Sunteți pe pagina 1din 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

FENOMENUL BRAIN DRAIN SI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA POLITICILOR


PUBLICE

HAGIU VALENTIN
HAMDAM-FERAS ALIN

AN I, GRUPA 1508

Cuprins

1. Introducere ...............................................................................................................................3
1.1. Definitii,terminologie...................................................................................................... 4
1.2 . Istoric...............................................................................................................................5
2. Clasificari ................................................................................................................................
6
2.1.

Cauze............................................................................................................................
6

2.2.

Directii ale brain drain ................................................................................................ 9

2.3.

Ponderea specialistilor................................................................................................10

2.4.

Efecte..........................................................................................................................10
2.4.1. Efecte asupra tarilor de origine.......................................................................10
2.4.2. Efecte asupra tarilor destinatare.....................................................................11

2.5.

Masuri pentru controlarea fenomenului.................................................................. 11

2.6.

Masuri pentru incurajarea fenomenului......................................................................12

2.7.

Tendinte actuale..........................................................................................................12

3. Concluzii......................................................................................................................................13
4. Bibliografie .................................................................................................................................15
5. Anexe :
5.1 Anexa 1 ..........................................................................................................................16
5.2 Anexa 2 ............................................................................................................................17

Brain drain

Introducere

Dezbaterea de lunga durata cu privire la implicatiile migratiei internationale a fortei de


munca educate continua sa se intensifice.
Fenomenul Brain drain ingrijoreaza pe multi dintre factorii de decizie politica din tarile
exportatoare de forta de munca.Guvernele se plang de decimarea sistemului medical,de lipsa
profesorilor si a inginerilor precum si de braconarea talentului national.Spre exemplu parlamentarul
libanez Nabih Berri a denumit fenomenul brain drain dreptcea mai mare problema pe care o
infruntam in Liban (Daily Star,2010).
In timp ce astfel de ingrijorari au fost prezente de zeci de ani ,ele au castigat o importanta tot mai
mare ,pe masura ce tarile dezvoltate au adoptat sisteme de selectare a fortei de munca pe baza
calificarii,si odata cu raspandirea HIV/SIDA in Africa sub-sahariana fapt ce a atras atentia asupra
constrangerilor pe care le infrunta sistemul medical din acele tari.
In timp ce o parte substantiala a imigrantilor provin din tari n curs de dezvoltare, exodul
creierelor nu este exclusiv un fenomen al tarilor sarace. De exemplu, anumite tari ale OCDE se
confrunt cu un semnificativ export net al creierelor, in special tarile est europene i Mexic, dar, de
asemenea, Finlanda, Irlanda i Italia.
Avand in vedere finantarea pe scara larga a educatiei publice in intreaga lume,emigrarea
fortei de munca inalt calificata a reaprins dezbaterea concurentei fiscale.Intr-adevar pierderile
fiscale datorate fenomenului brain drain pot fi severe i sunt o potenial surs de conflict n
procesul de integrare economic., Consiliului Europei (1995) recomanda, prin urmare, ca, pentru a
intri invatamantul superior si reduce riscul de brain drain, tarile sunt incurajate sa dezvolte
programe structurate de cooperare europeana si regionala, bilaterale i multilaterale la nivel de
guvern. "

