ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

MASTER MANAGEMENT FINANCIAR SI PIETE DE CAPITAL - DAFI

ANALIZA FINANCIARA
Analiza financiara aplicata pentru cazul firmei Oltchim Ramnicu Valcea

Bucuresti

2007
1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII.............................................................................3
1.1 Istoricul i descrierea activitii...................................................................................................3
1.2 Prezentarea ramurii.....................................................................................................................4
2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII...............................................8
PE BAZA BILANTULUI.....................................................................................................................8
3. ANALIZA PERFORMANTELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE............10
3.1 Sodurile intermediare de gestiune.............................................................................................10
4. ANALIZA FLUXURILOR DE LICHIDITATI PE BAZA SITUATIEIFLUXURILOR DE
TREZORERIE.....................................................................................................................................16
4.1 Cash-flow-ul de gestiune (CFgest)............................................................................................16
4.2 Crestera economica...................................................................................................................16
4.3 Cash-flow-ul disponibil (CFD).................................................................................................17
4.4 Cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDactionari )........................................................17
4.5 Cash-flow-ul disponibil pentru creditori (CFDcreditori )
.................................................18
5. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITATII..............................................................19
5.1 Rate de lichiditate......................................................................................................................19
5.2 Rate privind activitatea..............................................................................................................21
5.3 Indicatorii de indatorare............................................................................................................25
5.4 Indicatori de profitbilitate..........................................................................................................28
6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RISCULUI...........................................................................32
6.1.Indicatori privind vaiabilitatea rezultatlor.................................................................................32

1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII

1.1 Istoricul i descrierea activitii
OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romnia, nfiinat n
anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Rmnicu Vlcea, prin H.C.M. nr. 1046/26.05.1966.
Lucrrile de investiii au nceput n luna iulie 1966. Prima instalaie pus n funciune a fost
Instalaia de Electroliza cu catod de mercur la data de 28 iulie 1968.
n anul 1990, prin Hotararea de Guvern nr. 1213/20 noiembrie, n baza Legii nr. 15/1990,
Combinatul Chimic Rmnicu Vlcea a devenit societate comercial pe aciuni, sub denumirea S.C.
OLTCHIM S.A.
La amplasarea combinatului au fost luate n considerare urmtoarele avantaje:
zona limitrof Rmnicu Vlcea bogat n zcminte: gaze, petrol, crbune, calcar,ap;
existena n zon a unui depozit imens de sare, estimat a avea o rezerv pentru 100 ani (amplasat la
8 km distan de platforma chimic);
achiziionarea materiilor prime de la productori limitrofi (achiziionarea etilenei i propilenei se
face de la Combinatul Petrochimic Arpechim-Piteti, prin 2 conducte subterane de 60 km
lungime);
utilizarea rului Olt, situat la o distan de 0,7 km, ca surs de ap;
centrala termic situat la o distan de 0,5 km ca surs de energie termic; fora de munc
calificat din zon;
acces la cile de comunicaie rutiere i ferate - avnd legatur cu toate frontierele i porturile de la
Dunre i Marea Neagr.
Obiectul de activitate cuprinde n principal: proiectarea i producia de produse clorosodice,
mase plastice, oxoalcooli, solveni clorurai, pesticide, produse petrochimice, energie termic, alte
produse chimice, produse alimentare de origine animal i vegetal, inclusiv servicii i asisten
tehnic i comercializarea acestora la import i export, n conformitate cu prevederile Actului
Constitutiv al societii.
Activitiile auxiliare desfurate de ctre Societate sunt producerea i comercializarea de
produse agroalimentare (conserve din legume i fructe, oet, buturi alcoolice, sucuri naturale din

fructe i buturi carbogazoase, ou, carne i preparate din carne de pasre i porc, nutreuri
combinate i furaje concentrate).

1.2 Prezentarea ramurii

1.1.1

Structura sectorului de activitate:

Principale produse realizate i/sau servicii prestate sunt:

1. Produse anorganice:
sod caustic (lichid, solid, fulgi, perle);
clor lichid;
acid clorhidric de sintez ;
hipoclorit de sodiu;
apa oxigenat.
2. Produse macromoleculare:
policlorura de vinil i copolimeri;
polieteri, polioli pentru spume poliuretanice.
3. Produse organice de sintez:
oxo alcooli(octanol);
dioctilftalat;
propilenoxid, propilenglicol;
anhidrid ftalic.
4. Solventi organici clorurai:
percloretilen.
5. Materiale pentru construcii :
profile din PVC pentru ui i ferestre - RAMPLAST;
panouri celulare din PVC PANPLAST;
panouri termoizolante tip sandwich cu inserie de spum poliuretanic OLTPAN.
4

6. Produse agrochimice :
erbicide, insecticide, fungicide, acaricide;
produse pentru tratarea seminelor.

1.1.2 Cota de pia deinut i metodele de distribuie:

Tabelul 1.1

Denumire

local

regional

produs
PVC
Sod lichid
Polioli

100
100
100

100
100
100

Cota de pia deinut (%)

naional
internaional
Europa
Europa Orientul
Central
95
4
84
8
92
12

de Vest Mijlociu
0,4
7,5
0,2
4
2
3

Africa
1,4
9

Ca metode de distribuie a principalelor produse Oltchim sunt folosite :

- distribuia directa (producator - beneficiar) pentru PVC, Oltpan, clorosodice i alte produse
chimice.
- distribuia prin canale scurte (un singur intermediar) pentru Ramplast.
- distribuia prin canale medii i scurte pentru produsele alimentare i pesticide.
1.1.3 Situaia concurenial. Principalii furnizori de materii prime. Principalii clieni ai
societii.
Situaia concurenial n domeniul de activitate al societii comerciale, a ponderii pe pia a
produselor sau serviciilor societii comerciale i a principalilor competitori este prezentat n cele ce
urmeaz:
Soda caustica:

Dow, Occidental Petroleum, Formosa Plastics, Solvay SA, PPG Industries, Bayer AG, Akzo Nobel,
Olin, TOSOH, Asahi Glass Co.;
Clor:
Dow, Oxy, Various Chinese CA, PPG, Dow Deutschland, Bayer, FPC, Akzo Nobel Chem, TOSOH,
Olin;
PVC:
Shin-Etsu, Formosa Group, Occidental, Ineos Group, Georgia Gulf, Solvay, LG Group, Sinopec,
Total Petrochemical, Advent Intl;
Percloretilena:
Oriana, PPG, Kaustik Sterlit, Dow Quimica, Asahi Glass, Oxy, Solvay, Vulcan, Chimcomplex;
Propilenoxid:
Lyondell, Dow, Dow Deutschland, Nihon Oxirane, Lyondell/Bayer, Elba, Elba Eastern, Dow
Quimica, Huntsman PC, Repsol, Bayer, Dow, Shell Chemical, BASF, Repsol, Huntsman,
Nizhnekamskneftekhim.
Principalii furnizori de materii prime ai societatii sunt:
pentru etilen - Arpechim Piteti (furnizor unic), transport prin conduct;
pentru sarea n soluie - Exploatarea Minier Vlcea (furnizor unic), transport prin saleduct;
pentru bioxid de carbon - Uzinele Sodice Govora (furnizor unic), transport prin conduct;
pentru clorura de vinil - Artingstoll Cipru (furnizor unic);
pentru propilen - Arpechim Piteti, Petrobrazi Ploieti, Rafo Oneti, Rompetrol
Petrochemicals Constana - iar cnd aceste surse nu asigur necesarul se apeleaz la furnizori
externi;
pentru var industrial - Uzinele Sodice Govora, Carmeuse Cmpulung Muscel, Upson Ocna
Mure;
pentru etilenoxid - Arpechim Piteti i din import;
pentru glicerin - Cognis Oleochemicals GmbH Germania, Sepulchre Belgia;
pentru hidroxid de potasiu - Degussa Germania, Rominko Bucureti;
pentru ortoxilen - Artingstoll Cipru, Jenstar SUA, Chematex;
pentru acid sulfuric concentrat min.96% - Lead&Zinc Bulgaria, KCM Bulgaria.

Dei exist productor indigen de acid sulfuric concentrat preul este de 2,5 ori mai mare
dect cel din import.
Preurile materiilor prime i serviciilor prestate se negociaz lunar, trimestrial sau ori de cate
ori intervin elemente care genereaz modificari ale acestora chiar dac exist contracte perfectate cu
furnizorii.
Principalii clieni ai S.C. Oltchim S.A. sunt: Teraplast Bistrita (PVC, DOF), Alcedo Bucureti
(pesticide), Prodplast Bucureti (PVC), BBG Alum Tulcea (acid clorhidric, lesie), CET Govora (acid
clorhidric, leie, hipoclorit), Dafcochim Tg. Mure (acid clorhidric, leie, hipoclorit), Comchim
Chemical SRL Vlcea (acid clorhidric, leie, sod), Ecochem SA Bucureti (pesticide), Chematex
(leie), PolycomInsulele Virgine (PVC), Helm-Germania (PVC), MFC Austria (PVC), ArtingstollCipru (clor), Eurochem Group Panama (leie).
Nu exist un client sau un grup de clieni care acioneaz concentrat ce se consider a fi
semnificativi pentru acest raport (valoarea vnzrilor ctre client sau ctre grup este cel puin 10%
din vnzrile totale ale societii).

2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII

PE BAZA BILANTULUI

FR
FR
FRP
FRP
FRS
FRS
CPR
CPR
DAT. T.L.
DAT. T.L.
IMO
IMO
stocuri
stocuri
creante comerciale
creante comerciale
A de trez.
A de trez.
datorii comerciale
datorii comerciale
datorii de exploatare
datorii de exploatare
NFR
NFR
TN
CF (TN)

2004

2005

2006

-162539650

-208949386

-286609627

-46409736

-77660241

-449370941

-551921298

13853051

-102550357

240421555

265311671

-60262787

24890116

323429804

332138781

18712375

8708977

240421555

265311671

-60262787

24890116

772800745

884060079

4859324

111259334

223629770

191463806

57416305

-32165964

160006737

210084733

36530975

50077996

18060547

42398915

6219181

24338368

196473974

233007240

38737054

36533266

310675812

369598821

23200027

58923009

94834400

81914888

80095499

-12919512

-303783786

-368524515

-126505235

-64740729

-463223992
300684342

304717429

300684342

767941421

166213465

123475762

11841366

157736920

287475785

14738901

-177278551

Tabelul 2.1 Indicatorii de echilibru financiar pentru anii 2004, 2005 si 2006
Fondul de rulment (FR) reprezinta excedentul de capitaluri permanente (surse de finantare pe
termen lung) ramas dupa finantarea integrala a activelor pe termen lung si care poate fi utilizat
pentru finantarea activelor pe termen scurt.
8

Din tabelul de mai sus se observa ca fondul de rulment al firmei studiate inregistreaza valori
negative pe toata durata de analiza, ceea ce reflecta faptul ca o parte din sursele temporare a fost
absorbita pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar regulii de gestiune financiara
sanatoasa, si anume regula paritatii maturitatii activelor si a pasivelor (adica nevoile permanente
sa se asigure din resurse permanente, iar nevoile temporare sa se asigure din resurse temporare).
Din aceasta cauza, intreprinderea nu dispune de o marja de securitate (pe care ar implica-o un
fond de rulment pozitiv) pentru a fi la adapost de evenimente neprevazute, fiind caracterizata de un
grad de risc ridicat.
Din relatia de calcul a trezoreriei nete (TN) TN = FR-NFR , reiese ca valoarea negativa a
fondului de rulment are implicatii serioase si asupra acesteia si, implicit, asupra capacitatii de plata
a intreprinderii.
Pentru a incheia analiza statica a echilibrului financiar pe baza fondului de rulment, intrucat
acest indicator este expresia echilibrului financiar pe termen lung, putem concluziona ca firma nu
dispune de echilibru financiar pe acest orizont de timp.
Analizand in dinamica, se constata ca fondul de rulment are o evolutie descendenta de la un an
la altul, cu variatii destul de mari. Aceasta se explica prin faptul ca suma cresterilor capitalurilor
proprii si ale datoriilor pe termen lung este mai mica decat cresterea activelor imobilizate (a se
vedea tabelul 2.1).
Analizand variatia datoriilor pe termen lung (tabelul 2.1), observam ca la finele anului 2005
datoriile pe termen lung ale firmei sunt cu mult mai mici decat cele de la finele anului anterior.
Mergand mai in profunzime (a se consulta bilantul contabil de la 31.12.2005), aflam ca explicatia
rezida in faptul ca firma si-a rambursat o mare parte din sumele datorate institutiilor de credit si din
datoriile comerciale cu o exigibilitate mai mare de un an.
Daca studiem si variatia imobilizarilor, observam ca in cursul anului 2006 societatea a facut
investitii masive si ca, desi s-a reusit obtinerea unor noi imprumuturi pe termen lung, acestea nu au
fost suficiente pentru a acoperi investitiile. Mai mult, in cadrul acestor sume predomina neplata altor
datorii, inclusiv datoriile fiscale si cele pentru asigurarile sociale (vezi bilantul contabil de la
31.12.2005), ceea ce ar putea constitui un indiciu important referitor la capacitatea de a-si onora
obligatiile pe termen lung/ bonitatea societatii.
Totusi, desi o asemenea situatie de deficit de fond de rulment apare in cazul unor activitati
economice cu o rentabilitate insuficienta (intreprinderea are dificultati financiare pentru acoperirea
costurilor capitalurilor proprii si ale celor imprumutate), deficitul de fond de rulment poate fi si
consecinta unei politici ofensive de crestere a capacitatii de productie sau de diversificare a
9

