Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
femei de 4-8 ori mai des decat la barbati, in special in decada a IV-a si a V-a.
Cauza bolii este necunoscuta, se considera ca suferinta are o etiologie polifactoriala, terenul jucand un rol important
a)
2.
Factori infectiosi:
Bacterii
Virusuri (Ebstein-Barr)
Fungi
b)
factori genetici anumite reumatisme apar preponderant in aceleasi familii sau colectivitati
c)
legate de menopauza/andropauza
Boala simetrica
2.
3.
Apare ca o redoare articulara mai ales matinala, care la inceput dureaza intre 20-60 min
4.
5.
Apar tumefactii, deformari, umflaturi ale articulatilor (in general ale articulatiilor mici, interfalangiene)
Manifestari extraarticulare:
Noduli reumatoizi (mai ales la nivelul cotului) de consistenta medie. Aceste nodozitati apar si intern la nivelul pleurei si
pericardului
3.
4.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
noduli generalizati
Stadiul IV (terminal):- apar toate modificarile de la stadiul III dar mai grave
Ameliorarea durerii
2.
Reducerea inflamatiei
3.
4.
5.
Tratamentul va fi:
medicamentos (antiinflamatoare),
fizical - fizioterapie cu aplicari de caldura locala (scade contractia musculara) sau gheata (in faza acuta), HKT (mai ales dimineata), parafina,
perna electrica, saculeti cu sare (nu in fazele hiperacute si nu mai mult de 30 min), masajul uscat, electroterapia
7.
balneoterapie
terapia ocupationala
chirurgical
Poliartrita reumatoida stadializarea bolii si criteriile
Stadiul I (precoce) lipseste orice modificare pe radiologie
-
noduli generalizati
Stadiul IV (terminal):- apar toate modificarile de la stadiul III dar mai grave
- apar anchiloze osoase si fibroase
Criteriile de diagnostic pozitiv al PR, din care 4 sunt suficiente:
8.
1.
2.
3.
4.
tumefiere simetrica
5.
modificari radiologice
6.
7.
Boala simetrica
2.
3.
Apare ca o redoare articulara mai ales matinala, care la inceput dureaza intre 20-60 min
4.
5.
Apar tumefactii, deformari, umflaturi ale articulatilor (in general ale articulatiilor mici, interfalangiene)
Manifestari articulare:
9.
La mana: devieri ale degetelor (deget in gat de lebada, in butoniera, police in Z sau mana in carlig
In sindromul inflamator intalnim o alterare a starii generale (astenie, anorexie, febra, pierdere in greutate) care se identifica de cele mai multe ori prin
analizele sangvine.
Avem o crestere a VSH-ului, prezenta proteinei C reactiva (infectii bacteriene), Fibrinogenului si alfa-2-globulina.
Analiza lichidului sinovial arata existenta unui exudat numarul de plachete si globule albe crescut (mai ales neutrofilele) si se
micsoreaza dimensiunea globulelor rosii.
Primele modificari radiografice apar la mana (apofiza stiloida ulnara, articulatiile MCF ale degetelor 1,2,3 si articulatiile IF
proximale ale degetelor 2 si 3) si la picior
osteoporoza subcondrala
anchiloza
Poliartrita reumatoida realiniamentul segmentelor si corectarea axelor articulare. Modalitati de realizare si problemele specifice
Kinetoterapia continua, cu sau fara profesor, iar in cazuri grave pot fi ajutat cu atele si orteze.
Este de retinut ca aceste materiale ajutatoare sa fie folosite cu precautie
Avantajele ortezelor:
Lucruri de evitat:
11.
se evita microtraumatismele
mobilizari pasive, mai ales in perioadele de durere mare. Ideal e sa se faca in apa calduta si sa nu se faca prea mult (pana la 5-6
repetari);
2.
mobilizari asistate (semiactive, active-ajutate). Se fac tot in apa calda sau cu evitarea cat mai mult a gravitatiei (scripeti sau
alunecari pe suprafete plane);
3.
12.
diverse activitati personale: tesut, impletit, modelat, dactilografiat, desenat, manuirea marionetelor, gravatul (intre 2-6 ore/zi)
activitati cotidiene: spalatul vaselor (cu apa calda), spalatul rufelor, spalatul geamurilor, stergerea prafului, curatatul si tocatul
zarzavatului
pentru tineri: sport recreativ: unele jocuri cu mingea, tintar, popice, biliard, tenis de masa, jocul de table sau dame
Aceste activitati nu trebuie sa determine dureri si oboseala marcata musculo-articulara. La aparitia acestora, activitatea fizica va fi oprita si
bolnavul se va odihni pana la disparitia fenomenelor
13.