1.1 Definitii, terminologie


Brain drain sau miscarea capitalului uman human capital flight este fenomenul de
emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse: conflicte, lipsa de oportunitati, s.a.
Investitia in educatie este pierduta odata cu plecarea persoanei care de obicei nu se mai intoarce in
tara de origine. In cadrul Royal Society of London s-a folosit prima data termenul de brain drain
pentru a descrie plecarea oamenilor de stiinta si tehnicienilor spre SUA si Canada la inceputul anilor
'50 ai secolului trecut .1
EMIGR, emigrez, vb. I. Intranz. A pleca din patrie i a se stabili (definitiv sau temporar) n
alt ar; a se expatria. Din fr. migrer, lat. Emigrare. Imigrarea este acelasi lucru vazut din
perspectiva tarii primitoare.2
Miscarea oamenilor inainte de existenta frontierelor, sau in interiorul granitelor este
migratie.
Fenomenul cunoscut sub numele de brain drain este prezent si astazi si mai este definit ca un
transfer constant (drain=scurgere) de personal cu inalta calificare (brain=creier) din anumite tari in
general mai putin dezvoltate catre altele mai puternice economic, se considera ca principala cauza a
fenomenului este economica.
Brain drain-ul asadar este partea emigrarii care cuprinde persoanele cu inalta calificare, cu
studii universitare. De aici rezulta dificultatea cuantificarii fenomenului din lipsa statisticilor
referitoare la gradul de educatie al emigrantilor, majoritatea tarilor au date statistice referitoare la
emigrare dar nu defalcate pe gradul de educatie.
Fenomenul este asociat cu termenul de miscare de capital capital flight, care se refera la
miscarea capitalului care nu mai este investit in tara in care locuieste posesorul lui si unde a fost
creat. Exodul este benevol, frinat de tarile de origine si incurajat de tarile primitoare. In limba
romana termenul a fost tradus in diferite feluri, de diferiti autori si in diferite perioade politice ca:
scurgerea creierelor, exodul creierelor, migratia creierelor sau chiar furtul creierelor, furt de
inteligenta, racolare de cadre, exod de competente, drenarea creierelor, hemoragia creierelor etc.
Toate aceste traduceri sunt facute sub influenta frustrarilor tarilor care sunt doar furnizoare de
creiere, si subliniaza doar partea negativa a fenomenului. Vom vedea in continuare si alte abordari,
din alte puncte de vedere care identifica si unele efecte pozitive ale fenomenului.

1 http://www.investordictionary.com/definition/brain-drain
2 http://dexonline.ro/definitie/emigra
4

Pentru a simplifica , folosesc termenul de specialisti pentru a defini persoanele cu inalta


calificare.

1.2 Istoric
Emigrarea unor personalitati, oameni de stiinta a avut loc din cele mai vechi timpuri,
incepind chiar cu antichitatea si continuind pina azi, de exemplu:
Pitagora (582-507 ic), filosof, matematician, astronom, a plecat din Samos (Asia Minor) in
Crotona, sudul Italiei pentru a scapa de guvernarea tiranica a lui Policrate, tiranul din Samos.
In 529 imparatul Justinian a hotarit inchiderea Academiei din Atena, membrii acesteia
plecind in exil la Ctesiphon, capitala Imperiului Part (estul Persiei) unde au fost bine primiti si au
lucrat in continuare.
In secolele VIII si IX calaifii arabi au incurajat stiintele si arta atragind eruditii evrei,
sirieni si persani oferindu-le avantaje materiale. Dupa moartea profetului Mahomed in anul 632,
care a unificat triburile din Arabia, s-a creat o natiune omogena si puternica. Persia, Asia Minor,
Siria, Palestina, Egipt, Africa de Nord si Spania ai intrat in statul islamic si s-a nascut o nou
civilizatie. Arabii au incurajat stiintele si au chemat invatati indiferent de nationalitate si credinta la
Damasc si Bagdad unde se studiau, se traduceau si se comentau vechi manuscrise grecesti,
Bagdadul devenind centrul intelectual al lumii.
in Evul mediu, odata cu infiintarea universitatilor, datorita folosirii limbii latine si puterii
bisericii catolice, in multe cazuri profesorii si studentii straini erau un lucru obisnuit.
in secolele XVIII si XIX Rusia tarista a intreprins oficial recrutarea de savanti si tehnicieni
straini, in special germani, englezi si francezi. La mijlocul secolului al XVIIIl-lea din 107 de
membri ai Academiei de stiinte din Petersburg, doar 34 erau rusi.
in Japonia, in secolul al XIX-lea profesori, tehnicieni si savanti din SUA au fost invitati in
tara si platiti cu salarii foarte mari si s-au creat special pentru ei centre stiintifice, universitati.
odata cu ascensiunea nazismului in Germania si apoi din cauza razboiului are loc unexod
fara precedent de oameni de stiinta, tehnicieni, artisti din Germania, Austria, Italia, Spania in prima
faza si apoi si din alte parti spre alte tari mai ales Elvetia si SUA. Printre ei nume celebre ca Albert
Einstein, Sigmund Freud, Enrico Fermi. Se estimeaza la 10'000 numarul intelectalilor europeni
emigrati intre 1933 si 1945.
5