activitatii. Avand in vedere variatia pozitiva semnificativa a imobilizarilor de la anul 2005 la anul
2006, si aceasta din urma explicatie ar putea fi plauzibila. Astfel, consideram ca studierea contului
de profit si pierdere va furniza informatii suplimentare pentru clarificarea situatiei

acestei

intreprinderi .
In ceea ce priveste necesarul de fond de rulment (NFR), avand in vedere ca acest indicator se
calculeaza ca diferenta intre suma stocurilor si a creantelor si datoriile din exploatare, valoarea
pozitiva a acestuia (pe tot parcursul perioadei de analiza), semnifica un surplus de stocuri si creante
fata de sursele temporare. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei
politici de crestere a stocurilor si creantelor. Altfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un
decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de
exploatare.
Referitor la trezoreria neta (TN) observam ca aceasta inregistreaza valori negative pe tot
parcursul perioadei de analiza si, mai mult, este in scadere de la o perioada la alta, ceea ce reflecta
existenta si adancirea unui deficit de trezorerie. Avand in vedere si marimea ridicata a acestui deficit
apreciem situatia ca fiind foarte nefavorabila, intrucat firma in cauza nu are suficiente lichiditati
pentru a-si achita creditele pe termen scurt (TN este un indicator de lichiditate).

3. ANALIZA PERFORMANTELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI

PIERDERE

3.1 Sodurile intermediare de gestiune

Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici privind
volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii - soldurile intermediare de gestiune sau marjele de
acumulare.

10

Constructia in trepte a acestor indicatori, pornind de la marja comerciala si incheind cu rezultatul

net a exercitiului, a sugerat si denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune pentru
acestia.
Fiecare sold intermediar de gestiune reflecta rezutatul gestiunii financiare la treapta respectiva
de acumulare, in cadrul acestei analize studiindu-se practic veniturile si cheltuielile pe cele trei
domenii de activitate: de exploatare, financiara si extraordinara.
a. Marja comerciala (adaosul comercial) - MC

MC 2004 = 1.783.890

MC 2005 = 1.957.117

MC 2006 = 1.127.843

Observam ca in toti cei trei ani de analiza, valorile inregistrate de marja comercial sunt pozitive
ceea ce pune inevidenta existenta unui excedent privind vanzarea de marfuri in raport cu costul
acestora, adica firma obtine profit din activitatea comerciala desfasurata.

b. Productia exercitiului (PE)

Productia exercitiului, determinata ca suma dintre productia vanduta, produtia stoata si productia
imobilizata, caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a
vandut (productia vanduta), ceea ce a fabricat si a ramas in stoc(productia stocata), precum si ceea
ce a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata)

Tip productie
Produtia vanduta

2004
1,354,303,496

Valoare
2005
1,412,734,985

11

2006
1,696,521,113

Produtia stocata
Produtia imobilizata
Total

23,570,443
6,520,341
1,384,394,280

59,295,058
3,735,245
1,475,765,288

-4,923,773
5,800,784
1,697,398,124

Evolutia productiei exercitiului de la un an la altul:

PE 2005
PE 2004

PE 2006
PE 2005

=1.066 ori

=1.15 ori

c. Valoarea adaugata (VA)

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie,
indeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei si a
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.
Acest indicator reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor
directi si indirecti la activitatea de exploatare a intreprinderii.:

personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale;

statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

creditorii, prin profit;

intreprinderea, prin cheltuielile cu amortizarea.

2004
VA
Personal

216,074,955

2005

% din VA

209,460,828

% din VA

2006

% din

256,978,050

VA

109,626,891

42.66

(salarii,
indemnizatii si
chelt. sociale)

80,941,515

37.46

95,668,052

12

45.67

Statul
(impozite,taxe si
varsam.asimilate)
Creditorii

4,805,717

2.22

4,512,476

2.15

4,200,515

1.63

(dobanzi)
Actionarii

20,660,805

9.56

27,638,378

13.20

38,913,759

15.14

(profitul)
Firma

83,631,140

38.70

22,643,128

10.81

8,799,523

3.42

50,397,182

23.32
111.27

74,343,368

35.49
107.33

82,226,379

32.00
94.86

(chelt. cu
amortizarea)
Total

Se observa ca VA 2005 este mai mica decat VA 2004 si ca, desi VA 2006 este mai mare decat
VA 2005, aceasta nu depaseste VA 2004, ceea ce poate pune in evidenta o problema la nivelul
firmei.
De asemenea, in 2004 si in 2005 remunerarea participantilor la activitatea de exploatae a firmei
a depasit marimea valorii adaugate, ceea ce inseamna ca in acesti ani firma a obtinut venituri si din
alte surse decat din exploatare (fapt confirmat de contul de profit si pierdere), in timp ce in 2006 VA
nu a fost repartizata integral factorilor de productie, diferenta de 5.15% reprezentand repartizari
determinate de elemente conjuncturale.
d. Excedentul brut din exploatare (EBE)
EBE, calculat ca diferenta intre veniturile de exploatare monetare si chetuielile de exploatare
monetare, exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca amortizarea si
provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pana la solicitarea lor (pentru
investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se regasesc in acumularile
banesti ale intreprinderii.

