Sunteți pe pagina 1din 25

Funciile personajelor basmului romnesc dup clasificarea lui

V.I.Propp
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de holobaca gheorghe [holo ]
2007-02-06 | |
Funciile personajelor basmului romnesc dup clasificarea lui V.I. Propp
Ca gen vast, proteic, i ubicuu, diseminat spaio-temporal !n toate culturile lumii, basmul, alturi
de epopee, dei s-a transformat !n nuvel, legend i roman, depete cadrele literare,
constituind concomitent mitologie, etic, tiin, observaie moral i manier de a tri i imagina
viaa.
Prima funcie propeean, adversarul este repre"entat !n basmele romneti de
antrompomorfisme ostile umanului# "mei, balauri, montri, draci .a.
$up %eorge Clinescu, din cunoscuta sa lucrare &'stetica (asmului&, "meii repre"int o
e)presie a naturii anorganice impetuoase, a lumii minerale *aram, fier, aur, topa", diamant+ a
bogiilor de pe trmul cellalt, precum i a forelor telurice latente, a focului i de"lnuirilor
meteorologice. $in punct de vedere psi,ologic, "meul este individul de tip gladiator, lipsit de
inteligen dar redutabil fi"ic, ce poate fi !nfrnt doar prin ingenii intelectuale.
Fiine teratologice, balaurii sunt !ntotdeauna distrugtori i ri, emanaii malefice ale creterii
celulare instinctuale ale materiei vii. -ntropofagi *prefer fete tinere+ i intratabili, se situea" pe
scara agresivitii animalice pure.
.ontrii# %,eonoaia, /corpia, .uma-pdurii, Ciut-nev"ut, Vjbaba, 0umtate-de-om,
(trnul din pdure, .oul-orb, (arb-cot i, uneori, uriaii *1ovac+ opresc e)pansiunea
teritorial a omului sau, de cele mai multe ori, provoac daune materiale sau morale
comunitilor umane.
(asmul romnesc tratea" demonii cretini !ntr-o manier vdit caricatural, persiflnd funcia
!nfricotoare pe care le-o atribuie dogma i subsumndu-i categoriei "meilor tradiionali.
Ingenio"itatea eroului !nfrnge cu uurin &pornirile& rufctoare ale acestor fiine ridicole
prin gradul lor inferior de inteligen, transformndu-i adesea !n au)ilii utile ale trecerii probelor
la care este supus.
- doua funcie care contribuie substanial la confruntarea cu forele rului este cea a personajul
donator care poate fi !ntruc,ipat de "ne, $umne"eu i /fntul Petru, sfintele "ile i animale
fantastice sau obinuite.
2na este antite"a "meoaicei, de ordinar btrn, dumnoas, bilioas sau, cnd e tnr i
frumoas, vindicativ i cu sngele otrvitor i fetid. 'a simboli"ea" tinereea splendid i
incoruptibil, ademenitoarea tinerilor, fiind obiect de adoraie pentru flcul nubil& Fiind mai
puin o generoas &fee&, "na din basmul romnesc are cu brbatul relaii precumpnitor
erotice, caracteri"ea" cu farmec inconfundabil %eorge Clinescu aceast entitate, reliefndu-i
asemnarea att cu posesivele sirene ,omerice, ct i cu ielele ce sucesc minile tinerilor
&nelumii& prin jocul lor ce-i poate duce spre e)ta", dar i pe trmul nefiinei, darul ei,
dragostea, putnd repre"enta pentru unii fericire suprem dar, pentru muli, o frngere
e)istenial ori sacrificiu de sine.
$umne"eu i /fntul Petru nu apar ca protagoniti ai basmului propriu-"is, ci ca donatori de
obiecte miraculoase# corn al abundenei, puc ce nu trebuie !ncrcat, fluier fermecat, mas
vrjit, tolb etc. Fiind nite abstraciuni, $umne"eu i /fntul Petru sunt tratai !n afara
injonciunilor dogmatice, ca nite btrni, care adesea, au purtri neconforme cu statutul lor
divin.
$ac !n basmul rusesc (aba-Iaga !ndeplinete prin e)celen funcia donatorului, la romni locul
central !l ocup ase personaje provenite din sanctificarea "ilelor sptmnii# /fnta 3uni, /fnta
.iercuri, /fnta 0oi, /fnta Vineri, /fnta $uminic i .arolea * nesanctificat pe ba"a
superstiiei c este nefast, dei !n basme aceast caren este nerelevant+. Interesant ni se pare
faptul c "iua de smbt lipsete din sistem. 4nclinm s credem c aceast "i, !n vi"iune
romneasc este !n afara timpului pmntesc *ve"i e)presia &s-a dus pe apa smbetei& cu sensul
de s-a pierdut definitiv, a intrat !n nefiin&. Consubstanialitatea acestor personaje cu (aba-Iaga
deriv din faptul c, !ndeobte, locuiesc !ntr-o &csu& din pdure&, c sunt btrne, c le
place s creasc tot felul de lig,ioane i c, mai ales, posed cele mai felurite &ajutoare
magice&# frie de aram *argint, aur+, cal de aur, cocuri de pine, bru pe care dac-l scuturi
peste ape se face punte, cutie pe care cnd o desc,i"i !i aduce veti pe care numai tu vrei s le
tii, cunun de aur, fluier fermecat, ap vie i ap moart, caset cu bijuterii &btute& cu pietre
preioase pentru fata cea cuminte i ,arnic, dar i lad cu erpi, broate, oprle, guteri
veninoi, nevstuici, balauri "burtori i ne"burtori pentru cea lene i lacom de averi etc&
4ntre acestea se detaea" prin mulimea obiectelor magice pe care le are, prin apetena pentru
!nsuirile po"itve ale eroului i prin puterea pe care o deine asupra animalelor /fnta $uminic
i, mai pregnant, /fnta Vineri. $e altfel unii folcloriti o asimilea" pe /fnta Vineri cu Venus
i c,iar cu /fnta Fecioar. Convingerea noastr este c statutul identitar al sfintelor "ile deriv
din concepia preistoric de a antropomorfi"a divi"iunile eseniale ale timpului.
-nimalele donatoare pot fi obinuite# pajura, lupul, ursul, porcul, cerbul, cinele, oaia, vaca sau
fantastice# "gripsorul, $ucipal, fenicsul .a. 4n privina acestora ne e)primm acordul cu %eorge
Clinescu c repre"int &re"iduuri& ale religiilor totemice dar, am aduga, i o ilustrare vie a
culturii ,induse de tip .o,endio $aro care leag destinul familiilor i clanurilor de un animal
emblematic.
-jutorul magic este esenial pentru ducerea la !ndeplinire a misiunii !ncredinate eroului. -cesta
se reali"ea" practic prin intermediul animalelor# pajur, vultur, corb, broate, raci, oareci,
soboli, rme, corbi, vulpe, leu, motan, coco, porumbel, ra, tune, nar, rgace, furnici albine
.a, dar i al obiectelor. -cestea din urm !ndeplinesc !n cea mai mare msur funcia ajutorului.
'le rspund tuturor e)igenelor imediate i de perspectiv ale eroului i !i asigur arme eficiente
pentru atac# bu"dugan, palo, arc, bt, puc5 arme defensive# perie *pieptene, esal+ pentru a
bara printr-o pdure adesea &pn la cer& calea adversarului urmritor5 basma *nfram+ pentru
a-l opri prin lacuri i mri i, !n sfrit, gresie care se metamorfo"ea" !n "id de cremene sau
munte. Invulnerabilitatea !n faa armelor dumanului !i este asigurat de# ,ainele de tineree ale
tatlui, nframa vrjit, baia !n licori magice etc. 'ste demn de reinut faptul c eroului,
asemenea clciului lui -c,ile !i rmne pe corp o suprafa vulnerabil. 6biectele magice sunt
foarte diverse i pun la dispo"iia eroului toat gama serviciilor de care are nevoie# mijloace
rapide de locomoie *papuci "burtori, covor, inel de aur+5 comunicare prompt *nfram, basma,
g,iveci cu flori+5 procurare lesnicioas a ,ranei i apei *masa vrjit ce apare &ca din pmnt cu
toate buntile&+5 bani i bogii princiare *&mrgeaua de la mseaua arpelui&, pung din care
nu se mai termin galbenii+5 roboi magici * lingur, furc i fus de aur, bici etc.+5 concentrarea
corpurilor mari *palate, veminte, animale+ !n obiecte de dimensiuni reduse *corn, nuc, pung,
medalion+5 invi"ibilitate *inel de aur, ,arapnic+ i c,iar !nvierea *ap vie, ap moart, snge,
suflare de via+. 7n ajutor magic substanial este acordat eroului de ctre calul n"drvan, care
este, !n acelai timp, posesor de obiecte magice, mijloc de locomoie, revivicator, mentor i
sftuitor.
Prinesa *personajul cutat+ i tatl acesteia repre"int o alt funcie important. Prinesa *Ileana
Cosn"eana, Ileana /im"iana, C,iralina, Viina, .dlina .a.+ repre"int idealul de frumusee
feminin al poporului romn. 'a are oc,ii negri, faa alb-ro", cosie de aur *sau de un negru
scnteietor+, trupul subire i mldiu. -desea are soare, lun sau stea pe frunte i doi luceferi pe
umeri. Iubete cu pasiune pe Ft-Frumos i !l ajut s !nfrng pe "mei *rpitorii+. 7neori
prinesele devin ama"oane i dovedesc aptitudini e)cepionale de lupttoare.
4mpraii *Verde, %alben, 8ou, -lb, 1egru - %eorge Clinescu sugerea" c aceste culori
structurea" compo"iia cromatic a materiei universale+ au grij s-i asigure descendena
familial pe linie masculin, veg,ea" la buna funcionare a 7niversului * acord mari
recompense pentru recuperarea soarelui, lunii i stelelor furate de "mei sau !ng,iite de
vrcolaci+, respect capriciile fetelor cu privire le e)igenele fi"ice i morale ale pretendenilor la
mariaj, sunt necrutori *taie capetele+ cu impostorii i generoi pn la autofrustrare cu eroul ce
recuperea" &lipsa& sau !i !ndeplinete dorina i sunt, !n general, ei !nii foti Fei-Frumoi pe
vremea tinereilor. 4n unele basme, funcia de !mprat poate fi deinut de boier, pop .a.
Personajele care comunic lipsa *dorina+ pot fi5 de"legtori de vise, vraci, vrjitori9vrjitoare,
moi * de :: sau ::: de ani+, babe, animale fantastice sau obinuite cu puteri suprafireti, /fnta
Vineri, /fnta $uminic .a.
'roul prin e)celen al basmului este Ft-Frumos. &4n fond & afirm %eorge Clinescu !n lucr.
cit. &adevratul Ft-Frumos este feciorul de !mprat, desprins de orice gnduri materiale,
posedat numai de a-i gsi o mireas i gata s fac mari fapte de"interesate i umanitare, s
readuc pe cer soarele i luna, s i"bveasc pe oameni de teroarea unui balaur ,;dric, dndu-le
apa necesar, s aduc foc, s e)termine pe "mei&.
Ft-Frumosul de e)tracie &umil& ajunge la condiia princiar numai prin favori"are magic. 4n
basmul romnesc !l !ntlnim sub urmtoarele denumiri# Ptru Pipelea, Pipru, Parsion, Furga-
.urga, Pa,on, Viin, Ptru-Pr &Frumos, Pipru Ptru, Pitic, Cenu, Cenuotc, Cotoman,
-g,irean, (ujor .a.
Ft-Frumos repre"int frumuseea ideal masculin la vrsta nubilitii pline de avnt eroic i
pasiuni nobile. Iat trsturile sale temperamentale i caracteriale# precocitate pre- i postnatal,
cretere nefireasc !n perioada primei copilrii, caliti fi"ice i intelectuale de e)cepie, curaj,
brbie, isteime, invulnerabilitate i notorietate.
- aptea i ultima funcie a personajului de basm dup clasificarea lui V.I.Propp este cea a
impostorului. 4n basmele noastre acesta poate fi# spnul, omul cu pr rou, fratele, *fraii mai
mari+, arapul *,arapul+ .a. -cetia se &!mpunea"& *!i !nsuesc+ cu meritele eroului !n
intenia de a profita de recompensa oferit de !mprat. 8egula absolut general este
deconspirarea lor de ctre Ft-Frumos i pedepsirea e)emplar a faptelor reprobabile pe care le-
au comis.
<a)onomia personajelor !n sine i scenariile acestora, propuse de V.I.Propp, structurea"
concepiile toposului folcloric despre Frumos i (ine, despre $reptate i -devr, unitatea de
substan a lumii minerale, vegetale, umane i supraumane. =app;-end-ul tuturor basmelor
semnific optimismul tonic al omului simplu, credina sa nestrmutat !n victoria forelor
benefice.
n lucrarea devenit clasic Morfologia basmului (!2"# tradus $n limba rom%n de &adu
'iculescu( )ucure*ti( +nivers( !70,( -ladimir .ro// centrea0 anali0a asu/ra func1iei
$n1eleas ca ac1iune a /ersona2ului *i definit din /unctul de vedere al semnifica1iei sale
/entru desf*urarea basmului considerat ca $ntreg (3ceea ce fac /ersona2ele este im/ortant#
cine face un anumit lucru este o chestiune secundar4,5
6u/un$nd anali0ei 00 de basme din culegerea lui 7fanasiev( .ro// stabile*te 8 de func1ii
susce/tibile s dea seama de ac1iunea tuturor basmelor5 7ceste func1ii se concatenea0 $ntr-
o sintagmatic ideal( du/ cum urmea09/rologul(absen1a( interdic1ia( $nclcarea ei(
divulgarea( vicle*ugul( com/licitatea involuntar(/re2udiciul(mi2locirea( contraac1iunea
inci/ient( /lecarea( ac1iunea donatorului( reac1ia eroului( transmiterea obiectului magic(
de/lasarea( lu/ta( marcarea( victoria( remedierea /re2udiciului( $ntoarcerea eroului(
urmrirea( salvarea( sosirea incognito( im/ostura( $ncercarea grea( $nde/linirea(
recunoa*terea( demascarea( transfigurarea( /ede/sirea( cstoria5
Moment de rscruce at$t /entru folcloristic( c$t *i /entru naratologie( modelul lui .ro// a
$nsemnat triumful structurii asu/ra tematicii( basmul fiind $n o/inia lui .ro// o 3nara1iune
construit /e o corect succesiune a func1iilor4( o matrice ac1ional $n care ceea ce contea0
este stereoti/ia /redicatelor *i variabilitatea agen1ilor( e:ecutan1i ai acestor /redicate5
&elu$nd distinc1ia lui 7ristotel din .oetica dintre /ersona2e *i ac1iuni( .ro// inversea0 rela1ia
ierarhic a acestor dou instan1e constitutive ale /ovestirii# dac $n discursul literaturii culte
/ersona2ele sunt esen1iale( conform /ostulatului esen1ialist-umanist al acestui ti/ de discurs(
la .ro// ac1iunile devin fundamentale9 3func1iile sunt foarte /u1ine la numr( iar /ersona2ele
foarte multe5 ;eea ce e:/lic de ce basmul /oate fi /e de o /arte uimitor de divers /itoresc
*i colorat( iar /e de alt /arte( tot at$t de uimitor /rin stereoti/ia( /rin re/etabilitatea sa 555
<unc1iile /ersona2elor constituie elementele fi:e( stabile ale basmului( inde/endent de cine *i
$n ce mod le $nde/line*te54 (-5 .ro//( !709 2=-26,5
Modelul /ro//ian a $nsemnat indiscutabil un salt din /ers/ectiva generali0rii *i clasificrii
basmelor (nu este li/sit de interes fa/tul c reactuali0area modelului /ro//ian coincide cu
asaltul gramaticilor generative( ambele eviden1iind o matrice generativ fundamental5
>otu*i no1iunea de func1ie nu este unicul com/onent al basmului5
n <ran1a( anali0a structurilor narative a o/tat (ca urmare a ado/trii modelului /ro//ian,
/entru stabilirea unui model generativ( ale crui transformri /roduc su/rafa1a discursiv(
3te:tura45 +nit1ile narative /rofunde ale acestui model 3de com/eten14 se refer la ac1iuni
ti/ice /recum9 3.lecare4( 3.edea/s4( 3&ecom/ens4 etc5 ? $nln1uire a acestor unit1i
func1ionale (atomi narativi, generea0 secven1e elementare( $n care /ot fi introduse alte
secven1e elementare (du/ sistemul //u*ilor ruse*ti - cf5 basmele 6ehere0adei,5 @e fa/t(
$n orice /roces narativ trei func1ii sunt absolut obligatorii9 intoducerea( reali0area *i
conclu0ia 5
.ornind /e de o /arte de la un asemenea model foarte general( iar /e de alt /arte de la
/ro/riet1ile stabile *i numrul finit al elementelor combinabile $n basme( re0ult trei
domenii de cercetare /ro/rii anali0ei /ovestirii (3analAse des rBcits4,9
i, anali0a tehnicilor /ovestirii (cf5 &5 )arthes,#
ii, anali0a legilor sau regularit1ilor care guvernea0 universul narativ (;5 )remond,( a logicii
ac1iunii (>5 >odorov, *i a rela1iilor /osibile $ntre /ersona2e (C5 6ouriau( 75D5 Ereimas,#
iii, anali0a rela1iilor dintre unit1ile narative *i manifestarea lor discursiv (ra/ortul
3histoireFrBcitFdiscours4,5
6/re deosebire de .ro// care socote*te func1ia dre/t invariant( )remond rstoarn
/ers/ectiva( consider$nd constela1ia /ersona2elor dre/t motorul te:tului# secven1a se /oate
reorgani0a ilustr$nd evolu1ia /sihologic sau moral a /ersona2ului( care este mai mult dec$t
un sim/lu instrument $n slu2ba ac1iunii5 Croul este 3sco/ul *i mi2locul /ovestirii45
@e aceea $n Gogica /ovestirii (GogiHue du rBcit, el stabile*te un inventar de roluri( ba0at /e
o/o0i1ia agentF/acient *i ameliorareFdegradare (ultima o/o0i1ie fiind de fa/t /rinci/alul
resort al /ovestirii,5
Modelarea narativit1ii la ;5 )remond ca/t o dimensiune e:/licativ *i a:iologic5 .e de o
/arte sunt nuan1ate /rocesele de modificare (ameliorarea *i degradarea,( de conservare
(/rote2areFvsFfrustrare, *i de influen1are (informarea *i tinuirea( obliga1ia *i interdic1ia(
sfatul *i sfatul inhibitor,( iar /e de alt /arte 3morala /ovestirii constituie o $nv1are
strategic - $n afara unei situa1ii reale -( contribuind la $mbog1irea re/ertoriului de reac1ie a
rece/torului - *i acesta este unul din modurile s/ecifice de ac1iune a culturii (555,5 @ar
/ovestitorul trebuie la un moment dat s se estom/e0e $n favoarea unor valori ale societ1ii(
care se infu0ea0 $n o/er (func1ia ideologic,# nara1iunile unui /o/or nu formea0 o cultur
dec$t $n msura $n care sunt /ermeabile la discursul des/re univers al con*tiin1ei sociale4 (I5
.Jn0aru - /refa1 la Gogica /ovestirii /5 =,5
Cl va com/une un re/ertoriu de roluri ba0at /e dihotomia esen1ial agentF/acient( /acient
asu/ra cruia se e:ercit o influen1( o /rotec1ie( o degradare sau ameliorare5 3'o1iunea de
rol a/are considerabil $mbog1it /rin introducerea acestuia $n c$m/ul valori0rii /rin
intermediul transformrilor a/oi /rin cel al retribuirilor $n care /acientul a/are ca beneficiar
de recom/ens sau victim( du/ cum agentul ini1iator distribuie recom/ense sau
sanc1iuni555 7stfel va fi atestat $n /lan narativ( /rin rolurile 1in$nd de sfera valori0rii *i a
recom/ensrii( cone:iunea str$ns dintre teoria ac1iunii *i teoria etic4 (.5 &icoeur( !!09
72-78,5
Modelul actan1ial al /ovestirii( configurat de 75D5 Ereimas /reia i/ote0ele lui ;laude GBvi-
6trauss9 3ordinea de succesiune cronologic se resoarbe $ntr-o structur matricial
atem/oral4 (!609 2!, *i /ro/une 3inter/retarea /aradigmatic *i acronic a rela1iilor
dintre func1ii (555,( ceea ce /ermite sesi0area structurii elementare a semnifica1iei (!669
20K,5
C:amin$nd structura elementar a semnifica1iei narative( Ereimas consider ca invarian1i
actan1ii( /redicatele *i circumstan1ele5
Modelul actan1ial ofer o nou vi0iune asu/ra /ersona2ului( care de/arte de a fi asimilat unei
fiin1e /sihologice sau metafi0ice a/ar1ine sistemului global al ac1iunii /rin forma actant (a
structurii narative /rofunde, *i actor (a structurii su/erficiale discursive,5
7ctan1ii sunt clase de actori ce nu /ot fi stabili1i dec$t /ornind de la un cor/us de te:te9 3o
articulare de actori constituie un basm /articular( o structur de actan1i un gen5 7ctan1ii
/osed deci un statut metalingvistic $n ra/ort cu actorii( ei /resu/un de altfel anali0a
func1ional sau constituirea sferelor de ac1iune4 (75D5 Ereimas( !669 7=,5
+neori e vorba de /roiec1ii ale voin1ei de ac1iune *i re0isten1a imaginar a subiectului (75D5
Ereimas( !669 !0,5
6chema actan1ial sinteti0ea09
L o rela1ie de dorin1 (cutare,
6ubiect -?biect de valoare
L o rela1ie de comunicare
@estinator - (6ubiect - ?biect, - @estinatar
L o rela1ie de lu/t (/utere,
7d2uvant- (6ubiect-?biect,- ?/o0ant
V. I. PROPP
MORFOLOGIA BASMULUI
Editura Univers, Bucuresti, 197, !!. "#$%#
II. Metoda si materialul
Vom incerca mai intai sa formulam obiectivul ce ne sta in fata.
