Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zoologie PDF
Zoologie PDF
ZOOLOGIE
(Material de studiu)
2002
CAPITOLUL 1
~NCRENG|TURA PROTOZOARE (PROTOZOA)
Caracterizare general\.
Aceast\ `ncreng\tur\ cuprinde organisme unicelulare cu larg\ r\spndire `n
natur\, cupriznd specii libere, comensale, simbiote [i parazite.
~ncreng\tura Protozoare cuprinde animale unicelulare, de dimensiuni
microscopice (majoritatea 50-100 pn\ la maximum 1-2 mm). Biotopurile naturale
ale protozoarelor s`nt: solul umed, apele dulci [i marine, aerul, ca mijloc de
vehiculare a protozoarelor `nchistate; multe protozoare s`nt simbionte sau parazite la
suprafa]a sau `n corpul altor animale.
Celula care alc\tue[te corpul (organismul) protozoarelor se deosebe[te `n
mod esen]ial de celulele animalelor pluricelulare deoarece reprezint\ un organism
`ntreg, care tr\e[te independent, se mi[c\, se hr\ne[te [i se `nmul]e[te, `n timp ce o
celul\ a unui organism pluricelular este doar o celul\ diferen]iat\, cu o anumit\
func]ie `n orgam\nism. Celula protozoarului `ndepline[te toate func]iile vitale [i este
capabil\ de o existen]\ de sine st\t\toare. Citoplasma celulei protozoarelor s-a
structurat `n raport cu func]iile pe care le `ndepline[te `n organite.
Dupa structura organelor de mi[care [i dupa modul de `nmul]ire
protozoarelor se `mpart `n cinci clase:
-Flagelate
-Sarcordine
-Sporozoare
-Amebosporidii
-Ciliate
efilat\, iar cea posterioar\ rotunjit\. Citoplasma este vacuolar\, iar nucleul este mare
[i situat central. Lng\ acesta se g\se[te centrozomul. La partea posterioar\ se afl\
chinetoplastul, rezultat din contopirea corpusculului bazal cu blefaroplastul. De la
nivelul blefaroplastului porne[te un flagel spre partea anterioar\ a corpului,
`nconjurnd corpul [i fiind unit de corp printr-o pelicul\ (membrana ondulant\). La
cap\tul liber, flagelul dep\[e[te corpul cu 6-7 m.
10
12
13
15
16
17
18
CAPITOLUL 2
~NCRENG|TURA PLATEHNIN}I
(Plathelminthes) (Viermi la]i)
Caracterizare general\.
Viermii platelmin]i (viermii la]i) (Platus=lat; helminthos=vierme), de[i au
structuri diferite, `n leg\tur\ cu modul de via]\ la care s-au adaptat, prezint\
urm\toarele caractere comune:
- simetrie bilateral\ bine exprimat\;
- corp nesegmentat, turtit dorso-ventral;
- prezint\ o regiune cefalic\ cu organe de fixare [i o regiune caudal\;
- nu au cavitate general\, iar cavitatea primar\ a corpului este plin\ cu ]esut
conjunctiv lax, numit parenchim;
- tegumentul `mpreun\ cu musculatura formeaz\ sacul sau teaca musculo-cutanee;
- tubul digestiv apare pentru prima dat\ `n evolu]ia animalelor [i este format din
intestin anterior (faringe, esofag) de origine ectodermic\ [i din intestin mijlociu de
origine endodermic\; orificiul anal lipse[te `n general;
- lipse[te aparatul respirator [i aparatul circulator;
- aparatul excretor este format din protonefridii;
- sistemul nervos de tip ganglionar,este format din ganglionii cerebroizi situa]i `n
partea anterioar\ a corpului [i din cordoane nervoase longitudinale [i ramuri
transversale;
- `n general sunt animale hermafrodite;
- dezvoltarea individual\ este complex\, cu schimb de genera]ii (sexuate [i
asexuate) [i cu gazde intermediare.
20
22
23
25
28
A-Ciclu evolutiv: 1-ou larvat; 2-larva hexacant\; 3-cisticerc; 4-tenie tn\r\;5-vierme matur;
Coenurul este mai mare dect cisticercul de la Taenia solium [i con]ine pn\
la 100 de scolec[i invagina]i dispu[i `n mai multe grupe; provoac\ c\piala sau
30
granulosus
32
CAPITOLUL 3
~NCRENG|TURA NEMATELMIN}I
(Nemathelminthes) (Viermi cilindrici)
34
36
Oxyuris equi (fig. 25), este un nematod care paraziteaz\ ca adult `n cecum,
colon [i rect la caii de toate v`rstele [i rasele. Tr\e[te liber `n intestin [i se hr\ne[te
cu con]inut intestinal. Parazitul are extremitatea anterioar\ a corpului mai `ngro[at\
iar cea posterioar\ mai efilat\. Prezint\ dimorfism sexual: masculul are 9-12 mm
lungime iar femela 4-8 cm avnd partea posterioar\ foarte lung\ [i efilat\, ca un fel
de bici lung de 10 cm (in total femele ajung la 15 cm lungime). Femelele fecundate
sunt ovipare, ele migreaz\ `n rect pn\ la anus, ies `n exterior [i depun pe piele
10000-20000 de ou\. Ou\le reingerate se dezvolt\ pn\ la adult.