Dupa 1950 apare fenomenul emigratiei specialistilor intr-un nou context si la alta scara, mult
mai mare; acesta este fenomenul de brain drain.

2. Clasificari
Fenomenul de brain drain este o parte a fenomenului mai larg al emigratiei in general. Dar si
emigratia cadrelor cu pregatire superioara poate fi de mai multe feluri; Ministerul dezvoltarii
resurselor umane, departamentul educatiei din India are un studiu interesant pe acest subiect, astfel
sunt identificate urmatoarele tipuri de emigratie a specialistilor:
brain overflow, adica supraproductia de specialisti. Din cauza numarului prea mare de
specialisti pregatiti intr-o anumita tara sau din cauza imposibilitatii absorbtiei totale a specialistilor
in economia nationala, ramine un surplus de specialisti care se realizeaza pe piata externa, adica
emigreaza. Exemple de tari in aceasta situatie: Columbia, China, India, Iran, Nigeria, Pakistan,
Filipine si Corea de Sud. Acest tip de emigrare nu se considera daunatoare tarii de origine, este mai
degraba o solutie de scadere a somajului.
brain export, exportul de specialisti apare cind tara exportatoare primeste in schimbul
specialistilor anumite sume de bani, taxe pe durata citorva ani sau o singura data la plecare. Este
greu de stabilit daca aceasta taxa acopera cheltuielile de scolarizare ale specialistilor cit si cistigurile
potentiale aduse de acestia economiei nationale pe parcursul vietii lor profesionale. Barbados si
Filipine in mod deliberat pregatesc specialisti pentru export.
brain exchange schimbul de specialisti apare cind pierderea de specialisti este compensata
de cistigul de specialisti din alte tari. Acest schimb se poate face intre o tara mai putin dezvoltata
economic cu una mai dezvoltata sau intre doua mai putin dezvoltate. Aceasta duce la un schimb de
experienta pozitiv pentru ambele parti.
brain drain, fenomenul emigrarii specialistilor dintr-o tara mai putin dezvoltata catre una
mai dezvoltata, fara nici o compensatie si care este privit ca o pierdere vitala de resursa.

2.1. Cauze
Si de ce pleaca specialistii, care sunt cauzele fenomenului? Principala cauza ar fi dorinta
fireasca a individului de a gasi perspective, recunoastere, cistiguri mai mari si un standard de viata
mai bun, chiar daca pentru asta trebuie sa plece in strainatate. Cateva dintre cauzele care determina
6

fenomenul: situatia politica, lipsa libertatilor, a democratiei, factori economici. Pe de alta parte
putem considera ca sunt cauze generale si cauze particulare, specifice unor anumite tari sau situatii.
Situatia insa este mult mai complexa, cauza nu este una singura, studii mai aprofundate ale
fenomenului au identificat doua tipuri de cauze, cele din tara de origine, care imping spre emigrare
si pe de alta parte factori din tara primitoare, care atrag imigrantii. Acesti factori sunt numiti pushpull factors, adica factori de respingere-atractie. Putem face urmatoarea paralela intre factorii de
respingere, respectiv factorii de atractie (prelucrare dupa studiul ministerului educatiei din India) :
Nr. Factori de respingere

