Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologii in Cresterea Ovinelor PDF
Tehnologii in Cresterea Ovinelor PDF
Tehnologii in Cresterea Ovinelor PDF
IASI 1998
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL I.
IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA
EFECTIVELOR DE OVINE
1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELOR
Diversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i
economicitatea ob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile
de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurndu-se totodat\ [i de
o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor.
Cre[terea ovinelor sau Ovicultura, reprezint\ o ramur\ principal\
a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a
statelor cresc\toare, participnd `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului
de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii
animalelor.
}innd cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor
de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\
perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care
corespundeau scopului urm\rit.
Astfel, s-au creat [i perfec]ionat grupe de rase specializate pentru
diferite produc]ii, existnd `n prezent pe glob conform multor date
publicate `n literatura de specialitate peste 750 rase de ovine, avnd cele
mai diverse direc]ii de exploatare (carne, lapte, ln\, pielicele, bl\nuri).
~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lna fin\ se ob]ine
ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce
produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se
ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate
specific\ de peste 200 %.
Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii
`nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul
-1-
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
1977
164.859
293.778
22.410
102.563
126.343
194.529
1.044.316
1980
183.562
324.561
21.961
107.790
134.249
204.369
1.120.092
1996
194.378**
333.610**
19.476**
112.435**
206.534**
178.851***
1.708.302
Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse
numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.
CONSTANTIN PASCAL
1990
35.712
31.871
170.857
211.821
40.160
13.030
164.588
35.700
35.781
58.915
29.521
15.067
58.200
27.700
55.589
1994
35.532
23.408
132.241
217.638
38.400
12.449
163.156
34.208
39.952
51.484
29.300
11.642
43.561
27.232
49.360
1995
35.600
23.370
33.200
240.395
38.400
12.570
163.110
34.204
38.500
50.610
29.484
11.086
34.543
26.568
45.214
Particularit\]ile ovinelor
-6-
CONSTANTIN PASCAL
Efectiv
4.411
5.002
6.848
7.811
8.700
12.950
11.920
Anul
1938
1966
1976
1982
1990
1994
1995
-7-
Efectiv
10.086
13.125
13.875
17.288
15.067
11.642
11.086
Particularit\]ile ovinelor
CAPITOLUL II.
ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA
RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE
BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE
2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE
Cunoa[terea formelor primare din care au derivat rasele actuale de
ovine este util\ att pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, ct [i
pentru crearea de noi rase mai rezistente la condi]iile de mediu [i cu un
poten]ial productiv superior.
Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt
`mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de
efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntmpl\toare, la care
ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului.
~n general, atunci cnd se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care
au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau
caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor,
`nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\.
~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale
de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar
[i Argal.
Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis
aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i
Ammotragus, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul
Ungulata, subordinul Paricopitate, clasa Mammalia. Se consider\ c\
celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor
domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi.
Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe,
`n func]ie de afinitatea sau lipsa de afinitate `n procesul de reproduc]ie fa]\
de oile domestice. ~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au
afinitate reproductiv\ att `ntre ele ct [i cu actualele rase de ovine. Din
-8-
CONSTANTIN PASCAL
aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana.
Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i
str\mo[ii actualelor rase de ovine.
Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare,
posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale
pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\
mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime
cu ln\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at.
Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i
cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i
Muflonul asiatic (Ovis orientalis).
Muflonul european este `ntlnit [i `n prezent `n zonele montane
din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60
indivizi conduse de un mascul viguros.
Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brunro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai
deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne
triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vrfurile `ndoite spre
marginile laterale ale gtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de
nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului.
Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada
scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul
Sco]iei (Romanov, Friz\, Oaia de Heidschnke, etc.).
Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor
ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este
r\spndit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii
-9-
Particularit\]ile ovinelor
palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\
din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia).
Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis
arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).
CONSTANTIN PASCAL
spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De
asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu
nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a
intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gtului prezint\ o coam\
deschis\ la culoare.
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
- 20 -
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
- 22 -
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]ile ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
0
0
3
3
0
4
0
4
- 25 -
3
3
0
0
Particularit\]ile ovinelor
Incisivii la vrsta de
11 - 12 luni
Incisivii la vrsta
de 13 - 16
Incisivii la vrsta de
22 - 24 luni
Pm
Pm
3
3
3
3
0
4
0
4
3
3
3
3
- 26 -
CONSTANTIN PASCAL
1 s\pt\mn\
Incisivii
Sub un an
3-4
3 luni
s\pt\mni
9
luni
Apar
cle[tii
Apar [i
ceilal]i
incisivi
Apare
primul
molar
Apare
al
doilea
molar
20
24
Molarii
Num\rul
din]ilor
1-1
ani
Se
schimb\
cle[tii
Apare al
treilea
molar
28
32
~ntre 1 [i 4 ani
1-2
2 -2
ani
ani
Se
schimb\
Se schimb\
primii
secunzii
mijloca[i
mijloca[i
Se
schimb\
premolarii
32
3 - 3 ani
Se schimb\
l\tura[ii
-
32
32
Rase tardive
Cle[tii
Primii mijloca[i
Secunzii mijloca[i
L\tura[ii
16 luni
22 luni
34-36 luni
44-48 luni
Rase cu
precocitate
slab\
16 luni
20 luni
27 luni
36 luni
Rase cu
precocitate
mijlocie
14 luni
18 luni
21 luni
32 luni
Rase cu
precocitate
pronun]at\
13 luni
16 luni
19 luni
26 luni
Particularit\]ile ovinelor
Incisivii la vrsta de
3 - 4 ani
Incisivii la vrsta de
5 - 6 ani
- 28 -
Incisivii la vrsta de
6 - 7 ani
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL III.
RASE DE OVINE
3.1. FORMAREA RASELOR
~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului,
primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia,
conforma]ia, structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea
cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase
de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i
bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare
[i, produc]ia de ln\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor.
Acest fapt a contribuit `n mod hot\rtor la formarea, consolidarea,
perfec]ionarea [i r\spndirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos
format din ln\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor
fibre textile.
Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i
}igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n
condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi:
rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv
relativ redus. Mai trziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care
s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive,
ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind
mai prolifice [i avnd un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin
practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de
`ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i
multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte.
Primele oi cu ln\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000
ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu ln\ semifin\.
Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `n Grecia, dup\
care s-au r\spndit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea
Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea
- 29 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
- 33 -
Fecunditatea
Prolificitatea
Fertilitatea
Natalitatea
1989
1990
1991
1992
1993
1994
100,0
94,1
96,2
100,0
93,4
95,6
120,0
131,6
124,4
104,0
110,7
110,5
100,0
121,6
100,0
100,0
103,4
105,6
100,0
94,2
96,2
100,0
93,3
95,6
(%)
(%)
(%)
(%)
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
unui c[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei
selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de
linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri
calitative ale lnii considerate ca fiind deficitare (lungimea lnii, gradul
de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area
oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu
Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i
ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de
carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci
Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc.
Referitor la aria de r\spndire, aceasta se va men]ie [i `n
continuare `n zonele de cmpie [i colinare `n care regimul pluviometric
anual nu va dep\[i 700 mm. Avnd `n vedere unele `nsu[iri superioare,
rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea
popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de
deal [i de podi[ ale ]\rii noastre.
3.2.3. MERINOS DE CLUJ
Origine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul
- 38 -
CONSTANTIN PASCAL
3.2.4. SPANCA
~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub
denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor
Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\
`nseamn\ jum\tate oaie spaniol\.
Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntruct produce o ln\
de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare.
Origine [i mod de formare. Pe teritoriul ]\rii noastre, din punct
de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a
secolului trecut, fiind aduse de
c\tre ciobanii din Dobrogea care au
mers cu turmele de oi }igaie `n
transhuman]\ `n sudul Rusiei unde
au `ntlnit oi Merinos aduse de
mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu
cre[terea [i exploatarea oilor de tip
Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita
de interferen]\ a arealului specific
raselor Merinos [i }igaie precum [i
`n zonele `n care s-au desf\[urat
diverse ac]iuni de merinozare au
ap\rut `n mod frecvent popula]ii de
Fig. 10. Spanca ameliorat\
oi Spanc\.
Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din
`ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi
Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate
destul de ridicat.
Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni
dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de
ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu
`mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu ln\ fin\ [i
relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele
`nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un
grad de rezisten]\ [i adaptabilitate mai ridicat.
Aria de r\spndire. ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni
cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specific\ oilor Merinos.
Actualmente, efective mai `nsemnate de oi Spanc\ se `ntlnesc `n
partea de sud [i de sud-est a ]\rii, `n Cmpia de Vest, precum [i `n regiuni
- 39 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
- 44 -
CONSTANTIN PASCAL
- 45 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
- 49 -
- 50 -
CONSTANTIN PASCAL
- 52 -
treia
CONSTANTIN PASCAL
- 53 -
CONSTANTIN PASCAL
- 55 -
CONSTANTIN PASCAL
Vaslui
are
un
ansamblu
remarcabil de calit\]i cel
recomand\ `n cre[tere [i
exploatare.
Exteriorul indivizilor din
aceast\ linie este caracteristic
oilor
specializate
pentru
Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui produc]ia de ln\ fin\, cu aspect
corporal [i conforma]ie
armonioas\, iar constitu]ia este fin\ spre robust\. Indivizii acestei linii au
o rezisten]\ organic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la diverse condi]ii
de cre[tere specifice zonelor colinare [i de [es.
Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 50 [i 55 kg la oi [i 90 - 110
kg la berbeci. La categoriile tinere, viteza de cre[tere este foarte bun\, iar
datorit\ acestui fapt tineretul femel poate fi utilizat la reproduc]ie
`ncepnd cu vrsta de 10 luni.
Produc]ia de ln\. ~n ansamblul s\u, corpul este bine acoperit cu
ln\ fin\, deas\, lung\, uniform\ [i cu luciu intens. Ca o particularitate
genetic\ se eviden]iaz\ albul intens al lnii, `nsu[ire consolidat\, cu
important efect economic. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\ [i un
aspect interior clar. Extinderea lnii pe extremit\]i este foarte bun\,
abdomenul fiind foarte bine acoperit cu ln\ fin\ [i deas\.
Din punct de vedere calitativ, lna din cojoc se caracterizeaz\
prin urm\torii parametri: fine]ea medie este cuprins\ `ntre 20 [i 21,
lungime relativ\ 8 - 10 cm [i prezint\ 7 - 8 ondula]ii uniforme/cm liniar.
Usucul este incolor, de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind
fibrele de ln\ `n peste 2/3 din lungimea lor.
Cantitatea de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg
la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lnii la sp\lare este de 55 %.
Indicii de reproduc]ie. Datorit\ faptului c\ oile din Linia Merinos
de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de
reproduc]ie (anestrus sezonier redus), acestea pot fi utilizate la
reproduc]ie pe tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculat\ pe
parcursul a 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %.
- 57 -
- 58 -
CONSTANTIN PASCAL
este de 20 - 22 . Randamentul
lnii la sp\lare 45%.
La noi `n ]ar\ aceast\ ras\
s-a aclimatizat foarte bine [i a fost
utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie
`n vederea masiviz\rii corporale [i
`mbun\t\]irii
unor
`nsu[iri
calitative ale lnii la rasele locale
Merinos de Palas [i Merinos
Transilv\nean.
Fig. 17. Merinos Stravopol
MERINOS CAUCAZIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea sudic\
a Stavropolului, `ntre anii 1923 - 1935. La baza form\rii acestei rase de
oi cu ln\ fin\ au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Novocaucazian cu
Merinos Rambouillet american, par]ial Merinos Askanian [i `ntr-o
m\sur\ mai redus\ Merinos Groznensk. Scopul principal al acestor
`ncruci[\ri a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu talia [i greutatea vie
mai mare, constutu]ie robust\, exterior corect [i lna cu `nsu[iri
superioare.
Greutatea corporal\ medie a
oilor este de 55 - 60 kg la femele
[i de 90 - 120 kg la masculi.