37
38
39
CAPITOLUL 4
~NCRENG|TURA ANELIDE
(Annelida) (Viermi inela]i) (annulus=inel)
speciile
care
tr\iesc
`n
sol,
rma `nghite p\mntul pe care `l trece prin tubul digestiv [i `l elimin\ prin orificiul
anal. Aciditatea hranei, bogat\ `n acizi humici, este neutralizat\ de secre]ia
glandelor calcaroase (Gl. lui Morreno), care se deschid `n esofag.
Respira]ia se realizeaz\ prin tegumentul foarte vascularizat iar la unele
specii dulcicole exist\ [i branhii.
Aparatul circulator este `nchis, asem\n\tor celui de la Polichete; inelele
vasculare ce `nconjoar\ esofagul `n segmentele 7-11 inclusiv au lumenul mai larg,
pere]ii mai musculo[i [i se contract\ ritmic, contribuind la mi[carea sngelui [i se
numesc inele pulsatile sau inimi. Sngele con]ine hemoglobin\.
Oligochetele sunt hermafrodite, cu fecunda]ie `ncruci[at\. La unele
oligochete, `nafar\ de reproducerea sexuat\ are loc [i o `nmul]ire asexuat\ prin
architomie (ruperea `n buc\]i urmat\ de regenerare) [i prin paratomie (indivizii se
separ\ numai atunci cnd regenerarea p\r]ilor corespunz\toare ale corpului a avut
loc). Reproducerea asexuat\ este frecvent\ la unele specii limnicole (dulcicole). La
Lumbricus variegatus, chiar [i segmentele izolate sunt capabile s\ regenereze un
individ `ntreg.
Familia Lumbricidae (rme) cuprinde specii tericole; `n general fitofage
care prefer\ solurile bogate `n substan]e organice `n descompunere (p\duri de
foioase, p\[uni), cu umiditate mare, exist\ chiar o anumit\ preferin]\ de specie
pentru anumite soluri. Rmele afneaz\ p\turile superficiale ale solului, ajungnd
pn\ la 1,5-2 m adncime contribuind prin aceasta la men]inerea umidit\]ii [i la
aerarea solului, la formarea humusului. R\scolesc solurile [i le scot la suprafa]\ sub
form\ de excremente, important `ngr\[\mnt pentru sol,sunt f\r\ `ndoial\ animale
folositoare.
~n acela[i timp, familia Lumbricidae grupeaz\ o serie de specii gazde
intermediare, gazde-rezervor (pentru unele nematode parazite la animale [i pentru
unele cestode parazite la p\s\ri): Lumbricus hercules (L.terrestris), Dendrobaena
octaedra, Criodrilus lacum, Eisenia rosea, Eisenia faetida, etc.
Oligochetele de ap\ dulce (ex. Tubifex sp.), se hr\nesc cu detritus vegetal [i
deci au un rol ecarisator `n purificarea apelor de resturile de plante `n putrefac]ie.
Oligochetele joac\ un rol important `n hrana pe[tilor dulcicoli bentofagi, formnd
pn\ la 50 % din spectul nutritiv la Gobio fluviatilis
dispozi]ie,
face
ca
con]ine
substan]\
anticoagulant\
44
CAPITOLUL 5
~NCRENG|TURA MOLU{TE
(Mollusca)
46
- stratul mijlociu (ostracum) este puternic dezvoltat, format din carbonat de calciu;
- stratul inferior (hipostracum) este `n esen]\ tot calcaros [i are aspect sidefos sau de
por]elan. Stratul de sidef prezint\ iriza]ii `n toate culorile spectrului, rezultat al
interferen]ei luminii, care se datore[te structurii fizice al stratului de sidef.
Caracteristic\ pentru gasteropode este cochilia sub forma unui tub lung,
`nvrtit `ntr-o spiral\ conic\-cochilie turbospiral\, ex. Helix sp. (fig 31). Gradul de
alungire a conului cochiliei este diferit, pn\ la cochilia r\sucit\ `n acela[i plan (ex
gasteropodul de ap\ dulce Planorbis sp.) .
48
50
51
52
Aceast\ specie este foarte r\spndit\, prefer\ b\l]ile pu]in adnci, [an]urile
de iriga]ie colmatate cu vegeta]ie abundent\; este o specie fitofag\, temp. optim\ de
dezvoltare este 18-25oC, valorile coborte sau ridicate ale temperaturii determin\
intrarea `n amor]ire [i respectiv estiva]ia, are dimensiuni de 8-10 mm.
53
54