Factori de atractie

1
2

lipsa locurilor de munca


subdezvoltarea economica

perspective economice mai bune

nivelul redus al salariilor

salarii si venituri mai mari

supraproductia si subutilizarea

disponibilitatea personalului cu experienta

5
6

specialistilor
lipsa cercetarii si dotarilor
discriminari la angajare si promovare

dotari mai bune pentru cercetare


conditii de munca mai bune si oportunitati
de angajare

dotari precare

alocarea de fonduri substantiale pentru


cercetare

8
9
10
11

lipsa culturii si traditiilor stiintifice


institutii nefunctionale
dorinta pentru o viata urbana mai buna
dorinta pentru o calificare superioara si

traditii culturale si stiintifice bogate

recunoastere

pentru specialisti

atractia centrelor urbane


sistem educational mai bun si oportunitati

12

prestigiul educatiei straine

13

decalajul tehnologic

Se observa ca, un factor de respingere are echivalent un factor de atractie, sunt insa si factori
fara un corespondent, la care insa putem imagina un echivalent. In aceasta viziune a factorilor de
respingere-atractie, lumea apare impartita in doua, tari mai putin dezvoltate economic in care
actioneaza factorii de respingere si tarile dezvoltate in care actioneaza factorii de atractie.
7

Pe de alta parte, in tarile dezvoltate, numarul de specialisti este insuficient din urmatoarele
motive:
sporul natural al populatiei este mic negativ citeodata , gradul de imbatrinire creste ;
costul educatiei este mare, numarul celor care-si pot permite aceste costuri este mic;
din cauza tehnologiilor avansate produsele si serviciile din aceste tari sunt de calitate,
cererea pe piata a acestora este in crestere, ceea ce necesita un numar mare de specialisti;
este mai ieftina acoperirea deficitului de specialisti prin imigratie.
Mai sunt si alti factori mai putin generali care actioneaza in anumite tari sau situatii
deosebite, care diferentiaza tarile, astfel:
sistemul de promovare bazat pe merite (SUA) atrage mai mult decit cel bazat pe virsta
(Japonia);
diferentele culturale si de limba pot face o tara mai atractiva decit alta, Germania de pilda
pierde teren din aceste motive, limba engleza fiind mai accesibila la nivel mondial;
nivelul impozitelor si taxelor atrage sau respinge, cetatenii din Suedia sau Germania isi
muta rezidenta in Monaco din aceste motive;
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA au avut ca efect cresterea
suspiciunilor fata de cetatenii de origine araba si astfel exodul specialistilor arabi in SUA s-a
diminuat mult, acestia cautind alte locuri mai primitoare;
migratia pe motive etnice;
migratia cercetatorilor ex-sovietici (dupa prabusirea Uniunii Sovietice, un numar
impresionant de savanti din cele mai diverse domenii de activitate, inalte tehnologii inclusiv
spatiala, armament, energie nucleara, medicina, genetica etc. au cam ramas pe drumuri din motive
economice, statul nu mai putea sa sustina cu fonduri cercetarea stiintifica. Guvernul SUA preocupat
de soarta savantilor ex-sovietici aloca fonduri pentru sprijinirea lor si pentru incurajarea imigratiei.
Motivele sunt pe de o parte pentru a-i impiedica sa fie nevoiti sa-si vinda cunostintele pe piata
neagra, posibil sa ajunga pe mina teroristilor si pe de alta parte pentru a nu se pierde realizarile lor
de pina acum, pentru continuarea cercetarilor valoroase. Si nu in ultimul rind pentru a pune mina pe
aceasta forta de cercetare la nivel inalt care aduce beneficii uriase in timp.