Produc]ia medie de ln\ este 7 - 8
kg la femele [i 9 - 11 kg la
masculi. Fibrele de ln\ din [uvi]\
au o lungime de 8 - 9 cm, iar
fine]ea este de 20 - 22 .
Importate `n ]ara noastr\
efectivele de ras\ Merinos
Fig. 18. Merinos de Caucaz
Caucazian s-a adaptat foarte bine
fiind crescute `n ras\ curat\ [i
utilizate la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea corect\rii unor `nsu[iri
deficitare la Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean.
MERINOS GROZNENSK. Aceast\ ras\ s-a format `n intervalul 1933
- 1951 `n condi]iile stepelor Nogaisk din Daghestan, situate `n nordul
Caucazului. La baza form\rii noii rase au stat `ncruci[\rile oilor locale
Merinos Mazaev cu berbeci Merinos Australian, par]ial Merinos
Stavropol [i `n mai mic\ m\sur\ Merinos Precoce.
- 62 -
- 67 -
Greutatea corporal\ la
femele este de 32 - 56 kg [i 50
- 65 kg la masculi. La f\tare,
greutatea medie a mieilor
depinde foarte mult de num\rul
acestora. Astfel, mieii proveni]i
din f\t\ri simple au o greutate
medie de 3,5 kg; cei din f\t\ri
duble 3 kg. ~n cazul mieilor
proveni]i din f\t\ri triple [i
cvadruple greutatea corporal\
la f\tare este cuprins\ `ntre 2,5
- 3,0 kg [i respectiv 1,5
-2,5 kg.
Oile de ras\ Romanov pot f\ta de dou\ ori pe an, producnd astfel
`n condi]ii obi[nuite de `ntre]inere cel pu]in 4 miei. De asemenea, oile
Romanov au o bun\ capacitate de al\ptare, sunt bune mame [i nu sunt
conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie.
Capul este acoperit cu fibre negre lucioase, prezentnd adesea ni[te
zone albe; este mai larg, cu profil berbecat la masculi [i mai `ngust [i cu
profil drept la femele. Talia specific\ rasei este 65 cm cu limite cuprinse
`ntre 50 cm [i 73 cm. Coada este lung\, format\ din cca., 11 - 14 vertebre
[i mai rar 15 sau 16. La na[tere mieii sunt negri, `ns\ prezint\ frecvent pe
vrful cozii, membre [i cap pete de culoare alb\.
Blana are o culoare gri `nchis cu nuan]e alb\strui [i reprezint\
produc]ia principal\ ob]inut\ din exploatarea acestei rase. ~nveli[ul pilos
este reprezentat de un amestec de puf [i ln\. Fibrele sub]iri din cojocul
oilor au o culoare gri deschis, lungimea 1,5 - 2 cm [i o fine]e de 25 .
Fibrele groase au lungimea de 4 - 6 cm, iar fine]ea acestora variaz\ `ntre
44 [i 55 . Raportul normal dintre fibrele groase [i cele sub]iri este 1/6 cu
limite 1/3 [i 1/16. Oile Romanov se tund de 2 - 3 ori pe an, rezultnd o
cantitate de ln\/individ de cca. 2,5 kg.
Carnea rezultat\ prin sacrificarea tineretului ovin este mai fraged\
[i nu are miros specific. Bl\nurile recoltate dup\ sacrificare sunt u[oare,
elastice [i au o culoare gri `nchis cu reflexe alb\strui. Totalitatea acestor
caracteristici fac ca bl\nurile ob]inute din sacrificarea tineretului de
vrst\ 4 - 6 luni, s\ fie deosebit de apreciate `n industria prelucr\toare.
Prolificitatea [i calitatea bl\nurilor reprezint\ `nsu[irile care au
consacrat rasa Romanov `n toat\ lumea. La aceast\ ras\ prolificitatea
- 69 -
- 70 -
- 71 -
- 74 -
- 76 -
- 78 -
- 83 -
- 85 -
UM
kg
kg
cm
mare
45 - 65
4,5 - 9,0
9 - 12
22 - 26
Tipul
mediu
40 - 55
3,5 - 8
8 - 11
20 - 24
fin
35 - 50
3,0 - 6,0
7,0 - 9,5
18 - 22
Arealul ocupat de rasa Merina este unul vast, `ns\ plasat `n vestul
]\rii, spre grani]a cu Portugalia. Cele mai `nsemnate [i mai valoroase
efective se `ntlnesc `n provinciile Bandajos, Sur de Cceras (partea
central\) [i `n nord-estul Sevillei.
Fiind o ras\ rustic\, are o rezisten]\ deosebit\ la condi]iile de
mediu. Astfel, indivizii acestei rase suport\ foarte bine clima umed\ [i
temperaturi de peste 400 C. Formatul corporal este specific oilor din
grupa celor cu lna fin\.
Trunchiul are o dezvoltare mijlocie, cu linia superioar\ dreapt\;
crupa scurt\ `ns\ dreapt\; membre fine, `ns\ rezistente la parcurgerea
unor distan]e lungi [i a terenurilor calcaroase. Greutatea corporal\ este de
45 - 60 kg la oi [i 65 - 80 kg la berbeci, iar prolificitatea rasei este
cuprins\ `ntre 105 [i 115 %.
~nveli[ul pilos al oilor
Merina este alb `n totalitate. Peste
80 % din lna ob]inut\,
`ndepline[te potrivit sistemului
european de clasificare a lnurilor
codi]iile de `ncadreare la calitatea
I. Produc]ia de ln\ ob]inut\ dup\
tuns este de 3,5 - 4 kg la femele [i
4 - 5,5 kg la berbeci.
Principalele `nsu[iri calitative ale lnii sunt urm\toarele:
fine]ea fibrelor 16-21 ; lungimea
Fig. 43. Merina
7-9 cm; 8-10 ondula]ii/cm; usucul
de calitate bun\; randamentul
lnii la sp\lare este cuprins `ntre 40 [i 45 %. Extinderea lnii pe corp
ajunge pn\ la linia de unire a ochilor [i pn\ la genunchi [i jarete.
De asemenea, oile de ras\ Merina au [i aptitudini foarte bune
pentru produc]ia de lapte. Acest fapt permite ca tineretul ovin s\
realizeze greut\]i corporale vii cuprinse `ntre 10 - 12 kg la vrsta de 30
zile [i 25 - 28 kg la 90 zile.
MANCHEGA este o ras\ veche ce `[i are originea `n forma s\lbatic\
Ovis Aries Ligeriesis [i este r\spndit\ cu prec\dere `n regiunea Mancha,
precum [i `n Guadalahara, Toledo [i Ciudad Real.
Este exploatat\ pentru produc]iile de lape [i carne. ~n cadrul rasei
exist\ dou\ variet\]i identice `n ceea ce prive[te caracteristicile morfoproductive, func]ionale [i genetice, `ns\ diferite sub aspectul culorii pielii
- 90 -
- 92 -
- 94 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL IV
PRODUC}IILE OVINELOR
4.1. PRODUC}IA DE CARNE
4.1.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE CARNE
Explozia demografic\ ce caracterizeaz\ acest sfr[it de secol,
diversificarea preferin]elor alimentare ale consumatorilor, existen]a unei
accentuate penurii de protein\ animal\ precum [i tendin]a de cre[tere a
standardului de via]\, constituie tot attea surse de influen]\ pozitiv\ a
evolu]iei produc]iei de carne. ~ntruct cerin]ele mereu crescnde ce se
`nregistreaz\ actualmente la nivel mondial nu pot fi satisf\cute `n
totalitate de carnea ob]inut\ de la taurine, porcine [i p\s\ri, speciile de
ovine [i caprine trebuie s\ contribuie substan]ial la asigurarea necesarului
de consum [i implicit la acoperirea deficitului de protein\ de origine
animal\. Din acest punct de vedere, carnea de ovine reprezint\ un
aliment destul de important `n rndul produselor necesare omului,
ocupnd totodat\ locul patru `n comer]ul mondial cu acest produs, dup\
cea de suine, bovine [i pas\ri (fig. 47).
~n multe ]\ri aflate `n curs de dezvoltare sau dezvoltate economic,
preferin]a consumatorilor fa]\ de carnea de ovine a generat o adev\rat\
tradi]ie. La aceasta a contribuit `n mod deosebit calitatea c\rnii [i
con]inutul ei bogat `n diver[i aminoacizi esen]iali, diferite enzime, s\ruri
minerale [i vitamine.
Calit\]ile gustative, valoarea biologic\ ridicat\ [i `nsu[irile
culinare deosebite, confer\ c\rnii de ovine, `nsu[iri nutritive [i dietetice
remarcabile, fiind recomandat\ din acest punct de vedere nu numai `n
hrana oamenilor s\n\to[i, ci [i `n alimenta]ia persoanelor aflate `n
convalescen]\, a copiilor [i a celor `naintate `n vrst\, constituind
- 95 -
Produc]ia de carne
Carne de la alte
specii
1,8%
Carne de pas\re
27,6%
Carne de ovine
5,1%
Carne de bovine
25,4%
Carne de porc
40,2%
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
1981
730
178
259
1403
1106
1133
4809
Perioada
1988
1993
824
887
204
199
269
276
1998
2225
1173
1143
1242
1335
5710
6065
1994
890
199
292
2342
1124
1242
6089
Diferen]a
mii tone
%
160
17,97
21
10,55
33
11,30
939
40,09
18
1,60
109
8,77
1280
78,97
Perioada
1988
72+
161+
858
43+
83+
77+
285
179
1981
63
170
813
44
81
72
256
152
1993
59+
147
364
40
85
67F
348
224
1994
48
140
340
40F
88+
72+
292
228
Not\: + = date neoficiale; F = estimate F.A.O. Produc]iile prezentate `n primele dou\ perioade
pentru Federa]ia Rus\, sunt cele ale fostei URSS.
- 98 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
1996
25
20
15
10
1000 t echivalent
5
Alte state
Irlanda
Marea Britanie
0
I
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
1991
3898
4776
22916
47339
588389
183492
850960
Tone
1992
5420
4163
16854
43262
653341
207826
930866
1993
3630
4584
17259
36547
580348
196083
838451
1991
7838
13739
37273
85002
994171
664185
1802208
1000 $
1992
14706
12623
31959
88569
1070341
749854
1968052
1993
11035
11445
31286
76419
1070362
642271
1842818
CONSTANTIN PASCAL
1995
6.023
3.886
1.168
2.236
1.430
238
14.981
5.759
327
314
164
8.636
22.582
1996
4.085
3.792
1.419
1.697
1.667
402
13.052
5.861
697
404
172
8.894
21.947
Diferen]a (%)
- 32.3
- 2.4
+ 21.4
- 24.1
+ 16.6
+ 68.9
- 12.9
+ 1.8
+ 113
+ 28.3
+ 4.7
+ 2.90
- 2.81
Trimestrul I
1997
486
1.363
297
192
1.230
174
3.742
1.979
886
62
112
3.385
6.955
Produc]ia de carne
America de Sud
Asia
Oceania
Europa
Total mondial
1991
12355
58518
4927
264380
54836
374574
860591
Tone
1992
24385
64817
5377
296733
60299
413078
914689
1993
17358
72330
7627
225575
69337
404756
816987
1991
23006
127685
5774
476175
50941
1213486
2019049
1000 $
1992
47242
137000
6617
555604
53176
1372805
2242460
1993
32804
159275
8376
433546
66363
1325124
2049389
- 106 -
CONSTANTIN PASCAL
1991
17451
6624
139134
30591
12726
6084
10414
101887
18395
Tone
1992
19145
6686
154053
36158
18683
5538
11733
108208
20943
1993
21619
6623
159025
35859
14172
6031
7887
105322
15141
1991
74641
37997
481134
115575
28085
20817
27011
231665
58995
1000 $
1992
86612
42564
519073
142426
43272
23142
33532
271224
73727
1993
91738
42234
510684
136698
30016
23768
23582
286518
53876
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
Tabelul 14
U.M
Merinos de
Palas
Merinos
Transilv.*
215
5.89
53,49
195
6.12
51.00
Spanc\*
198
5.94
53.50
}igaie
}urcan\
175
6.05
48,65
157
6.42
42,15
64.54
15.72
15.94
60.30
19.00
15.17
56.18
17.30
20.10
54.87
18.06
16.28
53.08
19.07
17.95
1.09
0.71
2.13
0.80
2.35
1.20
0.71
1.70
0.69
2.60
1.50
1.09
1.90
0.68
2.60
2.66
1.33
1.97
0.57
2.28
1.42
1.18
2.09
0.52
2.16
8.04
12.63
11.61
6.41
6.07
14.56
12.44
12.05
Not\: * Dup\ Ciolc\ [i colab., Lucr. [tiin]. I.C.P.C.O.C. Palas - vol. I, 1972
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
1997).
