui program. Faceti acest
lucru folosind instructiuni1e:
POKE 23613,0 (valoare normala = 84) sau
POKE 23614,60 (valoare normala = 2551
Spre exemplificare propunem lAn mic program de grafica care
este util in testarea culorilor televizorului dv. , si care vi
zual ptace oricarui incepator:
20 ClS
3D BOROER 6:PAPER O
40 LET T=O:CLS
50 LEI O=IHT(RND*701+100
60 ,LET \J=INT(RHD*60)
70 LET E=IHT(RND*31-4
80 FOR TO U STEP E
ALMANAH M TEHNIUM" 1910
lansati in program
de mai multe ori si dati BREAK
pentru intrerupere. In acest fel
puteti lista si modifica progra-
mul. Introduceti linia:
.10 POKE 23613.0
'49
90 PLoT S,S
100 O, 175-2wS
\1 0 ORAY 255-2.S,0
120 O,-175+2.S
130 -255+2_S,0
140 INK RND_5
150 OVER 1
160 NEXT S
170 LET T=T+1
. 180 IF T=5 TREN OVER O
190 GO Ta 50
dati RUN iar ulterior dati 8REAK.
In acest moment calculatorul se
rese teaza.
De aceeasi maniera fol051tl si
locatia 23614. Mal testati sub
rezi denta comenz i i POKE 23613,0
o impart ire prin zero.

Legat tot de punerea si scoat erea protectiei
baza o const ltue inserarea si scoaterea liniei
o problel'lla
(zero) .
d.
150
Prezentam dQua tehnici de implantare a liniei O In program. Sa
presupunem spre exemplificare urma torul program ce deseneaza un
model grafic, in care vrem sa introducem linia O:
10 FOR 1=175 TO O STEP -1
20 PLOT I,I:DRAW OVER 1;175-2_1,175-1
30 NEXT I
40 FOR 1 = 175 ro 1,STEP -1
50 PLOT OVER 1;175-1,175-2_1
60 NEXT [
Cel mai SiMplu mod de a face ca linia 10 sa devina linie O
este POKE 23756,0. Dati LIST si mai observati ca linia O nu
se poate edita . Daca In prealabil att ti modificat in linia
10 atributele de culoare, ' cit si textul,apol ati fi facut
acest POKE 23756,0 ,rezultatul ar fi fost de mare efect.
Sa presupunem ca vrem sa punem o a doua linie in acest pro
gram In locul liniei 20.
Tastatt urmatoarea linle-!
19 LET A=PEEK 23637+256_PEEK23638:POKE A,O:POKE A+l,O: STOP
Dati comanda neetichetata GO TO 19 . Anulati linia 19 tastind
19 si EHTER CCR).
Lislati programul si vedeti ca sint doua Unii O. Lansat in
executie, prografl'lUl ruleaza normal .
Existenta a doua linii O, sau punerea unut grup de linii pe O,
combinata cu celelalte facilitati, creeaza probleMe si progra
matorllor exper i mentati.
Faceti apoi POKE 23756,1 si dati LIST . O sa observati o succe
slune cur ioasa a linii lor de program. Si In aceasta etapa pro
grlDmul ruleaza normal. Reveniti la linia 19 si pY1n diverse
valori date in locatllle A si A+l, forta ti numere de linie mai
mari de 9999.
In continuare v. propunem o varianta -antiedit - care este
definitiva, fara posibilitati de restabilire: POKE 23568,8
sau POKE 23568,12.
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990
In general,in limbaj BASIC.realizatorii de programe pun
protectia in lInia O. Dupa ce sint lmplantate in linia O toate
modalitatile -antilist- si -antiediP, asa dupa cum le alege
autorul, se va salva programul cu comanda SAVE Iprogl LINE O, -
deci cu auto lansare din linia O. La incarcare simpla cu LOAD,
programul act1yeaza automat toate nuanttfle de protectie din
aceasta linie O, si apoi se intra in zona utila de executat .
Pentru a evita auto lansarea, incarcati primul bloc din program
cu comanda HERGE, sJ apoi fortati pe orice cale descrisa
anterior listarea textului BASIC, avind posibilitatea de a
vedea adresele de lansare si celelalte informati i utile.
Pina aici am prezentat un grup de ,facilitati ce pot fi
manipulate '(je incepatori in BAStC.
Hari realizari in domeniul protectiei se obtin utilizind
programarea in cod masina . Autolansarea blocurilor cod masina,
imposibilitatea dezansambloarelor de a lista fila de text,
text fals pe dezansamblorul de cod masina, mascarea sub BASIC
a codului masina, intr-un cuvint, protectie de cel mai
nivel, se obtin. numai utilizind programarea In cod Z80.
La finalul acestlJi titlu mai testati si verificati pentru dv. :

1. Locatia 23610 - prin valori cuprinse intre O 51 22
puteti deruta cu mesajul de 1ncheire
2. Locatia 23628
3. Locat la
4. Locatia
23561
23659
al programu lui.
- cu valoare 255=reset la comanda RUN
- cu valoare O = wait key press)
- cu valoare 0 ' = tiparire in linia 23
(COMbinat cu PAUSE O)
5. Loca tia 23624 - cu loare 51 con tras t BORDER
6. Puteti modifica mesa.Jul standard de incarcilre a unui program
BASIC de pe caseta (PROGRAH:NUME), ca in urmator:
10 REH Afisare memorie libera
20 PRINT HEH. FREE:I;65535-USR7962
D.1U pe rind comenzile urmatoaye si apoi tnc..rcdti cu LOAO
pentru a vedea efectul:
a) SAVE CHRS22+CHRSt+CHRSO+-HEMORYI
b) SAVE CHRS22+CHRSt+CHRSO+CHRS6+-MEMORY
I
7. POKE 23736,18t : SAVE -NUME- suprima START TAPE ..
8 . POKE 23736,lOO:SAVE INUME- AWKP
9. POKE 23735,4:SAVE - NUME- AWKS tastatt SPACE
ALMANAH " TEHNIUM" 1910
BIBLIOGRAFIE:
- Manuale HC-85,TIH-S,SINCLAIR-SPECTRbM
The Spectrum ROM DISASSEHBlY
lAN LOGAH FRANK O'HARA, HPH 1983
/5/
MORATOR
JRI C DIC t:: TRU
OSCILOSCOP
Al A2 A3 A4 AS
lJlO11i
, ..
500 ... 800
- - -
_ 12!> ... 0
M038H
".
500. .. 1100 - - -
_ 125 ... 0
611011'1
".
600 .. 1500
-
- - -200...0
MO' ....
, "'"
2700 ... 3300 ... 7000 - -
-200 ... 0
mOMH '00 IOO(LII OO . IOCL2000 - -
-200._.0
"''''"
-
675 ... 125 160 ... 350 3&00 . 3Il00
-
_120 .. . 0
"""'"
" 00 1500 ...
- -
-
_ 125._.0
8110398 " 00
I MO . . 2200 3000 .. 4400 - -
-200._.0
9JI011-l
-
975 .. . 1025 875 ... 1125 875,,, ' L25 21150 - 184LO
"''''"
- 176.,,92!>
- - -
- 80._.0
IMOt 3H
'''''
2O()(L3000
-
- -
- 200._.0
1111038
"'"
80IL. I200 10 100' ;0; 100' 1200 ... 1650 _ 160. .,
1I 1103H .
13J103H ",00 1!;OO ... noo 1500 ... 00 - -
-""'.
IlJlQ610l
"00
1500 ... 7)00 .... 6000 ... 10 000
-
-""'.
1311078 "00
1500 ... 1500 .... 6000 .. 10000 - _""'.

13J1064A
"00
, ....
."""
"""
'''00 6000 .. 15000 -200 ... 0
13Jl064B
161102,0\
''''''
""'"
.. """
3500 ... 7000 - -
_ 1/00 ... 0
I6JJ028
IMOt7A
.
I 8JlOt7B
"'00
, .... . , ... 3000 ... 6000
-
- - 200 .. . 0
231l 0f>I A" "'00
"'''''''
." ..
- - - -'00
...
31110338
"'" """
.4400 .
.""
"""
- - _" .

-
2 4 101 lOg
3JlOHl

50 .
I
10 1
r-1'
1- -
'll---

le ,
{;>
.1120

IPO
80
3 If
't
- - ---"1
-r
'"

-
-
AJ
1--- f-- -- --
225
2J1
II!.f
2
30
,
ft.' -, III
J
(URMARE DI N PAG. 140)
152 ALMANAH R TEHNIUM' 1990
LABORATO
=
CAPACIMETRU
Schema ci rcu-
le integrate ,6E555.
lucru depinde de capacitatea
are o amplitu-
jjne
Semnal ul oblinut la este
imitat cu o Zener de 6.2 V
precizie (se o
Sem-
lalul se pe un instru-
nanI de gradal In 10 di-
Piriuni.
Din serniregl abilul de 10 kn se
face capul de
Elalonar8a aparatului se face
din cele 5 semireglabi le seleeta-
bile cu comutatorul de fo-
losind cunoscute la
bornele de
Elalonarea se poate face
numai in puncte de
condensatoarele fiind
in prealabil cu un alt aparat. se
face cap de pe un dome-
niu, se cilra 10. se mon-
un condensater de 10 ori
<
r
1 1"1- ' ).\ 1

,
...


pE W> }


,
.L
I lFI;.1'/I
L
n-
, ..
,
%
,
.
-


r-
,,,'o
}--'S. "."

1,25A

.L
.
-
'LMANAH .. TEHNIUM" 1990
GHEDRGHE BADEA
mai mic se cifra 1
(exp. 1 nF 100 pF).
Trecind pe un domeniu mai
mic. acul indicator trebuie
arate cilra 10. aparatul de
nu este destul de liniar,
se pot folosi capacll!li interme-
diare.
Pentru montaj am lolosil un
circuit TlMER dublu 556 un in-
strument cu o de 270.
Aparatul 8 fost executa! cu
circuite PE555 minidip
un instrument de 100 ,.A. cu
de 90". Rezultatele 8U lost
chiar ro circuite {JE555
de uz didactic.
A1imentarea se lace dintr-o
slabi lizBli, care un CIJ-
rMI de 1 A, pentru ali-
menlarea montajelor experi-
mentate.
Cind se se
deconecttve8 celor-
lalli consumatori de la sursa de
alimentare.
In locul instrumentului de 100
pA se poale folosi un instrument
mai mare (1 mA), dM, in acest
caz. se aleg alte valori pentru re-
zistoarele inseriate. cu instru-
mentul.
Sensibilitatea aparatului scade
penlru
de valoare .
2N _
,,..
capocm
, \1 f
,,"

Q
w
III""
"n
<:J\
P

'-"'"
ll"
"

6V8
'kJl
1
DE TENSIUNE U I 17 K
Sursa de alimentare constituie un aparat cu o
ulilizare in laboratorul etectronistului
amatOf. Prezentam in continuare o astfel de
de tensiune stabilizat, regla cu un cu-
rent in ridicat . Inima acestei surse o con-
stituie circuitul kllegrat LM 317 K, care este un
stabilizator de tensiune din a doua
are parametrii pt"Bzenlali n din figura 1.
Comparativ cu circuitele din prima generalie,
stabllizaloarele de tensiune de uz ge-
neral din generalla B doua
electrice superioare:
- integrate circuitele de proteclie (ter-
Ja suprasarclni, B tranzistoru-
lui serie in aria de
- de compenSBre in

- in aplicalii uzuale foarte puline
componente Blfterioare;
- furnizeaza l a curen,i de ordinul am-
perilor.
simbofurik)r din ligura 1 este ur-

1. POM - puterea dlsipata
2. 'OM - curentul maxim la
3. Vo - tensiunea de
4. IV, - Volmin - difere",a de tensiune intrare-
minimA;
OV, I
5. Kv "" -_. 100 6V,
V,