Mai exista un fenomen interesant, emigrarea persoanelor apartinind unei minoritati nationale
catre tara mama, factorul de atractie pentru emigrant fiind de natura etnica. De exemplu din
Romania evreii au plecat aproape toti in Israel, germanii aproape toti in Germania, multi unguri in
Ungaria. In Israel emigreaza foarte multi evrei si din Rusia, tarile din estul Europei, Africa. In
Ungaria emigreaza membrii minoritatii maghiare din tarile vecine. Motivul emigarii este etnic dar
motivele economice sunt si in acest caz hotaritoare, nu sunt multe cazuri in care unguri din Austria
de exemplu sa emigreze in Ungaria sau evrei din SUA sa emigreze in Israel.
Factorul etnic actioneaza asupra tuturor cetatenilor minoritatii respective dar cu precadere asupra
celor cu studii, asupra specialistilor care sunt mai sensibili si mai predispusi la emigrarea etnica,
putem spune deci ca factorul etnic este un factor de atractie care incurajeaza fenomenul de brain
drain. In acelasi timp, cetatenii din tara mama nu intotdeauna ii privesc cu ochi buni pe cei nou
veniti, ba chiar nu-i recunosc ca si conationali. Pe de alta parte, tarile mama sunt ingrijorate de
emigrarea pe motive etnice care in opinia lor are efecte negative asupra minoritatilor din tarile
respective, care astfel se reduc numeric si calitativ. In Romania au ramas case si chiar sate intregi
abandonate de sasii plecati in Germania.

2.2. Directii ale brain drain


Directiile majore ale brain drain sunt definite geografic astfel, de la :
sud la nord, din America Latina spre America de Nord, din Africa spre Europa si
America de Nord;
est la vest, din Asia spre Europa si America de Nord, din Asia spre Orientul Mijlociu si
nord-estul Africii, din Europa spre America de Nord.
Directiile geografice sunt date insa de gradul de dezvoltare economica diferit, nordul si
vestul au cele mai dezvoltate economii.
Dar fenomenul brain drain este prezent si in cazul unor tari dezvoltate din Europa de Vest de
unde creierele emigreaza catre Statele Unite si Canada in special. Motivele sunt cautarea satisfactiei
personale, a recunoasterii, notorietatii si chiar satisfactii materiale superioare. Oamenii de stiinta
sunt mai bine vazuti, laboratoarele mai bine dotate, valorificarea rezultatelor cercetarii este mai
eficienta etc. Exista tari ca Marea Britanie, Germania, Elvetia, Franta care sunt atit destinatie pentru
tari mai putin dezvoltate cit si sursa de specialisti pentru SUA, Australia si Canada.
9

Emigratia din si spre tarile dezvoltate este si ea in crestere, dar este dominata de miscarile
temporare de studenti si specialisti sugerind mai degraba o circulatie decit un exod al specialistilor.
Globalizarea de asemenea a avut o influenta, astfel daca specialistii se transfera dintr-o tara
in alta dar in interiorul aceleiasi companii, nu mai putem vorbi de brain drain.

2.3. Ponderea specialistilor

straini in tarile receptoare ale fenomenului de brain drain.

Statele cu procentele cele mai mari de specialisti straini sunt Australia (25%), Canada(20%)
si SUA(10%), tari dezvoltate economic dar si tari traditionale de imigranti. In Europa,
Luxemburg are 10%, urmat de Austria cu 7% pe cind celelalte tari au sub 5%.