CONSTANTIN PASCAL
Gt [i spat\
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n carcas\
U.M
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
Merinos de
Palas
~le de France x
M. Palas
Texel x M. Palas
X sx
16,850 0,325
12,140 0,201
3,220 0,036
1,490 0,056
15,360 0,007
1 : 3,65
4,630 0,050
3,670 0,045
0,960 0,007
1 : 3,822
30,15
2,480 0,037
1,880 0,032
0,600 0,021
1 : 3,133
16,15
4,270 0,079
3,390 0,084
0,880 0,038
1 : 3,852
27,80
3,980 0,060
3,200 0,038
0,780 0,032
1 :4,102
25,90
X sx
20,220 0,780
14,820 0,617
3,320 0,249
2,080 0,134
18,140 0,637
1 : 4,463
5,630 0,163
4,610 0,182
1,020 0,014
1 : 4,519
31,05
2,800 0,124
2,300 0,116
0,500 0,107
1 : 4,600
15,43
4,910 0,053
4,000 0,146
0,910 0,131
1 : 4,395
27,06
4,800 0,157
3,910 0,155
0,890 0,176
1 : 4,393
26,46
X sx
21,969 0,405
15,980 0,294
3,685 0,093
2,304 0,061
19,665 0,404
1 : 4,336
6,021 0,161
4,821 0,130
1,200 0,025
1 : 4,017
31,65
3,080 0,086
2,542 0,062
0,538 0,023
1 : 4,724
15,43
5,162 0,139
4,175 0,120
0,987 0,029
1 :4,229
25,86
5,402 0,105
4,442 0,026
0,960 0,093
1 : 4,627
27,06
- 113 -
Produc]ia de carne
Tabelul 16
Specificare
Greutatea carcasei
Carnea din carcas\
Oase din carcas\
Gr\simea din carcas\
Carcasa f\r\ gr\sime
Raport oase / carne
Jigoul
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n carcas\
Cotlet I + II
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n carcas\
Gt [i spat\
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n carcas\
Cap de pipt [i fleic\
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n carcas\
}igaie
Texel x }igaie
U.M
X sx
X sx
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
kg
kg
kg
%
15,310 0,261
11,227 0,124
2,985 0,105
1,125 0,045
14,185 0,211
1 : 3,891
3,899 0,070
3,009 0,069
0,890 0,034
1 : 3,380
27,42
2,186 0,049
1,698 0,037
0,488 0,029
1 : 3,479
15,41
4,380 0,069
3,563 0,041
0,817 0,032
1 : 4,361
30,87
3,732 0,054
3,010 0,041
0,722 0,025
1 : 4,168
26,30
19,206 0,342
13,342 0,252
3,350 0,105
2,514 0,084
16,692 0,034
1 : 3,982
5,081 0,118
4,030 0,079
1,051 0,037
1 : 3,834
30,43
2,645 0,047
2,131 0,050
0,514 0,018
4,145
15,85
4,533 0,088
3,625 0,066
0,908 0,29
1 : 3,992
27,16
4,433 0,077
3,556 0,059
0,877 0,024
1 : 4,054
26,56
CONSTANTIN PASCAL
Specificare
Greutatea carcasei
Carnea din carcas\
Oase din carcas\
Gr\simea din carcas\
Carcasa f\r\ gr\sime
Raport oase / carne
Jigoul
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n
carcas\
Cotlet I + II
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n
carcas\
Gt [i spat\
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n
carcas\
Cap de pipt [i fleic\
-carne
-oase
-raport oase / carne
-participare `n
carcas\
}urcan\
~le de France x
}urcan\
Texel x
}urcan\
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
%
X sx
9,680 0,614
7,320 0,480
1,970 0,105
0,490 0,019
9,190 0,595
1 : 3,715
2,420 0,135
1,862 0,176
0,558 0,023
1 : 3,36
26,41
X sx
15,110 0,410
10,930 0,435
2,870 0,081
1,310 0,017
13,800 0,394
1 : 3,800
4,027 0,129
3,156 0,102
0,871 0,028
1 : 3,623
29,18
X sx
16,040 0,258
11,100 0,243
2,825 0,025
2,115 0,043
13,925 0,253
1 : 3,929
4,123 0,105
3,292 0,095
0,831 0,017
1 : 3,961
29,6
kg
kg
kg
%
1,566 0,095
1,236 0,059
0,330 0,005
1 : 3,745
17,00
2,290 0,086
1,800 0,765
0,440 0,013
1 : 3,730
16,60
2,186 0,018
1,698 0,019
0,488 0,015
1 : 3,479
15,70
kg
kg
kg
%
2,415 0,165
1,871 0,133
0,544 0,031
1 : 3,439
26,25
3,800 0,086
3,051 0,102
0,750 0,021
1 : 4,068
27,54
3,837 0,079
3,131 0,083
0,706 0,016
1 : 4,434
27,55
kg
kg
kg
%
2,789 0,188
2,254 0,134
0,535 0,025
1 : 4,213
30,34
3,683 0,105
2,944 0,089
0,739 0,016
1 : 3,983
26,62
3,779 0,073
2,979 0,133
0,800 0,008
1 : 3,723
27,14
U.M
Produc]ia de carne
Spanc\
}igaie
}urcan\
Rasa patern\
Texel
~le de France
~le de France*
Berricon*
M. Palas*
Merinofleisch*
Suffolk*
B. Leicester*
Merinofleisch*
Lincoln*
M. de Palas*
Southdown*
Berrichon*
~le de France*
Suffolk
Texel
~le de France
Berrichon*
Suffolk*
Texel
~le de France
Southdown*
B. Leicester*
Suffolk*
Spor mediu
zilnic ( %)
+ 21,33
+ 14,22
- 2,11
+ 1,05
+ 3,68
+ 5,26
+ 6,84
+ 4,54
+ 5,55
+ 9,09
+ 16,16
+ 21,21
+ 23,73
+ 27,77
+ 34,34
+ 12,5
+ 8,03
+ 4,97
+ 9,39
+ 9,83
+ 17,3
+ 4,70
+ 12,35
+ 12,35
Randament
( %)
+ 4,04
+ 3,50
+ 4,31
+ 4,55
+ 2,54
+ 7,64
+ 5,49
- 1,68
- 8,97
+ 6,54
0,00
- 5,61
- 8,79
+ 4,67
+ 6,54
+ 3,47
+ 3,12
+ 4,73
+ 4,62
+ 8,76
+ 8,30
+ 0,59
+ 0,79
+ 3,58
Consum
specific (%)
- 8,82
- 14,60
+ 6,78
+ 3,39
- 3,39
- 3,39
- 5,09
+ 5,35
+ 3,57
+ 5,35
+ 1,78
+ 3,57
0,00
- 1,79
- 3,58
- 8,97
- 10,55
- 11,29
- 12,91
- 15,90
- 9,43
- 9,53
- 1,59
- 12,70
Not\: * Rezultatele ob]inute la `ncruci[area oilor autohtone cu berbecii din rasele paterne marcate
sunt preluate dup\ Mochnacs [i colab., 1978;
CONSTANTIN PASCAL
Greutatea
ini]ial\ (kg)
Greutatea
final\ (kg)
Sporul mediu
zilnic (g)
X sx
X sx
X sx
18,0110,97
43,1171,80
209 8,92
15,8640,53
41,342 1,04
212 7,81
15,8640,53
18,3050,35
41,342 1,04
42,147 0,76
212 7,81
198 6,08
15,00 0,58
40,366 1,19
206 10,0
14,5760,38
34,776 0,99
167 7,33
Produc]ia de carne
Greut.
carcasei
(kg)
Carne
(kg) %
Oase
(kg)
%
Carne +
Gr\sime
(kg)
%
19,60
12,5
61,9
3,54
18,0
15,5
79,2
18,87
10,2
54,1
3,24
17,1
14,4
76,6
18,50
17,40
11,2
9,9
60,7
57,4
3,34
3,02
18,0
17,3
14,6
13,0
79,2
74,0
15,97
13,90
10,0
8,10
62,9
58,2
2,73
2,58
17,1
18,5
12,9
10,4
81,0
74,6
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
- 121 -
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
- 123 -
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
- 125 -
Produc]ia de carne
1 an
34
22
Oi Kurdiuk
2 ani
Adulte
36
41
24
29
Oi Merinos
44
31
Bovine
31
36
Tabelul 22
2 luni
27,77
28,18
29,39
30,76
29,78
28,18
30,66
29,97
31,12
Tineret
5 luni
6 luni
32,85
32,98
31,88
32,44
32,08
33,65
31,14
30,95
31,55
31,76
32,43
-
8 luni
33,16
34,16
34,96
35,47
33,87
33,61
34,31
34,08
34,65
Adulte
35,76
35,95
36,86
39,44
-
- 126 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
Lipidele de la nivelul fibrelor musculare sunt reprezentate de
fosfatide [i sterine. De asemenea, `n ]esutul adipos se mai afl\ [i diferite
gr\simi neutre (Colomer R., 1972; Taft\, V. [i colab., 1973; Srbulescu, V.,
[i colab 1983; Boufaria, M. [i colab. 1990). Gr\simea de infiltra]ie are o
importan]\ deosebit\ `n determinarea calit\]ii c\rnii, deoarece
influen]eaz\ att gustul ct [i suculen]a.
Vitaminele `ntlnite la carnea de ovine `n propor]ii mai mari sunt
reprezentate de c\tre cele din complexul B, apoi urmeaz\ alte vitamine
dintre care cele mai frecvent `ntlnite sunt A, C, PP, [i E. Totalitatea
acestor vitamine la care se adaug\ [i con]inutul c\rnii `n unele enzime
(lipaze, fosfataze, catalaze [i fosforilaze) contribuie la procesul de
maturare a c\rnii, `mbun\t\]indu-i totodat\ aroma [i gustul, fr\gezimea [i
suculen]a.