EBE
2004
EBE

149,152,346

2005
EBE

12,360,134
99,419,482
13

2006
Astfel, EBE exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor, de achitare a
datoriilor catre bugetul de stat si de remunerare a investitorilor de capital. Valoarea pozitiva a EBE
din fiecare dintre cei trei ani de analiza arata ca teoretic firma dispune de resurse financiare pentru
desfasurarea activitatii sale, insa evolutia descrescatoare a acestui indicator ar putea evidentia o
problema la nivelul companiei.
e. Rezultatul exploatarii (RE)
Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin
deducerea tuturor cheltuieilor (incasabile si calculate) din veniturile de exploatare (incasabile si
calculate).

RE 2004
RE 2005
RE 2006

82,362,558
50,084,973
19,407,190

Datele de mai sus arata ca Oltchim a obtinut profit din activitatea de exploatare, insa evolutia
descrescatoare a rezultatului din exploatare indica performante din ce in ce mai slabe ale activitatii.

e. Rezultatul curent

14

RC 2004
RC 2005
RC 2006

83,631,140
22,643,128
8,779,523

3.2 Capacitatea de autofinantare (CAF)

CAF 2004 150,420,928
CAF 2005 96,159,502
CAF 2006 88,791,815

Capacitatea de autofinantare reprezinta diferenta dintre veniturile incasabile si cheltuielile

platibile de catre intreprindere si reflecta potentialul maxim de generare de cash al firmei.
Capacitatea de autofinantare reprezinta, de fapt, o resursa interna aflata la dispozitia firmei,
resursa destinata sa asigure:

finantarea unor nevoi ale gestiunii curente;

cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

rambursarea imprumuturilor contractate;

remunerarea capitalurilor investite.

15

4. ANALIZA FLUXURILOR DE LICHIDITATI PE BAZA

SITUATIEIFLUXURILOR DE TREZORERIE

4.1 Cash-flow-ul de gestiune (CFgest)

CFgest = PN + chelt.cu amortizarea + chelt. cu dobanzile

An
2004
2005
2006

PN

Chelt. cu

Chelt. cu

amortizarea

dobanzile

83,631,140
22,643,128
8,779,523

50,397,182
74,343,368
82,226,379

CF de gest.

20,660,805
27,638,378
38,913,759

154,689,127
124,624,874
129,919,661

Se constata faptul ca pe perioada celor trei ani Cash-Flow-ul de gestiune este pozitiv si
inregistreaza o variatie relativ mic, ceea ce constituie intr-un fapt pozitiv.
4.2 Crestera economica
Cresterea economica = Imobilizari brute + ACN
= Imobilizari nete + Chelt. cu amortizarea + ACN ( ACN = FR)
Imobilizari
An

nete

Imobilizari

Chelt. cu

nete

amortizarea

Cresterea
ACN

ACN

economica

2004

767,941,421

50,397,182

-162,539,650

2005

772,800,745

4,859,324

74,343,368

-208,949,386

46,409,736
-

32,792,956

2006

884,060,079

111,259,334

82,226,379

-286,609,627

77,660,241

115,825,472

Se constata o crestere economica ceea ce denota ca societatea a investit din ce in ce mai mult.
Diferenta de crestere economica este data in special de investiile in imobilizari.

16

4.3 Cash-flow-ul disponibil (CFD)

CFD = Cash-flow-ul de gestiune Cresterea economica =
Creterea
An
2004
2005
2006

CF de gest
154,689,127
124,624,874
129,919,661

economica

CFD

32,792,956
115,825,472

91,831,918
14,094,189

Cash-flow-ul disponibil indica posibilitatea de acoperire a cresterii economice si posibilitatea de

remunerare pentru capitalul propriu si cel imprumutat. Se constata ca CFD este pozitiv ceea ce ar
putea sugera o activitate eficienta(dispune de lichiditati si nu se pune problema insolvabilitatii).
Totusi, observam ca valoarea CFD se afla pe un trend descendent. Daca se va continua in acest
ritm, vor exista probleme in finantarea investitiilor si se vor intampina probleme in rambursarea
creditelor (fiind nevoie sa se apeleze la credite noi).

4.4 Cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDactionari )

CFDactionari = PN - Capitaluri proprii

An
2004
2005
2006

PN
83,631,140
22,643,128
8,779,523

CPR
304,717,429
323,429,804
332,138,781

CPR
18,712,375
8,708,977

CFDactionari
3,930,753
70,546

Se constata un CFD actionari pozitiv(valorile sunt relativ mici), ceea ce evidentiaza un flux de
trezorerie catre actionari.

17

4.5 Cash-flow-ul disponibil pentru creditori (CFDcreditori )

CFDcreditori = Cheltuiei cu dobanzile - Datorii financiare

Chelt cu
An

dobanzile

2003
2004
2005
2006

20,660,805
27,638,378
38,913,759

Datorii

Datorii

financiare

financiare

335,951,957
262,585,581
368,824,340
469,629,118

CFDcreditori
-

-73,366,376
106,238,759
100,804,778

94,027,181
-78,600,381
-61,891,019

Se constata un CFD creditori negativ, ceea ce evidentiaza o atragere de trezorerie de la

imprumutatori.

18

5. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITATII

5.1 Rate de lichiditate

Ratele de lichiditate exprima capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt.
a. Lichiditatea curenta (LC) ( 1)

Total active curente

LC =

Total pasive curente

Stocuri+creante+Active de trezorerie
Datorii de exploatare+Pasive de trezorerie

Active
An

curente

Pasive curente

LC

2004

314,056,052

476,595,702

0.66

2005
2006

423,570,759
493,912,624

632,520,145
780,522,251

0.67
0.63

Se constata ca pe parcursul intregii perioade analizate lichiditatea curenta are are valori
subunitare, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu are suficiente active circulante pentru a-si onora
obligatiile pe termen scurt.

b. Lichiditatea imediata (LI) ( 0.8)

Creante+disponibilitati
LC =
Total pasive curente

19

An

Creante

Disponibilitati

Pasive curente

LI

2004

136,001,221

11,841,366

476,595,702

0.31

2005
2006

181,880,442
260,049,903

18,060,547
42,398,915

632,520,145
780,522,251

0.32
0.39

O valoare mai mare sau egala cu 0,8 a acestui indicator este considerate satisfacatoare. Daca rata
este mai scazuta ceea ce se intampla si in cazul Oltchim -, intreprinderea se afla in imposibilitatea
de a-si achita in totalitate datoriile curente.
De asemenea, comparand lichiditatea imediata cu lichiditatea curenta, se observa ca pentru a-si
onora obligatiile de plata pe termen scurt firma se bazeaza intr-o mare masura pe stocuri, intrucat,
dupa eliminarea acestora (in formula de calcul a lichiditatii imediate), valoarea ratei de lichiditate sa injumatatit.
c. Lichiditatea a vedere (LV) ( 0.2)
Disponibilitati
LV =