Dupa cum s-a mai amintit in prefata, lucrarea noastra este inchinata basmelor fantastice. Existenta basmelor
fantastice ca o clasa distincta este admisa ca ipoteza necesara de lucru. Atribuim deocamdata termenul de
fantastice basmelor incluse de Aarne intre nr. !""-. E vorba de o definitie artificiala, asupra careia vom avea insa
posibilitatea sa revenim mai tarziu, pentru a o preciza in temeiul concluziilor la care vom fi a#uns intre timp. Vom
intreprinde o comparatie a acestor basme in planul subiectului. $entru a o face, vom determina elementele
constitutive ale basmelor fantastice recur%and la anumite procedee speciale &vezi mai #os', iar apoi vom compara
basmele dupa partile lor componente. Va rezulta o morfolo%ie, adica o descriere a basmului dupa partile
componente, dupa raportul dintre ele si dupa raportul cu intre%ul.
$rin ce metode poate fi realizata o descriere precisa a basmului(
)a comparam urmatoarele cazuri*
+. Imparatul ii da voinicului un vultur. Vulturul il duce pe voinic intr-alta imparatie.
,. Mosul ii da lui )ucen-o un cal. .alul il duce pe )ucen-o intr-alta imparatie.
!. Vra#itorul ii da lui Ivan o barcuta. /arcuta il duce pe Ivan intr-alta imparatie.
0. 1ata de imparat ii da lui Ivan un inel. Voinicii din inel il duc pe Ivan in alta imparatie etc.
In cazurile amintite, intalnim marimi constante si marimi variabile. )e schimba numele persona#elor &si totodata
atributele', nu se schimba insa actiunile sau functiile lor. De unde si concluzia ca basmul atribuie adeseori actiuni
asemanatoare unor persona#e diferite. Aceasta ne da posibilitatea de a studia basmul dupa functiile persona#elor.
Va trebui sa determinam in ce masura aceste functii reprezinta cu adevarat marimi constante si repetabile ale
basmului. 2oate celelalte probleme vor fi abordate in raport cu raspunsul dat la urmatoarea intrebare primordiala*
cate functii pot fi delimitate in basm(
.ercetarea ne va demonstra ca repetabilitatea functiilor este uimitoare. Asa, de pilda, si /aba-Ia%a, si Moroz-o
&3erila', si ursul, si duhul padurii, si cap-de-iapa o pun la incercare si o rasplatesc pe fiica vitre%a. .ontinuand
cercetarea, putem stabili ca, oricat de diferite ar fi ele, persona#ele basmului fac adeseori unul si acelasi lucru.
Modalitatea de indeplinire a functiei se poate schimba* ea constituie o marime variabila. 3erila actioneaza altfel decat
/aba-Ia%a. Dar functia ca atare este o marime constanta. .e anume fac persona#ele basmului constituie o problema
de prima insemnatate pentru studierea basmului4 cine si cum anume face sunt probleme suplimentare de studiu.
1unctiile persona#elor reprezinta acele parti componente care pot inlocui motivele lui Veselovs-i sau elementele lui
/5dier. 2rebuie sa adau%am ca repetabilitatea functiilor, cuplata cu diversitatea persona#elor ce le indeplinesc, a fost
de multa vreme remarcata de istoricii reli%iei in mituri si credinte, scapand insa istoricilor basmului &6undt, 7e%elein'.
2ot asa cum calitatile si functiile unor zei au fost trecute asupra altora, ba, in cele din urma, chiar asupra sfintilor
crestini, functiile unor persona#e de basm trec asupra altor persona#e. 1acand o incursiune inainte, putem spune ca
functiile sunt foarte putine la numar, iar persona#ele 8 foarte multe. .eea ce explica de ce basmul poate fi, pe de o
parte, uimitor de divers, pitoresc si colorat, iar pe de alta parte, tot atat de uimitor prin stereotipia, prin repetabilitatea
sa. 1unctiile persona#elor reprezinta, asadar, elementele fundamentale ale basmului, din care pricina trebuie sa le
delimitam de la bun inceput.
$entru a le delimita, trebuie sa le definim. Iar definirea lor trebuie facuta din doua puncte de vedere. In primul rand,
definirea nu trebuie in nici un caz sa tina seama de persona#ul care indeplineste functia respectiva. Ea va consta cel
mai adesea dintr-un substantiv exprimand o actiune &interdictia, iscodirea, fu%a etc'. In al doilea rand, actiunea nu
poate fi definita fara sa se tina seama de rostul ei in desfasurarea povestirii. )emnificatia functiei respective in
desfasurarea actiunii trebuie neaparat luata in considerare.
)pre pilda, atunci cand Ivan se casatoreste cu fata de imparat, aceasta casatorie reprezinta cu totul altceva decat
casatoria unui tata cu o vaduva, mama a doua fete. Alt exemplu* daca intr-un prim caz, un persona# primeste de la
tatal sau o suta de ruble si isi cumpara cu ele o pisica inzestrata cu darul profetiei, iar in alt caz un persona# este
rasplatit baneste pentru fapta eroica savarsita, basmul terminandu-se tocmai cu aceasta rasplata, avem de-a face cu
elemente diferite din punct de vedere morfolo%ic, in ciuda similitudinii de actiune &primirea unor bani'. 1apte identice
pot avea, asadar, semnificatii deosebite, si viceversa. Intele%em dar prin functie o fapta savarsita de un persona# si
bine definita din punctul de vedere al semnificatiei ei pentru desfasurarea actiunii.
9bservatiile de mai sus pot fi formulate pe scurt in felul urmator*
I. 1unctiile persona#elor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine si in ce mod le
indeplineste. Ele sunt partile componente fundamentale basmului.
II. 7umarul functiilor din basmele fantastice este limitat.
9 data delimitate functiile, se pune intrebarea* in ce %rupare si in ce succesiune anume ne este dat sa le intalnim(
Mai intai despre succesiune. Dupa unii, aceasta ar fi intamplatoare. Veselovs-i spune* Ale%erea si distributia
incercarilor si intalnirilor &exemple de motive' presupun o anumita libertate. )-lovs-i a exprimat si mai cate%oric
aceeasi idee* Este absolut de neinteles de ce, in procesul de imprumut, trebuie sa se pastreze o succesiune
intamplatoare &sublinierea lui )-lovs-i' a motivelor. In depozitiile martorilor, cel mai mult este deformata tocmai
succesiunea elementelor. :eferirea aceasta la depozitiile martorilor nu este fericita. Daca martorii denatureaza
succesiunea evenimentelor, relatarea lor devine lipsita de sens4 dar succesiunea evenimentelor isi are propriile ei
le%i, dupa cum le%i specifice au si naratiunea artistica, si formatiunile or%anice. 1urtul nu poate avea loc inainte de
spar%erea usii. .at priveste basmul, el isi are le%ile lui specifice, cu totul aparte. )uccesiunea elementelor este strict
identica, dupa cum vom vedea mai #os. ;ibertatea in succesiune este circumscrisa intr-un cadru foarte in%ust, care
poate fi precizat cu extrema exactitate. A#un%em astfel la cea de a treia teza fundamentala a lucrarii noastre, teza pe
care urmeaza sa o demonstram si sa o dezvoltam ulterior.
III. )uccesiunea functiilor este intotdeauna aceeasi.
:evenind la %rupare, se cade sa spunem in primul rand ca foarte multe basme nu redau toate functiile. .eea ce nu
schimba catusi de putin le%ea succesiunii. Absenta unor functii nu modifica distributia celorlalte. Vom mai insista
asupra acestui fenomen4 sa ne ocupam deocamdata de %rupari in sensul propriu al cuvantului. 9 data ce vorbim de
aceasta problema, urmatoarea supozitie este implicita* daca functiile au fost delimitate, vom putea urmari care
anume basme reveleaza functii identice. Asemenea basme cu functii identice pot fi considerate monotipice. $e acest
temei poate fi creat ulterior un index de tipuri, construit nu pe indicii fabulative, intrucatva nedefinite si neclare, ci pe
precise indicii structurale. Acest lucru se va dovedi intr-adevar posibil. Daca vom compara insa mai departe intre ele
diferitele tipuri structurale, va rezulta un fenomen cu totul neasteptat* functiile nu pot fi distribuite dupa linii axiale care
sa se excluda reciproc. Vom putea urmari acest fenomen, in intrea%a lui concretete, in capitolul urmator si in cel final.
Deocamdata insa, il putem formula in chipul urmator* daca vom nota cu A functia intalnita pretutindeni pe primul loc si
cu / functia care ii urmeaza intotdeauna imediat &in cazul cand ea apare in basmul respectiv', atunci toate functiile
din basm se vor distribui intr-o unica naratiune, fara ca vreuna sa iasa in afara seriei, sa excluda sau sa contrazica
vreo alta. 9 asemenea concluzie nu era nicidecum de asteptat. Era desi%ur de asteptat ca acolo unde exista functia
A sa nu poata exista anumite functii proprii altor naratiuni. Era de asteptat sa rezulte mai multe linii axiale, dar nu
rezulta decat una sin%ura pentru toate basmele fantastice. Acestea sunt monotipice, iar %ruparile de care s-a vorbit
mai sus sunt subtipuri. ;a prima vedere, aceasta concluzie pare absurda, fara sens, dar ea poate fi verificata cu
maximum de precizie. .aracterul monotipic al basmului fantastic constituie un aspect extrem de complex, asupra
caruia va trebui sa mai zabovim. Acest fenomen va ridica o serie intrea%a de probleme.
7e aflam asadar, in fata celei de-a patra teze fundamentale a lucrarii noastre*
IV. 2oate basmele fantastice au o structura monotipica.
Vom proceda la demonstrarea, dezvoltarea si tratarea amanuntita a acestor teze. Este insa necesar sa tinem minte
ca studierea basmului trebuie sa se faca &si tocmai asa se si intampla in lucrarea de fata' strict deductiv, adica de la
material la concluzie. Expunerea insa poate urma o ordine inversa, intrucat desfasurarea ei este mai usor de urmarit
daca bazele %enerale sunt dintru inceput cunoscute de cititor.
Dar, inainte de a trece la dezvoltare, trebuie sa stabilim pe baza carui material poate fi ea realizata. ;a prima vedere,
s-ar parea ca este necesara utilizarea intre%ului material existent. In realitate insa, acest lucru nu este necesar. .um
studiem basmele dupa functiile persona#elor, acumularea de material poate fi oprita in clipa cand se constata ca nici
un fel de functii noi nu mai rezulta din simpla sporire a numarului basmelor analizate. )e intele%e de la sine ca
cercetatorul are datoria de a analiza un vast material de control. Dar nu este nevoie ca intre% acest material sa fie
introdus in lucrare. Am socotit ca o suta de basme reprezinta un material mai mult decat suficient. A#un%and la
concluzia ca nici un fel de functii noi nu mai pot fi %asite, morfolo%ul poate pune punct, cercetarea ulterioara
desfasurandu-se pe alte directii &alcatuirea de indexuri, o sistematizare deplina, studiul istoric'. 1aptul ca materialul
poate fi limitat cantitativ nu inseamna deloc ca el poate fi selectat in mod arbitrar. )electarea materialului trebuie sa
fie dictata din afara. In ce ne priveste, am ales cule%erea lui Afanesiev4 incepem studiul basmelor de la numarul <",
care este dupa planul lui Afanasiev primul basm fantastic al cule%erii, si terminam cu numarul . 9 asemenea limitare
a materialului va suscita, fara doar si poate, numeroase obiectii. 2eoretic ea este #ustificata. $entru o #ustificare mai
cuprinzatoare, ar fi trebuit sa punem problema %radului de repetabilitate a fenomenelor din basm. Daca acest %rad de
repetabilitate este ridicat, se poate folosi un material limitat. Daca repetabilitatea e redusa, acest lucru nu e cu
putinta. Dupa cum vom vedea mai #os, repetabilitatea partilor componente fundamentale depaseste orice asteptare.
$rin urmare, din punct de vedere teoretic, ne putem rezuma la un material redus. In practica, aceasta limitare este
#ustificata de faptul ca prelucrarea unui mare volum de material ar aduce dupa sine o sporire extrema a dimensiunilor
lucrarii. 7u cantitatea materialului este importanta, ci calitatea prelucrarii lui. 9 suta de basme 8 iata materialul nostru
de lucru. :estul constituie materialul de control, foarte interesant pentru cercetator, dar neprezentand un interes de
cuprindere mai lar%a.
III. Functii&e !ers'na(e&'r
Vom enumera in acest capitol functiile persona#elor in ordinea pe care ne-o impune basmul insusi.
$entru fiecare functie vom da* +' o succinta expunere a esentei ei4 ,' o definitie prescurtata intr-un sin%ur cuvant4 !'
semnul ei conventional. &Introducerea semnelor ne va in%adui sa facem ulterior o comparare schematica a structurii
basmelor.' =rmeaza exemplele, care, in ma#oritatea cazurilor, nu epuizeaza nici pe departe materialul nostru. Ele
sunt mentionate doar ca modele si sunt dispuse in %rupuri determinate. :aportul dintre %rupuri si definitie este cel
dintre specie si %en. $rincipalul nostru obiectiv este delimitarea %enurilor. Examinarea speciilor nu poate constitui
obiectul unei morfolo%ii %enerale. )peciile se pot subimparti mai departe in varietati, aceasta subimpartire stand la
temelia sistematicii. Distributia data mai #os nu urmareste asemenea obiective. Exemplele aduse nu au decat
menirea de a ilustra si demonstra existenta functiei ca o unitate de ordinul %enului. Dupa cum am mai amintit, toate
functiile se inmanuncheaza intr-o sin%ura naratiune de perfecta consecutie. )eria de functii mentionate mai #os
reprezinta fundamentul morfolo%ic al basmelor fantastice in %enere.
De re%ula, basmul incepe cu o situatie initiala oarecare. )unt enumerati membrii familiei sau, alteori, viitorul erou &sa
zicem 8 un soldat' este pur si simplu introdus in scena fie prin mentionarea directa a numelui sau, fie prin descrierea
conditiei sale. Desi aceasta situatie nu constituie o functie, ea este totusi un important element morfolo%ic. 2ipurile de
inceput de basm vor putea fi examinate de abia spre sfarsitul lucrarii. Vom defini acest element drept situatia initiala,
notata cu semnul conventional i.
Dupa situatia initiala urmeaza functiile*
I. =nul din membrii familiei pleaca de acasa &definitie* absenta, semn conventional> a'.
. $oate pleca de acasa un membru al %eneratiei varstnice. $arintii pleaca la lucru. )i a trebuit imparatul sa plece la
drum lun%, lasandu-si nevasta pe maini straine. $leaca el &ne%ustorul' ca si in alte dati in tari straine. .am acestea
ar fi formele de absenta* la lucru, la padure, cu treburi ne%ustoresti, la razboi, cu treburi. 8 ). conv. > a+
. Moartea parintilor constituie o forma intarita de absenta &s. conv. > a,'
. =neori membrii %eneratiei tinere sunt cei care pleaca de acasa. Mer% sau calatoresc in ospetie, sa prinda peste, sa
petreaca, sa culea%a fructe in padure. 8 ). conv. > a!.
II. 9 interdictie este specificata eroului &def. > interdictia4 s. conv. > b'.
+.In camara asta nu cumva sa te uiti. $azeste-ti fratiorul, din curte sa nu iesi. Daca vine /aba-Ia%a, sa nu sufli o
vorba, sa taci malc. )i a dadacit-o in fel si chip imparatul, i-a poruncit sa nu iasa din turnul cel inalt s.a.m.d.
$orunca de a nu pleca, de a ramane locului este uneori intarita sau inlocuita prin inchiderea copiilor in turn.