Tabelul 23
B1
0,16
0,07
0,80
B2
0,22
0,15
0,19
Vitamine (mg/100)
B3
B6
B12
0,59 0,29 2,50
0,41 0,32 2,70
2,00 0,53
-
PP
5,20
4,20
4,30
C
0,60
1,00
0,80
S\ruri minerale
(mg/100)
Ca
P
Fe
9,0
155
2,3
10,0
149
2,7
8,0
157
2,3
CONSTANTIN PASCAL
Jigoul
Spat\
Cotlet
Piept
Compozi]ia
chimic\
Ap\
Substan]a uscat\
Protein\
Gr\sime
S\ruri minerale
Ap\
Substan]a uscat\
Protein\
Gr\sime
S\ruri minerale
Ap\
Substan]a uscat\
Protein\
Gr\sime
S\ruri minerale
Ap\
Substan]a uscat\
Protein\
Gr\sime
S\ruri minerale
Merinos de Palas
67,79 0,89
32,21 0,65
17,37 0,19
13,74 0,37
1,37 0,03
69,53 1,04
30,47 0,85
16,90 0,26
12,64 0,20
0,93 0,02
56,85 1,93
43,15 0,58
18,25 0,32
23,70 0,82
1,20 0,03
60,02 0,05
39,90 1,39
18,00 0,53
20,91 0,79
1,07 0,06
}igaie
64,08 0,79
35,92 0,40
15,85 0,19
19,16 0,97
0,91 0,04
65,90 0,86
34,10 0,43
15,46 0,26
17,62 0,47
1,02 0,04
64,48 0,80
35,52 0,38
15,91 0,20
18,68 0,49
0,94 0,03
62,22 1,83
37,78 1,62
18,46 0,45
18,36 0,58
0,96 0,03
}urcan\
67,78 0,88
32,22 0,38
15,85 0,19
15,46 0,29
0,91 0,04
65,20 0,67
34,20 0,46
14,56 0,25
18,62 0,47
1,02 0,05
66,47 0,88
33,53 0,39
15,91 0,21
16,68 0,40
0,94 0,02
62,22 1,25
37,78 1,73
16,46 0,62
20,36 0,69
0,96 0,04
Produc]ia de carne
Tabelul 25
Jigou
6,8
2,5
4,6
7,2
2,5
7,7
3,7
4,8
1,3
4,7
Regunea tran[at\
Antricot
Spat\
6,9
7,0
2,5
2,6
4,7
4,6
7,0
7,7
2,5
2,6
8,0
8,0
4,0
3,8
5,0
5,0
1,3
1,5
4,9
5,1
Piept
6,3
2,3
4,4
6,8
2,3
7,3
3,8
4,7
1,3
4,9
Kurdiuk
36
35
26,8
19,8
2,3
35,6
4,1
3,8
2,5
Merinos
46
24
33,4
18,9
2,7
30,3
2,3
4,2
2,0
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
Calit\]i
Relativ scurt [i fin
Gros, larg, descins, cu masele
musculare proeminente
Convex, larg [i descins
Largi, drepte, bine acoperite
cu mase musculare
Defecte
Lung, grosolan
Lung, strmt
Slab exteriorizat, strmt,
[i pu]in adnc
Prea scurte [i `nguste
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
Starea de `ngr\[are se apreciaz\ dup\ modul de distribuire [i
grosimea stratului de seu de pe suprafa]a carcaselor. ~n ceea ce prive[te
grosimea stratului de seu ideal ar fi ca acesta s\ nu dep\[easc\ 3 - 5 mm
`n zona cotletului la carcasele `n greutate de 15 - 22 kg. Se admite `ns\ o
grosime mai mare a stratului de seu `n punctele de maniament situate `n
regiunea spin\rii [i [alelor, pliul cozii [i piept.
Grosimii stratului de seu se determin\ prin m\surarea cu ajutorul
unui stilet gradat dispus perpendicular pe carcas\, introdus `ns\ pn\ la
contactul cu ]esutul muscular. Determin\rile se execut\ `n trei puncte, iar
grosimea stratului de seu la nivelul carcasei este dat\ de media celor trei
determin\ri. Determin\rile se fac la urm\toarele puncte de pe carcas\:
`ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\; `ntre a 13-a vertebr\ dorsal\ [i prima
lombar\; `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\.
Cnd `ntre aceste determin\ri exist\ diferen]e mici putem preciza
c\ exist\ o bun\ uniformitate a grosimii seului, aspect deosebit din punct
de vedere comercial. Caracteristicile mai importante ale carcasei, `n
func]ie de starea lor de `ngr\[are apreciat\ pe baza modului de
repartizare a gr\simii sunt redate `n tabelul 28.
Tabelul 28
Aspectul
carcasei
Slab\
a II-a
Cerat\
a III-a
Acoperit\
a IV-a
Gras\
a IV-a
Foarte
gras\
Caracteristici
Nu prezint\ gr\sime `n interiorul [i exteriorul carcasei. Mu[chii
sunt perfect vizibili.
O pelicul\ sub]ire de gr\sime acoper\ carcasa par]ial; mu[chii
spetei, jigoului, precum [i cei intercostali de pe partea intern\ a
cavit\]ii toracice sunt vizibili.
Carcasa este acoperit\ aproape `n totalitate de un strat uniform de
gr\sime, f\r\ a fi `ns\ `n exces. Mu[chii intercostali de pe partea
intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili; la oile adulte gr\simea
poate lipsi pe lungul coloanei, iar mu[chii intercostali sunt par]ial
vizibili.
Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat destul de gros de
seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\
de ciorchine; rinichiul este bine acoperit de gr\sime; la oile adulte
stratul de gr\sime [i depozitul de gr\sime sunt mai evidente.
Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat gros de seu; `n
interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de
depozite; rinichiul este acoperit de mult\ gr\sime; mu[chii
intercostali sunt infiltra]i cu gr\sime.
- 136 -
CONSTANTIN PASCAL
- 137 -
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
- 139 -
Produc]ia de carne
}igaie
}urcan\
Stdiu de
`ngr\[are
(kg)
15
25
30
40
15
25
30
40
15
25
30
40
Randamentul la
sacrificare (%)
42,9
43,9
45,6
42,9
43,6
33,1
43,8
48,7
43,4
43,8
44,6
46,0
52,8
51,4
52,3
57,3
53,5
51,5
53,4
55,5
52,4
51,6
52,1
52,6
Diferen]a %
randamentului
rece fa]\ de cald
3,3
2,9
2,3
1,9
3,8
3,3
2,7
1,6
3,8
3,7
2,5
2,0
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
Ifc =
Ij=
Perimetrul jigoului
x 100
Lungimea intern \ a jigoului
Adancimea toracec \
x 100
Lungimea mare a carcasei
Perimetrul jigoului
x 100
Perimetrul toracic
CONSTANTIN PASCAL
- 143 -
Produc]ia de carne
Tabelul 30
Regiunea
tran[at\
Jigou
Antricot II
([ale)
Antricot I
Spata cu
torace.
Mijloc de
piept
Fleica
Gtul
a III-a
de
Cap
piept
a II-a
Limite anatomice
~n partea anterioar\ este delimitat de ultima [i
penultima vertebr\ lombar\ pn\ la cuta
articula]iei femuro-tibial\.
~n partea inferioar\ sec]iunea trece de-a
curmezi[ul gambei aproximativ la jum\tatea
tibiei, pn\ la jaret
Anterior, `ntre ultima [i penultima vertebr\
toracic\, iar posterior de limita anterioar\ a
jigoului. ~n partea lateral\, sec]iunea trece
printr-o linie trasat\ pe articula]ia femurotibial\ [i treimea inferioar\ a ultimei coaste.
Anterior sec]iunea trece la nivelul vertebrelor
toracale 5 - 6 [i coastelor corespondente.
Posterior, este delimitat de antricotul II.
Lateral sec]iunea se prelunge[te prin zona
cubito-radial\ `n treimea inferioar\ a ultimei
coaste.
Rasolul
din fa]\
Rasolul
din spate
- 144 -
Baza osoas\
Ultima vertebr\
lombar\, vertebrele
sacrale, coccigiene,
oasele bazinului,
femurul [i jum\tatea
superioar\ a tibiei.
Ultima vertebr\
toracic\, primele 5
vertebre lombare [i
ultima coast\ f\r\
treimea inferioar\.
Vertebrele toracice 6 12, inclusiv coastele
corespondente `ns\ f\r\
treimea inferioar\.
Ultimile vertebre
cervicale, primele 5
toracale cu tot cu
coastele corespondente,
`ns\ f\r\ partea
terminal\, omoplatul [i
humerusul.
Treimea inferioar\ a
primelor 5 coaste [i
corespunz\tor osul
sternal.
Treimea inferioar\ a
coastelor de la a 6-a la
ultima inclusiv.
Treimea inferioar\ a
ultimei coaste.
Primele 5 vertebre
cervicale.
Osul radial [i ulnar
Jum\tatea inferioar\ a
tibiei
cu
partea
corespunz\toare
a
fibulei.
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de carne
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
Total (mii t)
1990
1995
3065
2516
97
66
148
92
842
700
28
7
240
260
10
10
17
1,3
20
18
309
205
38
24
227
124
30
29
45
37
40
37
- 149 -
Pe
locuitor
1994
1,9
2,7
41,2
1,2
0,2
1,0
6,2
7,6
79,7
1,2
1,2
0,8
0,7
0,7
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
dezvolte `nc\ din anul 1866. Ini]ial organizarea licita]iilor urma modelul
londonez, `ns\ erau efectuate [i supravegheate de o comisie a
cresc\torilor de oi [i mai trziu de brokeri. Principala perioad\ `n care
sunt tranzac]ionate cantit\]ile cele mai mari de ln\, este cuprins\ `n
intervalul calendaristic octombrie - martie.
~n prezent, catalogul `n care sunt `nscrise datele referitoare la
`nsu[irile calitative ale lnii care urmeaz\ a fi tranzac]ionat\ apare cu
cca. [ase luni `naintea stagiunii, iar `n func]ie de cantitate, lna este
clasificat\ astfel: loturi mari (biglots), loturi mijlocii (averages), sp\lat\
(scourdes) [i inferioare (stars).
Sydney. Datorit\ pozi]iei sale geografice [i faptului c\ `n ]ara sunt
crescute efective numeroase de ovine, `n Australia s-a organizat o pia]\ a
lnii la Sydney care, actualmente este cea mai mare din lume. Pe aceast\
pia]\ este comercializat\ `ndeosebi lna fin\ de Merinos.
Adelaide, Melbourne [i Brisbane sunt pie]e `n care este
tranzac]ionat\ ln\ de Merinos [i cea provenit\ de la meti[ii crescu]i `n
Australia.
Wellington reprezint\ principala pia]\ din Noua Zeeland\. Aici
este comercializat\ lna crossbreed provenit\ de la Corriedale, lna fin\
de Merinos [i alte categorii de ln\.
Cape Town [i Port Elisabeth sunt principalele ora[e `n care este
comercializat\ lna din Africa de Sud [i ]\rile situate `n zona respectiv\.
Bouenos Aires [i Bahia Blanca sunt principalele pie]e de
comercializare a lnii argentiniene. ~n mare parte, lna comercializat\
provine de la Merinos dar [i de la meti[i.
Montevideo. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ lna din
Uruguay, Chile [i Peru. ~n acest sens, lna este cump\rat\ de la
produc\tori de diver[i intermediari denumi]i copiadores [i apoi vndut\
`n sesiunile `n care au loc vnz\ri.
- 152 -
CONSTANTIN PASCAL
1993
Total
din care:
sector
privat
1994
1995
Specificare
Total
din care:
sector
privat
Total
din care:
sector
privat
Total
din
care:
sector
privat
28020
22528
26011
21573
25141
21737
24323
21359
13563
9454
13317
9310
12367
9524
11818
10363
Produc]ia
medie/individ
2,51
2,37
2,39
2,29
2,44
2,37
2,49
2,41
- 153 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 155 -
Produc]ia de ln\
- 156 -
CONSTANTIN PASCAL
Ap\
(65 %)
Substan]e proteice
(32 %)
Proteine globulare
- albumine
- globuline
- glicoproteide
- cromoproteide
- fosfoproteide
Substan]e grase
(2 %)
Proteine fibroase
- colagen
- elastin\
- keratine
Substan]e
minerale
(0,5 %)
Gr\simi
neutre
- ceruri
- sterine
- fosfatide
Produc]ia de ln\
- 158 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 56. Grupul folicular (dup\ Ryder citat de Gh., Sandu 1993)
- 159 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 161 -
Produc]ia de ln\
- 162 -
CONSTANTIN PASCAL
- 163 -
Produc]ia de ln\
a.
b.
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
- 166 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
- 168 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
- 170 -
CONSTANTIN PASCAL
- 171 -
Produc]ia de ln\
Alanin\
Arginin\
Acid asparctic
Cistin\
Glicin\
Histidin\
Izoleucin\
Leucin\
Lizin\
Metionin\
Fenilalanin\
Prolin\
Serin\
Treonin\
Triptofan
Tirozin\
Valin\
Azot amidic
Total
4,12
19,10
8,48
7,30
6,49
1,91
2,44
5,85
3,92
0,32
2,12
5,05
8,66
5,12
0,82
2,62
4,16
6,73
99,39
- 172 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
- 174 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
grup anumit de rase, iar atunci cnd apare este considerat\ ca fiind
defectuoas\. {uvi]ele cu aceast\ form\, datorit\ faptului c\ fibrele care le
compun sunt neuniforme ca lungime [i num\r de ondula]ii iar usucul
adesea este `n cantitate redus\, au diametrul mai mare la vrf [i mai redus
la baz\. Datorit\ r\sfir\rii fibrelor c\tre vrful [uvi]elor, impurit\]ile
vegetale [i minerale p\trund adesea `n masa lnii pn\ la suprafa]a pielii,
depreciindu-i astfel calitatea.