'.
T == constante; stabilizarea de intrare ('lnle)
procentualA a tensiunii,.dtJ ie-
pentru o lIariatie specifieata a tensttmll de in-
trare in condiliile constante a curen-
tului de a temperaturii mediului ambiant;
OV, I
6. KL = - - . 100 610 == specifica! ; V"
V,
T = constante; stabilizarea de sarcinA
lIariatia tanslunil de pentru o
IINialie a curentului de in con-
ditiil e mentinerii constante a tensiunii de intrare
a temperalurii mediului ambiant;
."
III'
'" '"

"
''''
w
, ,
L"f 317 1( ro,

'.'
U ;' )7
"
154
Ing. CRISTIAN IVANCIDVICI
VolT ..... J - VofT ",In] 1
7. = 1(..()
T ...... - T lnin ' . Vo(25
c
C]
V.: '0 = constante: coefi cientul de t emperatura al
tensiunii de raportul dintre variatia
tensiunii de masurat a la extremitatil e cIome-
niului ,emperaturii anbiante de funclionare
acestui domeniu, procentual
de valoarea tensiunii de 1.
TA = 2S
c
C, in conditiile men11nerii constante
tensiunii de intrare a curentului de l8$ire:
8. RR "" 20Ig [dB] - reieclia tensiunii
de oOOulalie (pulsa1ie) rapor1ul ellpri-
mat in decibe41 dintre valorile 1Iif1 la virf ale ten-
siunii de vndulalie la !-ltrare (Vi,). res.
pactiv la (VQf), pentru o specifi-
catA.
de de la care se pleaci esle
n fi gura 2 nu sint necesare decit
douA rezistente (8VWIlual, una din ele 'ie semf-
douA coOOensatoare. sursa 'iind ca-
sA fu.mizeze astfel in la 1,5 A.
Pentru a 85lgura un curent de mai mare tre-
buie un tranzistor elltern de putere (vezi
figura 3). Condensal oarel e CI C2 snt pentru
protectia in regim tranzitoriu. CI esti
necesar circuitul se la o distanl.
mai mare de 10 cm de fillrul redteiorului. pentru
a anihila inductanta a firelor de cone-
IIiune avnd ilai ori posibikl : 0.22 JlF,
daca est e cerami c, 2,2 Jl F, este cu tantal
10 JlF, esle electrolrtic cu aluminiu,
Condensatorui C2 este introdus pentru im-
de poate lua v&-
lori intre 22 JlF -;. 47 JlF /35 V. Rezistenta R2 = 5,8
kO a fost in paralel , pe poten1iometrul
de reglai pentru a limita tensiunea de ..
aprOll imatill 25 V. ea poate" omisi . Re-
iectia tensiunii de oOOulatie poal9 fi II
mal mult 'de 80 dB, coneclind in paralel pe polen-
tiometrul de regla un condensator C3. la ten-
siuni de intrare IVoi 2: 25 V C3 2: 10 JlF, scurtelt-
cuitarea la masa ....
IYJ_vol,,'-
" "
"
" .
,

% % "
"
,
op.

",. 1
ALMANAH _ TEHNIUM" 1910
condensatofului ca prin sursa de tensiune de re-
lerinlA devinA distructiva. Proteclia se
realizeazA prin introducerea diode! 05 inlre 18(-
minalele V
OUT
AJ. In funclie de necesli1\i se
pot monta la instrumente (un amper-
metru un vollmelru).
Secundarul transformalorului trebuie dea o
tensiune de 20 -+- 24 V. Ia un curent mai mare decit
cel necesar in s arcinA. Redresorul poate li reali-
II' cu 4 diode discrete sau cu o punte. Oiodefe
Irebuie poal A suporta o tensiune de cel
50 V. Daci nu se un curent de mai
mire de lA. se poate folosi o punte din gama 3
"
,, -

f)
)A::
.;::
I

..

I '

" "
'''::/: 'il:
U
.n
"

,

1"" 1

"
"

pe,
""
-
l
"an
-
PM 05. .. &
Circuitul integral tranzistorul de pulere BIf-
tem TI se vor monta obligatori u pe cite un radia-
tOf de minimum 200 cm
2
gros de 3 mm. Tran--
zistOl'"ut T2 este un pnp de comula1ie 2N2905 cu
un curent maxim de egal cu SOO mA. An-
samblul T1, T2 rezlstema R4(470 n) fonnBllZA
un montaj sup8f G (echivalent pnp), care are un
factor de amplificare in curent p """ 111 lJ2..
ln figura 5 se prezintA o variantA de circuit im-
primat pentru stabilizator, tranzistOful T1 CI
allindu-se pe radiator: n desen sint figurate doar
punctefe de ktgAturA ale "reIOf. vederea esle
spre partea placalA cu cupru.
Schema astfel realizatA poate debila un curent
de pinA la 3 A un reglaj al tensiunii in gama
l ,3V""25V.
Pentru protec1ia dtodelOf punjii de redresare
este recomandabil se monteze in paralel cu
fiecare diodA un condensator cu \/aloarea
C "" 0.01 .,.. 0,47 "F (nu figureazA in desen) .

,

.
-
"

;;\
, .. el'> }"

,.
" .= ,,-
"
"
v 0.10\' 1.1


"
,;:,



\
)

/55
MULTIPROM -familie de module
tipizate pentru
Famil ia MUL TIPROM re-
prezinta un ansamblu de mo-
dule tipizate cu microproce-
soare con1innd plachete cu
cablaje i mprimat e echipate,
sertare dulapuri destinate
unitare a aplicaliilor
in domeniul
industriale prin mijloacele
tehnicii numerice.
Familia MUl TIPROM per-
mite adaptarea echipamente-
lor la
prin posibilitatea de a realiza
simple (monopro-
cesor) cu centrale cu
microprocesoare cu 8 bili sau
cu 16 bili.
Fami lia MUL TIPROM asi-
un inalt grad de stan-
dardizare compatibilitat e
cu standardele recomanda-
rile interna1ionale: .
Magistrala interna este
la SIEMENS -
RF.G. (AMS-M) este com-
cu IEE 796. IEe 478,
(CO) 08, IEe 478 (CO) 10.
Se compatibilita-
tea cu sls' emul MUL TlBUS II
de 32 bili dezvollal de INTEL
- S.U.A. SIEMENS -
R.F.G. conform s'andardulUI
IEEE PI296.
Const ruclia este conlorm
Slandardului dublu EURO-
CARO (233.4 x 160 mi con-
l orm DIN 41494. iar .. conee-
toarel e conform IEC 603-2
DIN 4'6' 2 sau ST CAER
jp.4 ipJ\
... " . -
IPA
SlSTiMI OI OLlIl1ll
IMI " I'IIOGRMlf
, ..
.. '
iClII' AMt HT! OI. U
IIM!t.lN1CA. $1 It
I IIHAHSMSIl
3255/81.
Saltul are la progra-
mele INTEL pentru micrOpro-
cesoare de 8 16 bi li.
Sertarul standard de 19")(
6U (U '" 44, 45 mm) conl orm
IEC 297. IEC 480. ST CAER
3266, DIN 4"494.
Inlerfala standard con-
f orm CCITT-V.24: RS232C,
AS 422. PAOWAY.
Familia MUL TIPROM are la
baza 4 element e:
- se.ul de modul e hard-o
ware, cuprinznd mOdule
l unclionale in-o .
diverse arhi'ec'uri,
- setul de mOdule solt-
ware, cuprinzind programele
de aplicalive de tes-
tare:
_ magistrala
cons'i.uind mijlocul comur,
de realizare a schimbului <k
inl ormal ie in.re modulelt
lunclionale;
- elemente conslruclivt
incluzind plachete conec
toare, sertare, dulapuri .
Sistemul lipi zat MULTI
PROM se apli ca in domeniu
echipamentelor de
zari industriale. de
conl i gurabilita'e flexi bili
tale ale l amiliei MUL TIPRON
permi' realizarea unei varie-
tali mari de echipamente I
si steme de automatizare
Pentr!,' suplimentare puteti a,dresa: I.P.A. - R.S.
ROMANIA; Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele-
fon: 33 00 69. 33 00 90, telex 11907, IPA C69.
/56 ALMANAH H TEHNIUM'" 1_
CONSOI..A
OPERATOR
-
PANOU SINr.JPTIC
I
IMPRtMANTA I
SISTEM DlSPECERIZARE
... TRANSPORT N COMUN
PQ6T r .
Sistemul aslguri supravegherea ,i conducerea centralizati a
tehnologice din .ubltal"l. electrice de tramvaie, trolei.buze " metrou In vede-
rea asiguriril allmentinl cu energie a staliUor in condili1 de continuitate ,i "abi-
litate ridicati m scopul unei Circul"" rilmice ,1 n
Conc:eplla si.temulul cel.e mal avansate melode uUllzate In do-
meniul dlspecerlzini ,i permite realizarea de Itructuri ter.hb:ale pe mai multe
niveluri, configurate in retea post la post I8U muHipund, funclie de cerinjel.
Inlonnalon"e ale proce.uful tehnologic, ,1 anume:
nivel stalte .
nivel dispecer
nivel operator di.pec8f
nivel miniealculatOf

energem" l' ".(o<ul", 1.
II 1l"""f<! tI.
p.,pc<o"",c I.n'ln,l,,, <u > "'"'pc,
'uh" in <om,," r"".\"", .
Pentr!,! inlormalii suplimentare puteli adresa: I.P.A. - R.S.
ROMANIA, Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele-
Ion: 330069, 330090, telex 11907, IPA C69 ..
lMAHAH TEHi-UUM" 1910
/57

__________ __
SIGEPEC sistem pentru gestiunea
puterilor consumate


POST CENTRAL
OISPECE'"
L ----------------------- ,._L::_ _::::, _____________________ ,
I TABLOU GEN G"'AI.., I
: INTREPRINceRe:
l t'Odl' C\Or :
putere (Ieu'ff}
, putcn: r(!(JuivQ :
: l recycnto ,
, . ,
\oncric
;)1 ..
I
F .:l ' l lOC .. ;

,
,
!
,
,
,
:
,
,
i
1
L
t .:aduet or
_. __ __ :
'-'-----------------'
MULTIPROM
Sistemul automat SIGEPEC
este destinat supravegherii para-
metrilor eleclroenergetici in in-
stalali; de distribulie a energiei
electrice in int reprinderi indus-
tr iale.
Acesta est e prOduS realizat i n
sistem MUL TIPROM. care este
dotat cu magistrala AM5-M (Sie-.-
mens) conl orm standardului IEE
796; IEC 478 (CO) 08: ST CAER
3255181 .
Sistemul include:
10 echipamente local e un
echipament de rezerva (exlin-
dere)
un echipament central .
Sistemul urmiltoo-
rele funclluni de baza.
achizitia CichQ
din proces a inlOl'mal nl or referi-
t oare la puterea activa react lva
in relel e t'llazate Cu nul si
nul in relele monolazate
determmarea putert l or ma-
)(lfTlC actIVe pentru orele de virf
de dimineata seara pahere
(schimburi de lucru)
cal culul energii lor act ive
r eactIYe pe grupe de consuma-
t ori (seclii) pe t otalul intre-
prindem penlru intervale de timp
prest abili te
ver ili carea incadrrti puteri -
lor active i n limite pl anificate
avertizarea in secl i" oplic
acustic, a l imitelOf de
prealarmare al ar mare pentru
puterile active
rea permanenta in seclii
a puterilor active instantanee in

determinarea numar ului
duratel or de intrerupel'"e a relel ei
posi bilitatea de fi)(are, pri n
dialog eu operat or ul , a intervale-
lor de timp pentru orele de virf
pali er e a l imi tel or de putere
pl anificate
pe display a di f eril i-
lor parametri sub de ta-
bel e (pefmanent - pentru
mi l e instantanee ta cerere -
pentru
inregistrarea automat. perio-
dic a parametrilor electroenerge-
tici , sub lorm de dif er ite pr oto-
coale
autolestare
La cuplare se utili zeaza:
Traducl or putere TPM
7'
Traduet o r pul ere r eaeti va:
2TQT 79
TraduCl or TLF 79
(din producli a I .A.E.M.-