Total pasive curente

An

Disponibilitati

Pasive curente

LV

2004

11,841,366

476,595,702

0.02

2005
2006

18,060,547
42,398,915

632,520,145
780,522,251

0.03
0.05

Lichiditatea la vedere ia, de asemenea, valori foarte mici (in comparatie ci valoarea recomandata
de 0,2%), ceea ce reflecta ca Oltchim nu dispune de lichiditati suficiente pentru a-si achita
obligatiile pe termen scurt.
De asemenea, se constata ca dupa eliminarea creantelor (in formula de calcul a lichiditatii la
vedere) lichiditatea firmei a scazut considerabil, ceea ce denota ca Oltchim de bazeaza intr-o foarte
mare masura si pe creante in vederea onorarii obligatiilor de plata.
20

Valorile scazute ale celor trei rate de lichiditate avertizeaza asupra posibilitatii de aparitie a unor
probleme financiare, cum ar fi intrarea in incapaitate de plata, posibile procese de executare silita
intentate de furnizorii neplatiti etc. si de aceea se impune luarea de masuri pentru imbunatatirea
acestei situatii.

5.2 Rate privind activitatea

Aceste rate exprima cat de eficient sunt folosite activele intreprinderii. In acest sens, se compara
cifra de afaceri a firmei cu diferite posturi de activ din bilant, intrucat trebuie sa existe un anumit
echilibru intre cifra de afaceri si activele acesteia.

a. Duratia de rotatie a activului total

Val. medie a
Dur.rot.a activului total

Total activ

An
2003
2004
2005
2006

821,003,307
1,081,997,473
1,196,371,504
1,377,972,703

activelor *365
CA

Val medie a
activelor
951,500,390
1,139,184,489
1,287,172,104

Dur.rot.
CA

activ.total
(zile)

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

253
289
272

Acest indicator masoara veniturile din vanzari generate de totalul activelor. Cu cat este mai mic,
cu atat mai bine, deoarece prin scaderea duratei de rotatie creste viteza de rotatie, ceea ce inseamna
ca se multiplica vanzarile generate de aceeasi suma de active.
Durata de rotatie a activului total variaza pe parcursul celor 3 ani de analiza, inregistrand o
crestere in 2005 (fata de 2004), urmata de o scadere in 2006 (fata de 2005).

21

b. Durata de rotatie a imobilizarilor (Dur. rot. imobilizari)

Chelt cu

Dur.rot.
imobilizari

Imobilizari

365

CA

Imobilizari
Chelt cu

365

amortizare

amortizarea

CA

Imobili
zari/
Ch. cu
An

Imobilizari

2003
2004
2005
2006

532,687,874
767,941,421
772,800,745
884,060,079

Va.l medie

Cheltuieli cu

a imobilizarilor

amortizarea

650,314,648
770,371,083
828,430,412

50,397,183
74,343,368
82,226,379

amorti

Ch. cu

Dur.rot.

CA

zarea

amortizarea/CA

imobilizari

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

12.90
10.36
10.07

0.04
0.05
0.05

189
190
184

Ca si in cazul duratei de rotatie a activului total, este bine ca acesta durata sa fie cat mai mica.

c. Durata de rotatie a stocurilor (Dur. rot. stocuri)

Dur.rot.stocuri

Stocuri de
An

Stocuri de mat.prime
Chelt. cu materiile prime

365

Chelt cu materiile prime

CA

Val. medie a

Cheltuieli cu

materii

stocurilor

materiile

prime

de materii prime

prime

CA

405,598,411
692,247,701
789,129,602
956,824,662

805,349,916
1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

Chelt. cu

Dur. de

Stocuri

mat.

rotatie

mat.prime/
Chelt. cu mat

prime/

prime

2003
2004
2005
2006

46,630,773
69,059,622
81,673,522
62,516,744

57,845,198
75,366,572
72,095,133

22

a stocurilor

CA

0.08
0.10
0.08

0.50
0.55
0.55

16
20
16

Durata de rotatie a stocurilor, ca si indicatorii precedenti, arata durata de revenire in forma

baneasca a unor active (in acest caz, a stocurilor).
Controlul stocurilor si al valorii acestora este una dintre cheile succesului in afaceri. O firma nu
poate lucra fara stocuri, dar, in acelasi timp, prea multe stocuri pot duce la un blocaj financiar prin
imobilizarea banilor cu care au fost cumparate.
d. Durata de rotatie a produselor finite (Dur.rot.p.f.)
Chelt. cu materiile prime+
Dur.rot.p.f.

Produse finite
Chelt. cu materiile prime+chelt.

365

chelt. cu salariile+chelt. cu
*

amortizarea)
CA

cu salariile+ch cu amortizarea)
Stocuri
Stoc de
An

Val. medie a

Chelt. cu mat.

stocurilor de

prime,

produse

salarii si

finite

amortizare

produse
finite

mat.prime/
Chelt. cu
CA

mat.

Chelt. cu mat

Dur. de

prime,

rotatie a

salarii, amortizare /

prime,
salarii,am

CA

produselor
finite

ortizare
2003
2004
2005
2006

79,895,113
74,520,203
118,797,279
96,533,840

77,207,658
96,658,741
107,665,560

823,586,398
892,232,022
1,148,677,932

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

e. Durata de rotatie a creantelor totale (Dur.rot.cr.totale)

Dur.rot.cr.
totale

Creante
CA

365

23

CA
CA

0.09
0.11
0.09

0.60
0.62
0.66

21
25
23

Val. medie

An

Creante

2003
2004
2005
2006

138,016,778
134,788,129
179,505,435
259,393,949

Dur.rot.

CA

a creantelor
136,402,454
157,146,782
219,449,692

creante

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

37
40
47

f. Durata de rotatie a creantelor clienti

Dur.rot.creante
clienti

An
2003
2004
2005
2006

Creante clienti
CA

365

CA
CA

Val. medie

Creante

a creantelor

clienti

Dur.rot.

CA

creante clienti

clienti

120,337,542
123,475,762
160,006,737
210,084,733

121,906,652
141,741,250
185,045,735

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

g. Durata de rotatie furnizori (Dur. rot. furniz.)