Aspectul exterior este redat de conturul extremit\]ilor libere ale
[uvi]elor. ~n func]ie de cus\tura cojocului aspectul exterior este diferit.
La rasele de oi cu cus\tura `ncheiat\, aspectul exterior al [uvi]elor
poate fi:
- de p\trate, cnd suprafa]a extern\ a lnii apare compartimentat\
la exterior sub form\ de patrulatere regulate sau neregulate, `ntlnite la
oile cu lna fin\ (deoarece fibrele au aceea[i lungime [i sunt dispuse
perpendicular pe suprafa]a pielii);
- aspect de conopid\ - se `ntlne[te la oile cu lna neuniform\ [i
se datoreaz\ faptului c\ fasciculele de ln\ nu au aceea[i lungime, dnd
[uvi]ei la exterior un aspect bombat;
- cu aspect de stiv\ de scndur\ - se `ntlne[te la oile cu lna
semifin\ [i semigrosier\ [i este datorat faptului c\ [uvi]ele apar la
exterior delimitate de ni[te linii dispuse `n plan orizontal fa]\ de linia
superioar\;
- aspect de ruri - se eviden]iaz\ mai u[or la oile }igaie aflate `n
mers [i se datoreaz\ faptului c\ spa]iile libere dintre [uvi]e sunt mai mult
sau mai pu]in paralele [i dispuse perpendicular pe linia superioar\ a
corpului.
La rasele de oi cu cus\tura lnii descheiat\ se deosebesc
urm\toarele aspecte exterioare ale [uvi]elor:
- aspect de suli]\ - determinat de lungimea diferit\ a fibrelor, se
`ntlne[te frecvent la meti[ii rasei }urcan\;
- aspect de trestie - cnd [uvi]ele sunt lungi [i `nclinate pe corp ca
vrful de trestie;
- aspect de tirbu[on - determinat de spiralarea vrfurilor lungi [i
ascu]ite ale [uvi]elor.
Aspectul interior al [uvi]elor este dat de forma [i frecven]a
ondula]iilor, de modul cum se prezint\ fe]ele laterale [i se apreciaz\ prin
desfacerea lnii pe animal. ~n func]ie de aceste caracteristici aspectul
- 176 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
Diferen]a de con]inut
de ap\
(%)
19,0
22,5
14,0
4,5
4,5
0,9
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
Fine]e `n microni
Clase Bradford
5a
4a
sub 18
19
20
10,5
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
34
37
40
43
45
55
60
67
80
3a
2a
a
ab
b
bc
c
d
e
f
70
64
60
58
56
56/50
50
46
40
36
32
28
- 180 -
CONSTANTIN PASCAL
Fine]ea `n microni
sub 28
28,1 - 33
33,1 - 42
peste 42
Calit\]i Breadford
peste 58
56 - 50
46 - 40
sub 40
- 181 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 183 -
Produc]ia de ln\
Carbonat
de potasiu
Ln\
sp\lat\
36
60
73
435
450
540
~ngr\[
\minte
83
122
122
Colesterin\
Acizi
gra[i
Lanolin\
Cear\
26
14
10
90
52
47
7,4
6,0
5,5
160
100
94
- 184 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
100
5,5
6,6
4,6
5,0
200
8,5
9,4
7,3
7,0
Temperatura (0C)
300
21,5
22,4
22,4
22,6
400
41,5
44,9
46,9
42,9
500
54,5
58,9
58,4
61,2
- 187 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
5
10
30
45
60
Fine]ea
medie
()
25
26,5
26,7
26,6
26,3
27,7
Lungimea
medie
(cm)
7,61
6,98
7,01
6,37
6,27
6,35
Contrac]ia
(%)
37,8
45,0
45,5
47,0
47,5
Num\r de
ondula]ii/cm
3,4
6,25
8,15
7,08
8,60
7,4
Rezisten]a la
compresie
(daN)
1,90
5,85
5,87
6,04
6,15
6,45
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
sp\lare face parte sulfatul de sodiu [i clorura de sodiu. ~ns\ lucrul cel mai
important este faptul c\ de[i `n mediu alcalin lna prezint\ maximum de
sensibilitate, totu[i sp\larea alcalin\ este metoda cea mai utilizat\
deoarece este economic\ [i permite recuperarea lanolinei.
~n gospod\riile popula]iei, lna este sp\lat\ cu carbonat de sodiu
[i s\pun. Cu toate c\ procedeul este verificat [i extrem de utilizat se
constat\ c\, `n cazul nerespect\rii unei temperaturi optime (120 - 180 C),
sau a unei anumite concentra]ii `n agent alcalin, se produc modific\ri
ireversibile la nivelul propriet\]ilor fizico-chimice ale fibrelor. ~n cazul
sp\l\rii lnii cu s\pun obi[nuit s-au sesizat [i unele neajunsuri cum ar fi:
prin fenomenele de hidroliz\ se m\re[te alcalinitatea; se formeaz\ s\pun
insolubil; consum ridicat de s\pun `n cazul folosirii unei ape mai dure.
Sp\larea lnii cu detergen]i sintetici sau cu s\pun, contribuie la
poluarea apelor, de aceea se recomad\ folosirea solven]ilor organici. ~n
condi]ii industriale utilizarea hexanului [i alcoolului izopropilic dup\
procedeul SOVER de sp\lare a lnii, elimin\ poluarea [i permite
valorificarea unora dintre componen]ii rezulta]i din sp\larea lnii.
Procedeul SOVER const\ `n stropirea succesiv\ a lnii dispuse pe
o band\ transportoare cu amestec de ap\ [i alcool izopropilic [i apoi cu
hexan. Apa [i alcoolul `ndep\rteaz\ suintul, iar hexanul degreseaz\ ln\.
Dup\ sp\lare solu]iile se amestec\, urmnd separarea automat\
(decantare `n dou\ faze). ~n faza superioar\ a decant\rii se ob]ine
,,gr\simea lnii care este bogat\ `n hexan, iar `n faza inferioar\ rezult\
suintul bogat `n impurit\]i, alcool [i ap\. Acest procedeu prezint\ [i
avantajul c\ men]ine caracetristicile de baz\ ale fibrei, evit\ `mpslirea,
ruperea fibrelor este diminuat\, permite recuperarea maxim\ a lanolinei,
evit\ poluarea, utilizeaz\ un volum redus de ap\ [i amelioreaz\
comportarea fibrelor `n procesul de piept\nare, cardare [i filare.
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 193 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
Rasa [i
varietatea
100
96,0
95,3
95,3
93,0
92,0
}igaie buc\laie
128,0
100
100,3
96,9
90,4
89,0
89,0
Rugin\, L.
}igaie ruginie
Spanc\
Merinos Transilv.
108,2
104,4
113,7
100
100
100
96,5
95,0
88,9
93,3
92,8
78,6
88,4
88,6
75,0
94,6
82,9
-
Pascal, C.
Spanc\ ameliorat\
Merinos Transilv.
Merinos de Palas
109,5
112,5
118,6
100
100
100
97,5
92,2
95,6
94,3
82,1
91.4
89,3
78,6
86,5
84,6
73,0
82,8
68,8
73,4
Nica, Th.
}igaie
Harsian, A
.
- 195 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 197 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
- 199 -
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\
CONSTANTIN PASCAL
cnd lna oilor este uscat\ [i numai dup\ ce efectivul care urmeaz\ la
tuns a fost supus unei diete de cca. 12 ore.
Ca regul\ general\, `n scopul ob]inerii unui cojoc compact [i f\r\
defecte ale lnii este ca tunsul s\ fie efectuat ct mai aproape de
suprafa]a pielii [i s\ se evite trecerea cu ma[ina de tuns de dou\ ori prin
aceea[i zon\. De asemenea, pe durata tunderii, `n scopul evit\rii unor
accidente, se vor asigura condi]ii optime pentru ca pozi]ia tunz\torului [i
a oii s\ fie cele mai favorabile (fig. 68).
~n gospod\riile popula]iei, metoda de tuns folosit\ cu prec\dere
este cea manual\. Aceast\ metod\ necesit\ un efort fizic considerabil din
partea tunz\torilor. ~n condi]ii normale un muncitor poate tunde `ntr-o zi
cca. 30 oi cu ln\ fin\, 55 oi cu ln\ semifin\ [i 80 oi cu ln\ grosier\.
Produc]ia de ln\
- 204 -
CONSTANTIN PASCAL
- 205 -
Produc]ia de lapte
- 206 -
CONSTANTIN PASCAL
- 207 -
Produc]ia de lapte
Subst.
uscat\
Gr\simi
Proteine
Lactoz\
12,4
19,5
13,2
12,4
16,4
9,5
9,6
13,1
13,5
34,2
12,2
33,3
33,1
20,9
51,2
3,4
7,5
4,6
3,5
7,2
0,9
1,2
4,9
3,2
19,7
4,7
22,1
4,5
13,4
9,2
43,7
1,6
6,2
3,4
3,5
4,8
2,1
1,7
3,2
3,9
10,3
3,3
3,2
3,0
10,4
7,4
-
6,7
4,9
4,5
4,7
4,7
6,3
6,2
4,6
5,6
2,7
3,5
7,4
5,3
1,5
3,19
-
Subst.
mineral
e
0,22
0,92
0,73
0,78
0,75
0,35
0,43
0,75
0,80
1,46
0,67
0,63
0,70
1,15
1,07
0,46
Greutate
specific\
Valoare
energetic\
(kcal/kg)
1,030
1,038
1,031
1,032
1,031
1,035
1,034
1,031
1,000
1,000
1,000
1,000
1,000
1,035
682,2
1263,6
812,1
712,6
1084,6
448,6
463,3
827,7
745,5
2570,4
773,7
2575,2
1928,6
1423,8
- 208 -
CONSTANTIN PASCAL
- 209 -
Produc]ia de lapte
- 210 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Total lacta]ie
}igaie
}urcan\ alb\
Merinos
Protein\
Gr\sime
Protein\
Gr\sime
Protein\
Gr\sim
e
4,76
5,05
5,00
5,07
5,68
6,03
6,73
5,40
4,45
4,88
5,99
6,66
7,58
8,42
9,04
6,72
5,59
5,69
5,84
5,09
5,86
6,04
6,48
5,79
4,21
4,96
5,80
4,42
8,54
9,50
9,72
7,08
5,09
5,43
6,65
7,83
6,23
4,5
4,5
7,7
9,4
6,47
Karaku
l
}urcan\
brum\rie
Gr\sime
7,9
8,2
5,6
7,3
8,1
9,2
10,0
8,04
4,52
5,17
4,34
6,46
7,67
8,00
9,57
6,54
CONSTANTIN PASCAL
Gemelar\
Componente
chimice
Subst. uscat\
Ap\
Gr\sime
Protein\
Subst. uscat\
Ap\
Gr\sime
Protein\
Data controlului
10. IV
25.IV
10.V
25.V
9.VI
24.VI
9.VII
16,19
83,81
4,40
5,24
13,72
86,28
4,30
4,32
14,72
85,28
4,60
4,02
13,30
86,70
4,10
6,68
15,90
84,10
5,40
5,23
14,37
85,63
5,10
5,68
16,51
83,49
6,20
5,79
16,51
83,49
5,60
5,79
16,71
83,29
6,10
4,34
17,33
82,67
6,30
5,97
17,64
82,67
5,80
5,76
16,76
83,24
6,10
5,57
18,51
81,49
6,90
6,49
18,19
81,81
7,50
6,72
24.VII
21,21
78,79
9,60
6,24
24,45
75,55
9,90
6,68
Total
7,08
6,99
7,24
7,6
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
mulse de trei ori pe zi (diminea]a, prnz [i seara), iar c\tre sfr[it se trece
la dou\ mulsori zilnice prin renun]area celei de la prnz, urmnd ca
`nainte cu 15 - 25 zile de data forfetar\ `n]\rc\rii oilor s\ se treac\ la
practicarea unei singure mulsori.