Dimpotriva, alteori intalnim o forma diminuata de interdictie, exprimata printr-un sfat sau o ru%aminte* mama se roa%a
de fiul ei sa nu plece la prins peste 8 esti inca mic s.a.m.d. De re%ula, basmul mentioneaza mai intai plecarea si
abia apoi interdictia, desi in fapt succesiunea evenimentelor este, fireste, inversa. Interdictii pot apare si fara le%atura
cu vreo plecare* nu rupe merele, nu ridica de #os pana de aur, nu deschide lada, nu-ti saruta surioara. 8 ). conv. >
b+.
. $orunca sau propunerea reprezinta o forma rasturnata a interdictiei* adu de-ale %urii la camp, ia-l cu tine la padure
pe fratior. 8 ). conv. > b,
$entru ca lucrurile sa apara cu mai multa claritate se impune o di%resiune. /asmul prezinta ulterior o nenorocire care
intervine brusc &desi intr-un fel pre%atita dinainte'. In le%atura cu aceasta, situatia initiala comporta descrierea unui
trai fericit si a unei bunastari materiale aparte, uneori chiar iesite din comun. Imparatul are, de pilda, o %radina
minunata cu mere de aur4 mosul si baba il iubesc cu dra%oste nespusa pe Ivaseci-a al lor etc. /unastarea a%rara
constituie o forma aparte* taranul si fii lui au o faneata frumoasa. Intalnim adeseori descrierea semanaturilor, care au
rasarit foarte frumos. Aceasta bunastare constituie, se intele%e, un fundal contrastant pentru nenorocirea care se
apropie. Invizibil, spectrul ei pluteste de la bun inceput deasupra familiei fericite. De unde si interdictiile* nu iesi pe
ulita satului etc. $lecarea de acasa a varstnicilor pre%ateste nenorocirea, prile#uieste momentul potrivit pentru
declansarea ei. Dupa plecarea 8 sau moartea 8 parintilor, copiii raman de capul lor. $orunca #oaca in unele cazuri
rolul interdictiei. Atunci cand copiii sunt indemnati sa mear%a la camp sau la padure, indeplinirea poruncii are
intocmai aceleasi consecinte ca si incalcarea interdictiei de a mer%e la padure sau de a pleca la camp.
III. Interdictia este incalcata &def. > incalcarea4 s. conv. > c'.
1ormele incalcarii corespund formelor interdictiei. 1unctiile II si III alcatuiesc laolalta un element bipartit. A doua
#umatate a perechii poate apare uneori fara prima. 1etele de imparat mer% in %radina &a!', ele intarzie la intoarcere.
Interdictia de a intarzia este omisa. 9 porunca indeplinita corespunde, dupa cum am putut-o constata, unei interdictii
incalcate.
=n nou persona# isi face acum aparitia in basm, un persona# pe care il putem numi raufacatorul. :olul lui este de a
tulbura linistea familiei fericite, de a aduce cu sine o nenorocire, de a dauna, de a aduce o pa%uba. :aufacatorul
poate fi zmeul, dracul, talharii, vra#itoarea, mama vitre%a etc. &Am descris intr-un capitol aparte cum anume sunt
introduse noi persona#e in desfasurarea actiunii.' Asadar, raufacatorul apare pe firul actiunii. El vine, se apropie pe
furis, soseste in zbor etc. si incepe de indata sa actioneze.
IV. :aufacatorul incearca sa iscodeasca cum stau lucrurile &def.> iscodirea4 s. conv. > d'.
. Iscodirea are drept scop aflarea locului in care sunt ascunsi copiii, lucrurile de pret etc. =rsul* .ine-mi spune si mie
unde s-au ascuns copiii imparatului( 2e#%hetarul* De unde luati nestematele astea(. $opa* .um de-ai prins putere
atat de repede( 1ata imparatului* Ia spune, Ivane, fiu de ne%utator, unde ti-e ascunsa intelepciunea(. Din ce-o fi
traind cateaua( 8 %andeste /aba-Ia%a. )i trimite pe =n-ochi, pe Doi-ochi, pe 2rei-ochi sa iscodeasca. 8 ). conv. >
d+
. Intero%area raufacatorului de catre victima constituie o forma rasturnata de iscodire. =nde ti-e moartea, ?oscei(.
.a iute cal mai ai@ )a fie vreun loc pe lume unde sa ma fac si eu cu un cal de sa-l intreaca pe asta( 8 ). conv. > d,.
. In unele cazuri intalnim o iscodire realizata prin terte persoane. ). conv. > d!.
V. :aufacatorul obtine informatii asupra victimei sale &def. > divul%area4 s. conv. > e'.
. :aufacatorul primeste un raspuns direct la intrebarea sa. Dalta raspunde ursului* Du-ma in curte si arunca-ma4
unde m-oi infi%e acolo sa sapi@ ;a intrebarea te#%etarului despre pietrele pretioase ne%ustoreasa raspunde* $ai le
oua o %ainusa, etc. Avem iarasi de-a face cu functii bipartite, adeseori redate sub forma de dialo%. In aceeasi
cate%orie intra si dialo%ul dintre mama vitre%a si o%lin#oara. Desi mama vitre%a nu o iscodeste direct despre fiica
vitre%a, o%lin#oara ii raspunde* 7u-i vorba, esti frumoasa, dar ai o fiica vitre%a care traieste la niste bo%atari intr-o
padure deasa* ea e si mai frumoasa. .a si in alte cazuri asemanatoare, cea de-a doua #umatate a perechii de functii
poate exista fara prima. In asemenea cazuri, divul%area ia forma unei fapte necu%etate. Mama isi stri%a cu %las tare
fiul sa vina acasa, vra#itoarea afland astfel de prezenta lui. Mosul a capatat o pun%a nazdravana. El isi ospateaza
cumatra din pun%a, in%aduindu-i astfel sa afle taina talismanului sau. 8 ). conv. > e+.
,8. Iscodirea raufacatorului sau cea indirecta atra%e dupa sine raspunsul corespunzator. ?oscei divul%a taina mortii
sale, taina calului iute de picior etc. 8 ). conv. > e,, e!.
VI. :aufacatorul incearca sa-si insele victima pentru a pune stapanire pe ea sau pe averea ei &def. > viclesu%4 s.
conv. > f'.
:aufacatorul ia mai intai de toate infatisarea unei alte persoane sau fapturi. Ameul se preface intr-o capra de aur, sau
intr-un flacau chipes. Vra#itoarea se comporta ca o batranica buna la suflet. Ea imita %lasul mamei. $opa se imbraca
in piele de tap. Boata se preface a fi cersetoare.
Apoi urmeaza functia ca atare.
+. :aufacatorul incearca sa-si convin%a victima* vra#itoarea ofera un inel4 cumatra propune mosului sa faca o baie de
aburi4 vra#itoarea su%ereaza victimei sa se dezbrace, sa se scalde in iaz4 cersetoarea cere de pomana. 8 ). conv. >
f+.
. :aufacatorul actioneaza folosind direct unealta nazdravana. Mastera da fiului vitre% iarba somnului. Ea infi%e un ac
in camasa lui. 8 ). conv. > f, .
. :aufacatorul foloseste alte mi#loace de inselaciune sau violenta. )urorile cele rele impaneaza cu cutite si ace
fereastra prin care 1inist trebuie sa vina in zbor. Ameul asaza in alt chip aschiile care arata fetei cum sa a#un%a la
fratii ei. 8 ). conv. > f! .
VII. Victima se lasa inselata a#utandu-si astfel fara sa vrea dusmanul &def. > complicitatea4 s. conv. > % '.
. Eroul accepta, se lasa convins de raufacator* ia inelul, face o baie de aburi, se duce la scaldat etc. Merita sa
relevam faptul ca interdictiile sunt intotdeauna incalcate, iar propunerile inselatoare, dimpotriva, sunt intotdeauna
acceptate si indeplinite. 8 ). conv. > %+.
,-. Eroul reactioneaza automat indata ce sunt folosite unelte nazdravane sau de alta natura* adoarme, se raneste
etc. )e constata ca aceasta functie poate exista si separat. 1ara sa fie adormit de altcineva, eroul cade dintr-o data in
somn, fireste spre a netezi drumul raufacatorului. 8 ). conv. > %, si %!.
Invoiala necinstita constituie o forma aparte a propunerii continand o inselatorie si a consimtamantului corespunzator
&)a dai ce nu stii ca ai in casa'. .onsimtamantul este silit in asemenea cazuri, raufacatorul speculand orice situatie
neprielnica in care s-ar putea afla victima sa &cireada s-a razletit4 saracie lucie etc.'. :aufacatorul creeaza uneori intr-
adins o asemenea situatie &=rsul il apuca de barba pe imparat'. Acest element poate fi definit drept o nenorocire
preliminara. 8 ). conv. > x, care o diferentiaza de celelalte forme ale inselaciunii.
VIII. :aufacatorul face un rau sau aduce o pa%uba unuia din membrii familiei &def. > pre#udicierea4 s. conv. > A'.
Aceasta functie este extrem de importanta deoarece ea reprezinta factorul motor propriu-zis al basmului. Absenta,
incalcarea interdictiei, divul%area, reusita inselaciunii pre%atesc aceasta functie, o fac posibila sau ii usureaza pur si
simplu concretizarea. Din care pricina, primele sapte functii pot fi considerate ca o parte pre%atitoare a basmului, in
timp ce pre#udicierea lanseza intri%a propriu-zisa, este punctul ei de innodare. 1ormele pre#udicierii sunt extrem de
variate.
. :aufacatorul rapeste pe cineva &A+'. Ameul o rapeste pe fata de imparat sau pe fiica de taran. Vra#itoarea il rapeste
pe baiat. 1ratii cei mari o rapesc pe mireasa lui praslea.
. :aufacatorul fura sau ia cu de-a sila unealta nazdravana &A,'. $asarila-lat-lun%ila fura ladita nazdravana. 1ata de
imparat fura camasa nazdravana. )tatu-$alma-/arba-.ot fura calul nazdravan.
,a. ;uarea prin violenta a a#utorului nazdravan constituie o subclasa aparte a acestei forme. Mama vitre%a
porunceste sa fie taiata vaca nazdravana. 2e#%hetarul porunceste sa se taie %ainusa ori rata nazdravana 8 ). conv. >
AII.
. :aufacatorul fura sau distru%e recolta &A!'. Iapa mananca fanul. =rsul fura ovazul. .ocorul fura mazarea.
. :aufacatorul fura lumina zilei &A0'. Acest caz este intalnit doar o sin%ura data.
. :aufacatorul savarseste un rapt in alta forma decat cele precedente &A<'. 9biectul raptului este extrem de diferit de
la caz la caz si nu este necesar sa inre%istram toate faptele cunoscute, intrucat ele nu influenteaza desfasurarea
actiunii dupa cum vom vedea mai #os. Ar fi fost mai corect din punct de vedere lo%ic sa fi socotit orice tip de rapt drept
unica forma a pre#udicierii, considerand drept subclase 8 si nu clase 8 formele impartite dupa criteriul obiectelor. Este
insa mai comod tehniceste sa delimitam cateva forme mai insemnate, sintetizandu-le pe celelalte. Iata cateva
exemple* $asarea-de-foc fura merele de aur4 7urca-fiara mananca noapte de noapte cate un animal din ocolul
imparatului4 %eneralul fura palosul obisnuit, nu cel nazdravan al re%elui etc.
. :aufacatorul vatama trupeste &AC'. )lu#nica scoate ochii stapanei. 1ata de imparat taie picioarele lui ?atoma. E
demn de remarcat faptul ca, din punct de vedere morfolo%ic, aceste forme constituie totodata si un rapt. Asa, de
pilda, slu#nica ascunde ochii in buzunar si ii duce intr-un loc tainic4 ulterior, ei sunt recuperati prin aceleasi mi#loace ca
si celelalte obiecte furate si apoi pusi la loc. Acelasi lucru se intampla si cu inima scoasa din piept.
. :aufacatorul determina o brusca disparitie &AD'. De obicei, aceasta disparitie se realizeaza prin folosirea unor
procedee vra#itoresti sau prin inselatorie. Mastera il adoarme pe fiul vitre%. Mireasa lui dispare pentru totdeauna.
)urorile pun cutite si ace in fereastra fetei la care 1inist trebuie sa vina in zbor. El se raneste la aripi si dispare pentru
totdeauna. 7evasta fu%e de la barbatul ei pe covorul zburator. &E' Disparitia este provocata de eroul insusi* el arde
co#ocul nevestei sale lovite de vra#i si ea dispare pentru totdeauna. &E'. =n sarut vra#it o face pe mireasa sa uite totul.
Victima este de asta data mireasa care isi pierde lo%odnicul &AD'.
. :aufacatorul cere sa-i fie data victima sau o ademeneste &AF'. Aceasta forma este de re%ula consecinta unei
invoieli bazate pe inselatorie. Imparatul marilor il cere pe fiul de imparat si acesta pleaca de acasa.
. :aufacatorul iz%oneste pe cineva &AG'. Mastera o iz%oneste de acasa pe fiica vitre%a. $opa isi iz%oneste nepotul.
. :aufacatorul porunceste ca cineva sa fie aruncat in mare &A+"'. Imparatul ba%a intr-un butoi pe fiica lui cu barbatul
ei si porunceste ca butoiul sa fie aruncat in mare. $arintii aseaza pe fiul lor, adormit, intr-o barcuta si ii dau drumul in
apa marii.
. :aufacatorul vra#este o faptura sau un lucru &A++'. 2rebuie sa remarcam ca raufacatorul face adeseori doua-trei
rele deodata. Exista forme care se intalnesc rareori de sine statator, ele tinzand sa se asocieze cu altele. Vra#irea
este una din ele. 7evasta isi preface barbatul in caine si il alun%a &putem nota* AG++'. Mastera o preface pe fiica
vitre%a in ras si o %oneste de acasa. .hiar atunci cand mireasa este prefacuta in rata si zboara intr-aiurea, avem de-a
face in fapt cu o iz%onire, desi nementionata in mod explicit.
. :aufacatorul savarseste o substituire &A+,'. In ma#oritatea cazurilor, si aceasta forma face pereche cu o alta.
)lu#nica o preface pe mireasa in ratusca si ii substituie pe propria ei fiica &adica* A+++,4'. )lu#nica o orbeste pe
mireasa imparatului si i se substituie &AC+,'.
. :aufacatorul da porunca sa fie ucis cineva &A+!'. De fapt, aceasta forma este o iz%onire modificata &accentuata'.
Mastera porunceste unei slu%i s-o ucida pe fiica vitre%a in timpul unei plimbari. 1ata de imparat porunceste slu%ilor
sa-l duca pe barbatul ei in padure si acolo sa-l omoare. In asemenea cazuri se cere de re%ula ca uci%asul sa aduca,
drept dovada a omorului, ficatul sau inima victimei.
. :aufacatorul savarseste un omor &A+0'. 9 alta forma, in %enere doar insotitoare pe lan%a celelalte tipuri de actiune
a raufacatorului si avand menirea de a le sublinia. 1ata de imparat fura camasa nazdravana a barbatului ei si il ucide
&A,+0'. 1ratii mai mari il omoara pe praslea si ii rapesc mireasa &A++0'. )ora ia fratelui fructele si il ucide.
. :aufacatorul inchide in temnita, tine cu sila &A+<'. 1ata de imparat il inchide pe Ivan in temnita. Imparatul marilor il
tine inchis pe )emion.
. :aufacatorul ameninta cu o casatorie silita &A+C'. Ameul o cere de sotie pe fata imparatului.
+Ca. Aceeasi situatie intre rude* fratele o cere pe sora-sa de sotie &AHVI4'
. :aufacatorul ameninta cu un act de canibalism &A+D'. Ameul o cere pe fata de imparat ca s-o manance. Ameul a
mancat pe toti oamenii din sat si ultimul taran ramas in viata este amenintat de aceeasi soarta.
+Da. Aceeasi situatie intre rude &AHVII'. )ora vrea sa-si manance fratele.
. :aufacatorul chinuie victima in timpul noptii &A+F'. Ameul ori dracul o chinuie noaptea pe fata de imparat.
Vra#itoarea vine in zbor la fata si ii su%e pieptul.
. :aufacatorul porneste razboi &A+G'. Imparatul vecin porneste razboiul. )imilar* zmeul par#oleste imparatia.
.u aceasta epuizam formele de actiune ale raufacatorului in cadrul materialului ales de noi. 2rebuie sa spunem insa
ca foarte multe basme nu incep cu savarsirea unui rau. Exista si alte inceputuri care %enereaza adesea o dezvoltare
identica cu cea a basmelor ce incep cu A. 9bservand mai atent acest fenomen, putem constata ca aceste basme au
ca punct de plecare o situatie anume, in care eroul resimte lipsa unui lucru oarecare, fapt ce determina o cautare
analoa%a cu cea din basmele incepand cu A. De unde si concluzia ca lipsa poate fi considerata un echivalent
morfolo%ic al rapirii, de pilda. )a analizam urmatoarele cazuri. 1ata de imparat fura talismanul lui Ivan. .a urmare a
furtului, lui Ivan ii lipseste acest talisman. .ercetandu-ne mai departe materialul, constatam ca, renuntand la
momentul pre#udicierii, basmul incepe foarte adeseori direct cu o lipsa* Ivan isi doreste un palos ori un cal nazdravan
etc. Atat raptul cat si lipsa determina momentul urmator al intri%ii* Ivan pleaca in cautarea lucrului ravnit sau pierdut.
Acelasi lucru se poate spune si despre mireasa rapita ori, pur si simplu, despre mireasa Ilipsa s.a.m.d. In primul caz
este mentionat un act atra%and dupa sine o stare de lipsa, ceea ce il face pe erou sa intreprinda o cautare4 in al
doilea, se incepe direct cu starea de lipsa, cu acelasi rezultat. Am mai putea spune ca prima oara lipsa este impusa
din afara, iar a doua oara, perceputa launtric de erou. &E'
Elementul de care ne ocupam acum poate fi formulat in felul urmator*
VIIIa. =nuia din membrii familiei ii lipseste ceva, doreste sa aiba un lucru oarecare &def. > lipsa4 s. conv. > AJ'.