SA forma de reumatism inflamator cronic, mai frecventa la barbati decat la femei (raport 5/1) in special cu afectarea coloanei vertebrale in care nu
exista in sange prezenta factorului reumatoid .
Etiopatogenie:
Factorii genetici 90-95% din pacienti au avut pe diverse grade rude cu SA.
Distributia geografica a bolii urmeaza distributia HLA B27 in populatie. Astfel, boala este mai rara la negri si japonezi (1-4%). In Romania
intre 5-8% din populatie risca sa se imbolnaveasca.
14.
infectiile urinare;
infectiile pulmonare;
infectiile intestinale
Evolutia bolii parcurge trei etape: faza precoce, de debut; perioada de stare; perioada terminala. La inceput, bolnavii prezinta urmatoarele simptome:
-
durere lombara sau fesiera, expresie a afectarii articulatiei sacroiliace, in special la tineri sub 40 de ani (80% din cazuri).
Durere de cauza inflamatorie, cu debut insidios, persistenta, cu o durata de cel putin 3 luni, recidivanta. Durerea apare de regula in partea a
doua a noptii si se insoteste de redoare matinala, care dispare dupa exercitiu fizic dar se accentueaza dupa repaus prelungit;
15.
Inflamatia articulara a fost inlocuita cu fibroza si formare de os, coloana se rigidizeaza iar curbura lombara se sterge, iar durerea determina o
flexie a soldurilor
-
limitarea anteflexiei lombare se poate evalua prin masurarea indicelui deget-sol sau prin manevra Schober, unde distanta
masurata va fi sub 4 cm;;
sensibilitatea articulatiei se examineaza direct, prin aplicarea de manevre si presiuni la nivelul articulatiei, direct pe
creasta iliaca sau pe sacru;
sunt prinse si articulatiile costo-vertebrale, determinand dureri toracice cat si reducerea expansiunii toracice :
-
intre expirul fortat si inspirul fortat, expansiunea toracelui scade sub 5 cm;
Boala progreseaza in puseuri, in urma carora se depune fibrina determinand fibroza si anchiloza articulatiilor
Tardiv pot aprea:
manifestri extraarticulare:
-
intestinale
cutanate
manifestari renale
manifestari neurologice ca urmare a unor compresii radiculare sau medulare prin subluxatii si fracturi vertebrale si
sindrom coada de cal
16.
Clasa II
2)
3)
4)
5)
18.
Alaturi de medicatia antiinflamatoare, kinetoterapia reprezinta metoda terapeutica care trebuie sa constituie permanena asistentei in SA.
Obiectivele kinetoterapiei in SA si metode folosite:
1 )evitarea sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei si eventual al soldurilor, prin:
a)
sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu spatarul si cu o pernuta la nivelul lombei;
odihna sau dormitul pe un pat tare, fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe;
b)
c)
in ortostatism trebuie mentinuta o pozitie perfect erecta care sa asigure o distanta maxima intre xifoid si pube
posturi corective:
DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub ceafa, coatele sa atinga patul;
DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorso-lombara, 2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe genunchi;
DV pozitia sfinxului
Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ, antalgic si decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand
articulatile cu 80-90%)
exercitii active (rezistenta fiind greutatea membrelor superioare, greutatea trunghiului sau a membrelor inferioare care efectueaza
miscarea contra gravitatiei) pentru tonifierea extensorilor coloanei vertebrale, a musculaturii abdominale, a ischiogambierilor si a
fesierilor
6)
Se realizeaza prin reeducarea respiratiei, si anume prin exercitii de gimnastica corectiva posturala pe inspir si expir in prima faza a SA si prin
exercitii de gimnastica respiratorie in faza cronica .