Pentru inlormalii suplimentare puteli adresa: I.P.A. - R.S.
ROMNIA, Calea Floreasca nr. 167, sector 1, tele-
Ion: 330069, 330090, tele. 11907, IPA C69.
t58
ALMANAH " TEHNIUM" 1990

OSGlLATOR STABIL, MANIPULAT

PRIN SCHIMBARE D FRECVE T
In actualele condi l ii de lucru
din benzile de radioamatOf' se
cere o deosebita stBbililBle a
emisiunilor. deoarece, din cauza
multiplelor inlef'ferenle, o de-
de trecvenli cit de mici 8
emitatorul ui poate conduce
chiar la pefderea cu di-
mai cu
daci semnalele snt re-
ceplionata slab, sub S4 sau sa
cind se trece de pe receplie pe
emisie.
Am conslatal ci unul dintre
ceHI mBi stabile oscilatoare cu
cu un bun
randament este o varianta 8
montajului ECO (oscilator cu
.BL
I
,
O
'; t
Q
,
?
1"
,
L
,
,
)
t;!-,
,
"'U
ALMANAH .. TEHNIUM" 1980

Ing. L IVIU MACOVEANU. VD3RD.
rn tru .1 .portu.lul
cuplaj electronic), folositi in
aparalele de emisie germane lip
Lorenz, pentru domeniul de
frecvente cuprinse int re 27
33 MHz.
Un astfel de montaj, funclio-
nind in gama de 3,5 MHz. timp
de 24 ore, comparativ cu oscila-
lorul cu cuart suferea o
de frecvenlA de numai citeva
zeei de hertzi , spre
mal rkJieate. Acest proces se
producea numai dupi citva
timp de la intrarea in regimul de
stabilizare tennicA a oscilatoru-
lui sP'"e a compensa respec-
tiva devialie' de frec\l9nlA, dato-
ritA termice, in circui-

V
lui oscilanl de pe grila tubului
electronic am conectat citeva
condensatoare ceramice, cu va-
rialie de capacitate,
funclie de
Concluzia care decurgea era
aceea cA, spre a se obline maxi-
mum de stabilitate de
a oscilatorulul, trebuie ca acesta
functioneze permanent in
timpul emisiunilOf", fie
manipulat pe circuitele de ali-
mentare, cum se in
mod curent, fapt ce Cfeeazi di-
ferenle de intre
perioadele de receptie emisie,
deci oarecare devialii de frec-
Dar functionarea perma-
c:J:
r-

,.

--
II
--
-
- --
-
r-
0
"
'1
" Ir "
"

"

,
"
12
-
"
ca
'" '"
"
01
"'''' """
" .... :
"'-
"''''
159
nenta a oseilatarului, oricit de
bine ar fi el ecTans!, tace ca sem-
oalele sale perturba recepto-
rul pe frecventa
Am realizat (inci din 1948) un
slstem de manipulare care per-
mite att lunclionarea perma-
8 oscilBlorului , cii evita-
rea unor semnale per-
lurbaloare ale lui la receptie.
Acest mOil laj este descris in
cele ce el constituie
una din de ale exci-
talorului V03RD, din
1951 pina funclionind
impecabil.
Conform schemei se propune
un montaj special ECO. echipat
cu rubul electronic VI , urmai de
un etaj amplificator de radio-
echipat cu tubul V2.
Spre deosebire '"de montajele
dask:e ECO, la acesta C&lodul
tubului este conectat cu o extre-
mitate a filamentulul, cit cu
grila a treia. Curentul de alimen-
tare a filamentului trece deci
prin porliunea notali cu 1-2 a
bobinet circuitului oscilant ll-
C ,--e2. al liIa-
mentului ajunge la sursa lui de
alimentare, de 6,3 V, prin bobina
de l2, decuplatfl la masA cu
condensalorul fix C11. Circuitul
oscilant l1--Cl--e2 esle calcu-
lat pentru banda de 3,5 MHz. In
prezent. el ar pulea fi dimensiO"
nal pentru banda de t,75 MHz.
Condensatorui este al-
cituil din 'rei alle CQ.ndensa-
loare, conectate n parafal : unul
de 400 pF, cu dielectric un
altul da 200 pF, tol cu un
al treilea de 100 pF ceramic, cu
variatie de capacitate
functie de tempt!t"aturA:
Indilf!(enl pentru ce bandii va
li dimensionat circuitul oscilanl
ll--el--e2, bobina lui se va
COflfectiona pe o cera-
cu dia metrul m8)(im 30
mm, folosindu-se
cu email cu dijl;metrul
0,3 mm, ling!
Priza de pe bobina II se ia
la 1/4 din l otal de spire,
deci porliunea cu 1-2
este mai decit
2- 4. Bobina l2 se exe-
cu tip de sirma pe
cu aceea a bo-
binei lI. de spire al lui
l2 va li de 10 .>ri mai mare decit
cel cuprins n porlhJnea '-2 a
bobinei 11. executarea
bobinelor II l2. se vor im-
pregna bine cu lac
de poli sti ren. obtinut prin dizol-
varea unor mici Iragmente de
polistiren in benzen sau toluen
.60

(circa 6 grame la 100 mi) .
Bobina II se cu ur-
formule, functie de
banda de lucru:
A = , 885 , ' LC, de unde
>,
l =


unde A = lungimea de in
metri; l "" induclanla bobinei in
microhenry; C = capacitatea
(deci CI + C2) in microfarazi .
de spire n tOlal al bo-
binei rezulta din relatia:
n = 10,5 ,ru
O
in care O "" diametrul carcasa in
cm; l = bobinei in
microhenry; I "" lungimea bobi-
najului in cm.
Este preferabil ca raportul Oll
lie cuprins intre 0,8-1, 5.
Bobina l3 este un mic de
cu inductanta de
2,5- 5mH.
Qscilatiile de
prin condensatorul C6,
cel de-ai doikla tub V2, cafe in
circuitul .anodic dispune de bo-
bina l4 trimtlful C8, cu aer
(sau un mic condensator varia-
bil cu aer). Acest circuit oscilant
pe frec-
ventA ca cel din grila tubului
VI, iar trimtlful C8 se o
pentru totdeauna. cores-
punzind frecventei de mijloc a
benzilor de 3,5 MHz sau de 1,75
MHz.
Semnalele de
generate de montaj la pot
fi culese fie pe mare,
prin condensalorul Cl0, fie pe
prin bobina l5
cu 3-5 spire, cuplatA strins cu
l4 la extremitatea dinspre
a acesteia.
Tubul VI este aliniat anodic
cu o tensiune de 150 V, stabili-
cu tuburi de neon, de tipul
SG4 sau VR150 etc.
Tn ce noul sistem
de manipulare?
in momentul in care se pune
in functiune radioemil!torul,
manipulatorul nefiind
iar 1 .
pe pozitia 2, datonta ..
unei tensiuni de curent COntlilUU
de 12 V, releul Rel2 este actionat
sa mobilii realize8Zii
contactul intre 3 2 din
conectind in paralel cu
1-2 a bobinei II con-
densatorul fiII C4. ceea ce face
ca frecventa de funclionare a
circuitului de mai
decit aceea normal a de lu-
cru. Cum capacitatea conden-
;atorului C4 este relativ
Irecventa de lucru a oscilatoru-
lui nu va diferi prea mult de
aceea el conlinund
functioneze practic in
conditii termice ca cind nu ar
fi afectal de capacitate
n aceste conditii,
semnalele oscilatorului nu per
receptia pe frecventa
anterior intrucit. de fapt ,
el pe o frec-
mult mai deci t aceea
In clipa in care se pe
manipulatorul K. releu-
lui Rei 1, a
acestuia intrerupe alimentatea
releului ReI2, el trecind pe po-
1 de repaus. dar in
timp realiziodu-se contactul in-
tre 3 2 la r.ul Rell, va fi
actionat releul Rel3, care va
efectua contactele intre 3 2,
deci va pune in functiune tubul
V2. prin
de operatii, se constati ci atita
vreme cit manipulatorul nu este
oscilatorul
pe o decit aceea
nedtlfanjind receptia. iar
cnd se manipulatorul,
condensatorul C4 fiind scos din
circuit, oscilatorul revine instan-
taneu pe lui
de lucru, iar de-abia atunci
in functiune etajul echipat cu
tubul V2, permitind func1iona-
rea intregului sistem.
ntruct releul Rell
pe rind releele ABI2 apoi ABI3,
nu se intimpli niciodatA ca eta-
jul cu tubul V2 funclioneze
mai inaintea sau in lipsa semna-
lelor oscilatorului pe frecventa
lui de lucru.
se ca
semnalele oscilatorului sA lte re-
ceptionate in radioreceptor pen-
tru acordarea pe o frec-
se trece ntrerupmorul I
pe pozilia 1, cind rateul ABI2 li-
ind intrtlfupt. COfldensatorul C4
iese din circuit, iar oscilatorul
revine pe frecventa sa
Releele respective pot avea
r81.istenle electrice cuprinse in-
tre 300 1 000 fi O mentiune
este pentru releul Rel2,
care trebuie fie cit mai mic
montat n imediata a
tubului electronic VI, spre a nu
IU(lgi circuitelor. Gru-
pul R6-C14, conectat paralel
cu manipulatorul. la re-
ducerea efectelor scnteiior ce
se produc in timpul
De asemenea. dioda O 1 este
in scop.
,ALMANAl1 .. 1990
CQ-Y
BF PE
RE EP IA SSB SI C
Desigur, mulli dintre colegii
de titluri diplome vor
zimbi cu superioara t11elegere
citind ('t)fltribulie...
mulli, mal mulli chia, de-
cit ne am fost, sintem
ne credem in conlinuBre ama-
tori. orice gind preocu-
pare comunicati poate fi un
gest ulii colegial.
dinlre tinerii colegi
care tocmai se pentru
B"amenele de categOfII nu ar
dori se . .amestece
H
pulin, in
calitale de spectatori
in hora eleric! B SSB-i$liIor le-
Numai
de acestor colegi le lip-
esentialul : receptorul! Au
carnet de membru,
colizaliile, dar nu au receptor ...
Unii, nu tOli, dori sa
lolosi un radioreceptor
domeslic, dotat
cu etaj de Us. Dar, cum sni
ele construite in nu pot
prelucra semnalele radioamalo-
rilor , s-a ideea, intre
timp a '
unul receptor industrial de uz
general cu un BFO.
Solutia mai jos este
simpla, viabila
in excitatorul YQ3AD,
acest montaj este in re<llitate
mult mai complicat , existi nd
un etaj de
amplilicator sau dublor de frec-
precum si alle relee, co-
mandate de manipula-
101' , care concomitent
trecerea de pe emisie
pe receplle sau, la nevoie, chiar
scoalerea din functiune a intre-
gului excitator, trecndu-se pe
functionare<l complet separata
a unuia din elajele ca
oscilator cu cuart .
Trebuie notat sislemul
ALMANAH _ TEHNIUM" 1190
,
Oscilatorul cu un tran-
zistor de inalta Irecventa ,.caPa-
bil" sa fati problemelor ri-
dicata da frecventa interme-
diar! (ax.: OF-uri). Oscilatorul,
proiectat pe 455 kHz, se mon-
intre amplificato-
rului de frecvenl!
intrarea demodulatorului cu
diode al receptorului. Bobina L
poate fi pe un tub
PVC de 16 mm diametru_ in
acest caz, se vor trage 65 de
,
YD3 - E!173ia
spire, folosind de 0,3 mm
CuEm_ Desigur, ar mai putea fi
folosite mulle alte filtre de
frecvent! speci-
fice radioreceptoarelor cu AM
tranzistorizate, caz in care so-
Iulia trebuie prin
Dar ce nu face un ama-
lor cind vrea?1 Condensatorul
trimer de 1 nF sau 2,2 nF poate li
folosit la modul necritic, respec-
tiv 1/10 sau la) 1/3 din un-
ghiul de rotire.
l-"I BFO SIMPlU PENHlJ AlJo\PTARtA
UtlJl RR ocr;ESTIe PI. SS!l- ew
acesla de manipulare se poale
aplica la mont<ljele tranzistori -
zale.
LISTA DE MATERIALE
LI, L2, L3, L4, L5 - vezi texlul ;
CI - 700 pF, vezi lextul: C2 -
100 pF, dielectric aer: C3 - 100
pF, dietectric 250 V: C4 -
10 pF, dielectric ceramic, 250 V;
C5 - 5 nF, dieleclric 250
V; C6 - 100 pF, dielectric
250 V: C7 - 5 nF, dieleclric
500 V; ca - 50 pF, dielec-
,ric aer; C9 - 5 nF, dieleClric
SOO V: Cl0 - 100 pF, dle-
lectric 500 V; CI1 - 5 of,
dieleclric 250 V; Ct2 - 5
nF, dieleclric 250 V; CI3-'
5 nF. dielecfrlc 250 V; C14
0,5 }JF, dielectric hirtie, 250 V;
Al - 100 kll , lW, A2 -
10 leII, 5 W. R3 - 10
kn, 1 W, A4 - 10 k!l . 5
W, bobinal a; A5 - 500 II, 5 W;
A6 - 100 k!t 0,5 W,
Rell , Rel2, Rel3 - 12 V, 300 . __
1 000 n; 01 - F407: VI - 61<7,
EF80 etc.; V2 - 6P6, 6F6. EL84
elc.
161
VFO
radioamatori doI'nici
pentru
traficul in US au abordat 'raos-
caiverul SP5WW, la care. de
reproducem etajul VFO
in Radioeleklronik,
1211986.
in fond, acest VFO este con-
struit din oscilatoare; pri-
mul ntre 12.000
12.450 MHz. iar al doilea nlre
-IN- ltllHl
VD3CO
5.000 5.500 MHz.
Inlrarea n functiune a acestor
oscilatoare este n
tensiune. Fiecare oscilator
(Tl - T4) are asociat cite un etaj
separator (T2-T3). iar de la ie-
a acestor separa-
toare semnalul este aplicat unui
amplificator ce la ie-
aproximativ 0,8 V pe o sar-
de 50 Il.