Chelt.
Dur.rot.furnizori

Furnizori
Cheltuieli

365

externe

24

externe
CA

33
36
40

An
2003
2004
2005
2006

Furnizori
325,875,517
249,205,132
235,762,513
235,405,251

Val. medie

Cheltuieli

furnizori

externe

CA

287,540,325
242,483,823
235,583,882

1,147,108,251
1,295,634,573
1,516,607,249

1,373,995,517
1,442,065,098
1,731,805,193

Furnizori /

Chelt.

Chelt.

ext. /

Dur.rot.

externe

CA

furnizori

0.25
0.19
0.16

0.83
0.90
0.88

77 (76.38)
62 (61.37)
50 (49.65)

Comparand duratele de rotatie ale creantelor fata de clienti si ale creantelor totale cu duratele de
rotatie ale furnizorilor, observam ca firma beneficiaza de o diferenta favorabila pe toata perioada de
analiza. Insa, daca aceste durate se analizeaza in dinamica, se constata ca duratele de rotatie ale
creantelor (fata de clienti si totale) au un trend ascendend, in timp ce duratele de rotatie ale
furnizorilor au un trend descendent. Daca aceasta evolutie va continua si in viitor, acest decalaj se
va transforma dintr-unul favorabil intr-unul nefavorabil pentru intreprindere.
Oricum, pentru conturarea unei imagini fidele a pozitiei firmei pe piata in care actioneaza, aceste
rate ar trebui comparate cu valorile medii pe sectorul de activitate si/ sau cu valorile pe care le
inregistreaza alte firme din acest sector.

5.3 Indicatorii de indatorare

Indicaorii de indatorare realizeaza comparatia capitalurilor proprii cu capitalurile imprumutate.
Finantarea prin indatorare are cateva puncte forte, demne de luat in seama:
-

Cheltuielile cu dobanda sunt deductibile si astfel se beneficiaza de un avantaj fiscal, pe cand

dividendele de platesc din profitul net;

Finantarea prin indatorare permite actionarilor sa isi pastreze controlul asupra afacerii,
investind capitaluri mai putine;

Finantarea prin indatorare este practic o parghie financiara, deoarece actionarii isi pot mari
semnificativ randamentul investitiei, avand in vedere efectul de levier.
Dezavantajul finantarii prin indatorare este ca ratele de rambursat si dobanzile aferente sunt

fixate de la inceput, iar rambursarea lor este obligatorie, indiferent de profitul obtinut, in timp ce
plata dividendelor este la latitudinea managementului firmei si a actionarilor. Din acest motiv,
25

nivelul indatorarii poate fi o masura a riscului asumat de catre intrepridere si, de aceea, actionarii,
creditorii sau furnizorii sunt foarte interesati de acest grad de indatorare.

a. Coeficientul de indatorare globala (CIG)

Datorii totale
CIG

An
2004
2005
2006

* 100
Total active
Datorii totale
777,280,044
872,941,700
1,045,833,922

Total active
1,081,997,473
1,196,371,504
1,377,972,703

CIG (%)
71.84
72.97
75.90

Coeficientul de indatorare globala arata cat la suta din totalul fondurilor de care dispune firma
provine din credite. Desigur, se doreste ca acest indicator sa fie subunitar.
Creditorii prefera rate mici ale indatorarii, deoarece cu cat acest indicator se apropie de unitate
cu atat riscul unor eventuale pierderi in cazul unui faliment este mai mic.
Proprietarii afacerii urmaresc, de obicei, o rata mai mare, avand in vedere avantajele finantarii
prin indatorare prezentate mai sus.
Mai mult, o valoare prea mare a coeficientului de indatorare globala poate duce la actiuni
speculative din partea proprietarilor afacerii, deoarece fondurile investite de ei in afacere sunt mici.
Daca reusesc, aceste actiuni speculative aduc mari castiguri actionarilor, insa, in caz de esec, cea
mai mare parte din pierdere revine creditorilor.
Se observa ca indicatorul indatorarii globale pentru firma Oltchim cunoaste o evolutie
crescatoare pe perioada studiata, ceea ce inseamna o crestere a ponderii finantarii prin imprumutare
de la un an la altul. De asemenea, la nivelul fiecarui an de analiza se constata o proportie superioara
a finantarii prin credite fata de finantarea prin surse atrase, iar procentul pe care il reprezinta
finantarea prin imprumutare in totalul fondurilor de care dispune firma este destul de ridicat. Insa,
26

pentru mai multa lumina in aceasta privinta ar trebui comparate valorile acestui indicator cu media
pe industrie.

b. Gradul de indatorare (GI)

GI

An
2004
2005
2006

Datorii totale+Capitalul propriu

Capitalul propriu
Datorii totale
777,280,044
872,941,700
1,045,833,922

Capitalul propriu
304,717,429
323,429,804
332,138,781

GI
3.55
3.70
4.15

Daca acest indicator este mai mare decat 2, inseamna ca intreprinderea a imprumutat mai mult
decat ceea ce au investit proprii actionari si, ca atare, se impune o atentie sporita, pentru ca, desi
castigurile potentiale pe actiune sunt mai mari, si riscul este mai crescut.
In cazul Oltchim, acest raport ia valori ridicate, ceea ce inseamna ca riscul pentru firma este
ridicat.
c. Rata datoriilor pe termen lung (RDAT)
Datorii pe termen lung
RDAT =

Datorii totale + Capitalul propriu

Datorii pe
An
2004
2005
2006

termen lung
300,684,342
240,421,555
265,311,671

Datorii totale
777,280,044
872,941,700
1,045,833,922

Capitalul propriu
304,717,429
323,429,804
332,138,781

RDAT
0.28
0.20
0.19

Acest indicator exprima cat din capitalizarea totala s-a realizat pe seama indatorarii pe termen lung.

27

d. Coeficientul de acoperire a dobanzilor (Coefacop)

Profit brut + chelt. cu

Coefacop = dob.
Chelt. cu dob.

Chelt cu

An

Profit brut
83,631,140
22,643,128
8,779,523

2004
2005
2006

dobanzile
20,660,805
27,638,378
38,913,759

Coefacop
5,05
1,82
1,22

Coeficientul de acoperire a dobanzilor arata masura in care venturile pot scadea fara sa apara
probleme financiare pentru firma (de genul incapacitatii de a-si plati dobanzile anuale).
In cazul Oltchim, acest indicator cunoaste un trend descendent, ceea ce inseamna scaderea
marjei de siguranta in acoperirea cheltuielilor cu dobanda pentru firma. Mai mult, valorile obtinute
de coeficientul de acoperire in 2004, respectiv 2005 indica faptul ca aceasta marja de siguranta este
foarte mica (in acesti ani), orice nou imprumut contractat putand crea dificultati firmei in viitor.

