Sunteți pe pagina 1din 14

Tipuri de transmisii la automobile

(hidrostatice si

hidrodinamice). Destinatia, constructia generala, principiul de functionare si folosirea lor.

1.

Transmisii

hidraulice

Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizează lichide, respective gaze, pentru transferul de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste energie mecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa sau compresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile energetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica

randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi:

hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice. Daca maşinile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic. Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionata de motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate cu rotile motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pe arborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1. Schema structurala transmisiei hidrodinamice

Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile. Fig.1. Schema structurala transmisiei hidrodinamice a

a

Ambreiaje mecanice

2. Ambreiajele mecanice cu doua discuri. Constructia si principiul de functionare

Destinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si existenta unei zone de functionare instabila). Ambreiajul serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a motorului cu transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea din loc a automobilului si in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze. Ambreiajul serveste in acelasi timp la protejarea la suprasarcini a celorlalte organe ale transmisiei.

Conditiile

impuse

ambreiajului.

Ambreiajul

trebuie

sa

indeplineasca

anumite

condiţii,

si

anume:

- sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri;

-sa necesite la decuplare eforturi reduse

conducatorului

se obţine însa o cursa la pedala mai mare de 120-200

din partea a

fara

mm

(limita

superioara

la

autocamioane).

Forta

la

pedala

necesara

decuplarii

nu

trebuie

sa

depa-

seasca

autocamioane si autobuze;

- sa asigure în stare cuplata o îmbinare perfecta

(fara

şi transmisie;

motor

la

150

N

la

autoturismesşi

250.N

patinare)

între

- sa permita eliminarea caldurii care se produce în

timpul

procesului

 

de

cuplare

(ambreiere)

prin

patmarea

suprafeţelor

de

frecare;

- sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru

a bruscă din loc a automobilului;

pornirea

evita

se

-

sa

fie cât

mai

usor de

întreţinut şi

reglat şi

sa

ofere

 

siguranţa

în

funcţionare.

Clasificarea

după

mecanismului de acţionare.

ambreiajelor. Ambreiajele se clasifică

de funcţionare şi după tipul

principiul

După principiu de funcţionare, ambreiajele pot fi;

mecanice (cu fricţiune)

hidrodinamice.

combinate

electromagnetice.

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:

1.cu actionare mecanica

2.hidraulica

3. pneumatica

4.electrica

Clasificarea ambreajelor mecanice. Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se clasifică după mai multe criterii:

Dupa forma geometrica a suprafeţelor de frecar, pot fi:

cu discuri (cele mai răspândite la autovehicule)

cu conuri

speciale.

Dupa numarul discurilor conduse, pot fi

cu un disc (monodisc)

cu două discuri

cu mai multe discuri.

După numărul arcurilor de presiune şi modul de dispunere a lor pot fi:

cu mai multe arcuri dispuse periferic

 

un

singur

arc

central

(simplu

sau

tip

diafragmă).

Dupa modul de obţinere a forţei de apasare, pot fi:

1 simple (cu arcuri) 2 semicentrifuge

3 centrifuge.

După tipul mecanismului de acţionare, pot fi cu acţionare:

- mecanica

- hidraulica

- servomecanisme

- automata.

Ambreiaj mecanic cu doua discuri

(fig. 2).

Ambreiaj mecanic cu 2 discuri are următoare piese, ce apar ț in la partea conducătoare: volant 4, disc intermediar 13, disc de presiune 5 si carter 6. Partii conduse apartin doua discuri conduse 2. Presiunea ce stringe discurile este produsa de catre arcurile de presiune 14. Momentul motorului este transmis prin 4 caneluri de pe volant in care intra proeminentile discurilor 13 si 5, care se misca in directia axiala in raport cu volant in timpul conectarii si deconectarii ambreiajului. Pe discul conducator intermediar 13 este montat mecanism cu brate 15. Arcul lui roteste bratul de forma Z in timpul deconectarii ambreiajului iar furca, sprijinindu-se cu marginile sale de volantul 4 si disc de presiune 5, asigura pozitionare discului intermediar 13 la distantele

cu marginile sale de volantul 4 si disc de presiune 5, asigura pozitionare discului intermediar 13

egale fata de volantul si discul de presiune. Furcile de deconectare 16 sunt antrenate la inel de debriere 9 la care se sprijina rulmentul 10 muftei deconectarii ambreiajului in timpul deconectarii ambreiajului. Piesele principale ale ambreiajului ce se rotesc sunt supuse balansarii statice. Mai mult ca atit, ambreiajul este supus balansarii impreuna cu volantul si cu arborele cotit a motorului. La demontarea ambreiajului de pe volant este necesar de semnat pozitia lor reciproca ca la montare sa nu fie incalcata balansarea lor reciproca

Transmisiile principale si diferentialul

3. Semi-axe semi-descărcate ,complet descărcate şi la trei pătrimi descărcate. Destina ția, for țele care solicita semiaxele.

Arbori planetari.