2.4. Efecte
Efectele trebuie analizate din punctul de vedere al tarilor de origine cit si al tarilor
beneficiare.
2.4.1. Efecte asupra tarilor de origine
Tarile de origine investesc bani publici (din impozite si taxe) pentru educarea tinerilor in
profesii necesare societatilor respective. La terminarea studiilor tinerii specialisti sunt incurajati de
tarile lor sa-si continue perfectionarea in tari dezvoltate economic pentru ca apoi sa se intoarca in
tara si sa fie si mai utili si mai performanti. De cele mai multe ori insa intoarcerea nu mai are loc,
specialistii gasindu-si implinirea profesionala si materiala in tarile dezvoltate. Si chiar daca statul
nu-i trimite la perfectionare tinerii tot au tendinta de a-si gasi implinirea acolo unde satisfactiile
materiale sunt mai mari. Tarile de origine pierd astfel nu numai specialistii atit de necesari
economiilor lor deficitare dar pierd si o multime de bani cheltuiti cu instruirea specialistilor.
De exemplu plecarea masiva a doctorilor si asistentelor medicale din Ghana si Africa de
Sud a fost dezastruoasa pentru pentru tarile de origine, acestea raminind practic cu sistemul sanitar
amputat.
Un efect pozitiv insa este trimiterea de catre cei plecati de bani catre cei de acasa, in general
familiilor.
2.4.2. Efecte asupra tarilor destinatare
Tarile de adoptie cistiga specialisti cu pregatire superioara veniti gratis, statul nu a cheltuit
nimic cu educatia lor, astfel cei saraci pierd si cei bogati cistiga si decalajele nu se reduc ci cresc. Si
10

tarile bogate beneficiare ale exodului de inteligenta chiar incurajeaza fenomenul, favorizind
migratia celor educati fata de cei fara studii superioare.
Dar sunt si efecte negative asupra tarilor primitoare, strainii accepta salarii inferioare
nativilor ceea ce poate duce la tensiuni sociale si deranjarea pietei fortei de munca.

2.5. Masuri pentru controlarea fenomenului


Tarile sursa ale fenomenului de brain drain, deoarece sunt influentate negativ, cauta masuri
pentru limitarea lui, in timp ce tarile primitoare sunt interesate de incurajarea lui, acesta aducindu-le
beneficii de tot felul, in primul rind economice.
Tarile mai putin dezvoltate fiind influentate negativ de pierderea de specialisti iau masuri in
acest sens. Solutii pentru limitarea exodului:
oprirea migratiei. Din motive legate de drepturile omului, dreptul la libera circulatie si
migratia nu pot fi interzise sau limitate politic si atunci trebuie cautate alte metode. In perioada
comunismului sau si azi in tarile unde democratia este in suferinta, migratia este dificila, interzisa
de stat.
Intirzierea migratiei prin prelungirea duratei de studii sau chiar obligarea absolventilor la
executarea unui stagiu de 2-3 ani prin care sa-si plateasca macar partial studiile finantate de stat
descurajarea migratiei prin pirghii economice (acordarea de facilitati fiscale pentru
salariati sau pentru firmele care activeaza in tara). Un exemplu este Romania, in domeniul
Tehnologia Informatiei, programatorii sunt scutiti de plata impozitului pe salarii iar firmele sunt
incurajate sa-si dezvolte activitatile prin facilitati fiscale cum ar fi cota unica de impozitare de 16% .
In alte domenii considerate prioritare, marile firme negociaza direct cu statul anumite facilitati
fiscale (Renault, Mital Steel etc) Astfel specialistii gasindu-si slujbe care le satisfac aspiratiile
profesionale si cistigind un salariu decent sunt mai putin tentati sa emigreze.
ignorarea fenomenului in ideea ca lipsa specialistilor plecati va fi completata de specialistii
veniti din tari si mai sarace.
Dezvoltarea Internetului face posibila munca la distanta in special in domeniul TI, nu mai
este nevoie de plecarea fizica a specialistului in strainatate, el poate lucra pentru o firma straina, din
propria lui tara si sa fie platit corespunzator.