La ovine, cel mai r\spndit sistem de muls este cel manual, `ns\
`n ]\ri cu zootehnie avansat\ `n care sunt crescute cu predilec]ie rase
bune [i foarte bune produc\toare de lapte s-a extins [i mulsul mecanic.
Mulsul manual reprezint\ sistemul cel mai r\spndit, iar `n
Europa se practic\ `n dou\ variante: manual posterior [i manual lateral.
Mulsul manual posterior reprezint\ metoda uzual\ de muls, fiind
utilizat pe scar\ larg\ `n Romnia, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia,
Slovenia, Iugoslavia [i par]ial `n ]\ri din C.S.I.
Pentru ca mulsul manual posterior s\ fie efectuat `n condi]ii bune,
este necesar a se amenaja un cotar prev\zut cu un perete cu mai multe
u[i]e (strunga) prin care oile, una cte una, vin pe platforma de muls.
Toate acestea sunt prev\zute cu un acoperi[ denumit comarnic.
Pentru ca oile s\ fie re]inute cu u[urin]\ pe durata mulsului, este
necesar ca platforma de sta]ionare s\ fie confec]ionat\ din scndur\
dispus\ `ns\ u[or `nclinat\ c\tre cioban. ~n zonele montane [i de podi[ se
mai amenajeaz\ [i alte dou\ compartimente, din care unul este destinat
prelucr\rii laptelui (fierb\toare), iar al doilea mai `ntunecat [i r\coros
denumit c\[\rie utilizat pentru a depozita ca[ul [i urda. Dup\ muls oile
trec `ntr-un padoc unde r\mn pn\ la mulgerea tuturor mnz\rilor.
Toate acestea compartimente sunt construite din materiale locale (plase
din lemn) [i vor fi dispuse pe un teren u[or `nclinat, astfel `nct apa
pluvial\ s\ se scurg\ rapid, `ns\ ori de cte ori este nevoie locul de trlire
va fi mutat.
Mulsul manual se execut\ `n trei faze: `n prima faz\ ciobanul sau
persoana care execut\ aceast\ lucrare, prinde cu o mna ugerul, iar cu
cealalt\ stoarce primele jeturi desfundnd astfel mameloanele; `n faza
urm\toare ugerul este cuprins cu ambele mini [i supus unei presiuni
laterale [i de sus `n jos astfel `nct din ambele mameloane laptele este
evacuat `n jeturi lungi [i continuue; `n ultima faz\ pentru evacuarea
ultimilor pic\turi de lapte se trece la mulsul cu nod la fiecare mamelon.
Pentru a evita reducerea duratei de p\[unat [i oboseala ciobanilor,
mulsul se va efectua rapid, total [i la ore fixe [i nu trebuie s\ dep\[easc\
pe total turm\ 90 minute diminea]a [i 60 - 75 minute la prnz [i seara.
Referitor la durata de mulgere a unei oi, aceasta este variabil\ `n
func]ie de cantitatea de lapte [i este de aproximativ 60 secunde diminea]a
- 221 -
Produc]ia de lapte
- 222 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
- 224 -
CONSTANTIN PASCAL
- 225 -
Produc]ia de lapte
- 226 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
- 228 -
CONSTANTIN PASCAL
cazul al\pt\rii stricte sau de laptele supt [i muls `n cazul mulgerii par]iale
`n perioada de al\ptare.
Durata mulgerii exclusive - corespunde perioadei de mulgere a
oilor dup\ `n]\rcarea complet\ a mieilor, pn\ la `n]\rcarea total\ a oilor.
Durata de lacta]ie - este egal\ cu suma duratei de al\ptare [i a
duratei de mulgere exclusiv\; reprezint\ de asemenea intervalul dintre
data f\t\rii [i data `n]\rc\rii oilor.
Produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie - este dat\ de suma
produc]iei de lapte din perioada al\pt\rii (lapte supt sau lapte supt [i
muls) [i a produc]iei de lapte ob]inut\ `n perioada mulgerii exclusive
(lapte muls). Numai cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv poate
fi m\surat\ sigur [i precis cu prilejul controlului produc]iei de lapte la
ovine.
~n practica cre[terii oilor se pot `ntlni diverse situa]ii, motiv
pentru care aplicarea acestui regulament se va face diferit.
Situa]ia mulgerii dup\ f\tare. ~n aceast\ situa]ie oile sunt mulse
dup\ f\tare (dup\ faza colostral\), caz `n care durata lacta]iei [i cea a
mulgerii exclusive sunt egale.
- 229 -
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
- 232 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
CONSTANTIN PASCAL
- 235 -
Produc]ia de lapte
ANEXA A
REGULI {I NORME OBLIGATORII PENTRU TOATE
SITUA}IILE
Natura oilor controlate
La fiecare control lactat (cantitativ) realizat `n turma controlat\, toate
oile mulse exclusiv (de rase [i genotipuri considerate `n selec]ie) trebuie s\ fie
controlate, ceea ce `nseamn\ c\ nu efectu\m controlul produc]iei de lapte dect
atunci cnd oile sunt separate definitiv de mieii lor.
Natura [i expresia controalelor
Numai controlul cantit\]ii de lapte este obligatoriu. Controlul calitativ
al laptelui este facultativ.
M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (g) sau volumetric\ (ml). Factorul
de conversie a greut\]ii `n volum este egal cu 1,036 ceea ce corespunde
densit\]ii normale a laptelui ob]inut de la ovine.
Cantitatea minim\ zilnic\ pentru fiecare oaie acceptat\ la control este
fixat\ la 200 g sau 200 ml.
Pragul minim de precizie acceptat la m\surarea laptelui este fixat la 40
g sau 40 ml.
Frecven]a controalelor produc]iei de lapte
Metoda lunar\
Perioada de
Intervalul mediu
Simbol
Tipul de metod\
control (ore)
`ntre controale
( 10 %)
24
30
4
A/B
Interval (zile) 36
24
36
5
A/B
Interval (zile) 42
24
42
6
A/B
Control alternat
24
30
AT
A
Control corectat
24
30
AC
A
Not\ (1):
AT- control lunar alternant (controlul se efectueaz\ la o singur\ mulsoare din ziua de
control)
AC- control lunar corectat (o singur\ mulsoare zilnic\ controlat\) pentru ecartul sear\ diminea]\ ]inndu-se cont `ns\ de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la cele dou\
mulsori din ziua de control.
Not\ (2):
Nu exist\ un num\r fix de controale pe durata unei lacta]ii [i pe metod\ de control
lactat. Acestea sunt stabilite de c\tre organismele agreate `n efectuarea controlului produc]iei de
lapte la ovinele care fac obiectul acestor aprecieri.
- 236 -
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA B
Litri
2
1.5
1
0.5
0
Stadiul lacta]iei (zile)
- 237 -
Produc]ia de lapte
ANEXA C
CLAUZE DE CALCUL A PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA
MULSULUI DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE
Mulsul dup\ perioada de al\ptare.
M u ls u l d u p \ o p r io a d \ d e a l\ p ta r e
3
2 .5
Litri
2
1 .5
1
0 .5
0
S t a d iu l la c t a ]ie i ( z ile )
- 238 -
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA D
MODUL DE CALCUL A DURATEI DE LACTA}IE {I A
PRODUC}IEI DE LAPTE
~n situa]ia mulgerii dup\ f\tare
1. Se utilizeaz\ metoda prin interpolare sau metoda Fleishmann (metoda
standard).
Cantitatea total\ de lapte exprimat\ `n ml pe durata unei lacta]ii se
calculeaz\ astfel:
SM = I0M1 + I1 (
`n care:
control.
M1 + M2
M2 + M 3
Mn - 1 + M n
) + I2 (
) +....In-1(
) + InMn
2
2
2
SM = suma `n ml;
M = cantitatea de lapte (`n ml) din ziua de control;
I1...In, In-1 = intervalul dintre controale exprimat `n zile;
I0 = intervalul exprimat `n zile `ntre data f\t\rii [i data primului
Cantitatea de lapte
(ml)
2050
2730
2390
2070
1650
1370
1160
910
650
Cantitatea de unt
(g / l)
55,5
53,5
57,4
65,4
74,7
81,4
85,5
91,1
90,5
- 239 -
Cantitatea de
gr\sime (g)
113,3
146,1
137,2
136,0
123,2
111,5
99,2
82,9
58,8
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
Produc]ia zilnic\
Intervalul
Zile
Lapte (l)
Gr\sime (g)
13
30
30
33
29
30
32
27
I8 ( 10 august - 12 iulie)
32
I9 ( forfetar\, 14 zile )
I9 (forfetar\, 14 zile )
32
272
2,050
2,050 + 2,730
2
2,730 + 2,390
2
2,390 + 2,070
2
2,070 + 1,650
2
1,650 + 1,370
2
1,370 + 1,160
2
1,160 + 0,910
2
0,910 + 0,650
2
0,910 + 0,650
2
113,8
113,8 + 146,1
2
146,1 + 137,2
2
137,2 +136
2
136 + 123,2
2
123,2 + 111,5
2
111,5 + 99,2
2
99,2 + 82,9
2
82,9 + 58,8
2
82,9 + 58,8
2
Lapte
(l)
26,6
1479,4
71,7
3898,5
76,8
4249,5
73,6
4507,8
53,9
3758,4
45,3
3520,5
40,5
3371,2
30,0
2640,5
24,9
2267,2
24,9
452,4
2267,2
30516,2
- 240 -
Suma
Gr\sime
(g)
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA E
MODUL DE CALCUL A DURATEI DE MULS {I A
PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA MULSULUI DUP|
O PERIOAD| DE AL|PTARE
Metoda utilizat\ este cea
FLEISHMANN (metoda standard).
prin
interpolare
sau
mtoda
M1 + M2
M2 + M3
Mn - 1 + Mn
) + I1(
) + ..+ In-1(
) + I nMn
2
2
2
Dac\ primul control C1 intervine `nainte de data forfetar\ a
sfr[itului de al\ptare
- cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls
exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.
SM = I0M (
SM= I1(
M1 + M2
M2 + M3
Mn - 1 + Mn
) + I 2(
) + .....+ In-1(
) + InMn
2
2
2
- 241 -
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
Produc]ia zilnic\
Intervalul
Zile
13
30
33
I4 (13 apr.-16mart.)
29
I5 (12mai -13apr.)