1. Sd>e.... Vt'O
I
De remarcat faptul atit os-
cilatoarele. cit separatoarele
sni reali,ate cu tranzistoare
FET lip BF245.
Cum media frecvenlet are 9
MHz. cu aceste oscila-
toare prin adunare sau scadere
cu semnalul receptionat se aco-
toale benzile.
Utilizind diode \/arieap
BS 105 se efectul
RIT. Transformatoful Tr ate in-
din 12 spire.
iar din 3
spire. ambele CuEm 0.4. bob'-
oale pe o cu miez de le-
de
012 013 au cite 50 spire CuEm
0.06. bobinale pe miezuri de le-
a,
HI-j-- -C;;:" "
,.<":>-1
H,m
""
:0-
, """
ALMANAH N TEHNlUM" 1190
vxo
-
CALIR ATOR

Pentru testarea punerea in
luncliune a aparaturii de tralic
radio, in banda de 144 MHz, se
poale uliliza generatorul-cali-
brator prezentat in cele ce ur-
meaza. Acesta furnizeaza la ie-
un semnal Cu Irecl/enla de
144 MHz. Semnalul se poate
module in !recvenlii Cu ajutorul
unui generaior auxiliar de au-
cuplat la boma
Umod.
Geoeratorul conline un osci-
lator (TI) cu cuaTI (18 MHz) 8
poate fi modifi-
cata inlr-o de ordinul kilo-
hertzi-Ior, prin modilicarea ten-
siunii de polarizaTe a diodei vari-
cap 01. Corectii mici se POl elec-
tua din trimerul C4. induc-
lanla bobinei II se alege astfel
incit. cu capacitatea
diodei \/Bricap, rezoneze pe
18 MHz, se pot obline varia1ii ale
Irecvenlei de ordinul zecilor de
kilotlertzi, dar cu prelul
01
BB139
OII, 014 Dl5 au
cite 150 spire cu
Pentru gamete de 3.5 14
MHz, L2 """ 42 spire CuEm 0.2. in
Profunzimea modu-
laliei de lrec ....enla se
prin modilicarea tensiunii Umed.
Bobina LI se pe un
miez de FI = 10.7 MHz. Con-
line 15 spire din CuEm, 0 "" 0,2
mm.
in colectorul tranzistorului
oscilator (n) se un circuit
acowat pe armonica a 8-a (144
MHz). Bobina L2 are 4 spire din
Cu, 0 = 0,6 ... 0,8 mm. Se reali
in aer, a .... nd diametrul in-
de 8 mm, cu pas de
1 mm. Datele sint identice pen-
tru L3 L4.
Elajele realizate cu T2 T3
semnalul pe 144 MHz.
Pentru a obline o stabilitate
ciI mal a frec .... enlei s-a
un stabilizator (T 4) al
tensiunii de alimentare a oscila-
torului.
de se
pe miezuri drepte de
(0 = 2.5 ... 4 mm). pe care se
paralel cu C "" 22 pF; pentru 7
MHz. LI "" 8 spire CuEm 0,6. C =
150 pF. iar pentru 21 MHz. LI :::
14 spire CuEm 0,5. C = 68 pF.
ca-vo
144 MHz
VD3DKM
20 ... 30 spire din
C,-!Em (0 = 0.25 ... 0.35 mm).
Inainte de a alimenta monlajut
se fac operalii :
- R2 se cu cursorul
condensatorul C3:
- un osciloscop se
in emitorul tranzistorului n:
- un undametru cu absorb-
lie reglat pe 144 MHz se apropie
de bobina l2.
alimentarea montajului
se inductanla L2. n ....e-
derea oblinerii unei ma-
xime pe undametru. In
scop se regleazi L1 , R2. C4
e ....entual R4. Schimbarea induc-
tanlei L2 se prin apro-
pierea sau spirelor.
Se undametrul pe L3
se reglajul acesteia
in ....ederea oblinerii unui maxim
de semnal. in mod se
cu L4. caTe
se un al tuturor
induC1anlelor.
Modul de plantare a pieselor
pe circuitul imprimat circuitul
imprimat sint prezentate
raI.
/63
FILTRU ECE- OS
Pentru atenuarea produselor
de mb:are nedorite la emisie

fosrelor de radiofrOCllenla la re-
caplie, se fillre de
bandli. Filtrul trece-jos descris
n continuare poate fi ulilizat in
echipamentul de tralic pentru
2 12
4
LI

FI 11'>1 I 1771 .,. 15'-1 W
001 '-lIOpF 6500F 568pF
.J. 11201 11601 11'-11 Il, I ..J..
dB

,
1
1
3
164
2 3 '- 5
FTJ
FlLTRU TRECE-JOS
9,16
L1
10 MHz
YD3DKM
banda de 3,5 MHz. Este vorba de
un filtru optimizat. cu un
minim de bobine. cum se
in figura 1, atenuarea in
banda de oprire esle de cel putin
55 dB. Filtrul trei poli de
atenuare, pulif'ldu-se regla inde-
pendent din cele trei bobine.
Schema din figura 2
este pentru va-
lori ale impedanlelor de adap-
tare. Ambele variante
performanle identice valo-
rile condensatoareior sint strict
cele indicate. Orice abatere de
la valorile calculale duce la mic-
in banda de
oprire. Se pot utiliza condensa-
loare cu stiroflex, sau
multislrat. Bobinele se reali-
pe oale de de FI ""
470 kHz, rebobinate conform
datelor de pe se poate
utiliza sirma de CuEm, 0 = 0,15. ..
0,25 mm.
Pentru reglarea IiIlrului se
un montaj conform fi-
gurii 3. Generalorul G o
interna de 100 (400) It
Voit metrul electronic trebuie
impedanla de intrare mai
mare de 10 klt Se poate utiliza
un osciloscop in locul vollme-
trului.
Se 'recvenla genera-
tOfului pe 9,16 MHz nivelul de
cca 500 mV. Se valoa-
rea inductanJei L t cind se
obline un minim pe VE. Apoi,
generatorul se trece pe 5,69
MHz. De aceasta raglajul
se din L3 in vederea
oblinerii unui minim al il')dicaliei
lIollmetrului electronic. In ace-
mod se pe frec-
116nla de 4.95 MHZ (L2)
operalie se
reglajele in ordine (L 1.
L3. L2). Se frecvenla in
banda 0_ .. 10 MHz penlru a se
observa nel iniarilatea in banda
de trecere (0 ... 4 MHz) atenua-
rea in afara acestei benzi . Ca-
racteristica lIa trebui cores-
oalei din .figura 1, cu ex-
ceplia polilor, care lIa fi
dar mai mare de 60 dB.
in linal , se miezu-
riie, care se mai o
poziliile potitor de ate-
nuare s-au schimbat.
ALMANAH 1990
I
ca va
RECEPTOR
sibilitate selectivitate. Bobina
se pe o
cu miez de feritli 0 5 mm, robi-
nind cea 100 de spire cu 0
0.1 mm CuEm.
Ing. KAZIMIR RADVANBKV
Cu ajutorul grupului de con-
Cu un tranzistor cu efect de
cmp unul bipolar se poate
realiza un radioreceptor simplu
pentru US atit pentru uz gene-
ral, cit pentru traficul de radio-
amatori in banda de 60 m.
Din schema de prin-
cipiu se primul etaj
consllluie un detector cu reactie
realizal cu tranzistorul T, de tip
BF24S. care asigurii o impe-
danlli mare de 'intrare. AI doilea
etaj este un amplificator AF rea-
lizat cu tranzistorul T 2 de tip
BC107 ce are ca o pere-
che de Pentru cel ce do-
resc audilia n difuzor, l5e in!acu-
A
(1 10-'.OpF
R3
1
I
LZ
T1
Ce 1SOpF BF2I.SA
I
L1
I
ft
(38Z Fii
I L3
I
I
I
MEMORATOR
BPWl 2
I.WW20
BPW21
densatoare C
2
-C
J
se
casca cu un rezister de 2 foarte bine banda de 3500-3800
kn, iar cu ajutorul unui conden- kHz, iar cei care doresc utiliza-
salor electrolltic de 5 "F se cu- rea receptorului pentru uz geoe-
lege semnalul din colectorul lui rai in US vor reduce bobina l3 cu
T2 care se aplica la intrarea unui 12 spire vor inlocui grupul de
amplificator AF, de exemplu cu acord C
2
- C. cu un condensa-
TBA790. tor variabil de 500 pF.
Bobinele se pe o Dozarea reacliei se
de de 55 x 14 x 4 mm. cu ajutorul condensatorului C
p
l a receptoarele .,Cora" iar volumul audiliei se
astfel : l, - 4 spire, l2 - 6 spire. din polenliometrul R_. Adapta-
l] - 25 spire. cu 0 0.25 rea antenei la monlaj se reali-
mm CuEm. Bobinele l, l2 se cu ajutorul Irimerului C,.
realizeaza pe carcase glisanle Alimenlarea se de la
din carlon penlru alegerea dis- o baterie de 9 V sau de la o
tanlei de l 3 n vederea asi- stabilizata.
guririi unui punct ___________ _
(6
1lO)'F
(8
1nF 1-

47,.F
R6
4
OkJl.
5kn
L1 L3

( . ,.l
IVI
I klx 1256 K
[mm' l
rJ
Tcl cfunkcn 50 350 :t.8 70
Tclcfunkcn 10 430 7.5 100
Tc1cfunkcn 10
' .UI 7.5 100
FOTODIODE
BPW21M Tc1cfunkcn 10 3110 7.5 100
BPW24 Tdcrunkcn 50 380 0. 64 40
BPW3S Tdefun ken
'O
380 9. 120
BPX34 Tc1cCunkcn 50 :00 OAlS 1:! 0
BPI04 Sicmcns :.
,