11

2.6. Masuri pentru incurajarea fenomenului


Tarile dezvoltate, beneficiare ale fenomenului de brain drain care are influentele pozitive ,
sunt interesate sa incurajeze fenomenul. Pe linga factorii de atractie, tarile dezvoltate adopta politici
de incurajare a imigratiei specialistilor. Dezvoltarea continua si in ritm inalt a statelor industrializate
duce la cresterea necesarului de forta de munca inalt calificata mult mai mare decit posibilitatile de
educare existente si atunci apare un deficit care se acopera prin incurajarea migrarii.
Liberalizarea legilor imigratiei cu incurajarea celor cu studii (de exemplu: SUA,
Canada,Germania care a adoptat un sistem de permise de munca de tip green card care permite
imigrantilor cu studii si familiilor lor sa stea in tara timp de 5 ani).
Incurajarea schimburilor de cadre didactice si studenti prin burse, programe de cercetare
comune care pina la urma se sfirsesc prin emigrare.

2.7. Tendinte actuale


Se observa tendinta ca migratia creierelor sa nu mai fie cu sens unic ca pina acum, se
vorbeste despre circulatia creierelor. Noile economii in dezvoltare din Irlanda, India, China,
Corea de Sud, Taiwan atrag multi specialisti care se intorc in patria mama dupa ce au avut succes in
strainatate. Cu experienta lor, cu legaturile lor si cu capitalul cistigat contribuie la dezvoltarea unor
ramuri industriale in tara de origine. De exemplu in Bangalore, India, numita Silicon Valley indian,
explozia industriei soft s-a facut cu specialistii intorsi din SUA. Dupa cum se exprima un oficial,
China si-a depozitat inteligenta peste ocean pentru a fi folosita mai tirziu, si a sosit acum vremea sa
fie folosita.
Tendinta de intoarcere acasa a specialistilor necesita insa conditii economice atractive, o
economie in dezvoltare. In Africa de exemplu unde dezvoltarea economica intirzie, intoarcerea
specialistilor intirzie si ea.
Odata cu dezvoltarea comunicatiilor in general si Internetului in special, legaturile dintre cei
plecati si cei ramasi acasa sunt foarte strinse si astfel diaspora tehnica ajuta tara natala cu
experienta si cunostintele lor chiar fiind la mare distanta. Se vorbeste astfel nu de brain drain ci
de brain gain (cistig).
Dezvoltarea economica si globalizarea produc schimbari in brain drain, companiile
multinationale vin in Romania si fie aduc specialisti proprii fapt care constituie o circulatie a

12

specialistilor in sens invers, fie angajeaza specialisti locali care astfel isi gasesc implinirea
profesionala si materiala si nu mai sunt tentati sa emigreze.

3. Concluzii
Fenomenul de brain drain nu poate sa fie disociat de fenomenul mai larg al globalizarii a
carui componenta este.
Globalizarea este procesul cresterii interdependentei pietelor in lume, proces accelerat in
ultimele doua decenii odata cu dezvoltarea tehnologiilor care permit oamenilor sa calatoreasca, sa
comunice si sa faca afaceri mult mai usor. Cele mai importante dezvoltari tehnologice care au facut
posibila globalizarea si au accelerat-o au fost in domeniul telecomunicatiilor si in special Internetul.
Grupul pro-globalizare reprezentat de World Trade Organization (organizatie pan
guvernamentala cu peste 140 de tari membri) si The World Economic Forum (o fundatie fara putere
de decizie dar un forum cu o mare influenta) vede in acest fenomen o modalitate de crestere a
oportunitatilor pentru toti, cresterea concurentei ca factor de crestere a eficientei companiilor si
calitatii produselor spre beneficiul consumatorilor.
Grupul antiglobalizare este reprezentat de cei ce nu pot face fata concurentei crescute sau
ecologisti cum ar fi Greenpeace, organizatii ale lumii a treia (G77) sau organizatii sindicale.
Globalizarea nu este un fenomen nou, omenirea a trecut prin mai multe globalizari pina
acum, diferitele imperii, Roman, Islamic, Otoman, Habsburgic, Napoleonian, coloniale, sovietic
etc.; sau adoptarea alfabetului latin folosit azi la scara planetara, au fost fenomene de globalizare si
au avut efecte dintre cele mai pozitive asupra evolutiei omenirii.
Dezvoltarea economica si deschiderile politice au facut posibila miscarea libera a oamenilor
in interiorul granitelor si in afara lor, libertatea de circulatie este azi recunoscuta ca unul dintre
drepturile fundamentale ale omului. Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata si
proclamata de Adunarea Generala ONU ca rezolutia 217 A (III) din 10 decembrie 1948 , articolul
13:
(1) Fiecare persoana are dreptul la libera miscare si rezidenta in interiorul granitelor fiecarui
stat.
(2) Fiecare persoana are dreptul de a parasi orice tara inclusiv a sa proprie si de a se
reintoarce in tara sa.
13