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei finale. Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile

arborilor planetari depind de medul de montare a capatului lor exterior în carterul puntii motoare. In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se împart în:

total descarcati,

semiincarcati

total încarcati.

Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt solicitaţi numai la torsiune de către momentul Mr,. In acest caz, butucul roţii motoare se montează prin intermediul a doi rulmenţi conici 2 şi 3 pe trompa 1 a carterului punţii din spate. In această situaţie, solicitarea la încovoiere este preluată numai de carterul punţii motoare. Soluţia ca arborii planetari total descărcaţi se utilizeaza la autocamioane. Arborii planetari scmiincărcati (fig.3, b) se montează printr-un singur rulment 2 dispus între butucii roţii şi carterul punţii motoare 1. Aceşti arbori sunt solicitaţi la torsiune de momentul Mr şi parţial la încovoiere de forţa Y. Momentul încovoietor dat de această forţă este preluat atât de arborele primar cât şi de carterul punţii din spate. Momentele încovoietoare ale forţelor Fr şi Z2 sunt preluate de carter dacă roata se află în acelaşi plan cu rulmentul 2 în caz contrar, momentele sunt preluate parţial şi de arborele

planetar. Această soluţie se utilizează la autoturisme şi la autocamioane uşoare. Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se

sprijină printr-un singur rulment 2. montat între

arbore şi carterul punţii

.Aceşti arbori

sunt solicitaţi atât la torsiune de momentul Mr cât şi la încovoiere de forţele Fr şi Z2 Soluţia se

utilizează în special la autoturisme.

motoare.

Soluţia se utilizează în special la autoturisme. motoare. Fig.3. Scheme de montare a arborilor planetari in

Fig.3.

Scheme

de

montare

a

arborilor

planetari in carterul puntii motoare.

Mr- moment motor la roată. F2-forta la roată. Y2-reacţiune transversală a caii Z2 - reacţiune normală a caii

Tipuri constructive ele arbori planetari. Pentru a transmite momentul motor de la diferenţial la roţile motoare, arborii planetari sunt solidarizaţi la rotaţie atât cu pinioanele planetare cât şi cu butucul roţilor motoare. Constructiv, arborii planetari se deosebesc între ei după modul de solidarizare cu pinioanele planetare, precum şi cu roţile motoare. Arborele reprezentat în (figura 4, a) este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul canelurilor prevăzute la capătul 1, iar eu butucul roţii prin flanşa 2. Arborele din (figura 4, b) se solidarizează la rotaţie cu pinionul planetar tot prin capătul canelat 1. iar cu butucul roţii motoare prin intermediul unei pene ce are un locaş pe porţiunea conică 3. La arborele din (figura 4, c). solidarizarea la rotaţie atât cu pininul planetar, cit şi cu butucul roţii " motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 şi 4.

Fig.4.

Tipuri constructivi de arbori planetari

Fig.4. Tipuri constructivi de arbori planetari 5 Partea practica a lucrarii de laborator Verificarea ambreajului: 1.

5 Partea practica a lucrarii de laborator

Verificarea ambreajului:

1. Pornim motorul,asiguram imobilizarea automobilului,actionam frina de stationare si adaugator punem 2 pene pentru asigurarea imobilizarii.

2. Apasam pe pedala ambreajului apoi eliberam

pedala prin acest procedeu ne convingem ca nu sunt blocari in mecanismul de actionare. 3. Apasam pe pedala ambreajului si includem

treapta 1 sau de mers in urma. Treptele trebuie sa se cupleze fara zgomote. Daca cuplarea este insotita de zgomote, lovituri inseamna ca jocul este mare.

4. Apasam pe pedala ambreiajului si includem

treapta cea mai mare .Actionam frina de stationare, lin ridicam piciorul de pe pedala si apasam pe accelerator,daca la eliberarea completa a

ambreajului

ambreajul patineaza.

motorul nu se opreste inseamna ca

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului:

1. A ș ezam rigla de control pe podeaua cabinei. 2. Apasam pe pedala pina cind v-om ajunge la punctual in care brusc rezistenta creste, si după rigla facem diferenta. Pentru KAMAЗ 53-20 jocul liber al pedalei de ambreiaj trebuie sa fie 30-42 mm. In cazul in care el este din mărimile acestea e necesar sa-l reglam:

a) Jocul intre piston si tija pistonului a cilindrului principal Reglarea se face cu ajutorul exentricului care este unit cu tija pistonului si cu pedala ambreajului. Reglarea se face in pozitia cind partea superioara a pedalei se va fixa in podeaua cabinei. Se roteste excentricul in asa fal ca jocul intre suportul de sus si momentul de prindere a tijei sa fie in limitile de 6- 12 mm.

b) Jocul liber a tijei furcei ambreajului Reglarea se face cu piulita sferica. Dessurubam contrapiulita si rotim piulita sferica in asa fel ca tija

sa constituie 3,8-4,8 mm, iar cursa tijei sa nu fie mai putin de 25 mm. Jocul sumar a pedalei ambreajului care va fi primit in rezultatul acestor 2 reglari trebuie sa constituie 30-42 mm