.azurile de acest fel se preteaza %reu la o %rupare. ;e-am putea imparti dupa formele pe care le imbraca perceperea
lipsei, dar ne vom mar%ini sa le clasificam dupa obiectele care lipsesc. Iata care ar fi aceste forme* +' Eroul nu are o
mireasa &ori un prieten, un om in %enere'. Acest tip de lipsa este uneori formulat foarte pre%nant &eroul intentioneaza
sa-si caute o mireasa', alteori nu este nici macar mentionat in mod explicit. Eroul este celibatar si pleaca in lume sa-
si %aseasca o mireasa 8 asa incepe actiunea4 s. conv. > AJ. ,' Este necesara o unealta nazdravana de pilda 8 mere,
apa, cal, platos etc.4 s. conv. > AJ. !' ;ipsesc minunatiile &fara puteri nazdravane'* $asarea-de-foc, rata cu pene de
aur, minunea minunilor etc.4 s. conv. > AJ. 0' 9 forma specifica* lipseste oul nazdravan cu moartea lui ?oscei &cu
iubirea fetei de imparat'4 s. conv. > AJ. <' 1orme rationalizate* lipsesc banii, mi#loacele de subzistenta etc.4 s. conv. >
AJ. :emarcam in treacat ca asemenea situatii initiale din viata de zi cu zi dobandesc uneori o dezvoltare pur
fantastica. C' Diferite alte forme* s. conv. > AJ. 2ot asa cum obiectul raptului nu determina ca atare structura
basmului, nici obiectul care lipseste nu o face. $rin urmare intr-o perspectiva %eneral-morfolo%ica nu este necesar sa
sistematizam toate cazurile* ne putem mar%ini la cele principale, tratandu-le pe celelalte drept o forma %lobala.
A#unsi aici, ne amintim fara sa vrem ca foarte multe basme nu incep cu savarsirea unui rau sau cu elementul pe care
tocmai l-am descris. Asa, de pilda, basmul cu Emelia-prostanacul incepe cu prinderea unei stiuci de catre prostanac,
si nu cu o pre#udiciere. Atunci cand comparam un numar mai mare de basme, rezulta insa ca unele elemente
specifice pentru partea mediana a basmului sunt uneori trecute la inceputul lui, ceea ce putem constata si in cazul de
mai sus. $rinderea si crutarea unui animal constituie un element median tipic, dupa cum vom vedea mai departe.
Elementele A si AJ sunt in %enere obli%atorii pentru orice basm din clasa studiata, punctul de innodare a intri%ii
necunoscand alte forme in afara celor de mai sus.
IH. 7enorocirea sau lipsa sunt comunicate, eroului i se adreseaza o ru%aminte sau o porunca, el este trimis undeva
sau lasat sa plece &def. > mi#locirea, momentul de le%atura4 s. conv. > /'.
Aceasta functie introduce eroul in basm. 9 analiza mai amanuntita ne-ar in%adui s-o descompunem in partile ei
componente, dar acest lucru nu este esential pentru scopul pe care ni l-am propus. Eroii basmului sunt de doua
feluri* +' Daca o fata este rapita, dispare de pe orizontul tatalui ei &si, paralel, de pe cel al ascultatorului' si Ivan
pleaca in cautarea fetei, eroul basmului este Ivan, si nu fata rapita. Eroii de acest fel pot fi numiti cautatorii. ,' Daca o
fata 8 sau un baiat 8 este rapita sau iz%onita de acasa si firul basmului il urmeaza pe cel rapit, cel iz%onit, fara sa se
preocupe de soarta celor ramasi, eroul basmului este fata &baiatul' iz%onita sau rapita. In asemenea basme nu
intalnim cautatori, iar eroul de acest tip poate fi numit eroul-victima. Vom vedea mai #os daca basmele cu eroi
cautatori evolueaza sau nu la fel cu cele din a doua cate%orie. Materialul nostru nu contine exemple in care basmul
sa urmareasca atat pe cautator, cat si pe eroul-victima. Momentul mi#locirii exista in ambele cazuri. Importanta
acestui moment consta in aceea ca el determina plecarea 8 sau trimiterea 8 eroului de acasa.
. )tri%are publica intr-a#utor, dupa care eroul este trimis sa a#ute pe cel in nevoie &/+'. De obicei, imparatul este cel
care pune sa se faca stri%are publica de a#utor si isi insoteste cererea de a#utor cu fa%aduieli.
. Eroul este trimis direct sa savarseasca o anume fapta &/,'. 2rimiterea se face fie sub forma unei porunci, fie sub
cea a unei ru%aminti. In primul caz, ea este uneori insotita de amenintari, in cel de-al doilea 8 de fa%aduieli4 se
intampla ca amenintarile sa alterneze cu promisiunile.
. Eroul este lasat sa plece de acasa &/!'. In asemenea cazuri, initiativa plecarii revine deseori eroului insusi, si nu
celui care il trimite. $arintii isi dau binecuvantarea. Alteori eroul nu isi dezvaluie adevaratul scop. .ere in%aduinta de
a se plimba etc., plecand de fapt la lupta.
. 7enorocirea este comunicata &/0'. Mama povesteste fiului de rapirea fiicei ei, savarsita inca inainte ca el sa se fi
nascut, dar nu il roa%a in nici un fel s-o a#ute. 1iul pleaca in cautarea surorii rapite. De cele mai multe ori insa nu
parintii sunt cei care povestesc nenorocirea, ci o baba, un om intalnit intamplator etc.
.ele patru forme examinate pana acum comporta un erou cautator. =rmatoarele vor fi direct le%ate de eroul-victima.
)tructura basmului cere in mod necesar ca eroul sa plece de acasa. Daca acest lucru nu se realizeaza prin actul
pre#udicierii, basmul foloseste in acelasi scop momentul de le%atura.
. Eroul iz%onit este dus de acasa &/<'. 2atal duce in padure pe fiica iz%onita de mama vitre%a. Aceasta forma este
foarte interesanta din mai multe puncte de vedere. Actiunile tatalui sunt inutile daca este sa le analizam lo%ic. 1iica
poate sa mear%a si sin%ura in padure. Dar basmul cere ca in momentul de le%atura sa fi%ureze parinti care isi trimit
copii de acasa. $utem arata ca forma data este o alcatuire secundara, dar acest lucru nu se inscrie in perspectiva
morfolo%iei %enerale. 2rebuie sa consemnam ca si fata de imparat ceruta de zmeu este dusa de acasa, dar pe malul
marii. )pre deosebire de cazurile precedente insa, este prezenta stri%area de a#utor, lansata simultan cu ducerea
fetei la locul hotarat. .hemarea intr-a#utor, si nu ducerea fetei de imparat pe malul marii, este insa cea care
determina desfasurarea actiunii, din care pricina trimiterea de acasa nu poate constitui un moment de le%atura in
aceste cazuri.
. Eroul condamnat la moarte este lasat in taina sa scape &/C'. /ucatarul o cruta pe fata &baiat', ii da drumul, ucide in
locul ei o fiara oarecare pentru a putea dovedi cu ficatul si inima acesteia ca a ucis fata. Am definit mai sus elementul
/ ca fiind factorul care determina plecarea eroului de acasa. Daca trimiterea sau iz%onirea fac necesar ca eroul sa
plece de acasa, in cazul de mai sus el capata posibilitatea de a o face. $rimul caz este definitoriu pentru eroul
cautator, cel de-al doilea 8 pentru eroul victima.
. )e canta un cantec de #ale &/D'. Aceasta forma este specifica in cazurile de* ucidere &il canta fratele ramas in viata
etc.', vra#ire insotita de iz%onire, substituire. .antecul face astfel cunoscuta nenorocirea si determina contraactiunea.
H. .autatorul accepta sau se hotaraste sa intreprinda contraactiunea &def. > contraactiunea incipienta4 s. conv. > .'
Acest moment este caracterizat prin cuvinte ca* IDa-ne voie, imparate, sa-ti cautam fetele etc. )e intampla ca el sa
nu fie marcat prin cuvinte, dar se intele%e, fireste, ca hotararea eroului precede cautarea propriu-zisa. Acest moment
este specific doar pentru basmele in care eroul este un cautator. Eroii iz%oniti, ucisi, vra#iti, substituiti nu cunosc
nazuinta, vointa de eliberare, drept care elementul acesta lipseste in basmele respective.
HI. Eroul pleaca de acasa &def. > plecarea4 s. conv. > ('.
Aceasta plecare reprezinta un lucru diferit fata de absenta temporara, notata mai inainte cu semnul conventional a.
$lecarea eroului cautator este de asemenea diferita fata de cea a eroului-victima. $lecarea cautatorului are drept
scop tocmai cautarea victimei, in timp ce plecarea eroului-victima constituie inceputul acelui drum fara cautari, de-a
lun%ul caruia eroul va trece prin felurite aventuri. )a facem si o alta precizare* daca este rapita o fata si un erou
cautator pleaca sa o %aseasca, adica avem doua plecari de acasa, firul pe care il urmeaza basmul, pe care se
construieste actiunea, este firul cautatorului. Daca insa basmul comporta o fata iz%onita fara sa apara si un erou
cautator, naratiunea il urmareste pe eroul-victima. )emnul conventional K marcheaza drumul eroului, indiferent de
faptul daca este cautator sau nu. In unele basme nu intalnim deloc o deplasare in spatiu a eroului. Intrea%a actiune
se desfasoara intr-un sin%ur loc. Alteori plecarea este, dimpotriva, accentuata, capata un caracter de fu%a.
Elementele A, /, ., K constituie impreuna punctul de innodare a intri%ii basmului. Ii urmeaza desfasurarea actiunii
propriu-zise.
=n nou persona# isi face aparitia* ii putem spune donatorul sau, mai precis, furnizorul. De obicei el este intalnit
absolut intamplator pe drum, in padure s.a.m.d. &Vezi cap. IV, formele de aparitie a persona#elor'. 1ie ca este
cautator, fie ca este victima, eroul obtine de la el o unealta &de re%ula nazdravana', care ii va permite sa puna capat
nenorocirii. Inainte de a obtine unealta nazdravana, eroului ii este dat sa fie in miezul catorva actiuni foarte diferite,
care concureaza toate la intrarea uneltei nazdravane in posesia lui.
HII. Eroul este pus la incercare, iscodit, atacat etc. pre%atindu-se astfel inarmarea lui cu unealta nazdravana sau cu
a#utorul nazdravan &def. > prima functie a donatorului4 s. conv. > D'
. Donatorul il incearca pe erou &D+'. /a%a-Ia%a o pune pe fata sa faca treaba in casa. /o%atarii padurii ii propun
eroului sa le slu#easca trei ani incheiati. 2rei ani de slu#ba la ne%ustori &rationalizare sub presiunea vietii cotidiene'.
2rei ani la podul plutitor, fara simbrie. Eroul trebuie sa asculte fara sa adoarma viersul de %uzla. Marul, raul, cuptorul,
ofera o hrana extrem de simpla. /aba-Ia%a ii propune eroului sa se culce cu fata ei. Ameul ii propune sa ridice o
piatra %rea. Aceasta cerere e uneori scrisa pe piatra, alteori, %asind o piatra mare, fratii incearca din proprie initiativa
sa o ridice. /aba-Ia%a ii propune eroului sa pazeasca o her%elie de iepe etc.
. Donatorul il saluta si il iscodeste pe erou &D,'. $utem considera aceasta forma drept o forma diminuata a incercarii.
)alutul si iscodirea sunt prezente si in formele mai sus amintite, dar nu au caracterul unei incercari, pe care nu fac
decat sa o preceada. In ultimul caz, insa, incercarea lipseste iar iscodirea dobandeste caracterul unei incercari
indirecte. Daca eroul raspunde %rosolan, el nu obtine nimic, daca raspunde cuviincios, i se da un cal, un palos etc.
. =n muribund sau un mort cere sa i se faca un serviciu &D!'. )i aceasta forma imbraca uneori caracterul unei
incercari. Vaca il roa%a pe erou* 7u-mi manca din carne, aduna-mi oasele laolalta, lea%a-le intr-o basma curata, in
%radina sa le rasadesti, de mine mereu sa-ti amintesti si zi de zi sa le stropesti. 2aurul rosteste cam aceeasi
ru%aminte. Intalnim o alta forma de ru%aminte cu destinatie postuma &E' LcandM tatal aflat pe patul de moarte
propune fiilor sai sa petreaca trei nopti pe mormantul lui.
. .aptivul cere sa fie eliberat &D0'. 9mul-de-arama cere eroului sa-l elibereze din captivitate. Dracul este inchis intr-
un turn si il roa%a pe soldat sa-l elibereze. =rciorul scos din apa cere sa fie spart, cu alte cuvinte, duhul inchis in el
cere sa fie eliberat.
0N. Idem, dar cu caderea prealabila a donatorului in captivitate. Asa, de pilda daca in basmul numarul CD este prins
duhul padurii, aceasta fapta nu poate fi considerata o functie de sine statatoare* ea nu face decat sa pre%ateasca
ru%amintea ulterioara a captivului. 8 ). conv. > ND0.
. Eroul este ru%at sa crute pe cineva &D<'. Am putea considera aceasta forma drept o subdiviziune a precedentei.
Intr-adevar* ru%amintea este fie precedata de o captura, fie eroul ia la ochi un animal, vrea sa-l omoare. Eroul prinde
o stiuca si ea il roa%a sa-i dea drumul. Erou ia la ochi mai multe animale si toate il roa%a sa le lase cu viata.
. Eroul este ru%at sa arbitreze intr-o cearta &DC'. Doi urmasi il roa%a sa imparta intre ei un toia% si o matura. .ei aflati
in cearta nu formuleaza intotdeauna ca atare ru%amintea lor. Eroul propune uneori din proprie initiativa o impartire &s.
conv. > DC'. 1iarele nu pot imparti un starv* eroul il imparte.
. Alte ru%aminti &DD'. ;a drept vorbind, ru%amintile formeaza o clasa independenta, iar formele lor 8 subclase, dar
putem considera in mod conventional, spre a evita un sistem prea incarcat de notare, toate varietatile drept clase.
Dupa definirea formelor principale, celelalte pot fi considerate in ansamblul lor. )oarecii il roa%a pe erou sa le dea de
mancare. Botul il roa%a pe pa%ubit sa-l a#ute la caratul lucrurilor furate. =rmeaza un caz care poate fi trecut simultan
la doua clase* ?uzin-a prinde o vulpe. Vulpea il roa%a* 7u ma ucide &ru%amintea de a fi crutat, D<', ci pra#este-mi in
unt o %aina mai %rasa &a doua ru%aminte, DD'. .um ru%amintea aceasta este precedata de prinderea vulpii, cazul
poate fi notat cu semnul conventional ND. Iata un alt caz, diferit de primul, dar comportand si el o amenintare
prealabila sau punerea solicitantului intr-o situatie fara iesire* eroul fura hainele unei fete la scaldat si ea ii cere sa i le
dea indarat. Alteori, situatia fara iesire nu este insotita de o ru%aminte &puii de pasare stau in ploaie, copiii chinuie o
pisica'. Eroul are in asemenea cazuri prile#ul sa faca un bine. .u alte cuvinte are in mod obiectiv de facut fata unei
incercari, desi subiectiv eroul nu percepe incercarea ca atare. 8 ). conv. > DJ.
. 9 faptura vra#masa incearca sa-l duca la pieire pe erou &DF'. Vra#itoarea incearca sa il ba%e pe erou in cuptor.
Vra#itoarea incearca noaptea sa taie capetele eroilor. 3azda incearca noaptea sa arunce pe oaspeti drept hrana
sobolanilor. Vra#itorul incearca sa-l omoare pe erou lasandu-l sin%ur pe munte.
. 1aptura vra#masa intra in lupta cu eroul &DG'. /aba-Ia%a se lupta cu eroul. Intalnim foarte des lupta intr-o casuta in
padure cu diferitii locuitori ai codrului. ;upta are caracterul unei incaierari, unei certe urmate de bataie.
. )e arata eroului unealta nazdravana, i se propune un schimb pentru obtinerea ei &D+"'. 2alharii ii arata o bata,
ne%utatorii ii arata tot felul de minunatii, mosul ii arata un palos. 2oti ofera unealta nazdravana in vederea unui
schimb.
HIII. Eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator &def . > reactia eroului4 s. conv. > E'
In ma#oritatea cazurilor reactia poate fi pozitiva sau ne%ativa.
. Eroul face fata &nu face fata' incercarii &E+'.
. Eroul raspunde &nu raspunde' la salut &E,'.
. Eroul aduce la indeplinire &nu aduce la indeplinire' ru%amintea mortului &E!'.
. Eroul da drumul captivului &E0'.
. Eroul cruta pe cel care ii cere sa-l lase in viata &E<'.
. Eroul face imparteala si ii impaca pe cei ce se certau &EC'. :u%amintea celor aflati in disputa &sau cearta neinsotita
de o ru%aminte de imparteala' atra%e dupa sine o alta reactie* eroul ii insala obli%andu-i, de pilda sa aler%e dupa
sa%eata trasa din arcul lui, iar el isi insuseste intre timp obiectele care declansasera cearta &EVI'.
. Eroul face un alt serviciu &ED'. =neori, aceste servicii corespund ru%amintilor ce ii fusesera adresate, alteori sunt
dictate pur si simplu de bunatatea eroului. 1ata da de mancare cersetorilor care trec prin fata casei. 1ormele cu
caracter reli%ios ar putea constitui o subclasa aparte. Eroul aprinde un butoias de tamaie spre slava Domnului. Am
putea include in aceiasi subclasa si un caz comportand o ru%aciune.
. Eroul scapa de cursa ce i se intinde atacand pe vra#mas cu mi#loacele pe care acesta voia sa le foloseasca
impotriva lui &EF'. $unand-o pe /aba-Ia%a sa-i arate cum se intra in cuptor, eroul o inchide acolo. Eroii se imbraca in
taina cu vesmintele fiicelor /abei-Ia%a si le imbraca pe acestea cu ale lor4 /aba-Ia%a se lasa inselata si isi omoara
fetele. Vra#itorul ramane el insusi sin%ur pe muntele pe care voia sa-l paraseasca pe erou.
. Eroul invin%e &sau nu invin%e' faptura vra#masa &EG'.
. Eroul accepta schimbul, dar foloseste de indata puterea nazdravana a obiectului primit impotriva celui care i-l
daduse &E+"'. Mosul ofera cazacului palosul care secera sin%ur pe dusmani in schimbul butoiului nazdravan.
.azacul accepta schimbul si porunceste de indata palosului sa-i taie mosului capul, reintrand in posesia butoiului.
HIV. =nealta nazdravana intra in posesia eroului &def. > inzestrarea, obtinerea uneltei nazdravane4 s. conv. > 1'.
=neltele nazdravane pot fi* +' animale &calul, vulturul etc.'4 ,' obiecte din care apar a#utoare nazdravane &amnarul cu
cal, inelul cu voinici'4 !' obiecte care au o insusire miraculoasa, cum ar fi de pilda, %hioa%a, palosul, %uzla, bila si
multe alte obiecte4 0' calitati daruite direct, cum ar fi forta, capacitatea de a se transforma in animale etc. Atribuim 8
deocamdata conventional 8 tuturor acestor obiecte ale transmiterii denumirea de unelte nazdravane. 1ormele de
transmitere sunt urmatoarele*
. =nealta nazdravana este transmisa direct &1+'. Acest tip de transmitere are adeseori caracterul unei rasplatiri.