Fenomenul de brain drain sau mai degraba brain circulation( circulatia creierelor) este
foarte complex, cu efecte multiple si complicate asupra tarilor de origine si tarilor primitoare.
Studiile facute au relevat diferente majore de la tara la tara si nu s-au gasit solutii general valabile
care sa elimine efectele sale negative.
Schimbarea sensului migratiei, incurajarea financiara a intoarcerii acasa s-a dovedit o
metoda de succes in Asia dar exista riscul unui efect secundar nedorit, migratia doar in scopul de a
primi ulterior facilitatile pentru intoarcerea acasa sau o cale mai sigura pentru promovare si
recunoastere.
Pe termen lung ar trebui create conditii ca fenomenul de migrare a creierelor sa nu mai aiba
efectele negative amintite, toate solutiile de limitare a migrarii sau stimulare a reintoarcerii nu
rezolva problema in complexitatea ei. Solutia viabila este dezvoltarea economica prin care se
elimina o serie de facori de respingere, cele mai importante cauze ale fenomenului.
Unii analisti mai optimisti, vad aceasta migratie ca parte a fenomenului mai larg al
globalizarii in care bunuri, servicii, bani si oameni se misca din diverse motive, ignorind granitele si
nimic mai mult, cu efecte diverse, pozitive si negative.
Migratia este un fenomen natural propriu in toata biosfera, fluturi, crustacee, pesti, pasari,
mamifere migreaza mii de kilometri din motive de hrana, clima, reproducere etc.
Intr-o viziune darwinista, supravietuieste si se dezvolta cel mai puternic si cel care se
adapteaza cel mai bine si mai repede la noile conditii economice, sociale, politice si de alt fel iar
ceilalti pierd. Desigur ca etic este ca cei mai slabi sa fie ajutati, incurajati, indrumati dar cel mai
sigur si eficient este sa te ajuti singur. Nu este o viziune egoista, ci realista.

4. Bibliografie

14

Eugenia Campeanu-Sonea, Codruta Luminita Osoian - Managementul resurselor


umane, Presa universitara clujana, 2004

Dr. Paul Stefanescu, Brain-drain exodul creierelor

Ilie Bdescu, Sociologia i economia problemelor sociale, Editura Mic Valahie

Eugenia Campeanu-Sonea, Codruta Osoian, Adrian Sonea


Managementul resursei umane , sinteze , cazuri , probleme

5. Anexe
5.1. Anexa 1
15

Graficul este evaluarea gradului in care specialistii sunt tentati sa emigreze, sau sa ramina in
tarile de origine. Gradul de emigrare este de la 1 la 7, 1 insemnind emigrare sigura si 7 emigrare
exclusa.
3

5.2. Anexa 2

3 The Research Group on the Global Future http://www.cap-lmu.de/fgz/statistics/braindrain.php


16

Procentul de specialisti straini (nascuti in afara tarii)

Statele cele mai mari beneficiare ale brain drain, respectiv cele cu procentele cele mai mari
de specialisti straini sunt Australia (25%), Canada(20%) si SUA(10%) tari dezvoltate economic dar
si tari traditionale de imigranti.
In Europa, Luxemburg are 10%, urmat de Austria cu 7% pe cind celelalte tari au sub 5%.

17