BPW32 Slcmens 7 31;0 1. 1'::0
BP\V33 Si.:mcns 7 3<.
7. ' 1:0
ALMANAH HTEHNIUM
M
1990 /65
CQ-VO
DE TIMP PENTRU
OSCILO O
YD3FOL
Generat or ul de tensiune liniar
variabila (GTl V) . prezentat in
fir. 811988 al revistei "Tehnium",
se poate lolosi pentru baza de
timp a unui QSCiloscop, in-
tre bornele de devialie
pe (XX) ale !obolui
catodic GTl V se
montlljul a este
in figur a 1. Este
vorba de un repelar pe
realizat cu tranzistorul JFET de
tip BF256 (sau similar), urmai de
un amplificator in contratimp,
reallzal cu tranzistoare de
1

2

f-
J
IAIr
.....
t
166
tensiuni mari , BF179 (sau simi-
lar).
Aepelorul este necesar pen-
tru tensiunii
LV in timpul diverselor reglaje,
care nu trebuie sa se sol deze cu
ale condensatorului C
din schema GTL V. Amplificato-
rul amplitudinea ten-
siunii l V ta nivetul necesar.
Cu valorile din s-a
obtinut o pe
orizontalli pentru tubul 5 l0381
cu care s-a realizat un oscilo-
scop portabil .
) 021 '8"
,.......!
"'*
rd'
In figura 2 se prezintli modifi -
carea ce trebuie la cone-
xi unile ci rcuitul ui ,6E555 penlru
cele tipuri de
ale tensiunii de
(Tl V). anume (cu sem-
nalul de vizualizat)
Trebuie indeplinite conditiile:
SC
o
Rl < 1, 1 RC: .l.V, > 0,66 V'.
Prin DSC (dipol stabi li zator
de curent) se intelege circuitul
format de p.A741 tranzistOf,
cum a fost dat in schema ge-
neratorului Tl V.
.
oi- 21111 v'
,. 12 V
i(.:.lJFR5G
Q
arin
]=1
'
(253)

I t>l<Y
stlA'
,.o
V I
Cu
..1
ALMANAH _ 11:HNIUM" 1990
CQ-VO
PENTRU 144 MHz
3d!lK
F1&.l




n.

"
" '"

"


"'
I-
ALMANAH "TEHNIUM"' 1HO

M.H
'"
>:!

,,, A>25
..
=;:r.iISl' 02!>
-I2V
t'
YD3APG
Saliza a losl in cadrul
Aadioclubului Deva transmite
indicativul (V02KAR) ORA-
locatorul. Aceasta la
reglarea receploarelor, precum
l a condiliilor de
propagare. SChema este
se in figuril e 1 2.
Modularea se
face n ampl itudine pe etajul I-
nal. iar manipularea
se lace in primul etaj triplar.
Generalorul de JF este real i-
zat o simpla cu
relea de delazare RC. Mesajul
de transmis este introdus in cir-
cuitul 2708. circuit ce
o memorie EPAOM.
Memoria este intr-un
socl u. Singurul dezavantaj al
acestei memorii este necesita-
tea cu 3 tensiuni.
Viteza de transmitere {viteza
de citire a mesajelor din memo-
ria EPROM) este
/67
AMPLIFICATOR LINIAR 144 MHz
Marea majoritate a Iranscei-
verelor, indiferent sint con-
struite industrial sau de r8-
dioamatori, au puteri mici de ie-
puleri care. in regim porta-
bil, cind se lucreazA de pe inal-
timi , sint multumitoare. In trafi-
cul curent din amplasa-
meni 'ilo: in QAM colidian, se im-
pune utilizarea unor pul eri mai
mari, in limita clasei de autori-
zale.
Reamintim un amplificator
liniar trebuie amplifice sem-
nalul aplicat la intrare a pro-
duce nici un Iei de dlslorsiune.
situalie fcarle pen-
tru emisiunile SSB.
Un montaj practic robust
relativ de construit , care
are la baza lubul electronic
OOE06/ 40 sau lubul 8296. are
schema electrica de principiu
in figura 1. COnstruc-
tia prevede plasarea orizontala a
tubului cu celor dou
anode tot in ptan orizontal. mon-
1
tarea pe un de
metal.
Semnalul se prin cablu
coaxial bobinei de cuplaj Lc.
Bobina LI are 3 spire din
de cupru emaUat cu diametrul
de 1,6 mm, bobinate car-
pe un diametru de 12 mm,
lungimea bobinei fiind de 20
mm. Acest circuit se pe
145 MHz cu ajutorul condensa-
tOl:ului CI ,
Intre spirele spatiate ale bobi-
nei LI vom plasa' cele spire
ale bobinei de cuplaj Lc (bobi-
nate tot cu un diametru de 12
mm), dar pe este plasat un
tub izolant de material plastic.
Din condensatorul Ce se
tot pen-
tru semnal maxim transferat in
mijlocul benzii de 2 m,
Bobina L2 din circuitul anodic
este dintr-o de
tabl li de cupru de 374 mm,
de 2,5 mm lata de 16
mm, in de U, cu o
I
.l.
680 pf
C.MIHAI
de 24 mm intre brate
(fig_ 2). Condensatorul C2 care
acordli acest circuit este de lip
lIuture, "2 x 15 pF, este monlat
la inductanlei.
Circuitului L2 cu ie-
anodice ale tubului se lac
cu de
zute cu coliere cu
Bobina de cuplaj cu antena La
esle dintr-un fir de cu
pru cu diametrul de 3 mm indoit
tot in de U (fig. 2). La
acest circuit este un con
densator variabil de 3-30 pF.
Linia La este sub linia
l2 prin varierea distantei in-
tre cele doua linii , se regleazli
cuplajul pentru transfer maxim
de enegie.
Condensatorul de decuplaj al
circuitului anodic trebuie
izolalie micli, recomandat
pentru o tensiune de
gere lui 3 kV; restul
condensatoarelor sint ceramice_
in tubul este conec-
,,,
... ,
. ,
. .

: "------ ;>
.
U,IA
: .'
I SOO .. F In'XWl50
1 SOO:f (;>SV l
(25V)
__________________ "-____________________ -L ____ __ ";"f-L--'
o
8YXWlSO
'68 ALMANAH M TEHNIUM" 1HO
'"
2
tat ca fie alimentat 1a..6.3 V (se
acest tub electronic
poate fi alimentat cu 12 V) .
de alimentare sint de
2. 7 I'H.
De la circuitul de 6.3 V. prin-
tr-un redresar
diode BYX36I150 sau
lN4001), se obtine atimentarea
pentru releul de comutalie. Cu
acest releu se produc comuta-
rea grilei-ecran
anodelor, precum prin alte
contacte. cuplarea antenei . Co-
manda releu lui se lace de ta un
intrerupator special (microfon
sau separat).
Pentru alimentarea acestui
amplificator liniar trebuie con-
slruit un redresor special ca in
ligura 3.
La acest redresaf, un element
aparte il constituie atimentarea
grilei-ecran, unde se
un fillru ce con line un drosel
de 5 H. Valoarea acestui droset
nu este oricum el trebuie
o
sa asigure o filtrare.
Tensiunea de 216 V se obline
stabilizata cu ajutorul unor tu-
buri stabilovoll.
Cind se face regtajul etajului
se ca in gol curentul
anodic fie de aproximatiI/ 50
mA, ceea ce corespunde la o ne-
gatiI/are de - 25 V.
Cind transcei\l8rul.
regliim Cc Cl pentru a obline
un maxim de curent anodic.
3 , ..
'"'

--'-
CQ-Y
apoi C2 pentru ca I/a-
loarea curentului anodic fie
minima; se apoi cupla-
jul cu antena se ca
in regim MA curentul anodic sa
lie de 130 mA (Ia Jar
pentru SSB al/em un curent
de I/irf de 220---230 mA.
Aceste reglaje se lac, n ordi-
nea expusi, de mai multe ori .
Oricum. circuitele de la in-
trare trebuie acordate perfect.

"
,',
CQ - Dx! Aici Y03 .. ..... _Mobii ECHIPA Y01KWH/P
"lMANAH H TEHNIUM" 1990 169
CQ-VO
DISPOZITIV PENTRU
Circuitele inlegrale CMOS
printre allete. avantajul
unui consum extrem de redus
de energie Acest
avantaj este diminuat de
consumul comparativ mare al
scaieior numerice cu cu
LED-uri.
De fapl , in cea mai mare parte
a timpului cii sint n
nu li se semnal de
acestea inulil
mai mulle zerouri (8 aproxima-
tiv). ducind la fapl ce

ION BDCEANU.
in mod negativ fiabili-
tatea.
Propun o prin care. in
lipsa semnalului de
fie aprins numai unitali-
lor (primul din dreapta), care
instrumentul este in
funcliune, iar la aplicarea unui
semnat la intrare sa se
automat numai cifrele ulile. ze-
rau riIe din stinga celei mai sem-
nilicative cilre liind slinse.
Realizarea s-a
cu ajutorul a circuite inle-
grate MMC 4027, care conlin
cite bistabile JK. care au
de set resei asincrone.
8islabilele 811- 817 sini folosile
ca bislabil set-reset asincrone
(Iig. 1). SEn slnl apU-
cate la 01 ale
CI 6--9 ale scalei
Irecvenlmelrului , iar
RESEn sini legate l a
RESET-ul general (care se 1010-
la reselarea
relor) .
Presupunem inilial atit
Vdcli>
.

-
/'- "

_ ,1(15
:l'I,.4 CI3
02": pi{
,
' j,, '
,
J\ '
' .. -
2
DISPUNEREA PIESELOR l ' 1
3
ALE
1'1
IlO ALMANAH "TEHHlUM'" 1910
o

" 1
,
,
-
G

-

;; ,
o
-.
,
li' o
--- - -
,

- ' m
,
,
,
,

o
-,
b_ _ _ _
-
,
-."
"
-

"
.-
-
<
- . -

1--- i
o
e
"




"
"'1:<8
.-
-
"
-

"

"
i

&
-


.. 1< 8;
"
o O -

"
6 " ,
" -
"'
f---
"
"

j








,
"
, "
" h ..... Si -t
0



.- . -
- - -
=
..