Mosul daruieste un cal, fiarele din codru daruiesc fiecare cate un pui s.a.m.d. Alteori, in loc sa capete un animal,
eroul capata capacitatea de a se transforma in animal &pentru amanunte vezi mai #os, la cap. VI'. =nele basme se
incheie tocmai cu o rasplatire. In asemenea cazuri, darul prezinta o valoare materiala oarecare si nu constituie o
unealta nazdravana &1J'. Daca reactia eroului a fost ne%ativa, transmiterea poate sa nu aiba loc &1 ne%.' sau poate fi
inlocuita cu o crunta razbunare. Eroul este mancat, transformat in stana de %heata, aruncat sub o stanca, i se taie o
curea din pielea spinarii &1 contr.'.
. =nealta este indicata &1,'. /aba arata ste#arul sub care se afla corabia zburatoare. Mosul arata pe taranul de la
care poate fi luat calul nazdravan.
. =nealta este produsa &1!'. IVra#itorul a iesit pe mal, a desenat pe nisip o barca si a spus* Ei, fratilor, vedeti voi
barca asta( 8 9 vedem@ 8 Asezati-va in ea@
. =nealta este vanduta si cumparata &10'. Eroul cumpara o %aina nazdravana, un caine si o pisica cu puteri
nazdravane etc. $roducerea uneltei nazdravane la comanda constituie o forma intermediara intre cumparare si
producere. Eroul comanda fierarului un lant4 &pentru asemenea cazuri 8 s. conv. > 10!'.
. Eroul obtine din intamplare unealta nazdravana &sau o %aseste' &1<'. Ivan vede un cal pe camp si il incaleca. Eroul
da din intamplare peste copacul cu mere nazdravane.
. =nealta nazdravana apare brusc cu de la sine putere &1C'. Apare dintr-o data o scara trecand muntele. Ivirea
brusca din pamant &1VI' reprezinta o forma aparte de aparitie de sine statatoare4 pot aparea astfel* tufisuri
nazdravane, mladite, un caine si un cal nazdravan, un pitic.
. =nealta nazdravana este bauta sau mancata &1D'. )trict vorbind, nu avem de-a face cu o forma a transmiterii4 cu
toate acestea, forma respectiva poate fi coordonata conventional cu cazurile amintite. 2rei bauturi dau o forta
nemaipomenita. Mancand maruntaiele unei pasari, eroii dobandesc diferite insusiri miraculoase.
. =nealta nazdravana este furata &1F'. Eroul fura calul de la /aba-Ia%a. Eroul fura obiectele pe care se certau cei ce
recur% la imparteala lui. 1olosirea uneltei nazdravane impotriva persona#ului care a schimbat-o pe alt obiect si
recuperarea acestuia din urma poate fi si ea socotita drept o forma speciala de furt.
. Diferite persona#e se pun ele insele la dispozitia eroului &1G'. Asa, de pilda, un animal poate sa-i daruiasca eroului
un pui sau ii poate oferi direct serviciile sale, daruindu-i-se intr-un fel pe sine insusi. )a comparam urmatoarele
cazuri. .alul nu este intotdeauna dat direct sau intr-un amnar* uneori donatorul nu face decat sa comunice formula
ma%ica prin rostirea careia calul poate fi chemat. In ultimul caz, Ivan nu primeste de fapt nimic, afara doar de dreptul
de a dispune de un a#utor nazdravan. Intalnim o situatie identica atunci cand solicitantul ii da lui Ivan dreptul de a
dispune de el. )tiuca ii spune lui Ivan formula prin care poate fi chemata &Idoar sa spui* la porunca stiucii etc.'.
Daca, in fine, este omisa chiar si formula, animalul promitand pur si simplu* Iiti voi fi si eu de folos candva, avem
totusi de-a face cu un element din aceeasi cate%orie 8 eroului i se pune la dispozitie o unealta nazdravana in
persoana animalului respectiv. Animalele devin apoi a#utoarele nazdravane ale lui Ivan &1JG'. )e intampla adeseori ca
felurite fapturi nazdravane sa apara fara nici un fel de pre%atire, sa rasara brusc in drumul eroului, oferindu-i serviciile
lor si devenind a#utoarele lui nazdravane &1CG'. .el mai adesea sunt persona#e cu insusiri neobisnuite sau inzestrate
cu calitati miraculoase din cele mai diverse &1lamanzila, )etila, 3erila'.
Inainte de a continua enumerarea functiilor, sa raspundem mai intai la intrebarea* care sunt formele de combinare
dintre varietatile de elemente D &pre%atirea transmiterii' si 1 &trasmiterea'( 2rebuie doar sa remarcam ca o reactie
ne%ativa a eroului atra%e dupa sine numai 1 ne%. &transmiterea nu are loc' sau 1 contr. &eroul care a suferit esecul
este crunt pedepsit'. &' le%aturile sunt extrem de variate si, prin urmare, putem constata in ansamblu multiple
posibilitati de inlocuire a unor varietati cu altele. ;a o analiza mai amanuntita, suntem frapati insa de faptul ca
anumite combinatii lipsesc cu totul. Absenta lor se explica partial prin insuficienta materialului folosit, dar trebuie sa
aratam ca unele din aceste combinatii absente ar fi fost nelo%ice. A#un%em, asadar, la concluzia ca exista tipuri de
le%aturi. Daca, la determinarea tipurilor, am lua ca punct de plecare formele de transmitere a uneltei nazdravane, am
putea stabili doua tipuri de le%aturi*
. 1urtul uneltei nazdravane, le%at de o tentativa de nimicire a eroului &pra#ire, etc.', de ru%amintea de a face o
imparteala, de oferta unui schimb.
. 2oate celelalte forme ale transmiterii si obtinerii le%ate de toate celelalte forme pre%atitoare. :u%amintea de a face o
imparteala tine de tipul al doilea daca imparteala este realmente facuta, dar de primul tip daca eroul ii insala pe cei in
disputa. Mai putem remarca si faptul ca %asirea, cumpararea si aparitia brusca, de sine statatoare, a uneltei
nazdravane sau a a#utorului nazdravan apar cel mai adesea in basm fara nici o pre%atire. Ele sunt forme
rudimentare. Daca insa ele sunt totusi pre%atite intr-un fel, le%atura tine de formele celui de-al doilea tip, si nu de ale
primului. In aceeasi perspectiva poate fi abordata si problema caracterului donatorilor. .el de-al doilea tip include cel
mai adesea donatori binevoitori &cu exceptia celor care cedeaza de nevoie, dupa o lupta, unealta nazdravana', in
timp ce primul tip prezinta donatori vra#masi sau, in orice caz, inselati. 7u mai avem de-a face cu donatori in sensul
propriu al cuvantului, ci cu persona#e care furnizeaza de nevoie eroului unealta ravnita. In cadrul formelor fiecarui tip,
toate combinatiile sunt posibile si lo%ice, chiar daca nu le intalnim in fapt. Asa de pilda, donatorul recunoscator sau
donatorul care l-a incercat pe erou poate transmite, vinde sau produce unealta nazdravana, poate indica eroului unde
se afla ea si cum poate fi obtinuta etc. $e de alta parte, unealta nu poate fi decat furata sau luata cu forta in cazul
unui donator inselat. In afara acestor tipuri, combinatiile devin nelo%ice. .aci este nelo%ic ca eroul sa fure de la /aba-
Ia%a manzul o data ce a dus la bun sfarsit operatia dificila pe care ea il pusese s-o faca. .ele spuse mai sus nu
inseamna ca asemenea combinatii nu exista in basm. Ele exista, dar povestitorul trebuie sa %aseasca in aceste
cazuri motivari suplimentare pentru faptele eroului sau. Iata un exemplu de le%atura nelo%ica cu o motivare foarte
transparenta* Ivan se lupta cu mosul4 in timpul luptei, mosul ii da din %reseala sa bea apa puterii. Acest Idin %reseala
devine lesne de inteles daca facem o comparatie intre acest caz si basmele in care licoarea este data de donatori
recunoscatori sau, in %enere, binevoitori fata de erou. Vedem clar ca nelo%icul le%aturii nu il handicapeaza pe
povestitor. Daca apucam pe o cale pur empirica, vom fi nevoiti sa afirmam ca toate varietatile elementelor D si 1 sunt
intersan#abile intre ele.
Iata cateva exemple concrete de le%aturi.
2ipul ,
D+E+1. /aba-Ia%a il obli%a pe erou sa duca la pascut o her%helie de iepe. =rmeaza o a doua incercare, dusa la bun
sfarsit de erou, care primeste calul.
D,E,1. Mosulica il iscodeste pe erou. Acesta raspunde %rosolan si nu primeste nimic. Apoi se intoarce, raspunde
cuviincios si obtine calul.
D!E!1. Aflat pe patul de moarte, tatal isi roa%a feciorii sa ve%heze trei nopti pe mormantul lui. $raslea ii indeplineste
ru%amintea si primeste un cal.
D!E!1VI. 2aurasul ii roa%a pe copiii imparatului sa-l taie, sa-l arda si cenusa sa i-o imprastie pe trei straturi de flori.
Eroul ii asculta ru%amintea. Dintr-un strat creste un mar, din al doilea se iveste un caine, din al treilea 8 un cal.
D+E+1. 1ratii %asesc o piatra mare. I7-o putem oare urni din loc( &incercare fara prezenta unui persona# care sa-i
incerce pe eroi'. 1ratii mai mari nu izbutesc, praslea misca piatra din loc4 sub piatra este o hruba in care Ivan %aseste
trei cai.
Aceasta lista poate fi continuata ad libitum. 2rebuie doar sa remarcam ca in cazurile de acest fel nu numai caii pot
constitui obiectul transmiterii, ci si alte daruri nazdravane. Am ales numai exemple cu cai pentru a sublinia inrudirea
morfolo%ica.
2ipul .
DCEVI1. 2rei persona#e isi disputa proprietatea unor obiecte nazdravane. Eroul ii pune sa fu%a cat i-or tine puterile si
isi insuseste intre timp obiectele nazdravane &o caciula, un covor, o pereche de cizme'.
DFEF1. Eroii nimeresc la /aba-Ia%a. 7oaptea, ea vrea sa le taie capetele. Eroii o inseala, facand-o sa-si omoare
fiicele. 1ratii fu%, praslea fura basmaua nazdravana.
D+"E+"1. Eroul este slu#it de )mat-:azum, un duh nevazut. 2rei ne%ustori ii ofera in schimbul lui o ladita &%radina',
un topor &corabie' si un corn &oaste'. Eroul accepta schimbul, dupa care isi cheama inapoi si slu#itorul nevazut.
.onstatam ca permutarea varietatilor in limitele fiecarui tip este intr-adevar practicata pe scara lar%a. )e ridica insa o
alta intrebare* nu sunt oare le%ate anumite obiecte ale transmiterii de anumite forme ale acesteia, cu alte cuvinte 8 nu
este totdeauna dat calul, dar furat intotdeauna covorul zburator etc.( Desi analiza noastra priveste exclusiv functiile
ca atare, putem arata &fara sa o demonstram' ca o asemenea norma nu exista. .alul, care este cel mai adesea
daruit, este furat in basmul numarul . )i, dimpotriva, basmaua nazdravana, care il scapa pe posesor de orice
urmaritor, basma de re%ula furata, este daruita in basmul numarul . .orabia zburatoare este si construita, si daruita,
si indicata eroului in asa fel ca s-o poata %asi.
)a revenim insa la enumerarea functiilor indeplinite de persona#e. Dobandirea uneltei nazdravane este urmata de
folosirea ei sau, atunci cand unealta aceasta este o faptura vie, de a#utorul direct acordat de ea la porunca eroului.
$rin aceasta, eroul pierde aparent orice importanta* el nu mai face nimic, a#utorul nazdravan face totul pentru el. )i
totusi importanta eroului sub raport morfolo%ic este foarte mare, deoarece intrea%a naratiune este construita pe
intentiile sale. Aceste intentii devin manifeste in diferitele porunci date de erou a#utoarelor sale. $utem sa formulam
acum o definitie mai precisa a eroului decat cea la care am recurs mai inainte. Eroul basmului fantastic este fie un
persona# care a avut de suferit de pe urma actiunii raufacatorului in punctul de innodare a intri%ii &respectiv, care
sufera din pricina ca ii lipseste un lucru sau o fiinta oarecare', fie un persona# care accepta sa curme nenorocirea sau
lipsa ce chinuie un alt persona#. In ambele cazuri, eroul este cel care, in cursul actiunii, dobandeste o unealta
nazdravana &un a#utor nazdravan', de care se foloseste sau este slu#it.
HV. Eroul este adus 8 in zbor, calare, pe #os 8 la locul unde se afla obiectul cautarii lui &def. > deplasarea spatiala
intre doua imparatii, calauzirea4 s. conv. > 3'.
De re%ula, obiectul cautarii se afla intr-o Ialta imparatie, pe un alt taram. Aceasta imparatie este fie foarte departe pe
orizontala, fie foarte sus ori foarte afund pe verticala. Mi#loacele de comunicatie pot fi aceleasi in toate cazurile, dar
marile inaltimi si marile adancimi dispun de forme specifice.
. Eroul zboara prin aer &3+'. Aboara pe un cal, pe o pasare, in chip de pasare, pe o corabie zburatoare, pe covorul
zburator, pe spinarea unui urias sau a unui duh, in caleasca dracului s.a.m.d. Aborul pe o pasare este uneori insotit
de urmatorul amanunt* pasarea trebuie hranita in zbor, de aceea eroul ia cu sine un taur etc.
. Eroul se deplaseaza pe pamant sau pe apa &3,'. .alare pe cai sau pe un lup. $e o corabie. .iun%ul duce pe olo%.
Motanul trece raul inot pe spinarea cainelui.
. Eroul este condus &3!'. 3hemul de ata ii arata drumul. Vulpea il duce la fata de imparat.
. Eroului i se arata drumul &30'. Ariciul ii arata drumul spre fratiorul rapit.
. Eroul se foloseste de mi#loace imobile de comunicatie &3<'. )e urca pe scara. 3aseste o trecere subterana si o
urmeaza. Mer%e pe spinarea unei stiuci uriase, trecand apa ca peste un pod. )e lasa in #os pe curele.
. Eroul urmareste o urma de san%e &3C'. Eroul il invin%e pe locuitorul colibei din padure, acesta fu%e si dispare sub o
piatra. Mer%and pe urma de san%e, Ivan %aseste intrarea intr-o alta imparatie.
.u aceasta am epuizat formele de deplasare a eroului. 2rebuie sa remarcam ca, uneori, transportarea eroului, ca
functie aparte, nu apare in basm. Eroul a#un%e pur si simplu unde ii trebuie, cu alte cuvinte, functia 3 este o
continuare fireasca a functiei K. In asemenea cazuri, functia 3 nu este fixata.
HVI. Eroul si raufacatorul intra in lupta directa &def. > lupta4 s. conv.> ;'.
2rebuie de la bun inceput sa delimitam aceasta forma de incaierarea cu donatorul vra#mas. .ele doua forme se
deosebesc dupa consecintele lor. Daca in urma unei intalniri cu un dusman, eroul capata unealta necesara cautarii
intreprinse de el, avem de-a face cu elementul D. Daca insa, odata invin%ator, eroul intra in posesia obiectului
cautarii, dobandeste ceea ce fusese trimis sa dobandeasca, atunci avem de-a face cu elementul ;.
. Ei se lupta in lupta dreapta &;+'. Din aceasta cate%orie face in primul rand parte lupta cu zmeul sau cu .iudo-Iudo,
precum si lupta cu o oaste dusmana, cu un voinic etc.
. Ei se intrec intre ei &;,'. In basmele umoristice, lupta ca atare lipseste uneori. Dupa ce isi arunca unul altuia tot felul
de cuvinte de ocara &uneori intocmai cu cele spuse inaintea unei lupte adevarate', eroul si raufacatorul se intrec intre
ei. A#utat de siretenia sa, eroul invin%e. 2i%anul pune zmeul pe fu%a storcand in pumn o bucata de branza in locul
pietrei, ori facandu-l sa creada ca o lovitura de %hioa%a la ceafa este de fapt, fluieratul sau etc.
. Ei #oaca carti &;!'. Eroul si zmeul &dracul' #oaca carti.
. /asmul numarul <" comporta o forma aparte. Ameoaica ii propune eroului* I)a mear%a Ivan, fiul de imparat, sa se
cantareasca si m-oi cantari si eu sa vedem 8 care pe care.
HVII. Eroul este insemnat &def. > marcarea, insemnarea4 s. conv. > I'.
. )emnul se aplica pe corp &I+'. Eroul este ranit in timpul luptei. 1ata de imparat il trezeste inaintea luptei ranindu-l
usor cu cutitul pe obraz. 1ata de imparat il inseamna pe erou cu inelul pe frunte. Ea il saruta si o stea i se aprinde in
frunte.
. Eroul primeste un inel sau un ster%ar &I,'. .ele doua forme sunt reunite in acele cazuri cand eroul este ranit in lupta,
iar rana este le%ata cu batista fetei de imparat sau cu cea a re%elui.
HVIII. :aufacatorul este invins &def. > victoria4 s. conv. > V'.
. Este infrant in lupta dreapta &V+'.
. Este infrant in intrecere &V,'.
. :aufacatorul pierde la carti & V!'.
. :aufacatorul pierde la masurarea la cantar &V0'.
. :aufacatorul este ucis fara o lupta prealabila &V<'. Ameul este omorat in somn. Amiulan se ascunde intr-o scorbura
si este ucis.
. :aufacatorul este iz%onit &VC'. 1ata de imparat posedata de diavol isi atarna o iconita de %at si Iputerea vra#masa isi
lua cat ai clipi din ochi talpasita.
$utem intalni si o victorie in forma ne%ativa. Daca doi sau trei eroi au iesit sa se infrunte, unul din ei &%eneralul' se
ascunde, iar celalalt casti%a lupta &NV+'.
HIH. 7enorocirea sau lipsa initiala este remediata &def. > remedierea4 s. conv. > :'. Aceasta functie face pereche cu
pre#udicierea &A' si constituie punctul culminant al naratiunii.
. 9biectul cautarii este rapit prin forta sau prin viclenie &:+'. Eroii folosesc uneori aceleasi mi#loace ca cele folosite de
raufacatori cu prile#ul raptului initial. .alul lui Ivan se preface in cersetor si cere de pomana. 1ata de imparat ii da de
pomana. Ivan sare dintr-un copac, si impreuna cu pretinsul cersetor, o rapesc si pleaca cu ea.
+a. =neori raptul final este savarsit de doua persona#e, din care unul il obli%a pe cel de-al doilea sa infaptuiasca actul
ca atare. .alul calca pe rac si il obli%a sa aduca rochia de mireasa. Motanul prinde soarecele si il obli%a sa-i aduca
inelul. 8 ). conv. > :J+.
. 9biectul cautarii este dobandit de mai multe persona#e laolalta, actiunile lor succedandu-se foarte repede &:,'.