30
32
29
Lapte (l)
2,050 + 2,730
2
2,730 +2,390
2
2,390 +2,070
2
2,070 + 1,650
2
1,650 + 1,370
2
32
1,370 + 1,160
2
1,160 + 0,910
2
0,910 + 0,650
2
Gr\sime (g)
113,8 +146,1
2
146,1 +137,2
2
137,2 + 136
2
136 + 123,2
2
123,2 +
111,5
2
111,5 + 99,2
2
99,2 + 82,9
2
82,9 + 58,8
2
I9 (forfetar\ - 14 zile)
14
0,650
58,8
Total
242
Lapte
(l)
Suma
Gr\sime
(g)
31,1
1689,4
76,8
4249,5
73,6
4507,8
53,9
3758,4
45,3
3520,5
40,5
3371,2
30,0
2640,5
24,9
2267,2
9,1
823,2
385,2
268227,7
- 242 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
- 247 -
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
- 251 -
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Membre
150,0
15,0
Crup\
145,2
14,5
Cap
148,0
14,8
{ale
143,7
14,3
Abdomen
146,3
14,6
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Varietatea
Karakul negru
Karakul maro
Culoarea
fibrelor
negre
maro
ciocolatiu
Karakul alb
Karakul
brum\riu
albe
Karakul roz
albe [i
maro
albe [i
negre
fibre colorate
diferit
baza neagr\
sau
Fibre
colorate
diferit pe
lungimea lor
Karakulul sur
Nuan]a
maro, vrful
deschis
baza neagr\
Fibre de culori
diferite,
intercalate [i
depigmentate
pe lungimea
lor
Karakul sur
Roz briliantiu
vrful
deschis
albe - clar
vrful maro
depigmentat
Fibre
culorate
diferit,
Halili ,,Piebald
dispuse
sub form\ de
benzi sau
pete
- 257 -
Produc]ia de pielicele
- 258 -
CONSTANTIN PASCAL
Apartenen]a
de ras\
Kn100
}n100
Kn50 }n50
Kn75}n25
25
25
25
25
X sx
13,4 0,6
23,7 0,4
18,5 0,4
15,6 0,2
X sx
7,6 0,4
12,7 0,2
9,1 0,5
8,9 0,3
X sx
9,2 0,2
16,5 0,3
13,6 0,4
11,1 0,4
Produc]ia de pielicele
Apartenen]a
de ras\
Kn100
}n100
Kn50 }n50
Kn75}n25
25
25
25
25
Categoria de fibre ( X = )
de acoperire
interioare
intermediare
X sx
43,4 1,4
73,2 1,6
61,4 1,3
52,6 1,7
X sx
33,5 2,1
26,8 1,0
28,4 1,7
30,4 2,2
X sx
36,4 2,6
42,8 1,4
40,4 1,6
39,9 2,6
Apartenen]a
de ras\
Kn100
}n100
Kn50 }n50
Kn75}n25
n
25
25
25
25
- 260 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
2
1
- 264 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
- 268 -
CONSTANTIN PASCAL
- 269 -
Produc]ia de pielicele
- 270 -
CONSTANTIN PASCAL
- 271 -
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
- 274 -
CONSTANTIN PASCAL
NB
NN BB
negru
NNBb
negru
NnBB
negru
NnBb
negru
Nb
NNBB
negru
NNbb
negru
NnBb
negru
Nnbb
negru
nB
NnBB
negru
NnBb
negru
nnBB
maro
nnBb
maro
nb
NnBb
negru
Nnbb
negru
nnBb
maro
nnbb
alb
Produc]ia de pielicele
Raportul de
segregare a[teptat
Num\rul de indivizi
ob]inu]i
Raportul de
segregare ob]inut
Alb
pur
Alb
obi[nuit
Negru
Alb
pur
Alb
obi[nuit
Negru
Alb
pur
Alb
obi[nui
t
Negru
84
177
88
0,96
2,04
1,0
1,4
0,6
55
59
0,96
1,04
12
0,85
1,15
214
31
15
Guligaz x negru
Gg x gg
Gg Gg gg gg
Guligaz
negru
CONSTANTIN PASCAL
~nsu[irea
Tipul buclei
Dimensiunea buclei
Lungimea fibrelor
Grosimea fibrelor
Calitatea fibrelor
M\rimea buclelor
Desimea buclajului
Modelarea buclajului
Luciul buclajului
Produc]ia de pielicele
Nr.
miei
223
128
825
1100
Tabelul 54
- 278 -
Total
18,78
35,11
4,38
3,64
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
CONSTANTIN PASCAL
- 281 -
Produc]ia de pielicele
Tabelul 55
Mama
Brum\riu
alb\strui
Brum\riu
alb\striu
Brum\riu
alb\striu
Brum\riu
normal
de culoare
brum\rie;
din
p\rin]i
brum\riu
alb\strui;
Nr.
miei
B.
deschis
Argin
- tiu
Albstru
M\rg\ritar
Grafit
Sidef
383
1,2
6,0
70,0
12,6
3,6
2,0
2,6
1,3
94,8
Negru
de culoare
brum\riu
alb\strui;
din
p\rin]i
negri;
275
2,3
4,5
44,8
10,5
28,3
9,0
66,4
157
3,2
3,5
59,4
4,0
6,2
2,0
17,2
4,5
71,2
Brum\riu
normal
407
1,9
3,7
62,4
5,6
8,4
4,7
10,8
2,8
74,6
C\runt
Brum\rui
`nchi
s
Negru
Uniformi
-tatea
culorii
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
cazuri, trebuie sacrifica]i `nc\ din prima zi deoarece, buclajul este mai
mare [i au fibrele din bucl\ mai lungi.
~n situa]ia `n care exist\ [i miei care au o pielicic\ lipsit\ de
valoare comercial\ [i estetic\, ace[tia trebuie men]inu]i `n perioada de
al\ptare [i apoi dirija]i spre `ngr\[are deoarece sacrificarea lor imediat
dup\ na[tere este neeconomic\.
Sacrificarea mieilor se face prin practicarea unei incizii
longitudinale de 4 - 5 cm `n partea inferioar\ a gtului, dup\ care se
sec]ioneaz\ vena jugular\ pentru scurgerea sngelui. Se cere mult\
aten]ie pentru a preveni murd\rirea pielicelei cu snge. ~n eventualitatea
`n care se constat\ c\ pielicica prezint\ `n unele zone pete sangvine se va
trece imediat la sp\larea cu ap\ rece.
Dup\ scurgerea sngelui, printr-o incizie practicat\ la nivelul
jaretului de la piciorul drept posterior, se trece la insuflarea aerului cu
ajutorul unei ]evi din plastic sau trestie. P\trunderea aerului `nlesne[te
jupuirea, f\cnd astfel ca pielicica s\ se deta[eze mai u[or de corp.
Pentru repartizarea uniform\ a aerului sub piele, `n timpul umfl\rii,
corpul mielului este lovit din loc `n loc peste abdomen [i alte regiuni.
Dup\ terminarea acestor opera]iuni corpul mielului se atrn\ de membrul
posterior drept, cu capul `n jos de un cui la `n\l]imea de lucru a omului,
apoi se trece la jupuirea propriu-zis\.
~n scopul ob]inerii unor pielicele cu forme regulate trebuiesc
respectate regulile jupuitului, f\cndu-se `n acest scop mai multe incizii.
Prima incizie este una longitudinal\ [i porne[te de la nivelul
buzei inferioare, continu\ pe mijlocul gtului, pieptului, abdomenului,
cozii [i sfr[e[te la vrful cozii.
A doua incizie este efectuat\ de
la unghiile membrelor anterioare, pe
mijlocul p\r]ii interne pn\ la stern;
aceast\ incizie o inersecteaz\ pe cea
practicat\ longitudinal.
A tereia incizie pleac\ de la
unghiile membrelor posterioare, pe
mijlocul p\r]ii inetrne, pn\ `n regiunea
ingvinal\; [i aceast\ incizie o interzecteaz\
pe cea practicat\ longitudinal.
Ultima incizie, este una circular\
[i se efectueaz\ `n jurul anusului.
~n afar\ de ultima incizie, celelalte
Fig. 82. Inciziile practicate
trebuie f\cute `n linie dreapt\ astfel `nct,
`n vederea recolt\rii
partea stng\ s\ aib\ aceea[i suprafa]\ [i
pielicelelor
s\ fie simetric\ cu cea dreapt\.
- 284 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de pielicele
- 286 -
CONSTANTIN PASCAL
- 287 -
CONSTANTIN PASCAL
- 289 -
CONSTANTIN PASCAL
- 291 -
31-50
peste 50
miei [i
crlani
crlani
oi adulte
Tabelul 57
CONSTANTIN PASCAL
maximum 1 dm2; zona de cupron u[or atacat\ de molii; piei `nvechite sau
piei cu lna `mpslit\ [i cu pete de rugin\ care afecteaz\ cel mult 25 %
din suprafa]a pielii; zone depiliate cuprinznd `ntre 25 [i 50 % din
suprafa]a pielii; `nceput de h\mu[ire ce nu dep\[e[te `ns\ 20 % din
suprafa]a pielii.
Brac: piei cu zone f\r\ ln\ care dep\[esc 20 % din suprafa]a
pielii; piei utilizabile pe cel pu]in 25 % din suprafa]a total\ [i piei cu
zone arse de soare.
Pieile cu suprafa]a de peste 50 dm2. Ca [i `n cazul precedent
pentru `ncadarea acestora pe categorii de calitate sunt respectate o serie
de criterii.
Calitatea I. ~n aceast\ categorie de calitate sunt `ncadrate pieile
bine `ntinse, f\r\ nici un defect sau cu cel mult unul din defectele
urm\toare: mici pete pe `nveli[ul pilos; o perforare `n regiunea
sub]iorilor avnd cel mult 3 cm `n diametru; o ruptur\ de maximum 5 cm
situat\ spre marginea pielii.
Calitatea a II-a. Aici sunt `ncadrate pieile cu cel mult 3 defecte de
calitatea I sau dou\ din urm\toarele defecte: maximum 3 perfor\ri cu
diametrul de cel mult 2 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
maximum trei t\ieturi de 5 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
o ruptur\ de 5 - 10 cm la marginea pielii sau cel mult dou\ perfor\ri
situate `n regiunea sub]iorilor, avnd `ns\ un diametru maxim de 3 cm
fiecare; `nceput de h\mu[ire pe maximum 1 dm2 sau zone marginale
atacate de molii dar care s\ nu dep\[easc\ 10 % din suprafa]a pielii; lna
c\zut\ de pe o suprafa]\ ce nu dep\[e[te 25 %; piei cu scaie]i pe lna de
la gt [i margini.
Calitatea a III-a. Sunt `ncadrate pieile avnd acelea[i defecte cu
cele enumerate anterior. ~n plus, `n aceast\ categorie de calitate intr\ [i
pieile cu suprafa]a pn\ la 50 dm2, dar la care t\ieturile sau defectele din
regiunea spin\rii totalizeaz\ cel mult 10 dm2.
Brac. Sunt `ncadrate `n aceast\ categorie de calitate pieile ce
prezint\ acelea[i defecte ca [i cele enumerate la pieile pn\ la 50 dm2.
Pieile de avortoni se clasific\ dup\ mai multe criterii.
Calitatea I-a: cuprinde pieile f\r\ nici un defect, sau cel mult cu
unul din defectele urm\toare: maximum dou\ perfor\ri cu cel mult 2 cm
diametru fiecare; maximum 4 perfor\ri superficiale avnd cel mult 3 cm
lungime fiecare.
Calitatea a II-a: include pieile cu maximum dou\ defecte admise
la calitatea I sau pe cele par]ial deformate sau atacate de molii.
- 293 -
CONSTANTIN PASCAL
- 296 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
Grupa de gravitate
Defecte mai pu]in grave
Defecte grave
(grupa A)
(grupa B)
Maximum 3 cm lungime
1/3/ din grosimea pielii
Maximum 3 cm lungime
Maximum 3 cm lungime
Maximum 1/3 din grosimea
pielii cu o lungime de 3 cm
Maximum 3 cm diametru
Nu se admit
Maximum 3 cm
Nu se admit
Maximum 1 dm2
Maximum 1 dm2
Maximum 1 dm2
Maximum 15 % din suprafa]a
pielii
Peste 3 cm diametru
peste 3 cm
Peste 3 cm
Peste 1/3 cm diametru din
grosimea pielii [i
maximum 3 cm lungime
Maximum 4 cm `n
diametru
Maximum 1 dm2
-
CONSTANTIN PASCAL
- 301 -
Ameliorarea ovinelor
CPITOLIUL V
SISTEME {I TEHNOLOGII DE
AMELIORARE A OVINELOR
CONSTANTIN PASCAL
Ameliorarea ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
- 305 -
Ameliorarea ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Ameliorarea ovinelor
- 308 -
CONSTANTIN PASCAL
La ovinele exploatate
pentru produc]ia de pielicele, un
caz
aparte
`l
constituie
`mperecherile heterogene dintre
variet\]ile brum\riu cu negru [i
invers, care `ns\ au scopul
reducerii propor]iei mieilor
purt\tori ai factorului letal.
De cele mai multe ori
`mperecherile heterogene preced
sau urmeaz\ celor omogene,
fiind utilizate `n mod obligatoriu
atunci cnd se constat\ prezen]a
sau manifestarea unor efecte
negative.