-
' .J;f g-:i'----'P" 8 '
,
...,; !: b
, s :-
-
..
cit bistabilele
BI1- 817 au fost aduse de im-
pulsul de RESET de la blocul de
in starea .. a'. Dupa ce
primul a numlirat
impulsuri , transmite im-
pulsul de transler (al zecelea)
numarlilorului urmlitor, a
01. trecind din O in 1 logic.
bascularea in starea
1 a bistabilului 81 t. Dupa ce
acest pe in-
Irare al zecelea impuls. deter-
mlfla bascularea biSlabi l ului B12
de catre Iesirea al a numarato-
rului al Irellea pina la
incheierea ciclulUi de
(Am menlionat mai sus prima
din dreapta nu va li
Bistabilele 811 - 817, care au
lost basculate. vor
stare l a venirea im-
pulsului de RESET. Celelalte
ALMANAH MTEHNIUM" 1""
bistabile ale CirCuitelor MMC
4027 (bistabilele B21 - B27. 'i-
gura 1) snt utilizate ca bistabile
JK sincrone. bascularea aces-
tora dintr-o stare in alta
pe frontul al semnalu-
lui de tact aplicat pe int rarea
clock n functie de
de pe JK-. Acestea se
cu J K la
01 respectiv ffi ale bistabite-
lor 811 - 817. Inainte ca 811- 17
lie resetate. pe clock
ale bistabi lelor B21-827 se
impulsul de transler de la
(care se
decodi'icatoarelor MMC 4543.
CI1Q-17). Astfel acestea vor
prelua informalia o vor
la venireI! unui nou impuls
de transfer. In continuare se
resetarea incepe un
nou ciclu de nu
ca-vo
se semnal la intrare. b, -
slabi lete 811- 817 nu vor fi bas-
culale, ca urmare nici bislabi l ele
821-827, faptul ui
acestora din urma Q2
sint legale
"
BLAN-
KI NG oi. decodificaloarel or
Cll'-17 corespun-
ltoare vor ti stinse. Daca se uti-
ci rcuite MMC 4511 l a in-
Irarile BLANKING se vor lega ie-
02. Cabl ajul nu
probleme deosebite se reali-
pe sticlolextolit dublu pla-
cal (fig. 2). Se ,ntr-o
modalitate pe care o crede lie-
care este mai
placa de cablaj a frecvenlmetru-
lui se lac cu
izolata. Al imentarea
'"

de
"
traseul Vdd
"
frec-
venlmelrului se
anumite nereguli ;" func\iona-
'"
acestuia, nedatorate unor
de construclie, se
""
condensator d.
,.
"F (de fapt valoarea se ta-
pe traseul de atimen-
Iare al celor MMC 4027.
se anularea
efectelor acestui dispozitiv,
pentru un timp SET2 ale
bistabilelor B21-B27 se leagli la
""
comutator cu revenire, care,
prin actionare sau bas-
cutare). pune aceste intrari in 1
logic (Vdd). Acest l ucru nu l -am
nu apare in schema
cablaj, dar l-am remarcat in text ,
considerind cli unii constructori
care doresc pot sa-I u1ilizeze.
Consider
c,
funcl i a celor
circuite MMC 4027 din
acest dispozitiv poale li incor-
intr-un singur circuit sau
in inte- <:hiar poate. fi
- norul decodl
licatoarelor cred s-ar
trece la conslruclia
circuitele CMOS vor avea
calilate pe care o au Cir-
cuitele TTL (decodificatoarele
44n. Acest lucru, compensind
consumul inutil la n-
ceput. astfel posibilita-
tea ca unele aparate de
cu cu LED-uri
portabile o ' iabi lilate

BIBLIOGRAFIE:
- CirCuite integrate CMOS
- Mlcroelectronk:lt
- Z. Schtetl, 1. Holtman, A.
Cimpeanu, Semiconductoare
Editura Facla.
- Gh.. Slndulncu, Mihai Pe-
tre, energonelnten-
prin aplicalii CMOS. Edi-
tura
/li
I
OSCAR13
DOWN CONVERTOR PENTRU MODUL
Acest convertor permite recep-
tionarea downli nk-ului din mo-
dului B al satelitului OSCAR 13:
145,825 o 145,975 MHz (baliza
145.812 MHz) transpunerea
acestei benzi in 28,825 . 29.975
MHz. respectiv la intrarea
rui Iransceiver care afe banda
de tOm.
ConvertOful conli r.e.
- circuitele de alimentare
(redresor, st abilizator) :
- circui tele pentru genera-
rea frecventei de ,,7 MHz (osel -
1810ruIJocal);
- amplificatorul de RF (cu
tranzistor MOSFET):
- mi x8rul (cu tranzistor
MQSFEn
AJimentatoru' este
cu un redr8$Ol" Cu punte care li-
vreazA +14 V (fig. 4b).
Frecventa oscil atorulul local
este de 117 MHz se de
la un cristal de 39,000 MHz.
Schema este in figura 3. Tran-
zislorol TI este osci latof, iar T2
amplificator tripler.
LI se pe de
osci latie in regi m ,,peste critic"
cu 1/2 a miezului . L2 se re-
pe armon.ica a iti-a (117
MHz). pe maximumul semnal u-
lui sau al zgomotu-
l ui propriu al convertorului .
Reatlzarea circuitului imprimat
nu purte probleme este la
constructorului in tunc-
de componen.tele di sponibile.
Amplificalorul RF poale fi rea-
Uza! cu BF960. 40673. 3SK35.
ECC225 etc. Noutatea acestui
montaj este anexarea unui Cir
cuit integrat 723. care permite
stabilizarea tensiunilor de ali
ment ar e G2) Umila-
rea curentul ui din drenA. Acest
mod de limi tare permi te elimi na
rea grupul ui RC. care se mon-
teaza intre Si exact
in scop. Eliminarea gru-
puluI RC permite coneclarea di-
la masa a sursei, evitind
orice Pe de
parte, reglajul comod al UD
UG2 permite para
metrilor globali maximi posibi li
de la tranzistorul util izat.
in privi nla mixerului sint vala-
/12

"'"
"
,
"
,
"
,
"
,
Fig. 1b
VIRGIL IONEIICU, VOBCN
"
"
"
.,
" "
"".

'"'
o
...
ll.1\
12 * 1!)V
CONDUCTOR
,
CuEm . 0.6
,
CtJ Ag 0.8
"

CtJAg . Q8
,
CuEm' (.,8
'"
..
""
Fig. la PM'>LFlCATOO RF
CIRCUITUL IMPRIMAT (scara 1:1)
-- -
ALMANAH M TEHHIUM" 1""
ca-va
UG2 UD Jmolx .+ -..jfj


1)1
1
1 : ';:'2K
12K
lQQK .
IOn
--{/-
-%,,10n
"

A
L I
l2 =;= .::('
A
-=
.--
8p ..
8p

Fig. le AMPLASARE PIESE
-
G,LJ'"'
J
- --

,- - ,
,
,
.r-
o
5
, ,
e.;
::
L6 '
1=

,
LI!
1 L5
,
L2
1
,
'--

L. ____
- ,
IOn
UG,
y 10K
BCBINA DIAM.
NR.SPRE CONDUCTOR
mm
I I

L 1 5 1 Cu Em (J 0,6
L 2 5 6 CuAg t/J O,B
11 12
10
L 3 5 1 06
,f-
200
L 4 5 6 CuAg t/J 0,8
r-
6 3
L 5 5 24 Cu Em fJ 0,6
2K ;
A723
L 6 5 2 CuEm 0.6
.... 5
,
IOK
1 13
,
Uo
2K
1 OOp
Fig.2a MIXER
- -
... -
ALMANAH TEHNIUMM 1990 t73
O-YO
l3 l4
Fig. 2 b MIXER-CIRCUITUL IMPRIMAT (scara 1:1)
~ I
3'
MHz
114
200
0.1
".
100 100
li
10
T2
22.
r
'On
50
Fig. 3 GENERATOR 117 MHz
12 -;.- 15V
TI . T2 : BF 227
BF 200
aFISO
BF 240
BOBINA DIA!-ETRU NRSPIRE CONDUCTOR
~
L3 5
18 Cu Em. Q6 ,
6 Cu Ag 90.8
Cu Em' 0.6
ALMANAH .. TEHNIUM" 1190
I
-
.

RETEA

50"
IESIRE
28MHz
J;;R
. )
ANTENA
J;;R
L
cr ...
'"
cr

- ..
>:

GENERATOR 117MHz
220
1
ca-vo
bil e
Reglajul se realizeazA pornind
de la UG2 "" O V UD = 5 V.
Polenliometrele pent ru limi-
tarea curentului se in
prealabil l a 10- 12 mA limitare,
folosind o rezistiva.
Cu antena utilizind
chiar semnalele salemul ui. se
pe maxim de semnal
induc;lamelor L ' -l4
f'9. la) 1I - L6 (I'-g. 2a) .
In cont inuare se vor
tensiunile UD UG2 ta amplili -
ealerul RF succesiv, se va co-
recta acordul . n ! uncl ie de ca-
ract eristicile individual e se vor
obline perlOl"manle cii mal ridi -
cate zgomot). De
exempl u: UG2 = 5 V. UD "" 7 V .
La mi l<er se similar.
Pentru mixer, valorile ob1inute
sint: UG2 = 0.5 V; UD = 9 V.
Convertorul se intr-o
Fig. 4a AMPLASAREA PE
cutie cu di mensiunile
aproll imaliva de 220 mm 1( 150
mm 1( 150 mm. Modul de ampla-
4'
sare a celor patru oomponente
majore (redresorul. generatOful
117 MHz. ampll licatorul RF
mil(erul) rezulta din ligura 48.
oonvertOful ui se c0-
direct la borna de an-
a transceiver ul ui .
Lllilizind o antena cross Vagi
IOOO,uF cu 6 + 6 elemente cu orientare
25 V AZ-EL avind un cablu de co-
borire de 10 m lungime. semna-
. 14 V lele balizei recep!onate sini

deasupra zgomotului de
4 b lond al oonvertorului .
ME
TRANZISTOARE RF DE PUTERE
Maximum FI.Ii,. Ctl.lId<Irimc.

Vao
'e
DiNipIIjon Ve_ R.F. Power Outpul Mo.

W.W <
" "


" ' e
w_ ,
'.
,
""
l MHz
"".
vd. ..... 25"C
,,,,.C
--
""'.
MH.
_.
-
MH.
-
OF
"',...
"
30
, ., , , ., ,
0 02 1 S" '00
,O>
, .,
... O,
,
.

, .....
..
"
, 0 11 5 10
, , ,
...
,
-
-
-
"
'""'"
..
"
, .,
10
.., ,
O,
, .,
...
,
- - -
,
2N41Z7 .. ..
, .,
20 I I 4
, ,
"
''''
, .,
-
- -
'"
.
2N4128 .. ..
,..
"
20 '
, ,
20
''''
' 0 -
-
-
""
ZN4427 ..
"
, ., ,., ,.,
O O, , 0
''''
' 00
04
.,.
'"
,
Ir
4428
" "
0 42
,., ,., ,
O, 0 .75 ... 0 075 - - -
"
2N4429
" "
0 425
,
2 85
,
O,
,
' 000
''''"'
- - -
,.,
,."'"
"
.. , 0 10
, ., , ,
I
"
' 000
0 750 - - -
,
2N4431
"
.. ' 0
"
10 3
, , ,
' 000
t 57 10
\lMANAH .. TEHNIUU" 1190 /15
I
YAGI PENTRU 144 MHz
Antena Vagi este cea mai
in rindurile radioam8-
torilor de unde ultrascurte.
Ea are o
un un coe'icienl de di-
redivilate mare.
Dimensiunile necesare pentr u
construirea ei pentru lucrul in
banda de 144 MHz sini Indicale
in
Antena se confeclionecu:a din
leal/a de cupru sau aluminiu cu
un' diametru de 10 mm.
Deoarece la mijlocul elemen-
telor tensiunea esle cu
zero, acestea pot fi montate in
acest punct direct pe un suport
comun, confeclionat dintr-o lea-
va metalic.!!.
Pe acest suport se V8 filUl per-
pendicul ar pilonul metalic de
suslinere, antena
astfel in pozilie de lucru
(unghi favorabi l).
Alimenlarea se va tace in
punctele XX ale radialorului prin
intBfmediul unui cablu coaxial cu
impedanla de 75 n , simelrizal.
Bucla de simetrizare va avea
l un!;jimea de 340 mm va li con
lecllonata din cablu, cu
impedanla.
Pentru punerea ta punct se
\lOr ndeparta rellectorul Si di
rect orul Se va pune in lunc
liune pe 145 MHz. Cu
ajutorul unui bec cu neon se va
verilica repartilia tensiunii. In
cazul n care nulul acesteia nu
corespunde exact cu mijlocul
geometric al radiatorului. se va
acliona asupra lungimi i seg-
mentului de simetrlzare, care
inil;al este bine o lun-
gime ceva mai dect cea
menlionata.
Dupa realizarea
se va monta reflectorul la di s-
tanla se va
cimpul la o de cel pulin
20 m in spatele antenei
Variind distanla rellectorului
de radiator. se va obli-
n8l"ea unei radial ii minime. Apoi
se direct orul se
pentru maximum de ra-
dialie n lala antenei .
Deoarece cele trei elemente
se reciproc. este
/76
nevoie de a reveni de citeva or i
asupra reglajelor la
rea unui a unul raport
laiii/spate maxim.
Bine l a punct, antena
poate avea un de 7-8 dB,
,