:epartitia actiunilor este determinata de o serie de insuccese consecutive sau de tentativele de a fu%i, facute rand pe
rand de faptura rapita. .ei sapte )imeoni o cauta pe fata de imparat4 hotul o fura, dar ea se preface in lebada si fu%e
in zbor4 arcasul o loveste cu sa%eata, un al treilea, prefacut in caine, o scoate din apa etc. 9ul cu moartea lui ?oscei
este obtinut intr-un mod similar* iepurele fu%e, rata zboara, pestele inoata incercand sa ascunda oul. ;upul, corbul si
un alt peste ii urmaresc si obtin oul.
. 9biectul cautarii este obtinut cu a#utorul unor momeli &:!'. 9 forma foarte apropiata in unele cazuri este :. Eroul o
ademeneste pe fata de imparat cu niste podoabe de aur, facand-o sa urce pe corabia lui si plecand cu ea. Momeala
concretizata printr-o propunere de schimb ar putea constitui o subclasa aparte. 1ata orbita brodeaza o coroana
frumoasa si o trimite slu#nicei ticaloase4 in schimbul coroanei slu#nica ii da ochii furati si fata de imparat isi recapata
vederea.
. Dobandirea obiectului cautarii este rezultatul direct al actiunilor precedente &:0'. Daca, spre pilda, Ivan il ucide pe
zmeu si se casatoreste apoi cu fata de imparat eliberata astfel, nu avem de-a face cu o dobandire ca act in sine, ci cu
o dobandire ca functie, ca etapa in desfasurarea actiunii. 1ata de imparat nu este insfacata, nu este rapita si dusa
intr-alta parte, dar este totusi dobandita. Este si aici rezultatul unei lupte, dobandirea fiind un element lo%ic in
asemenea conditii. Dar dobandirea poate fi si rezultatul unor alte actiuni, diferite de lupta. Ivan o poate, de pilda, %asi
pe fata de imparat calauzit fiind de cineva.
. 9biectul cautarii este dobandit ful%erator prin folosirea uneltei nazdravane &:<'. Doi voinici &iviti dintr-o carte
nazdravana' aduc cat ai clipi din ochi cerbul cu coarnele de aur.
. )aracia este alun%ata din casa prin folosirea uneltei nazdravane &:C'. :ata nazdravana face oua de aur. Din
aceeasi cate%orie fac parte si fata de masa nazdravana care se incarca sin%ura cu bucate, calul care se bale%a cu
aur. )tiuca constituie uneori o varianta a fetei de masa nazdravane* ;a porunca stiucii si binecuvantarea Domnului,
fie masa pusa si bucatele pre%atite@
. 9biectul cautarii este prins &:D'. Aceasta forma este tipica pentru raporturile de coloratura a%rara. Eroul prinde iapa
care fura fanul. Eroul prinde cocorul care fura mazarea.
. 1aptura lovita de o vra#a isi recapata fiinta dinainte &:F'. Aceasta forma este tipica pentru A++ &vra#irea'. 9peratia
de risipire a vra#ii se face prin arderea co#ocului sau cu a#utorul unei formule* fata sa fii din nou@
. =cisul este inviat &:G'. Din capul celui ucis se scoate acul de par sau dintele de mort. Eroul este stropit cu apa vie si
apa moarta.
Ga. 2ot asa cum la rapirea finala un animal obli%a alt animal sa actioneze, in cazul care ne intereseaza lupul prinde
corbul si o obli%a pe mama lui sa aduca apa vie si apa moarta. 9 asemenea inviere precedata de dobandirea apei
vii, poate fi considerata ca o subclasa aparte &:IH'.
. .aptivul este eliberat &:+"'. .alul spar%e portile temnitei si il elibereaza pe Ivan. Din punct de vedere morfolo%ic,
aceasta forma nu are nimic in comun cu eliberarea duhului-padurii, de pilda, deoarece in acest din urma caz se
creeaza un motiv de recunostinta si pentru cedarea unei unelte nazdravane, in timp ce in cazul nostru este curmat,
remediat, raul initial din punctul de innodare a intri%ii. /asmul numarul +0< ne ofera o forma deosebita de eliberare* in
fiecare miez de noapte, imparatul marilor isi scoate prizonierul pe mal. Eroul implora soarele sa-l scape. De doua ori
soarele intarzie, dar a treia oara, Isoarele a stralucit pe cer si imparatul marilor n-a mai putut sa-l ia in robie.
. )e intampla ca obiectul cautarii sa fie dobandit in forme similare cu cele pe care le imbraca dobandirea uneltei
nazdravane* el este daruit, se indica locul unde este ascuns, este cumparat etc. Asemenea variante sunt notate* :1+
8 transmiterea directa, :1, 8 indicatia etc.
HH. Eroul se intoarce &def. > intoarcerea4 s. conv. > ('. .a re%ula %enerala, intoarcerea se face in aceleasi forme ca
si plecarea. Dar nu este necesar sa consideram ca o functie specifica urmeaza intoarcerii, deoarece intoarcerea
inseamna ca atare deplasarea in spatiu. 9r, la plecare, lucrurile nu stau intotdeauna asa* abia dupa ce eroul pleaca,
el intra in posesia unui mi#loc de transport &cal, vultur etc.', zborul sau orice alta forma de calatorie urmand numai
dupa aceea. ;a intoarcere insa, deplasarea survine direct, si de re%ula, in aceleasi forme ca si calatoria in sens
invers. In sfarsit, intoarcerea are uneori un caracter de fu%a.
HHI. Eroul este urmarit &def. > urmarirea, %oana4 s. conv. > ='.
. =rmaritorul zboara sa-l prinda pe erou &=+'. Ameul il a#un%e din urma pe Ivan, vra#itoarea zboara sa-l prinda pe
baietel, %astele zboara dupa fetita.
. =rmaritorul il cere pe vinovat &=,'. )i aceasta forma este cel mai adesea le%ata de zbor. 2atal zmeului trimite o
corabie zburatoare si cei de pe corabie stri%a* IDati-ne vinovatul@ Dati-ne vinovatul@.
. =rmaritorul il urmareste pe erou prefacandu-se ful%erator in felurite animale etc. &=!'. Alta forma avand anumite
puncte comune cu zborul. Vra#itorul il urmareste pe erou prefacandu-se rand pe rand in lup, stiuca, om, cocos.
. =rmaritorii &sotiile zmeilor etc.' se prefac in obiecte atra%atoare si se posteaza in drumul eroului &=0'. I9 sa i-o iau
inainte si o sa-i intind in drum o zi fierbinte, iar eu m-oi face lunca inverzita4 in lunca m-oi preface intr-o fantana si in
fantana va pluti o cupa de ar%intE Asa il voi face praf si pulbere. Ameoaicele se prefac in %radini, perne, fantani etc.
/asmul nu ne spune insa nimic despre felul in care izbutesc sa-l depaseasca pe erou.
. =rmaritorul incearca sa-l in%hita pe erou &=<'. Ameoaica se preface in fata si il ademeneste pe erou, prefacandu-se
apoi intr-o leoaica pentru a-l in%hiti. Mama zmeilor casca o %ura din cer si pana-n pamant.
. =rmaritorul incearca sa-l omoare pe erou &=C'. El incearca sa-i ba%e in cap un dinte de mort.
. =rmaritorul incearca sa roada copacul pe care eroul si-a %asit scaparea &=D'.
HHII. Eroul scapa de urmarire &def. > salvarea4 s. conv. > )'.
. Eroul zboara prin aer &alteori scapa printr-o fu%a ful%eratoare'. Eroul pleaca in zbor pe cal, purtat de %aste. 8 ).
conv. > ).
. Eroul fu%e si seamana obstacole in drumul urmaritorului &),'. Eroul arunca o perie, un pieptene, un ster%ar, care se
prefac in munte, codru des si apa mare. )ituatie similara* Muta-Munti si )mul%e-)te#ari muta muntii din loc si smul%
din radacini ste#arii asezandu-i in calea zmeoaicei.
. In timp ce fu%e, eroul se preface in obiecte care il fac de nerecunoscut &)!'. 1ata de imparat se preface impreuna
cu feciorul de imparat in fantana si caus, in biserica si preot.
. 1u%ind de urmaritor, eroul se ascunde &)0'. $araiasul, marul si cuptorul o ascund pe fata.
. Eroul se ascunde la faurari &)<'. Ameoaica il cere pe vinovat de la faurarii la care s-a ascuns Ivan. 1aurarii o apuca
de limba si o bat cu baroasele. /asmul cu nr. G" este fara indoiala inrudit cu aceasta forma* soldatul ba%a pe draci in
ranita si ii duce la faurari, care ii bat cu baroasele.
. Eroul scapa cu fu%a prefacandu-se ful%erator in tot felul de animale, pietre etc. &)C'. Eroul fu%e prefacandu-se pe
rand in cal, %hi%ortOpeste, inel, %raunte, soim. Elementul esential al acestei forme il constituie metamorfozarea. 1u%a
ca atare poate chiar sa lipseasca uneori, formele de acest tip putand fi considerate o subclasa aparte. 1ata este
ucisa, dar din ea se ridica o %radina4 %radina este taiata, dar din ea se iveste o piatra etc.
. Eroul evita ispitele pre%atite in drumul lui de zmeoaicele metamorfozate &)D'. Ivan taie %radina, surpa fantana etc.
Din ele cur%e san%e.
. Eroul nu se lasa in%hitit &)F'. .alare pe calul sau, Ivan sare peste %ura zmeoaicei. El o recunoaste pe zmeoaica in
clipa cand ea se preface in leoaica si o ucide.
. Eroul scapa de atentatul la viata lui &)G'. Animalele ii scot la timp dintele de mort din cap.
. Eroul sare in alt copac &)+"'.
1oarte multe basme se termina cu salvarea eroului amenintat de urmaritor. El a#un%e acasa, apoi face nunta daca
persona#ul salvat de el este o fata etc. Dar lucrurile nu se petrec intotdeauna asa. =neori basmul il face pe erou sa
aiba de infruntat o noua nenorocire. Apare din nou raufacatorul, obiectul cautarii 8 %asit intre timp 8 ii este din nou
rapit, Ivan insusi este ucis s.a.m.d. .u alte cuvinte, pre#udicierea de la care pleca intre% basmul este repetata, uneori
in exact aceleasi forme ca la inceput, alteori in forme diferite, noi pentru basmul respectiv, ceea ce constituie de fapt
inceputul unei noi naratiuni. 7u exista forme specifice de pre#udiciere in cazul repetarii4 cu alte cuvinte, ne sunt pur si
simplu redate din nou rapirea, vra#irea, uciderea etc. .onstatam insa prezenta unor raufacatori specifici pentru
aceasta noua nenorocire* fratii mai mari ai lui Ivan. .u putin timp inainte sa a#un%a acasa, ei ii iau lui Ivan cele
dobandite, ba uneori il si omoara. Daca il lasa in viata, ca sa creeze premisele unei noi cautari, eroul trebuie separat
de obiectul cautarii sale printr-o noua si cat mai mare intindere. .eea ce se realizeaza printr-aceea ca fratii il arunca
pe Ivan intr-o prapastie &intr-o %roapa, intr-o imparatie subpamanteana, uneori in mare', aceasta deplasare silita
durand uneori chiar si trei zile incheiate. Apoi totul se reia de la inceput, adica revin intalnirea intamplatoare cu
donatorul, incercarea trecuta cu bine sau a#utarea celui intalnit etc., obtinerea uneltei nazdravane si folosirea ei,
pentru intoarcerea acasa, in imparatia alor sai. .u incepere din acest moment, dezvoltarea este diferita de cea de la
inceputul basmului, ceea ce se va vedea din cele ce urmeaza.
Acest fenomen inseamna ca multe basme sunt alcatuite din doua serii de functii, pe care le putem numi miscari.
9 noua pre#udiciere creeaza o noua miscare, un sir intre% de basme fiind uneori reunite astfel intr-o sin%ura
naratiune. )ubliniem faptul ca, desi creeaza o noua miscare, dezvoltarea pe care o vom schita mai #os constituie
continuarea basmului dat. In aceasta ordine de idei, va trebui sa dam ulterior raspuns la intrebarea cum putem
determina numarul de basme existente in unul si acelasi text.
VIII bis. 1ratii rapesc ceea ce dobandise Ivan &aruncandu-l pe erou in prapastie '. $re#udicierea ramane notata cu A.
Daca fratii rapesc o mireasa, notam A. Daca fura o unealta nazdravana 8 A. Daca raptul este insotit de omor 8 A.
1ormele le%ate de aruncarea in prapastie sunt notate cu NA+, NA,, NA,+0 etc.
H-HI bis. Eroul pleaca din nou in cautare &.('. Vezi H-HI. Acest element este sarit uneori. Ivan rataceste, plan%e si
pare a nu se %andi la intoarcere. Elementul / &mi#locirea, expedierea eroului' este de asemenea intotdeauna absent
in aceste cazuri intrucat, fiind el insusi pa%ubitul, Ivan nu are cum fi el insusi pa%ubitorul. Ivan nu are cum fi trimis de
o alta persoana in cautare.
HII bis. Eroul este din nou inclus in actiunile care ii permit sa obtina unealta nazdravana &D4 vezi HII'.
HIII bis. Eroul reactioneaza din nou la actiunile viitorului donator &E4 vezi HIII'.
HIV bis. Eroul primeste din nou unealta nazdravana &14 vezi HIV'.
HV bis. Eroul este adus la locul unde se afla obiectul cautarii sale &34 vezi HV'. In acest caz el este adus acasa. Din
acest moment naratiunea apuca pe o alta linie de dezvoltare, basmul prezentand functii noi.
HHIII. Eroul soseste acasa sau intr-alta tara fara sa fie recunoscut &def. > sosirea inco%nito4 s. conv. > 9'. $utem
constata doua cazuri* +' Eroul soseste acasa. El tra%e la un mestesu%ar oarecare* aurar, croitor, cizmar, si se prinde
ucenic. ,' Eroul soseste la curtea altui imparat, tocmindu-se bucatar sau %ra#dar la cai. )e intalnesc si cazuri de
simpla sosire.
HHIV. $retinsul erou formuleaza pretentiile sale neintemeiate &def. > pretentiile neintemeiate4 s. conv. > $'.
Atunci cand eroul soseste acasa, fratii sunt cei care ridica pretentii neintemeiate. Daca slu#este insa in alta imparatie,
cei care ridica pretentii sunt %eneralul, saca%iul s.a. 1ratii pretind ca ei sunt cei care au %asit ceea ce plecasera sa
caute, %eneralul pretinde ca el l-a invins pe zmeu. Aceste doua forme ar putea fi considerate drept tot atatea clase
deosebite.
HHV. Eroul are de facut fata unei %rele incercari. &def. > incercarea %rea4 s. conv. > B'.
Este unul din elementele favorite ale basmului. Eroul poate fi pus in fata unei situatii similare si in alt context decat cel
schitat mai sus4 ne vom ocupa de aceasta ceva mai incolo. Vom analiza deocamdata incercarile ca atare. Ele sunt
atat de diferite, incat fiecare ar #ustifica un semn conventional special. 7u are rost sa intram acum in asemenea
amanunte. Deoarece nu vom recur%e la o impartire exacta, ne vom mar%ini sa enumeram toate cazurile pe care le
comporta materialul nostru, impartindu-le pe %rupe aproximative. Incercarea mancatului si bautului* eroul trebuie sa
manance un anume numar de tauri, de care cu paine si sa bea multa bere. Incercarea focului* sa se spele intr-o baie
de tuci incinsa. Aceasta forma este intotdeauna le%ata de cea precedenta. Incercarea %hicitului* sa spuna o
%hicitoare de nedezle%at4 sa povesteasca si sa talmaceasca un vis4 sa spuna ce croncanesc corbii la fereastra
imparatului si sa-i %oneasca de acolo4 sa %hiceasca &recunoasca' semnele particulare ale fetei de imparat.
Incercarea ale%erii* din douasprazece baieti &fete' sa o recunoasca pe cea cautata. Incercarea ascunsului* sa se
ascunda in asa fel, incat sa nu poata fi %asit. )a o sarute pe fata de imparat la fereastra ei. )a sara pe poarta cetatii.
Incercarea puterii, indemanarii, vite#iei* in timpul noptii, fata de imparat il su%ruma pe Ivan sau ii stran%e mana4
eroului i se porunceste sa ridice capetele de zmeu taiate, sa incalece un cal neincalecat, sa mul%a o her%helie de
iepe salbatice, sa invin%a pe fata-voinic, sa-si invin%a rivalul. Incercarea rabdarii* sa traiasca sapte ani incheiati in
imparatia de cositor. )a aduca sau sa faca* sa aduca un leac, sa aduca rochia de mireasa, inelul, pantofiorii. )a
aduca parul imparatului marilor. )a aduca corabia zburatoare, apa vie, un re%iment de soldati, saptezeci si sapte de
iepe. )a inalte peste noapte un palat si podul peste el. )a Iaduca la ce stiu eu pereche potrivita. )a coasa camasi,
sa coaca paine4 de re%ula, a treia incercare din aceasta serie este intrebarea imparatului Icine #oaca mai cu foc(.
Alte incercari* sa culea%a roadele unui anume copac &ori arbust' sa treaca o %roapa pe o nuia, sa raspunda la
intrebarea* cui i se aprinde lumanarea de la sine(.
Vom vorbi ulterior, in capitolul inchinat asimilarii, despre felul in care aceste incercari pot fi deosebite de alte
elemente foarte asemanatoare.
HHVI. Incercarea este trecuta cu succes &def. > solutia4 s. conv. > 2'.
)e intele%e de la sine ca formele solutiei coincid perfect cu formele incercarii. =nele incercari sunt rezolvate inainte
de a fi formulate ca atare sau mai devreme ca cel ce porunceste sa le ceara rezolvarea. Asa de pilda, eroul afla
semnele particulare ale fetei de imparat inainte de a fi pus la incercare poruncindu-i-se sa o recunoasca. Asemenea
cazuri de solutionare prealabila vor fi notate cu semnul conventional N2.
HHVII. Eroul este recunoscut &def. > recunoasterea4 s. conv. > M'.
Eroul este recunoscut dupa un semn &rana, stea', sau dupa un obiect dat lui anterior &inel, ster%ar'. In acest caz,
recunoasterea constituie o functie corespondenta cu insemnarea. Eroul mai este recunoscut si prin faptul ca rezolva
cu succes %reaua incercare la care este supus &o sosire inco%nito precede de re%ula in asemenea cazuri incercarea',
sau recunoasterea survine direct dupa o lun%a despartire. In acest din urma caz, se pot recunoaste parinti si copii,
frati si surori etc.
HHVIII. :aufacatorul sau falsul erou este demascat &def. > demascarea4 s. conv. > 7'.
Aceasta functie este cel mai adesea le%ata de cea precedenta. Ea este uneori consecinta faptului ca incercarea cu
care este confruntat persona#ul respectiv nu e trecuta cu succes &falsul erou nu poate ridica de #os capetele zmeului'.