5.4 Indicatori de profitbilitate

a. Rentabilitatea capitalurilor proprii (rata rentabilitatii financiare, ROE Return On
Equity):

R(CPR)

PN(N)
CPR(N-1)

Rentabilitatea
An
2003
2004
2005
2006

Profit net
83,631,140
22,643,128
8,779,523

Capital propriu

CPR (%)

-11,533,535
304,717,429
323,429,804

725.11
7.43
2.71

28

Aceasta rata este foarte importanta pentru actionarii unei firme, aratandu-le gradul de
rentabilitate al investitiei facute.
Rata rentabilitatii financiare in cazul Oltchim are un trend descrescator pe perioada analizata,
situatie datorata scaderii profitului net de la un an la altul.
Pentru conturarea unei imagini mai fidele asupra rentabilitatii financiare a intreprinderii, aceasta
rata trebuie comparata cu:
-

media pe industrie;

rata dobanzii la depozite;

rata inflatiei.
In ceea ce priveste rata inflatiei, in 2005 - potrivit informatiilor furnizate de catre Institutul

National de Statistica1 - aceasta a fost de 8,6%, iar in 2006 a atins un nivel de 4,87% - potrivit Bancii
Nationale a Romaniei2. Se observa astfel ca in ambii ani rata inflatiei a fost superioara ratei de
rentabilitate financiara a societatii analizate, ceea ce inseamna ca in termeni reali castigul
actionarilor a fost negativ, acest fapt putand fi interpretat ca un prim si potential indiciu al faptului
ca cei care au investit in firma Oltchim bu au facut tocmai o afacere excelenta.

b. Rentabilitatea datoriilor (rata dobanzii):

R(DAT)

Dobanzi (N)
Datorii
financiare(N-1)

1
2

http://www.hotnews.ro/articol_40337-In-2005-rata-inflatiei-a-fost-de-8-6-la-suta.htm (data accesarii: 26.10.1007).

http://www.roportal.ro/stiri/stirea-601161.htm (data accesarii : 26.10.2007).

29

Ch. cu
An
2003
2004
2005
2006

Datorii

dobanzile

financiare
335,951,957
262,585,581
368,824,340
-

20,660,805
27,638,378
38,913,759

Rentabilitatea
datoriilor (%)
6.15
10.53
10.55

Aceasta rata este importanta din perspectiva compararii ei cu rata rentabilitatii economice (a
activului economic), pentru a determina daca se beneficiaza de un efect de levier pozitiv sau negativ
(daca rentabilitatea economica este mai mare/ mica decat rata dobanzii, apare efectul de levier
pozitiv/ negativ, astfel ca rentabilitatea actionarilor devine superioara/ inferioara rentabilitatii
firmei).
In ceea ce priveste Oltchim, se constata ca pe parcursul perioadei analizate rata dobanzii are un
trend ascendent
c. Rentabilitatea activului economic:

R(AE)

R(CPR)

CPR
AE

EBIT-Impozit
AE

R(DOB)

Dat. financiare
AE

Pr. net+Dobanda (N)

CPR+Dat. financiare (N-1)

30

Ch cu
An
2003
2004
2005
2006

Profit net
83,631,140
22,643,128
8,779,523

dobanzile
20,660,805
27,638,378
38,913,759

Datorii
Capital propriu
-11,533,535
304,717,429
323,429,804
-

financiare
335,951,957
262,585,581
368,824,340

Rentabilitatea
AE(%)
32.15
8.86
5.49

Aceasta rata exprima capacitatea firmei de a degaja profit din exploatarea activului economic.
In cazul Oltchim, rata rentabilitatii economice are un trend descrescator pe perioada analizata,
reflectand o diminuare a capacitatii activului economic de a genera profit.
Mai mult, comparand rata rentabilitatii economice cu rata dobanzii din anii de analiza al doilea
si al treilea, se observa ca rata dobanzii este superioara ratei rentabilitatii economice, ceea ce
inseamna ca se inregistreaza un efect de levier negativ, rentabilitatea actionarilor devenind inferioara
rentabilitatii firmei. Astfel, din punctul de vedere al actionarilor, apelarea la noi credite in anii 2004
si 2005 nu se dovedeste a fi justificata.

31

6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RISCULUI

6.1.Indicatori privind vaiabilitatea rezultatlor

a) media,varianta si coeficientul de variatie ale profitului net

E(PN)

= PN
n

(PN)

CV
(PN)

(PNt-E(PN))2
n-1

= (PN)
E(PN)
32

AN
2004
2005
2006
Medie
sigma
coef de variatie

PN
22,643,128
83,631,140
8,779,523
38,351,264
56,316,077
1.47

Se constata ca pe parcursul intregii perioade analizate profitul net este pozitiv pentru toti cei trei
ani la fel ca si media profitului net, ceea ce este de bun augur, totusi variatia profitului net pentru cei
trei ani este destul de mare ceea ce ridica un semn de intrebare in legatura cu constanta companiei.

b). Pragul de rentabilitate de exploatare/global.

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate

de exploatare
Chelt fixe+amortizarea

global
Chelt fixe+amortizarea+ch.cu dob

CA

1-chet variable/CA
CV * CF+Amortizarea

1-chet variable/CA
CV * CF+Amortizarea+Chelt cu dobanzi

-chelt variabile
-chelt fixe
-amortizarea
=EBIT
-Chelt cu dobanzi
=EBT
-Impozit pe profit
=PN

CA
1-CV/CA
-chelt fixe
-amortizarea
0
-Chelt cu dobanzi
=-Chelt cu dobanzi
0
= - Chelt cu dobanzi