Gimnastica respiratorie cuprinde urmatoarele tipuri de exercitii:
dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la nivelul nasului in inspir:
cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate pe un expir cat mai lung
e)
sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu spatarul si cu o pernuta la nivelul lombei;
odihna sau dormitul pe un pat tare, fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe;
in ortostatism trebuie mentuinuta o pozitie perfect erecta care sa asigure o distanta maxima intre xifoid si pube
posturi corective:
DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub ceafa, coatele sa atinga patul;
DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorso-lombara, 2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe genunchi;
DV pozitia sfinxului
Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ, antalgic si decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand articulatile cu
80-90%)
21.
Principalele grupe care vor fi obiectivul cresterii fortei musculare sunt erectorii trunchiului si ai capului, musculatura abdominala, ischiogambierii,
fesierii mari si psoasiliacul. Toniferea psoasiliacului se va face la lungimea lui maxima, deoarece retractura lui ajuta la flexumul de sold, iar slabiciunea
lui ajuta delordozarea, ambele situatii trebuind combatute in SA.
Alungirea muschilor scurtati se face prin contractii si relaxari succesive, practicate la nivelul de ntindere maxima a muschiului. n acest mod se mentine
si un tonus muscular bun, prevenindu-se atrofiile musculare.
22.
Gimnastica respiratorie corectiva se va face in functie de faza in care este boala, astfel:
In I faza , cand coloana vertebrala si articulatiile costale nu au fost inca blocate de evolutia bolii se va pune accentul pe gimnastica corectiva
respiratorie si pe reeducarea respiratiei toracale. Gimnastica corectiva se suprapune cu exercitiile de asuplizare articulara (prin stretching) si
posturare.
In faza a II-a (cronica), dupa instalarea anchilozelor coloanei toracale, se vor aplica exercitii de reeducare a respiratiei abdominale.
Gimnastica respiratorie va urmari:
1)
2)
dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la nivelul nasului in inspir:
Cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate pe un expir cat mai lung (hom, hom, hom...., sau mom, mom, mom...). apoi se trece la
cantarea catorva fraze muzicale crescandu-se treptat durata.
3)
Exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale (a dreptilor abdominali prin izometrie atenta, a transversului abdominal prin plasarea unei
greutati pe abdomen sau prin suctiuni si relaxari repetate ale abdomenului efectuate din patrupedie)
4)
Exerciti de antrenare a diafragmului prin posturare in pozitie Trendelenburg cu o greutate pe abdomen (2-10 kg), sau suflatul printr-un tub
intr-un borcan cu apa, continuu, pentru a produce bule de aer fara intermitente
23.
Activitatile profesionale: poate profesa munci fizice dintre cele mai diverse, exceptie facand muncile care incarca coloana sau cele care se
desfasoara in conditii de mediu reumatogene (frig umed, curenti de aer rece).
Conditie: mentinerea unei pozitii corecte a coloanei in timpul muncii (se se evite pozitia cifotica fixa prelungita mai ales din sezand). Daca sunt
afectate si articulatiile periferice (mai ales soldurile), pozitia ortostatica este singura permisa.
2)
Sporturile, recomandate: inotul (bras, fluture, crawl). Voleiul, baschetul, badmintonul, tenisul de camp, trasul cu arcul, handbalul, schiul fond.
Sporturi interzise: popice, bowling, biliard, crichet (datorita solicitarii flexiei trunchiului), alergarile, salturile.
Mersul pe bicicleta nu este recomandat de uni autori datorita vibratiilor transmise, desi pozitia trunchiului este corecta, flexia facandu-se din
solduri. In plus este ideala atunci cand este afectata si articulatia coxofemurala.
24.
25.
1.
mentinerea unei greutati corporale in limitele normale sau chiar sub
2.
evitarea ortostatismului prelungit ;
3.
evitarea mersului pe un teren accidentat;
4.
se va prefera mersul cu sprijin in baston;
5.
evitarea pozitiilor de flexie maxima;
6.
evitarea mentinerii genunchiului intr-o anumita pozitie;
7.
miscari libere de flexie/extensie dupa un repaus prelungit pentru lubrifierea articulara;
8.
mersul cu incaltaminte cu talonete;
9.
evitarea tocurilor inalte;
10. evitarea traumatismelor directe.
Gonartroza principii de tratament
1. Tratamentul profilactic.
Exerciiile fizice amelioreaz mobilitatea articular i previne atrofia prin inactivitate a musculaturii periarticulare.
2. Tratamentul igieno-dietetic.
Se impune de la nceput repausul articular pentru a preveni o solicitare prea mare a articulaiei ce prezint deja modificri degenerative.