1orma pe care o imbraca de re%ula e cea a unei povestiri &IAtunci fata de imparat povesti toate cum se
intamplasera'. 2oate evenimentele sunt povestite uneori de la inceput si pana la sfarsit sub forma unui basm. Aflat
printre ascultatori, raufacatorul se tradeaza prin exclamatii de dezaprobare. Alteori se canta un cantec narand cele
petrecute si demascandu-l pe raufacator. Mai putem intalni si alte forme sin%ulare de demascare.
HHIH. Eroul capata o noua infatisare &def. > transfi%urarea4 s. conv. > H'.
. Eroul capata o noua infatisare direct prin actiunea ma%ica a a#utorului &H+'. Eroul trece prin urechile unui cal &unei
vaci' si capata un chip nou, frumos.
. Eroul zideste un palat minunat &H,'. In acest palat, eroul este print. 1ata se trezeste peste noapte intr-un palat
minunat. Desi eroul nu-si schimba intotdeauna infatisarea, in acest caz, avem totusi de-a face cu o transfi%urare dar
intr-o forma aparte.
. Eroul imbraca straie noi &H!'. 1ata imbraca straie &nazdravane', isi impodobeste capul si devine pe data extrem de
frumoasa.
. 1orme rationalizate si umoristice &H0'. Aceste forme pot fi explicate pe de o parte prin transformarea celor
precedente, si pe de alta parte, prin existenta basmelor-anecdote din care provin. )tudierea si explicarea lor trebuie
sa se faca paralel cu studierea basmelor-anecdote. In aceste cazuri nu intalnim de fapt o schimbare de infatisare, ci o
inselaciune atra%e dupa sine aparenta unei asemenea schimbari. Iata un exemplu* vulpea il duce pe ?uzin-a la
imparat, spune ca el a cazut intr-un sant si cere straie pentru el. I se dau straie imparatesti. ?uzin-a le imbraca si
este luat drept fiu de imparat. 2oate cazurile similare pot fi formulate in felul urmator* o falsa dovada de bo%atie si
frumusete luata drept o dovada reala.
HHH. :aufacatorul este pedepsit &def. > pedeapsa4 s. conv. > P'.
:aufacatorul e impuscat, iz%onit, le%at de coada unui cal, isi pune capat zilelor. $aralel cu pedeapsa intalnim insa
uneori si iertarea plina de marinimie &P ne%.'. )unt de re%ula pedepsiti raufacatorul din miscarea a doua si falsul
erou, primul raufacator fiind pedepsit doar atunci cand naratiunea nu comporta nici lupta, nici urmarire. In caz contrar
el este ucis in lupta sau piere in timpul urmaririi &vra#itoarea crapa incercand sa soarba apa marii s.a.m.d.'.
HHHI. Eroul se casatoreste si se inscauneaza imparat &def. > casatoria4 s. conv. > A'.
. )otia si imparatia sunt obtinute deodata sau, alteori, eroul primeste la inceput doar #umatate de imparatie, capatand
restul la moartea parintilor &ANN'.
. =neori eroul nu face decat sa se casatoreasca, dar mireasa nu este fata de imparat si nu are loc, prin urmare, o
inscaunare &AN'.
. Alteori, dimpotriva, se vorbeste numai de urcarea eroului pe tron &AJN'.
. Daca basmul este intrerupt de o noua pre#udiciere cu putin inainte de casatorie, prima miscare se incheie cu
lo%odna, cu o fa%aduiala de casatorie &A+'.
. .azul invers* eroul casatorit isi pierde sotia4 ca urmare a cautarii casatoria este reinnodata &casatorie reinnodata,
A,'.
. Alteori, in loc s-o ia pe fata de imparat de sotie, eroul primeste o rasplata in bani sau o compensatie de alta forma
&A"'.
.u aceasta basmul se incheie. 2rebuie sa mai spunem ca in anumite cazuri, putine la numar, unele din actiunile
eroilor de basm nu pot fi incadrate in nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele. E vorba
fie de forme care nu pot fi intelese fara sa recur%em la un material de comparatie, fie de forme imprumutate din
basme de alt tip &snoave, le%ende etc.'. ;e definim dar drept elemente neclare si le notam cu Q.
.are sunt concluziile ce se impun dupa observatiile de mai sus(
In primul rand, cateva concluzii de ordin %eneral.
.onstatam intr-adevar ca numarul functiilor este extrem de redus. $utem delimita numai !+ de functii. Actiunea
absolut tuturor basmelor ce alcatuiesc materialul nostru se desfasoara in limitele acestor functii, acelasi lucru
intamplandu-se si cu actiunea foarte multor alte basme apartinand celor mai diferite popoare. Mai departe* daca vom
citi toate functiile una dupa alta, vom constata ca functiile decur% una dintr-alta sub imperiul necesitatii lo%ice si
artistice. Mai remarcam ca, intr-adevar, dupa cum am notat mai inainte, nici o functie nu exclude o alta functie* toate
tin de una si aceeasi linie axiala si nu de mai multe.
Acum 8 cateva concluzii cu caracter particular, e drept, dar extrem de important.
.onstatam ca un foarte mare numar de functii sunt dispuse in perechi &interdictie-incalcare, iscodire-divul%are, lupta-
victorie, urmarire-salvare etc.'. Alte functii pot fi dispuse pe %rupe. Asa, de pilda, pre#udicierea, mi#locirea,
contraactiunea incipienta si plecarea &A, /, ., si K ' alcatuiesc punctul de innodare a intri%ii. Elementele E, D, 1
alcatuiesc si ele 8 intr-un sens 8 un intre%. Exista apoi functii izolate &absenta, pedeapsa, casatoria s.a.m.d.'.
Deocamdata nu facem decat sa enuntam aceste concluzii cu caracter particular. 7e vom mai referi la constatarea ca
functiile sunt dispuse in perechi, dupa cum vom reveni si asupra concluziilor de ordin %eneral.
2rebuie sa trecem acum la analiza directa a basmelor, la studierea textelor ca atare. .aci numai astfel vom putea da
raspuns la intrebarea cum se aplica schema descrisa la textele noastre si ce anume reprezinta fiecare basm in raport
cu schema. :eciproca, adica intrebarea ce anume reprezinta schema noastra fata de basme, isi poate afla raspunsul
de indata. )chema este o unitate de masura pentru fiecare basm luat in parte. 2ot asa cum putem intinde o stofa pe
metru aflandu-i astfel lun%imea, putem suprapune si basmul pe schema spre a-l defini. .omparand diferitele basme
cu schema data, putem defini si raporturile dintre basme. $utem prevedea de pe acum ca problema inrudirii
basmelor, problema subiectelor si variantelor vor putea afla o solutie noua pe aceasta cale.
IV. ASIMILAREA, )A*URI +E FU,)-II )U +UBLA
SEM,IFI)A-IE MORFOLOGI)A
Am aratat mai sus ca functiile trebuie delimitate independent de persona#ul care le aduce la indeplinire. Enumerarea
lor ne-a putut convin%e de asemenea ca definirea lor trebuie sa fie independenta si de felul, de modul cum sunt
indeplinite.
Aceasta circumstanta in%reuiaza uneori definirea anumitor cazuri, deoarece functii diferite pot fi indeplinite in unul si
acelasi chip. .eea ce s-ar explica, din cate se pare, prin influenta exercitata de anumite forme asupra altora. Acest
fenomen poate fi numit asimilarea modurilor de indeplinire a functiilor. &'
)a luam urmatorul caz* Ivan cere un cal de la /aba-Ia%a &G<'. Ea ii propune sa-si alea%a pe cel mai bun dintr-o
her%helie de man#i unul la fel cu celalalt. Ivan ale%e bine si ia calul. Actiunea aceasta, care are loc la /aba-Ia%a,
reprezinta incercarea eroului de catre donator, dupa care urmeaza obtinerea uneltei nazdravane. In alt basm insa
&+,<', eroul vrea s-o ia de nevasta pe fiica Duhului apelor. Acesta ii cere s-o recunoasca pe mireasa dintr-un sir de
douasprezece fete una la fel cu alta. $utem defini si acest caz ca o incercare a eroului de catre donator ( Este
evident ca, in pofida similitudinii de actiune, avem de-a face cu un element totalmente diferit, si anume 8 incercarea
%rea &B' ca o conditie a casatoriei. )-a produs o asimilare intre cele doua forme. 1ara sa cercetam care dintre cele
doua elemente este cel ori%inar, trebuie totusi sa %asim un criteriu care sa permita, in asemenea cazuri, o precisa
delimitare a elementelor in ciuda similitudinii actelor. $utem sa ne conducem intotdeaua, in situatiile de acest fel,
dupa principiul definirii functiilor in raport cu consecintele lor. Daca incercarea eroului 8 trecuta cu succes 8 este
urmata de obtinerea uneltei nazdravane, avem de-a face cu o incercare impusa de un donator &D+'. Daca insa
reusita eroului in incercare este urmata de dobandirea unei mirese si de casatorie, avem de-a face cu o incercare
%rea &B'.
In acelasi fel putem deosebi o incercare %rea de o plecare situata in punctul de innodare a intri%ii. $utem spune,
fireste, ca eroul are de infruntat o Iincercare %rea atunci cand este trimis dupa cerbul cu coarne de aur, dar o
asemenea trimitere reprezinta din punct de vedere morfolo%ic un cu totul alt element decat incercarea eroului de
catre fata de imparat sau de /aba-Ia%a. Daca, pentru a duce la bun sfarsit o asemenea incercare, eroul pleaca,
intreprinde indelun%ate cautari &.+', se intalneste cu donatorul etc., avem de-a face cu un element din secventa de
innodare a intri%ii &A, /, adica lipsa si mi#locirea'. Daca incercarea este pe data trecuta cu succes si conduce
nemi#locit la casatorie, se intele%e ca ne aflam in fata functiilor B si 2 &incercarea %rea si solutia ei'.
Daca solutionarea cu succes a incercarii este urmata de casatorie, putem conchide ca eroul dovedeste prin aceasta
solutie ca merita mireasa sau o dobandeste direct. )a subliniem dar ca dobandirea persona#ului cautat &respectiv 8 a
unui obiect, dar nu a unei unelte nazdravane' constituie consecinta incercarii %rele &iar elementul este definit dupa
consecinte'. 7u toate incercarile %rele sunt le%ate de o casatorie ipotetica, dar este vorba de o infima minoritate de
cazuri* in materialul nostru 8 doar doua, nr. +0" si nr. . )olutionarea incercarii este urmata de dobandirea lucrului
cautat. A#un%em, asadar, la urmatorul rezultat* toate incercarile care atra% dupa sine o cautare trebuie considerate
drept /, iar toate incercarile urmate de capatarea unei unelte nazdravane 8 drept D. 2oate celelalte incercari sunt
considerate drept B, cu doua tipuri diferite in limitele aceluiasi cadru* incercari %rele le%ate de un petit si de o
casatorie si incercari %rele independente de aceasta finalitate. &'
Incercarea %rea poate sa fie asimilata si cu lupta cu zmeii. ;upta eroului cu zmeul care rapise o fata sau care pustia
imparatia este un element cu totul diferit de incercarea impusa eroului de fata de imparat. Exista insa un basm in care
fata de imparat ii cere sa invin%a un zmeu daca vrea sa se casatoreasca cu ea. .um sa consideram acest caz* drept
B &incercarea cea %rea' sau drept ; &lupta'( :aspunsul este 8 drept B, deoarece, in primul rand, succesul este urmat
de o casatorie si, in al doilea rand, fiindca am definit mai inainte lupta ca o lupta cu raufacatorul, iar zmeul din
exemplul nostru nu este raufacatorul, ci un adversar ad-hoc, care ar fi putut fi inlocuit cu orice alta faptura de ucis sau
de imblanzit &un cal de strunit, un rival de invins', fara nici un pre#udiciu pentru desfasurarea actiunii.
$re#udicierea initiala si urmarirea de catre raufacator reprezinta alte doua elemente adeseori asimilate. /asmul cu nr.
<" incepe prin aceea ca sora lui Ivan &o vra#itoare, numita si zmeoaica' incearca sa-si manance fratele. Ivan fu%e de
acasa, acesta fiind punctul de plecare al actiunii propriu-zise. )ora zmeului &obisnuitul persona# urmaritor' s-a
transformat aici in sora a eroului, iar urmarirea este plasata la inceputul basmului si folosita ca pre#udiciere &A', mai
precis 8 ca AHVII. .omparand in %enere felul de a actiona al zmeoaicelor in timpul urmaririi cu felul in care mama
vitre%a actioneaza la inceputul basmului, vom %asi paralele ce arunca un plus de lumina asupra inceputurilor de
basm in care mama vitre%a isi chinuie fiica vitre%a. .omparatia devine si mai %raitoare daca studiem si atributele
persona#elor respective. In baza unui vast material, se poate afirma ca mama vitre%a este zmeoaica plasata la
inceputul basmului si inzestrata cu unele caracteristici ale /abei-Ia%a, alaturate altora, de obarsie cotidiana.
$ersecutarea poate fi uneori comparata direct cu urmarirea. Merita relevat si faptul ca exista o mare similitudine intre
prefacerea zmeoaicei urmaritoare intr-un mar aflat in drumul eroului si ademenirea lui cu mere frumoase, dar otravite,
pe de o parte, si tentativa mamei vitre%e de-a o omori pe fiica vitre%a trimitandu-i niste mere otravite, pe de alta.
$utem de asemenea compara transformarea zmeoaicei in cersetoare si prefacerea in precupeata a vra#itoarei trimise
in urmarire de mama vitre%a s.a.m.d.
1unctia cu dubla semnificatie morfolo%ica constituie un alt fenomen analo% cu asimilarea. /asmul cu nr. +0F ne ofera
un exemplu extrem de simplu. Imparatul pleaca si interzice sotiei sale sa iasa din casa. ;a imparateasa vine Io
femeie la vedere atat de neprefacuta si de inimoasa. R2i-e urat, zice femeia, urat tare( Iesi barem la lumina soarelui@
Macar prin %radina du-te de te plimba@S etc. &raufacatorul incearca sa convin%a victima, f+'. Imparateasa iese in
%radina. Ea cedeaza astfel propunerilor ispititoare ale raufacatorului &%+' si incalca totodata o interdictie &c+'. Iesirea
imparatesei din casa are, asadar, o dubla semnificatie morfolo%ica. /asmul cu nr.+"<, precum si alte basme, ne
ofera un exemplu mai complicat. In acest basm, incercarea %rea 8 eroul trebuie sa sarute pe fiica de imparat din
zborul calului nazdravan 8 este deplasata la inceputul basmului si determina plecarea eroului, intrand in definitia
momentului de le%atura &/'. Astfel plasata, aceasta incercare are o trasatura specifica* enuntarea ei printr-o stri%are
publica asemanatoare cu cea lansata de imparatul caruia i s-au rapit fiicele &comp. I.ine va saruta din zborul calului
pe fiica meaE cu I.ine va %asi pe fiicele meleE'. In ambele cazuri, stri%area publica reprezinta unul si acelasi
element &/+', dar in basmul cu nr. +"< ea dobandeste si semnificatia functiei B 8 incercarea %rea. Aici, ca si in
cateva alte cazuri similare, incercarea %rea este deplasata in punctul de innodare a intri%ii, cu alte cuvinte e folosita
ca /, desi ramane mai departe si ca B. &'
V. )A-EVA AL-E ELEME,-E ALE BASMULUI
A. Elemente auxiliare de le%atura interfunctionala
1unctiile alcatuiesc elementele fundamentale ale basmului, cele pe care se intemeiaza desfasurarea actiunii. Mai
exista insa si alte parti componente care prezinta o mare insemnatate, desi nu determina aceasta desfasurare.
)e poate constata ca functiile nu se succed intotdeauna direct una dupa alta. Daca doua functii succesive sunt
indeplinite de doua persona#e diferite, cel de-al doilea trebuie sa stie ce s-a petrecut pana atunci. Astfel, basmul a
produs un intre% sistem de informare, concretizat uneori in forme foarte pre%nante artisticeste. )e intampla insa ca
basmul sa omita o asemenea informare, persona#ele actionand in aceste cazuri fie ex machina, fie ca persona#e
atotstiutoare. $e de alta parte, informarea este folosita si atunci cand este absolut inutila. 1unctiile sunt le%ate intre
ele in desfasurarea actiunii tocmai prin aceasta informare.
Dam cateva exemple. 1ata de imparat, rapita de ?oscei, ii este si lui rapita. =rmeaza o urmarire. Ea ar fi putut
surveni direct dupa actul rapirii, dar basmul intercaleaza vorbele rostite de calul lui ?oscei* IIvan, fiul de imparat, a
venit de a luat-o pe Maria, fata imparatului marilor s.a.m.d. In acest fel sunt con#u%ate intre ele functiile : si =, adica
remedierea si urmarirea.
Acesta este cel mai simplu exemplu de informare. =rmatoarea forma este mai realizata artisticeste* posesoarea
merelor nazdravane a intins strune deasupra zidurilor. ;a intoarcere, Ivan sare zidul si atin%e corzile* vra#itoarea afla
de rapt si urmarirea incepe. )trunele sunt folosite 8 pentru con#u%area altor functii 8 si in basmul cu $asarea-de-foc si
in alte basme. &'
Avem de-a face cu cazul invers atunci cand urmaritul trebuie sa afle ca este urmarit* el lipeste urechea de pamant si
aude z%omotul urmaririi.
Iata o forma specifica pentru urmarirea insotita de transformarea fiicelor sau nevestelor de zmei in %radini, fantani
etc.* invin%andu-l pe zmeu, Ivan se pre%ateste de intoarcere. Inainte de a porni la drum, tra%e insa cu urechea la ce
vorbesc zmeoaicele, afland astfel de urmarirea ce se pune la cale.
.azurile de acest fel pot fi apreciate ca intrand in informarea nemi#locita. Din aceasta cate%orie nai fac parte, de fapt,
si elementele /, mai cu seama /0 &comunicarea nenorocirii', precum si elementul e &furnizarea de informatii eroului
asupra raufacatorului sau viceversa'. .um aceste functii sunt importante pentru innodarea actiunii, ele au dobandit
caracterul unor functii de sine statatoare. &'
Informarea se prezinta uneori sub forma de dialo%. /asmul a produs forme canonice pentru o serie intrea%a de
asemenea dialo%uri. Donatorul trebuie sa afle cele petrecute pentru a putea transmite eroului darul sau nazdravan,
De aici si dialo%ul dintre Ivan si /aba-Ia%a. ;a fel se intampla si cu a#utorul nazdravan, care trebuie incunostintat
asupra nenorocirii inainte de a trece la treaba* de unde si dialo%ul specific dintre Ivan si calul sau &ori alte a#utoare
nazdravane'.
9ricat de diferite ar fi cazurile amintite, ele prezinta toate o trasatura comuna* un persona# afla ceva de la un alt
persona#, functia precedenta fiind tocmai pe aceasta cale le%ata de cea urmatoare.