LUCIAN P D P. A r .d
ol8l"ind multiple satlsfaclii ra-
dioamatorilor alit la lucrul local .
cit pentru Ox.
Dimensiunile relativ reduse o
ca antena pentru
lucrul portabil in COncursuri.
.0"

<5
\!;
XX
f-'-
99'
w
S

.
I
9<'
ALMANAH H TEHNIUM" 1910
STABIL/ZATA 'VIULTI Lk
de alimentare
a lost pentru
alimenl area aparaturii unei
de rad ioa mat ar: receptoare, 8X-
cJlaloare {IS VI . monta je TTl (5
V) etaje de putere tranzistori-
zale cu consum de maxi mum
4Ala30V.
Ea se compune di n Irei Slabiti-
zatoare autopro lejate la SCurt-
circuit de 5 VlO.5 A. IS V/O.8 A
3. .. 30 Vl4 A. Stabilizatorul regla-
bil con line un sistem de limitare
de curent reglabil inlre 0,5 4 A,
independent de tensi unea de ie-
poale fi fol osit la in-
acumulatoarelor.
Transformatoru l de relca are
ce 15
Vl l ,S A 30 Vl4 A. Sursele fixe
de 5 15 V lolosesc in-
sini real izate cu cir-
cuite i ntegrat e de tipul lM7815
(1 5 V) lM309t( {S VI . El e asi -
un curent maxim In sarcina
de 1 A disipa o putere de maxi-
mum 20 W. Aceste surse inte-
grate au proteclie l a su-
pracurent ambalare termica
ne<:esil foarte pullne compo-
nente elCterne. Se VOI" monta di-
rect pe aparatul ui, iar
condensatoarele C,. C&' res-
pecti v C . C
Go
chiar pe terminal e.
Tensiunea a acestor
st ebil izatoare se va afta In limi -
tele 4.75 .. . 5.25 v pentru lM309t<
14,5 ... 15. 5 pentru lM7815 (lM
320- 15).
Stabi lizatorul r egtabi l se ali-
din de 30
V/4 A prin reclresorul formal din
puntea n!dresoare 4PM20
condeosatorul C, de 2 IC 5000 ",FI
50 V. S-a utl izat un ci rc uli inte-
grat (lA 723C, care ofera pe li nga
simplitatea n utilizare perlor-
manie deosebite, de
masurat! fiind mal
de 10 mn. Sistemul de l imitare a
curentul ui r eglabil
tranzistorul intern de limitsn!
accesibi l BE la terminalele CS
CL Tensi unea de deschklere SE
se compune di ntr-o fracli une
reglabil i di n P" o
fracl i une cu cu-
n!ntul de culeas pri n
Pl- Tensi unea sl abilizata este
de dioda O, aflata in
conduclie rezistenlei
A" Cind suma acest or tenSIuni
ALMANAH 1990
SORIN NI MARA. V07CKQ
- ..
. . ....
. _.. " ..,.- -

RMER SUPlLY
"
.
\
Y07CKQ
....... ------,:..-
at inge 0.55 V tranzistorul limita-
tor se deschide tensiunea la
se reduce
men1inerii consumului prestabi-
lit.
la punerea in functiune se va
regla din p. o tensiune de
de circa 25 V. Se aduce cursorul
lui P
3
la capatul inferior (sPn! P2>
A,.) se la un
consum de 4,5 A. Se va regla
apoi P2 cind se produce li-
mitarea (tensi unea la
scade). Se va produce apoi la ie-
un consum de 0,5 A cu
cursorul lui P, la ext remitatea
opusa se va regla R>o pentru a se
intra in n!gim de limitare. Se
poate grada apoi P
3
direct in
. .A
w
Acest sistem are avantajul
unei de tensiune reduse
pe elementul IimitatOl' (0.5 V). un
cost redus posibilitatea re-
glAtii continue a curent ului limi-
tat.
Grupul regulat or a lost reali-
zat cu doua tranZist oare de tip
K0503 (sau 2N3055) conectate
in paralel pri n rezistenlete de
echilibrare Ae de 0.2 fi.
Aceste tranzist oare au f ost co-
nectate fi ecare direct pe radia-
toare prolilate di n al uminiu cu
suprafal a de 400 cm
2
Izolate
de diSpuse in exte-
ri orul carcase! in pozilie verl ,-

Mlli ampermeUul conectat in
schema prin comutare
la curentului de S8J-
a tensiunii la In
funCl ie de sensibilitatea sa se
vor regla P, A2' penl ru a
Ob\ine scarile dorite de
Pa entiometrul p. PQ8le ti cu-
prins Intre ' ... 50 kl l, iar Rr li A,
se expet:imen a in
funcl ie de l i mitele de tensiune
dorite. Trebuie sa se in ve-
dere pentru configu-
ral ie a grupului regulalor serIe
T,. T2> T
3
redresorul lrebuie
asigure in sarcina o tensiune de
5 V mai mare ca l imita superi-
Tot odata, tensiunea
de redresor nu tre-
buie si 37 V pentru
a se evita distrugerea ci rcui tul ui
integrat (lA 723C. Se poate mon-
ta preventiv un sistem ele limi-
tare format dintr-o Oe
200 n de la V; Ve (conectate
impreuni) spre + o Ze-
ner de 37 V spre (PL27Z +
Pl9V1). Pentru a se conserva
rezistenla de la valoare
foarte este necesar
se respect e realizarea tr aseelor
de curent mare ca in schema de
princi piu. Tranzi st orul T, de tip
BO 139 un radiator ele
10 cm
a
. Pentru a se evita o even-
Instabil it ate in
se va conecta pe bornete de ie-
un condensalor cu tantal de
5 .. 50 (C,)
BIBLI OGRAFIE Circuit. iri .....
grat. llnlare. Cat alog 1981.

< I
''''''
'"
RlQ10hw
2"1<0503
IZNhl
- nV[mwc,

'; ' DiA
.

R2 t"
t- ' , pA 723C
LJ ,.....1'

,
V;
'"
" ,
"
'"
"'"

''''
,,,
,
"""
'"
'"
..
" "
XlJA.
A
-
",
><0 1
, ,
",,'
H'Il 1'::Op"
r
,
n",
'" mo

8.
50V
[3:
"" ,",

"" Rll 15kq/)w
I..M 7815
'"

'""

'"DO
<., , ,
'O.
f:;
b
O,
..

"
,
"I'f",
C.\JF
'"
"
,
"....v.f
C.11'F
J:lY' -t-
, "
m
:!5V,
,
l M309K
R13 f.IlfI ......, LED3
,
ADAPTOR PENTRU FRECVENTMETRU
Adaplorul esle consliluit din-
Ir-o sonda de mare,
un preamplificalor lulilizabil
la frecventa de 50 MHz). un
divizor de cu 10 (uIiU-
zabil la 20 MHz) un Ifig-
ger, pentru analiza fenomenel or
<.:ontinue sau Oe frecvente joase.
Ansamblul circ uitel or de adap-
tare se conform figurii
1. Bineinleles, se poate omile di-
vi zorul cu 10 cind nu sini pro-
bleme in ceea ce Irec-
venta salJ preamp lili cat orul. cind
senSIbIli tatea I recventmetruiui
este sufi cienta.
".
1. SOnet.. de Impedanl' mare
Schema sondei este prezen-
in figura 2. se un
tranzistor cu efect de cimp canal
n (pentru asigurarea impedanlei
mari de inlrare). urmat de un
tranzistor bipolar tip pnp. in
configuratie folosim o
alimentare cu JHusul la S-ar
putea realiza un montaj cu mi-
nusul la masa. inlocuind TEC-ul
canal n cu unul canat p pe T2
cu unul npn.
Intrarea se face prin conden-
sat orul Cf. in serie cu rezislenla
Rl . care are rOlul de a compensa
fenomenul de rezislenl a nega-

Ing. C. IVANCIOVICI
de intrare pe care montajul 11
ta anumite Irecvenle.
Pentru a proteja intrarea s-a
rezstenla R2 (de va-
loare foarte mare).
in de condensa-
torul C2. In acest mod se pot
aplica pe intrarea sondei chiar
300 V. curentul de al lui
Tl fiind doar de 100 pA. Rezis-
tenla RS de polarizare a n:C-ului
.. nu este pentru corec-
!ia in di sper-
siei parametrilor lui TI s-ar pu-
tea lie modificarea
a acestei valori pentru a
se obline valorile tensiunilor in-
... L ..... N ... H TEHNIU .... 1990
. -
,1
dicate pe in-
Ire T1 T2 se face prin dioda
Zener OZl, fixind potenlialul
buei lui T2, fi pu-
Iul face prinlr-un divizor rezis-
tiv, Condensatorul C3 decu-
reztstenla R7. o
coreclie in Ae-
zistenla de a lui T2 esle
R8 se la ex-
tremitate a cablului coaxial de
Sonda eSle
astlel incit pe cablu se transmit
semnalul alimentarea, folo-
sindu-se deci doar cone-
duni de
Circuitul de proteclie este
realizat din A2 in paralel cU C2,
S-ar parea impedanla de in-
trare nu poate fi valo-
rii de 3.3 MII. in paralel cu 4,7 pF,
consideralie nu mai
este incepind cu frec-
venla la care reactanla lui C2
devine net valorii lui
A2. Atunci impedanla de intrare
a l ui T1 este de C2
poate deveni la frec-
venle inalte, Putem limita efec-
tele aranjind elementele monta-

""""
PREAMPlI FICATIlR I

I OIVlZOR CU 10

J

llllGGEll
fIei INTEIlCct;e:1AREA Bt OCUFll1.()ll
,","
rt.-_
r&
-
-,
,
..
"
,-

-
'"
"


. .,
.. .,
"
- \ W
f-r"' o: ,.,
Zi F"l
. -
t< l"'!
..
r'"
"
" .. ,
-


_.,
J.
l
"
1"""
' " .
..
I
.. .u
,o
.. m
--,e-
n
-"-'
-. o

"
""

.- mc

ll'OnF
---
','lIll1.
"


"
,
,p

I
,ro
"
">'

'::"\ ,C x1(lo
CI , i
S
'"' TRlU4
TRl((;{R : ' - 1 '- __ _ _ __ ___ ___ _ ____ _ ___ _ _ "J
,."
PFIEAHPll rICA 10Rll DE BANDA
_.
E!o\JJl DE ATAC ....
. , . C!IlO,JITElE DE COlJTAIIE.
ALMANAH .. 1HO
c
-vo
jului astlel incit reducem la
minimum capacitatea intre poarta
lui T1 ceitalli doi electrozi
(sursa drena), apoi aJegind n
mod convenabiL prin
valoarea l ui Al , Capacitatea de
intrare pulin in funclie
este in jurul valo,
rll de 5 pF, Rezistenla de intrare
este mai mare de 20 MII sub 100
kHz, pentru a ajunge la 8 Mn la
frecvenla de 1 MHz_
2. p,..mpIHk:.torul ,1 dtvlzo-
rul cu 10
Primul etaj al preamplilicato-
rului (Iig 3) este in configuralie
emitor comun ou
ba"
pol ari-
prin intermediul rezistenlei
A8 (care este
"
d.
a sondei), AI doilea etaj.
cuplat direct ou primul. este in
C(mfiguralie repetor pe emitor
(colector comun).
'PO'
semna-
lui atacnd tranzistorul T3_ Acest
tranzistor este polarizat de
mireglabilul AO de asemenea
incit este saturat in re,
gim static deci numai alternan-
lele negative ale semnalului pot
ajunge un impuls la intrarea di-
vjzorului , Acest divizor 00". li
realizat ou un ci rcuit digital
COB490 ou COB473.
Primul este un deca-
dic, conline patru bistabile mas-
ter-slave astfel interconectate
incit realizeze un divizor prin
2 un divizor prin 5. Frecventa
a impulsuri lor de inlrare
are o valoare de 18 MHz,
Ce'
de-al doilea (COB473)
" ' e
lormat din bistabile mas-
ler-stave pe Intrarea in-
formaliei in secliunea /naster se
face pe intrarile J, K controlate
de intnnea de tact (Iig, S), Frec-
venla de tact are valoa-
.= -
-, o:,

.
OI.'1QFI t-
i""""
w.