Regimul alimentar trebuie s fie hiposodat atunci cnd bolnavul utilizeaz medicaie antiinflamatoare nesteroid
3. Tratamentul medicamentos.
Are urmtoarele obiective:
ndeprtarea durerii
28.
Etapa a 3-a, finala caracterizata prin decompensare severa, definitiva, ireversibila a genunchiului:
durerile sunt prezente le orice miscare, chiar si in repaos;
Este importanta mentinerea articulatiilor adiacente in forma cat mai buna (sold, coloana, membru opus).
Kinetoterapia in aceasta faza are urmatoarele obiective si mijloace:
evitarea cu strictete a oricarei forme de suprasolicitare articulara;
29.
30.
Simptomul subiectiv care domin n coxartroz este durerea. Localizarea sa poate fi diferit: peritrohanterian, fesier, inghinal sau la distan n
genunchi.
Caracterul durerii este mecanic, cu agravare la mers i calmare la repaus.
Examenul obiectiv evideniaz dificultatea la mers i mai trziu mersul chioptat. Limitarea mobilitii oldului este diferit n funcie de cauza
coxartrozei.
Astfel, coxartroza primitiv las muli ani o mobilitate aproape normal bolnavului, n timp ce coxartrozele secundare, ndeosebi cele posttraumatice,
afecteaz rapid mobilitatea. Datorit posturii antialgice de uoar flexie cu rotaie extern pe care o adopt bolnavii n pat, apar cu timpul retracii
musculotendinoase cu fixarea oldului n aceast poziie.
Semne radiologice - radiografia de bazin pentru coxofemurale evideniaz cele patru semne importante pentru diagnostic:
1)
scaderea durerilor;
2)
cresterea mobilitatii
3)
4)
cresterea stabilitatii
geodele.
31. Coxartroza Kinetoterapie, obiectivele si compunerea prog. Enumerare.
Obiectivele kinetoterapiei coxartozei sunt:
posturarea;
2)
3)
tonifierea musculaturii (extensorii, abductorii si rotatorii interni, extensorii genunchiului, flexorii si rotatorii externi ai soldului);
4)
Mobilizari articulare se va pune accentul pe miscari de flexie/extensie (fortand extensia), rotatie interna si abductie. Se vor
utiliza posturarile, tractiunile mobilizarile pasive si autopasive, exercitii active libere;
Pentru refacerea stabilitatii se va lucra in principal pe abductori si pelvitrohanterieni si se vor face exercitii analitice de
tonifiere musculara si exercitii in lant kinetic inchis;
Corectarea pozitiei bazinului se face prin dobandirea unei functionalitati cat mai perfecte a coloanei lombare (forta musculara
abdominala si paravertebrala), a genunchiului homolateral si a intregului membru inferior homolateral (mobilitate si stabilitate
pentru sold si genunchi);
Pentru tonifierea musculaturii se recomanda exercitii cu contractii musculare izometrice si izotonice cu incarcare treptata
(aproximativ 1 saptamana), dupa care urmeaza recuperarea propriuzisa prin gimnastica in sala, pornind cu pozitiile de descarcare
(decubit), apoi pozitii cu semiincarcare sau chiar o incarcare cu toata greutatea corpului.
ergometrica, pentru ca se evita incarcarea articulatiei soldului, realizandu-se cresterea fortei si rezistentei musculare.
32.
Hidrokinetoterapia
dureri (dureri matinale care nu depasesc 30 de minute, care se maresc ziua prin oboseala articulara, se calmeaza la repaus, dar
niciodata nu apar noaptea),
deformari articulare,
impotenta functionala.
Este o forma de reumatism degenerativ datorata alterarii cartilaginoase (ca urmare scaderii numarului de condrocite si a sintezei scazute de proteoglicani
ce duce la o scadere a capacitatii de reparare a leziunilor cartilaginoase) ce afecteaza egal ambele sexe
Etiopatogenie factori:
-
Predispozitia genetica;
Factori traumatici: solicitarea mecanica excesiva a cartilajului prin anomalii de statica si mecanica articulara, microtraumatisme,
suprasolicitari articulare repetate, macrotraumatisme
33.
deformarea articulatiilor (noduli Heberden sau Bouchard) si marirea de volum a articulatiei (tumefierea
partilor moi sau de cresterea masei osoase osteofite)