Daca, pe de o parte, persona#ele trebuie sa afle ceva &informare, o conversatie surprinsa in taina, semnale sonore,
#eluiri, calomnii etc.' pentru a incepe sa actioneze, pe de alta parte, ele isi indeplinesc functia deoarece vad ceva. 7e
aflam deci in fata celui de-al doilea tip de le%aturi.
Ivan inalta un palat in fata palatului imparatesc. Imparatul il vede, afla ca este Ivan. =rmeaza nunta fetei de imparat
cu Ivan. )unt astfel le%ate elementele H si A. =neori in asemenea cazuri 8 si in altele similare 8 este folosita si o
luneta. $ersona#e ca Vede-tot si )imte-tot #oaca un rol similar in cadrul altor functii.
Daca obiectul necesar este insa foarte mic sau aflat foarte departe etc., se recur%e la o alta forma de le%atura.
9biectul este adus, iar daca este vorba de oameni, persona#ul respectiv este condus la locul trebuincios. Mosul
aduce imparatului o pasare, ciobanul aduce imparatesei o coroana, streletul aduce imparatului o pana a $asarii-de-
foc, baba aduce imparatului niste panza etc. .ele mai diferite functii sunt astfel le%ate intre ele. In basmul cu
$asarea-de-foc, Ivan este condus la imparat. Intalnim o situatie similara LcandM tatal isi conduce fiii la imparat. 7u ne
aflam de asta data in fata unei le%aturi intre doua functii, ci intre situatia initiala &i' si trimiterea eroului in cautare &/'*
imparatul nu este casatorit, sunt adusi in fata lui sapte flacai inzestrati cu puteri nazdravane si el ii trimite sa-i
%aseasca o sotie.
=n caz apropiat este cel in care eroul soseste, de pilda, la nunta miresei sale cu cel ce se dadea drept adevaratul
erou. Asa se face le%atura dintre $ &pretentiile falsului erou' si M &recunoasterea'. Exista insa si o le%atura mai
frapanta intre cele doua functii* la petrecere sunt invitati toti cersetorii, printre care se strecoara si eroul etc.
9r%anizarea de petreceri si chefuri mari serveste de asemenea la le%area functiei 2 &solutia' de functia M
&recunoasterea eroului'. Eroul a facut cu succes fata incercarii la care fusese supus de fata de imparat, dar nimeni nu
stie unde este. )e face o mare petrecere si fata de imparat trece prin fata fiecarui oaspete pana ce il recunoaste pe
erou. 1ata de imparat demasca in acelasi fel pe falsul erou* se anunta trecerea in revista a oastei, fata de imparat
trece pe dinaintea sirurilor de soldati si il recunoaste pe impostor. $utem sa nu consideram or%anizarea unei
petreceri drept o functie aparte* ea constituie doar un element auxiliar pentru a le%a $ sau 2 de M.
7u am incercat sa sistematizam cele cinci-sase tipuri enumerate mai sus, dupa cum nu pretindem sa fi epuizat cu ele
toata %ama de tipuri, intrucat telul nostru nu ne-o impune deocamdata. Vom nota cu semnul conventional T
elementele care lea%a functiile intre ele.
/. Elemente auxiliare ale triplicarii
Intalnim elemente similare de le%atura si in cazul feluritelor triplicari. 2riplicarea ca atare a fost suficient tratata in
literatura de specialitate, asa ca putem sa nu zabovim in cele ce urmeaza asupra fenomenului propriu-zis. Vom
specifica numai ca se pot triplica atat diverse detalii cu caracter atributiv &trei capete de zmeu', cat si functii separate,
perechi de functii &urmarirea-salvarea', %rupuri de functii si miscari intre%i. :epetarea poate fi uniforma &trei incercari,
trei ani de slu#ba', sau poate contine o crestere, o accentuare &cea de-a treia incercare este cea mai %rea, cea de-a
treia lupta 8 cea mai cumplita'4 in sfarsit, ea poate comporta doua rezultate ne%ative si unul pozitiv.
=neori actiunea nu face decat sa se repete in mod mecanic, alteori insa este necesar sa fie introduse anumite
elemente care sa opreasca dezvoltarea fabulatiei si sa determine o repetare, spre a impiedica o desfasurare prea
uniliniara a actiunii.
Vom da doua-trei exemple.
Ivan primeste de la tatal sau o maciuca &sau un baston, un lant'. El arunca de doua ori maciuca &rupe lantul'.
Maciuca se rupe cand cade #os. Ivan comanda o noua maciuca si abia aceasta din urma, a treia la numar, se
dovedeste a fi buna. $roba uneltei nazdravane nu poate fi considerata drept o functie independenta, ea nu face
decat sa motiveze tripla capatare a uneltei. &'
)a mentionam si un alt exemplu* pentru ca urmarirea sa poata fi reluata, raufacatorul trebuie sa distru%a obstacolele
pe care eroul i le ridica in drum. Vra#itoarea roade padurea si incepe a doua urmarire. Actiunea vra#itoarei asupra
padurii nu poate fi incadrata in nici una din cele !+ de functii mentionate mai inainte. Este un element care provoaca
triplicarea sau lea%a prima indeplinire de a doua, ori pe aceasta de a treia. 9 mai intalnim insa pe vra#itoare rozand,
si anume cand roade ste#arul in care s-a urcat Ivan ca sa scape de ea* de asta data, elementul auxiliar este folosit cu
o semnificatie de sine statatoare. &'
toate elementele care servesc la realizarea triplicarilor.Vom nota cu semnul conventional
.. Motivarile
Intele%em prin motivari atat cauzele, cat si telurile care impin% persona#ele sa faca anumite fapte. Desi ele confera
uneori basmului o culoare cu totul aparte si multa stralucire, motivarile fac parte din cate%oria celor mai variabile si
mai instabile elemente ale basmului. Ele reprezinta in plus un element mai putin precis si bine definit decat functiile
sau elementele de le%atura.
Ma#oritatea faptelor savarsite de persona#e in sectiunea mediana a basmului sunt firesc motivate de desfasurarea
actiunii si numai pre#udicierea, ca prima functie fundamentala a basmului, cere o anume motivare suplimentara.
:emarcam in primul rand ca fapte asemanatoare sau absolut identice sunt motivate in modul cel mai diferit.
Iz%onirea sau parasirea pe mare sunt motivate de* ura mamei vitre%e, cearta fratilor pentru mostenire, invidie, teama
de concurenta &Ivan-ne%utatorul', o casatorie ine%ala &Ivan, baiat de taran, cu fata de imparat', banuiala unei
infidelitati con#u%ale, prorocirea umilirii fiului de catre parinti. In toate aceste cazuri, iz%onirea este motivata de
caracterul lacom, rau, invidios sau banuitor al raufacatorului. Dar iz%onirea poate fi tot atat de bine motivata si de
firea imposibila a iz%onitului, ceea ce confera o anume le%itimitate iz%onirii. 1iul sau nepotul fac trasnai prea de tot,
maltrateaza oameni &rup mainile si picioarele trecatorilor'4 tar%ovetii se plan% &plan%eri > T' si bunicul isi iz%oneste
nepotul de acasa.
Desi sunt incontestabil actiuni, faptele iz%onitului 8 cum ar fi maltratarile amintite 8 nu pot fi considerate o functie
inclusa in desfasurarea actiunii basmului. Este vorba, in realitate, de calitatea eroului, exprimata de faptele care
constituie motivul iz%onirii sale.
2rebuie sa remarcam ca actiunile zmeului si cele ale multor altor raufacatori nu sunt in nici un fel motivate de basm.
)e intele%e de la sine ca si zmeul isi are motivele lui atunci cand o rapeste pe fata de imparat &pentru o casatorie
silita sau pentru a o manca', dar basmul le trece sub tacere. Avem temeiul sa credem ca motivarile formulate verbal
nu sunt indeobste specifice basmului si ca in %eneral motivarile sunt in basm mai curand formatiuni de data recenta.
/asmele care nu comporta o pre#udiciere au in locul acesteia AJ&lipsa', iar prima functie este / &trimiterea eroului'.
$utem constata ca plecarea eroului pentru remedierea unei lipse este motivata si ea in modul cel mai diferit.
;ipsa initiala constituie o stare de fapt. $utem presupune ca ea dura de ani si ani la inceperea actiunii. )urvine insa
un moment in care persona#ul care trimite in cautare sau cautatorul insusi intele%e dintr-o data ce anume ii lipseste.
Acest moment se cere motivat si el este cel care determina trimiterea &/' sau, nemi#locit, cautarea &.K'.
$ersona#ele pot deveni in felul urmator constiente de faptul ca le lipseste ceva* obiectul neposedat isi semnaleaza el
insusi prezenta intr-un fel oarecare 8 o aparitie ful%uranta, o urma, un semn %raitor, o reflectare oarecare &portret,
relatare'. Eroul &sau trimitatorul' isi pierde echilibrul sufletesc, il cuprinde dorul de frumusetea vazuta doar o data,
intrea%a actiune avandu-si ori%inea in aceasta schimbare sufleteasca. $asarea-de-foc si pana lasata de ea poate
constitui un exemplu pe cat de %raitor, pe atat de frumos. IEra pana aceea atat de frumoasa si atata lumina izvora din
ea, ca daca ai fi adus-o intr-o odaie intunecata s-ar fi facut lumina, de parca plina ar fi fost de nenumarate lumanari.
/asmul cu nr.DF incepe cu o ima%ine asemanatoare* imparatul vede in vis un cal preafrumos, Ifir de par de fir de par
in ar%int batut si cu luna scanteind in frunte. Imparatul trimite pe erou dupa cal. In cazul unei fete de imparat,
coloratura este diferita. )oldatul o vede pe Elena trecand pe lan%a el* I)e facu lumina pe cer si pe pamant si vazu el
zburand prin vazduh o caleasca de aur, cu sase zmei de foc inhamati la ea4 iar in caleasca sade Elena
$reainteleapta, frumoasa cum nici nu-ti poti inchipui, nici banui, nici in poveste povesti. )-a dat ea #os din caleasca, s-
a asezat pe un tron din aur tot si a inceput sa cheme rand pe rand porumbitele si sa le invete tot felul de minunatii
&porumbitele care o asteptau sunt mentionate mai inainte'. A terminat cu invatatura, a sarit in caleasca si dusa a
fost. )oldatul se indra%osteste de Elena etc. Din aceeasi cate%orie fac parte si cazurile in care eroul vede in camara
unde fusese oprit sa intre portretul unei fete de o frumusete rapitoare si se indra%osteste de ea etc.
.onstatam mai departe ca eroul devine constient de faptul ca ii lipseste ceva datorita unor persona#e-mediatori care il
fac sa intelea%a, sa simta acest lucru. .el mai adesea, rolul acesta revine parintilor care socotesc ca fiul are nevoie
de o mireasa. Aceeasi menire o au si relatarile descriind fete preafrumoase, cum ar fi de pilda urmatoarea* IVai,
Ivane, fiu de imparat, cum sa fiu eu frumoasa( 7easemuit de frumoasa e numai fata imparatului zmeilor de traieste
peste noua mari si noua tari. Eroul incepe sa caute pornind de la asemenea relatari &despre fete de imparat, voinici,
minuni etc.'.
)e intampla uneori ca lipsa sa fie doar ima%inara. )ora sau mama cea rea, stapanul hain, imparatul crunt il trimit pe
Ivan dupa cine stie ce minunatie de care nu au nici o nevoie* e pur si simplu pretextul folosit pentru a scapa de Ivan.
7e%utatorul il trimite fiindca se teme de forta lui, imparatul8 fiindca vrea sa-i ia nevasta, surorile cele rele 8 indemnate
de zmeu. Asemenea trimiteri sunt uneori motivate de o boala ima%inara, pre#udicierea lipsind in forma ei directa, dar
fiind inlocuita sub raport lo%ic 8 dar nu morfolo%ic 8 de actul trimiterii, care capata caracterul unei pre#udicieri. Ameul
se ascunde in spatele surorii celei rele care trimite pe erou in cautare si trimitatorul este de re%ula pedepsit la fel cu
raufacatorul din celelalte basme. Merita sa consemnam faptul ca dezvoltarea actiunii este perfect identica, fie ca este
vorba de o trimitere dictata de intentii dusmanoase, fie ca nu. Dupa cum vom vedea mai #os, desfasurarea actiunii, cu
alte cuvinte cautarea ca atare, nu este prin nimic influentata de cauza directa a plecarii eroului, care poate tot atat de
bine pleca sa caute cine stie ce minunatie, fiindca sora cea rea &sau imparatul crunt' vrea sa-l piarda sau pentru ca
tatal lui e bolnav ori a vazut in vis o minunatie. $utem in %enere remarca faptul ca sentimentele si intentiile
persona#elor nu se rasfran% niciodata asupra desfasurarii actiunii.
;ipsa poate deveni pe foarte multe cai un fapt de constiinta. Invidia, saracia &pentru formele rationalizate', firea de
voinic si puterea eroului sunt numai cateva din cauzele care pot declansa o cautare. $ana si dorinta de a avea copii
poate %enera o miscare independenta &eroul este trimis sa caute un remediu impotriva sterilitatii'. .azul este foarte
interesant, deoarece ne dovedeste ca orice element de basm &in speta, faptul ca imparatul nu are copii' poate da
nastere unei actiuni inche%ate, se poate transforma intr-o naratiune de sine statatoare, sau poate %enera o
asemenea naratiune. Dar, asemeni tuturor or%anismelor vii, basmul nu da nastere decat la produse asemanatoare cu
el insusi. Atunci cand o celula oarecare a or%anismului numit basm se transforma intr-un mic basm in basm, acesta
este construit 8 cum vom vedea mai #os 8 dupa aceleasi le%i ca si orice basm fantastic in %enere.
7u arareori lipsa resimtita de erou nu este insotita de nici o motivare. Imparatul isi cheama copiii si le spune* IIa sa-
mi faceti mie o treaba etc., si ii trimite in cautarea lucrului dorit.
VI. REPAR-I*AREA FU,)-IILOR +UPA PERSO,A.E
Desi nu ne-am propus sa cercetam decat functiile ca atare, fara sa ne ocupam de persona#ele care le indeplinesc ori
de obiectele pe care le implica, merita totusi sa abordam si problema felului in care functiile sunt repartizate dupa
persona#e.
Inainte de a raspunde in amanunt la aceasta chestiune, trebuie sa aratam ca numeroase functii se structureaza in
mod lo%ic intr-o serie de sfere bine definite, corespunzand in ansamblu cu persona#ele ce indeplinesc functiile. ;e-am
putea numi sferele de actiune. /asmul cunoaste urmatoarele sfere de actiuni *
. )fera actiunilor raufacatorului. .uprinde* pre#udicierea &A', lupta sau alte forme de intrecere cu eroul &;', urmarirea
&='.
. )fera actiunilor donatorului. .uprinde* pre%atirea transmiterii uneltei nazdravane &D', inzestrarea eroului cu unealta
nazdravana &1'.
. )fera actiunilor a#utorului. .uprinde* deplasarea spatiala a eroului &3', lichidarea nenorocirii sau lipsei &:', salvarea
eroului urmarit &)', solutionarea incercarilor %rele la care este supus eroul &2', transfi%urarea eroului &H'.
. )fera actiunilor fetei de imparat &persona#ul cautat' si ale tatalui ei. .uprinde* poruncirea incercarilor %rele &B',
insemnarea &I', demascarea &7', recunoasterea &M', pedepsirea celui de-al doilea raufacator &P', casatoria &A'. 7u se
poate trasa o delimitare perfecta si precisa intre functiile imparatului si cele ale fetei de imparat. De cele mai multe
ori, tatal este cel care porunceste eroului sa duca la bun sfarsit incercarile %rele, actiunea sa decur%and dintr-o
atitudine ostila mirelui. 2ot el este cel care adesea pedepseste 8 sau porunceste sa fie pedepsit 8 pe falsul erou.
. )fera actiunilor trimitatorului. .uprinde doar trimiterea eroului in cautare &momentul de le%atura, /'.
. )fera actiunilor eroului. .uprinde* plecarea sa in cautare &.K', reactia la cererile donatorului &E', casatoria &A'.
$rima functie &.K' este specifica numai eroului cautator, eroul-victima nu le indeplineste decat pe celelalte.
. )fera actiunilor falsului erou cuprinde de asemenea .K, apoi E si, in calitate de functie specifica, $.
$utem conchide ca basmul cunoaste sapte persona#e. Intre aceleasi persona#e sunt distribuite functiile si in partea
pre%atitoare &a, b-c, d-e, f-%', dar repartizarea nu este aici uniforma si aceste functii nu pot servi la definirea
persona#elor. $e lan%a aceasta, exista persona#e speciale de racord &cei ce se plan%, denuntatorii, calomniatorii',
precum si tradatori specifici functiei Ie &o%lin#oara, dalta, matura'. Din aceeasi cate%orie fac parte si persona#e ca =n-
ochi, Doi-ochi, 2rei-ochi. &'
$utem stabili trei cate%orii de a#utoare *
+' A#utoare universale, care pot indeplini 8 in anumite forme 8 toate cele cinci functii ale a#utorului. .alul este sin%urul
a#utor de acest tip oferit de materialul nostru.
,' A#utoare partiale, capabile sa indeplineasca mai multe functii, dar fara sa atin%a, o data insumate capacitatile lor,
toate cele cinci functii mentionate. Din aceasta cate%orie fac parte diferite animale &exceptand calul', voinicii iviti din
inel, feluritele persona#e mestere in cate ceva etc.
!' A#utoare specifice indeplinind numai o sin%ura functie. Din ultima cate%orie fac parte numai obiectele* %hemul care
il calauzeste pe erou, palosul-taie-sin%ur care omoara pe dusmani, %uzla nazdravana care canta sin%ura si il a#uta pe
erou sa infrunte cu bine incercarea la care l-a supus fata de imparat etc. Din cele spuse mai sus rezulta limpede ca
unealta nazdravana nu este nimic altceva decat o forma aparte a a#utorului nazdravan.
)e cuvine sa amintim si faptul ca eroul izbuteste sa invin%a de multe ori si fara nici un fel de a#utoare. Am putea
considera acest tip de erou drept propriul sau a#utor. Daca am fi avut insa putinta sa studiem atributele persona#elor,
am fi putut arata ca eroul preia in asemenea cazuri nu numai functiile a#utorului, dar si atributele sale. Darul profetiei
este unul din cele mai importante atribute ale a#utorului* calul care prezice, sotia care prezice, baiatul-cel-intelept
s.a.m.d. Atunci cand a#utorul lipseste, aceasta calitate trece asupra eroului, care devine un erou inzestrat cu darul
profetiei.
)e intampla, dimpotriva, ca a#utorul sa indeplineasca uneori functii ce sunt specifice eroului. Asa, de pilda, in cadrul
functiei E, a#utorul nazdravan actioneaza adeseori in locul eroului* soarecii casti%a #ocul de-a v-ati-ascunselea
impotriva ursului, animalele recunoscatoare indeplinesc in locul lui Ivan cele poruncite de /aba-Ia%a ca sa-l puna la
incercare pe erou.