-

fJk
''LSVlZ

,,.
',1
"
""" 1F

-
FK<l\Ifl,'!HETRU
.
/19
CQ-VO
.
5

2" C DB .473



"1
4-
T
it
JfL
1
L-.J
\ ....n-e<-e.
.
6
..
.

'"
K
..
T .;Tt.
T.
.


...
':.':0
...
fOD
I
rea tipica de 20 MHz,
Prin intermediul comutatoru-
lui Slb, se aplica pe intrarea
Irecvenlmelrului lie semnalul
provenind dinspre Colectorul lui
T3, lie semnalul de la di-
vizorului cu 10. n ambele ca-
zuri, semnalul (tensiunea) trece
printr-un divizor rezislllI , consti-
tuit din RIO. AII . respectiv Rl2.
R13 in acest mod, Irecvenlme-
Irul nu risca lie saturat de o
tensiune prea mare.
De altlel, amplitudinea sem-
nalelor este deja limitata prin
faptul tensiunea de ahmef1
tare a lui T3. cit a circuitelor
integrate digilale ce
divizorul , este de 5 V. Pentru a
asigura o sulicienUi de
numarare nu este indicat sa se
diviwrui pentrl. frec--
sub 1 MHz. Pentru a p\ltea
face comutari te necesare mira-
ducem comutat orul 51a,b, care
produce limitare a benzi i oe
trecere, eliminarII even-
tual el or tensiuni parazi te de
dori",
frecvenle mfli ri di-
cate. se introduce comutat orul
52, care reduce de
la aproximativ
100 kHz,
i n acest mod avem Irei posibr-
litati de a al ege banda de tre-
cere, iar cores-
+ preampli-
ficator) sint indicate n ligura 4,
n alara cazului cind se lucreaza
cu divizor ul , sensibilitatea va-
n funclie de tipul de frec-
venl metru l olosi t.
3. Tliggerul
cum arata figura 6, acesta
are rOlul de a numara lent cu aJu-
torul unei l otodi ode FO, Poten-
liometrut P permite reglarea
punctului de n li -
mite relativ mari , ' pulndu-se
masura la Iei de bine perioade
de obscuritate, cit perioade de
Ilummare mal mult sau mal pulln
intense Triggerul poate h co-
mandat de surse de tenSIune
continue, In acest scop se deco-
nect eaza lolodloda FO se
tensiunea direct (dal!a
esl e lala de In
cazul unei tensiuni pozitive. se
o rezistenla in serie
cu intrarea (punctul Bl apoi se
polen,iometrul P pen-
tru a aduce divizorul de tensiune
asltel format n apropierea
punctului de Trig-
gerul este utilizabil la frec-
vente de ordinul a 100 kHz si se
pot aplica pe i nlrarea sa tensiuni
Cu amplitudini de pina la 50 V
ALMANAH HTEHNIU"''' 1990
LICITA f
NTREPRINDEREA "ELECTRONICA

.. produce o bo-
"ati (J*ni de televizoare
gru portablte, lranlpol1eblle ,1
echipate cu tuburi ci
nelcop moderne cu diagonale
ecranului:

31 cm femlll e
... em famili a
51 cm - familie
61 cm - t.mHle
DATE TEHNICE:
SPORT
OLT
SIRIUS
DIAMANT
Norme de receplle: OIAT,
CIAT-CCI A (sau orice Ia
cerere)
Benzi ,1 canale de receplle;
1 __ 111 FIF (canalele 1- 12):
lV-V UIF (canalele 21 - 60):
Programetor: omni programa-
bit , cu 6 sau 8 laSle:
echipat cu 3. .. 6 ci rcuil e
integrate:
FlabllIt.te
Inlr.r. In'eni: FIF- UIF/75n.
(asimetricll) ;
Imagine ,1 sunet de calitate
Sl:perioara:
Alimente, : - rele a : 220
V C.S., 50 Hz penl,\) televizoarele
pOftabil e:
_ acumulator aulo: 12 V c.c.
Pute," me.lmi de
la sursa de alimentare:
- televl.l:oare portabile de la
retea: 33- 42 VA. de III acu(Tlula-
tor 23-30 W,
- t elevizoare I ransponabile
de la felea: 55 VA.
Greutat.a 8PJ"oxlmatld;
- lamilia SPORT: 1.1-8.1 kg:
- familia OLT: 16 kg;
- l aml tia SIRIUS: 18 kg;
- familia DIAMANT: 25 kg.
Indiferent de numarul de cir
cuit e integrate. tOllte televlroa-
rele alb-negru
niveluri superioll f e de perl or-
mania. Alit televizoarele porta-
bil e. ciI cele Iransporlabile
stalionare au posibilitatea de
echipare cu module lunclionafe
(cu circuit e integrate sau tranZIS-
toare)
Pentru tntotmalll I Uplfmen ..... lI'i rugim li lI'i ..... 11 fnlteprlnderll nEJectJonlca"-Sucure,1l, 8d.
0lmHrte Pompe! nr. 5-7, Heter 2. cod 72326, telefon: 88 20 8Q, IMa: 10539.
ALMANAH TEHNIUM" 1990 181
PUBLICI
[
EGO OMIGMODERNGONFORTABIL
182



Pentru racordarea oomoda
la relea a con-
sumat ori electrocasnic;, in spe-
cial alunci cind sini necesare
lungimi mai mari ale cordoanelor
de utilizati noile modele
de prize multiple lip rulelii reali-
zate de I.A.E.I.- Titu in va-
rian' 'l. constructive:
Prlzi ev.drupii rule1i 6 A
Contine patru prize l ar is con-
tact e de protectie pent r u
care lip .. Europa'
TenSiunea maxIma l f>O V e ..
Curentul mSJ. m fI"l il l) 6 A
Puterea maxima (tOlal a) 1 320 W
lungimea cordonului 10 m
PrUI cv.dfupli ruleti 16 A
Contine patru prize cu con-
tacte de proiectie, pentru
tip
Tensiunea 250 Ve.a.
Curentul maxim (lOIal) 16 A
Puterea maxima (tolalal 3 520 W
!-ungimea cordonului 10 m
In ambele variant e, corpul pri -
zelor (di n mate, ial plastic tip re-
Ion - PASA) este realizat intr-un
design modern functional, fi-
ind prel/azut cu miner, suporl uri
pentru mentinefea in pozitie I/er-
cu un buton discret ce
drept pentru
rularea a cordonului ,
Pentru InfOrmal l i Shpllm"'nlare
pri I/ind c:ara<:lensllcl' e lConu:;e
ale produselOr I A E. 1.-Tii.; ; i
eondi\ule 00 "I/rare adresal '-1'8 la
INTREPRINDEREA flf: APARA-
... J E.ECTAIC DE INSTALAT' I
1 I'n), st. Gam n, cod 0100.
judetul !)imbolllla,
, Tillelon: (90) t4 19 55:
14 1968,
(926j 504.'11, 50452; 50453
Te/ele: 17228
ALMANAH TEHHIUMM 1990
I
PUBLICITATE
"AUTOMATIC" "AUTOMAlIC SUPER"
MASINI AUTOMATE DE SpALAT RUFE
,
,,AuIom.tk
M
(12 pro-
grame) "Aulom.Ue Stlper" fl6
programe) sini dotate cu tambur
orizontal cu
o capacilale de
de 5 kg rufe uscate. n
mod automat cicluri de
Iare, limpezire, stoarcere
Iralamenle speciale ca apre-
tare. parfumare,
bire.
Pe linga automatizarea intre-
gului ciclu de prin care
se munca obositoare a
rulelor din orice gos-

toarele avantaje de
Cu pulsator:
- calitatea
prin mare
de programe de adec-
vate tuturor sortimentelor de
rufe;
- manevrare
- consum ralional de energie

redusa a rufelor;
in eJCploatare.
CARACTERISTICI TEHNICE
capacitatea de
lare - 5 kg rufe uscate.
Dimensiuni de gabarit -
600JC 500JC 650 mm.
Masa - 65 kg.
Puterea etectric
- 2300 w.
Puterea motor ului electric: la
- 325 W. Ia stoarcere -
650 W.
Puterea
2625 W.
Tensiunea de alimentare
220 V.tl O%.
Presiunea pentru apa in
reteaua de alimentare - 0,2-6
daN/ cm
2
.
Nivelul apei in timpul
- 16 + 261.
Consumul maJCim de - 30
Ilkg rufe uscate.
Consumul maxim de energie
(programul 2) : 0.645
k....."/ kg rufe uscate.
Clasa de proteclie: cu legare la
pamint.
ALMANAH _ TEHNIUM" 1910
Pentru exploatarea
ob1inerea unei eficien1e maxime,
se respectarea
a celor ce
- instalarea punerea in
func11une a se vor face
numai studierea instructiu-
nilor de folosire;
- alimentarea cu energie
a se va face nu-
mai de la .0 cu contact de
protectie. Inainte de prima folo-
Sire se corectitudinea le-
la a prizei de
un electrician aUlprizat ;
- la introducerea cordo-
nului de alimentare in bu-
tonul pornil-oprit nu trebuie
lie iar butonul programa-
torului trebuie lie pe una din
pozitiile ,,(1';
- este interzis a se umbla in
Interiorul cind cordo-
nului de alimentare este in
se interzice orice improvi-
zatie - sau modifica-
rea cordonului de alimentare;
- este demontarea
sau modificarea echipamentului
electriC;
- butonul programatorului sq
numai in sens orar, in
pozitia a butonului por-
nit -oprit ;
- este rule-
lor in cu sau alle
produse inllamabile;
- este manevrarea
de copii sau de
tre persoane care nu au studiaI
nu cunosc instructiunile de fo-
losire.
In CMIIIiII uniii lJIIIIdri .. In-
----...
-.. _ ...........
-- "
18.1.
Song . Solo. Iri s.
Glora, Terra, Cos-
mos, Juni or - radio-
recept oare portabi l e
care o recep-
de calit ate a emi-
si unilor radi odi f uzate.
Atributele pr i nci -
pale ale acestor ra-
DENUMIREA
RECEPTORULUI
Sa".
Solo 300
Solo 500
'",
dioreceptoare- sen-
si bili tate, sel ectivitate,
fidelitate - snt asi-
gurate i n
unui consum redus
de energie
in speci al,
di n baterii.
Magazinel e comer-
de stat speciali -
zate I1 desfacerea
produselor electro-
nice radiore-
cept oar ele p ort abile
50n9, Sol o, Iris, Glo-
ri a, Terra, Cosmos,
Juni or la con-
venabile.
GAME SISTEM DE PRET
UNoA ALIMENTARE (l ei)
UM,US 3 bat erII R 6 (4,5 VI
.,.
UL. UM, UUS 4 baterII R 6 (1, 5 V 11 4) 685
Ul, UM, US, UUS 4 bateri i R 14 ( 1,5 V .. 4) 885
.au ,eta. de 220 V
Ul, UM 2 baterII R 6 (1,5 V 2) 371
GlorIa Ul, UM, US1, US2, UUS 6 batenl R 20 (1,5 V 6)
'382
ieU l a releaua de 220 Vl50 Hz
Tarra Ul, UM 3 baterII R 12 (4,5 V 3) 439
Co.mos Ul. UM, US 4 bat erII R 6 (1, 5 V 4) 732
. au l a releaua de 220 V/SO tu
Junior UM 2 bat erii R 6 ( 3 V 2) 335
'8.
ALMANAH