CA
1-CV/CA
-chelt fixe
-amortizarea
=chelt cu dobanzi
-Chelt cu dobanzi
0
0
0

An 2004
CA
CV

Situatia
inregistrata
1,373,995,517
936,020,960

Pragul de
rentabilitate
de exploatare
1,546,226,753
1,053,351,799

33

Pragul de rentabilitate
global
1,611,042,969
1,097,507,210

CF
Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe

442,477,772
50,397,182
-54,900,397
20,660,805
-75,561,202

442,477,772
50,397,182
0
20,660,805
-20,660,805

442,477,772
50,397,182
20,660,805
20,660,805
0

profit
PN
Variatie fata

0
-75,561,202

0
-20,660,805

0
0

-11.14%

-14.71%

de prag

an 2004
chelt fixe
ch cu energ si apa
chelt cu personau
ch cu dob
ch cu amortiz

290,478,270
80,941,515
20,660,805
50,397,182
442,477,772

chelt var
ch cu mat prime
alte ch materiale
ch cu mf
ch div prestatii externe
ch cu alte imp, taxe
ch cu despag,donatii si active cedate
ch priv ajust valorii activelor circulante
alte ch fin

An 2005
CA
CV
CF
Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe profit
PN
Variatie fata de

692,247,701
21,414,765
17,908,131
125,059,384
4,805,717
26,655,918
16,392,606
31,536,738
936,020,960

Situatia

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate

inregistrata

de exploatare

global

1,442,065,098
1,056,978,334
493,836,652
74,343,368
-183,093,256
27,638,378
-210,731,634
0
-210,731,634

prag

34

2,127,709,007
1,559,528,987
493,836,652
74,343,368
0
27,638,378
-27,638,378
0
-27,638,378

2,231,208,644
1,635,390,246
493,836,652
74,343,368
27,638,378
27,638,378
0
0
0

-32.22%

-35.37%

an 2005
chelt fixe
ch cu energ si apa
chelt cu personau
ch cu dob
ch cu amortiz

296,186,854
95,668,052
27,638,378
74,343,368
493,836,652

chelt var
ch cu mat prime
alte ch materiale
ch cu mf
ch div prestatii

789,129,602
24,518,810
27,372,996

externe
ch cu alte imp, taxe
ch cu despag,donatii si active cedate
ch priv ajust valorii activelor circulante
alte ch fin

An 2006
CA
CV
CF
Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe profit
PN
Variatie fata de

158,426,311
4,512,476
12,696,750
-826,994
41,148,383
1,056,978,334

Situatia

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate

inregistrata

de exploatare

global

1,731,805,193
1,232,638,884
568,695,137
82,226,379
-151,755,207
38,913,759
-190,668,966
0
-190,668,966

prag

an 2006

35

2,258,303,979
1,607,382,463
568,695,137
82,226,379
0
38,913,759
-38,913,759
0
-38,913,759

2,393,311,187
1,703,475,912
568,695,137
82,226,379
38,913,759
38,913,759
0
0
0

-23.31%

-27.64%

chelt fixe
ch cu energ si apa
chelt cu personau
ch cu dob
ch cu amortiz

337,928,108
109,626,891
38,913,759
82,226,379
568,695,137

chelt var
ch cu mat prime
alte ch materiale
ch cu mf
ch div prestatii externe
ch cu alte imp, taxe
ch cu despag,donatii si active cedate
ch priv ajust valorii activelor circulante
alte ch fin

956,824,662
20,529,607
34,156,237
167,168,635
4,200,515
12,246,799
-2,214,087
39,726,516
1,232,638,884

Se constata ca pe parcursul intregii perioade analizate pentru pragul de rentabilitate de

exploatare, variatia fata de prag este negativa ceea ce denota o stare de instabilitate.
De asemenea, se constata ca pe parcursul intregii perioade analizate pentru pragul de
rentabilitate globale, variatia fata de prag este negativa ceea ce denota o stare de instabilitate.

c). Coeficientul de elasticitate a PN in raport cu CA

epn/ca

PN / CA =
PN0

CA0

An 2004
CA
CV
CF

PN
PN0

EBT
EBT0

Situatia

EBT
EBT0

EBIT
EBIT0

Cresterea cu 20% a CA

inregistrata
1,373,995,517
936,020,960
442,477,772

1,648,794,620
1,123,225,152
442,477,772

36

EBIT
EBIT0

CA
CA0

Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe profit
PN

50,397,182
-54,900,397
20,660,805
-75,561,202
0
-75,561,202

50,397,182
32,694,514
20,660,805
12,033,709
0
12,033,709

epn/ca

-5.80

epn/ebt

1.00

eebit/ca

-7.98

PN
CA

87,594,911
274,799,103

PN/PN0

-1.16

CA/CA0

0.20

PN
EBT

87,594,911
87,594,911

PN/PN0

-1.16

EBT/EBT0

-1.16

EBIT
CA

87,594,911
274,799,103

EBIT/EBIT0

-1.60

CA/CA0

0.20

An 2005
CA
CV
CF
Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe profit
PN

Situatia

Cresterea cu 20% a CA

inregistrata
1,442,065,098
1,056,978,334
493,836,652
74,343,368
-183,093,256
27,638,378
-210,731,634
0
-210,731,634

1,730,478,118
1,268,374,001
493,836,652
74,343,368
-106,075,903
27,638,378
-133,714,281
0
-133,714,281

epn/ca

-1.83

epn/ebt

1.00

eebit/ca

-2.10

37

 PN
CA

77,017,353
288,413,020

PN/PN0

-0.37

CA/CA0

0.20

PN
EBT

77,017,353
77,017,353

PN/PN0

-0.37

EBT/EBT0

-0.37

EBIT
CA

77,017,353
288,413,020

EBIT/EBIT0

-0.42

CA/CA0

0.20

An 2006
CA
CV
CF
Amortizare
EBIT
Chelt dobanzi
EBT
Impozit pe profit
PN

Situatia

Cresterea cu 20% a CA

inregistrata
1,731,805,193
1,232,638,884
568,695,137
82,226,379
-151,755,207
38,913,759
-190,668,966
0
-190,668,966

2,078,166,232
1,479,166,661
568,695,137
82,226,379
-51,921,945
38,913,759
-90,835,704
0
-90,835,704

epn/ca

-2.62

epn/ebt

1.00

eebit/ca

-3.29

PN
CA

99,833,262
346,361,039

PN/PN0

-0.52

CA/CA0

0.20

38

 PN
EBT

99,833,262
99,833,262

PN/PN0

-0.52

EBT/EBT0

-0.52

EBIT
CA

99,833,262
346,361,039

EBIT/EBIT0

-0.66

CA/CA0

0.20

Se constata ca pe parcursul intregii perioade analizate atat epn/ca cat si eebit/ca au valori negative ceea
ce denota o stare de instabilitate.

39