Ameliorarea ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
- 311 -
Ameliorarea ovinelor
- 312 -
CONSTANTIN PASCAL
Ameliorarea ovinelor
Texel
- 314 -
CONSTANTIN PASCAL
- 315 -
Ameliorarea ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Ameliorarea ovinelor
- 318 -
CONSTANTIN PASCAL
Ameliorarea ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
- 321 -
Rproduc]ia ovinelor
CAPITOLUL VI
REPRODUC}IA OVINELOR
6.1. CONSIDERA}II GENERALE
Reproduc]ia reprezint\ baza fiziologic\ a cre[terii animalelor
deoarece contribuie `n mod direct la sporirea numeric\ a [eptelului, iar
prin utilizarea reproduc\torilor de mare valoare zootehnic\ induce att
ameliorarea raselor [i popula]iilor ct [i sporirea produc]iilor rezultate.
~ntr-un sens mai larg, reproduc]ia studiaz\ toate procesele
biologice specifice `nmul]irii animalelor, iar `n aceste condi]ii, ca [tiin]\
aplicat\, reprezint\ `n primul rnd m\rirea num\rului de animale. ~n plan
secund ca urmare a utiliz\rii ra]ionale a reproduc\torilor de `nalt\
valoare zootehnic\, reproduc]ia constituie baza amelior\rii raselor [i
ridicarea productivit\]ii acestora.
~n ultimile decenii, reproduc]ia a f\cut progrese remarcabile
datorate pe de o parte aplic\rii pe scar\ larg\ a `ns\mn]\rilor artificiale,
iar pe de alt\ parte cercet\rii [tiin]ifice `n combaterea sterilit\]ii [i
`mbun\t\]irea indicilor de reproduc]ie.
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
instaleaz\ anestru de lacta]ie sau cel sezonier a c\rei durat\ variaz\ `ntre
60 [i 150 zile.
La unele rase un nou ciclu poate s\ apar\ `n primele dou\ luni de
la parturi]ie, iar la altele dup\ o perioad\ de 5 - 7 luni. Sezonul de c\lduri
fertile dup\ parturi]ie nu este cunoscut pentru nici o ras\ deoarece,
deseori manifestarea c\ldurilor trece neobservat\. Acest fenomen poart\
denumirea de ,,c\lduri lini[tite [i sunt frecvent `ntlnite la oile ~le de
France [i la multe rase din grupa Merinos.
La Merinos de Palas apari]ia unui nou ciclu de c\lduri poate
surveni la oile care al\pteaz\ `n propor]ie de 10 % `nc\ din prima lun\
dup\ parturi]ie, la 9 % la cele care sunt mulse [i la 14 % la oile `n]\rcate
imediat dup\ f\tare (V., Taft\, 1983). Trebuie f\cut\ precizarea c\ monta
nu poate fi fertil\ `n aceast\ perioad\ deoarece nu este sfr[it\ involu]ia
uterin\. Totodat\ s-a constatat c\ 85 % din oile care dau na[tere unui
miel `n perioada de var\, manifest\ c\lduri dup\ parturi]ie `nc\ din
perioada de al\ptare, permi]nd realizarea a dou\ f\t\ri pe an f\r\
tratamente hormonale.
CONSTANTIN PASCAL
- 327 -
Rproduc]ia ovinelor
- 328 -
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
- 330 -
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
- 333 -
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
- 336 -
CONSTANTIN PASCAL
Varianta
I
II
III
Monta
iulie - august
ianuarie
februarie
septembrie
mai
aprilie
iulie
martie
noiembrie
Parturi]ia
decembrie - ianuarie
iunie - iulie
februarie
octombrie
septembrie
decembrie
august
aprilie
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
6.6. GESTA}IA
Se caracterizeaz\ prin cre[terea [i dezvoltarea `n organismul
mamei a produsului de concep]ie. Gesta]ia se instaleaz\ `n momentul
fecunda]iei [i sfr[e[te odat\ cu dezvoltarea complet\ a f\tului [i
expulzarea acestuia. ~n situa]ia `n care `n rela]iile mam\-f\t intervin
anumite tulbur\ri, gesta]ia se `ntrerupe [i este denumit\ avort.
La specia ovin\ gesta]ia are o durat\ medie de 150 zile, cu limite
cuprinse `ntre 144 [i 155 zile. Dup\ num\rul de produ[i gesta]ia poate fi
simpl\, dubl\ sau multipl\. Femelele care fat\ pentru prima dat\ sunt
denumite primipare iar cele cu mai multe f\t\ri sunt denumite multipare.
Dup\ fecunda]ie `n decurs de cca. 4 zile zigotul str\bate oviductul
ajungnd `n uter unde r\mne liber o anumit\ perioad\. Pe durata
migra]iei, la nivelul zigotului au loc primele diviziuni celulare. La
`nceput, din ou i-au na[tere dou\ celule sau blastomere, apoi patru [i a[a
- 342 -
CONSTANTIN PASCAL
Rproduc]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
- 345 -
Rproduc]ia ovinelor
- 346 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL VII
SISTEME {I TEHNOLOGII DE
CRE{TERE A MIEILOR
~n perioada imediat urm\toare actului de parturi]ie organismul
noului n\scut este sensibil [i foarte u[or de ,,manipulat prin factorii de
mediu, dintre care alimenta]ia intervine cu cele mai pronun]ate [i
persistente influen]e. Din aceste considerente, etapa de cre[tere a mieilor
`n perioada de al\ptare [i mai departe pn\ la `ndeplinirea condi]iilor de
utilizare la reproduc]ie sau de `ncepere a procesului de `ngr\[are,
constituie cea mai dificil\ perioad\ din via]\ organismului animal.
- 348 -
CONSTANTIN PASCAL
349
Fig. 96. Evolu]ia greut\]ii vii, carcasei [i p\r]ilor excluse din carcas\ la
mieii }urcan\ crescu]i pe p\[une (Angelescu, citat de Gh., Sandu)
CONSTANTIN PASCAL
351
CONSTANTIN PASCAL
S.U
Protein\
Cazein\
Albumin\ +
globulin\
Lactoz\
Gr\sime
Substan]e
minerale
La f\tare
12 ore
24 ore
36 ore
48 ore
60 ore
20 zile
33,22
27,75
25,11
21,60
19,50
17,36
14,62
21,57
17,06
10,70
8,21
7,23
6,50
5,00
8,33
6,73
4,46
4,85
4,66
4,65
4,00
13,24
10,33
6,24
3,36
2,57
1,85
1,00
0,98
2,20
3,05
3,65
3,56
3,68
4,71
9,7
7,6
10,5
8,9
7,9
6,4
4,10
0,97
0,89
0,86
0,84
0,81
0,78
0,81
CONSTANTIN PASCAL
- 356 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de lapte
1 l/zi
0,5 l/zi
65
33
15
15
50
18
200
72
5
14
1x5=5
0,5 x 14 = 7
357
CONSTANTIN PASCAL
T -1
T -2
92,8
1,0
1,0
0,2
2,0
0,02
3,0
69,8
24,0
1,0
0,2
2,0
0,03
3,0
Re]eta
T -3
T -4
T -5
% de participare
69,8
50,0
50,0
19,8
19,8
6,0
6,0
12,0
24,0
12,1
6,0
6,0
1,0
1,0
1,0
0,2
0,2
0,2
2,0
2,0
2,0
0,03
0,03 0,03
3,0
3,0
3,0
T -6
T -7
35,0
34,8
24,0
1,0
0,2
2,0
0,03
3,0
35,0
34,8
6,0
12,0
6,0
1,0
0,2
2,0
0,03
3,0
- 360 -
CONSTANTIN PASCAL
Lapte (g/zi)
Concentrate (g/zi)
Fn (g/zi)
Suculente (g/zi)
1
50 - 60
2-3
100 - 110
12 - 14
600 - 650
-
7-8
720 - 850
30 - 50
15 - 20
20
Vrsta s\pt\mni
4-6
7-9
180 - 250
250 - 300
5-4
850 - 1000
70 - 120
40 - 100
50 - 150
4-3
1000 - 1200
150 - 250
150 - 200
200
9 - 12
250 -300
3
800 -900
200
250 -300
250
Semitardive (M.
Transilv\nean,
Spanc\, }igaie [i
Karakul
Semiprecoce
(Merinos de
Palas,
Corriedale, M.
Stavropol)
3,00 - 3,50
5,100
3,20 - 4,00
5,100
3,50 - 4,40
6,600
Precoce
(Suffolk, ~le
de France
Merinos de
carne, Romney
Marsh, Texel)
3,40- 4,00
8,250
0,170
0,170
0,220
0,275
8,10 - 8,60
5,400
8,30 - 9,10
6,00
10,10 - 12,00
7,350
11,65 - 12,25
8,70
0,180
13,50 - 14,00
5,100
0,200
14,30 - 15,10
6,900
0,245
17,45 - 19,35
7,950
0,290
20,35 - 20,95
9,00
0,170
18,60 - 19,10
0,230
21,00 - 22,00
0,265
25,40 - 27,30
0,300
29,35 - 29,95
Tardive
(}urcan\ [i
meti[i)
- 362 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
367
- 368 -
CONSTANTIN PASCAL
- 370 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL 8.
TEHNOLOGIA ALIMENTA}IEI OVINELOR
Dezvoltarea [i intensificarea produc]iilor de carne, lapte [i ln\
este condi]ionat\ `ntr-o mare m\sur\ de asigurarea cantitativ\ [i
calitativ\ a bazei furajere, deoarece din multitudinea de factori externi
care influen]eaz\ nivelul de exprimare a poten]ialului productiv,
alimenta]ia joac\ rolul cel mai important. De asemenea, alimenta]ia, pe
lng\ influen]a pe care o exercit\ asupra nivelului [i calit\]ii produc]iei,
are un rol major [i `n men]inerea st\rii de s\n\tate a ovinelor.
Principalele surse de producere [i asigurare a furajelor utilizate `n
alimenta]ia ovinelor sunt reprezentate de suprafe]ele arabile destinate
cultiv\rii cerealelor [i leguminoaselor, masa verde din culturile duble [i
succesive de var\, produc]ia secundar\ rezultat\ din culturile de cmp
(paie, vreji, coceni, cioc\l\i, capitole de floarea soarelui, frunze de sfecl\,
miri[ti, porumbi[te, etc), precum [i borhoturile, paji[tile [i fne]ele naturale
(mas\ verde [i fn), p\durile p\[unabile, alte surse ocazionale.
Dintre furajele aminitite anterior, nutre]urile grosiere precum [i
masa verde, silozul, borhoturile, fnurile [i reziduurile din industria
alimentar\ constituie baza alimenta]iei ovinelor [i `n anumite perioade ale
anului reprezint\, la anumite categorii de ovine, surse de furajare unice.
Alimenta]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Alimenta]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Alimenta]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
UNL
0,28
0,42
0,52
0,58
0,65
0,72
0,77
0,81
0,86
0,90
PD (g)
22
32
40
45
50
55
60
64
66
70
PDI* (g)
40
47
54
61
-
Ca (g)
3,2
3,5
4,0
4,5
-
P (g)
2,2
2,5
3,0
3,5
-
Caroten (mg)
6
7
8
9
-
Alimenta]ia ovinelor
CONSTANTIN PASCAL
Evolu]ia greut\]ii
vii (kg)
Evolu]ia tractusului
genital [i al mamelei
s.m.z.
(kg)
%
(g)
2,4
6,3
8,0
16,7
30
50
280
-
0,8
2,4
8,1
11,3
7,2
21,5
71,3
100,0
2,6
9,2
12,8
24,6
50
130
400
-
1,6
7,4
11,2
20,2
7,6
36,9
55,5
100,0
- 379 -
Alimenta]ia ovinelor
UN
0,9 - 1,0
1,1 - 1,2
1,2 - 1,3
1,3 - 1,4
PBD (g)
65 - 75
75 - 85
85 - 95
95 - 105
Ca (g)
7,0
7,5
8,3
9,0
Fosfor (g)
3,6
3,9
4,3
4,7
- 380 -
CONSTANTIN PASCAL
UN
1,4 - 1,6
1,6 - 1,8
1,7 - 1,9
1,8 - 2,0
PBD (g)
135 - 142
143 - 165
153 - 170
165 - 190
Ca (g)
8,5
8,6
9,0
9,4
P (g)
4,8
5,0
5,2
5,4
Alimenta]ia ovinelor
- 382 -
CONSTANTIN PASCAL
UN
1,3 - 1,5
1,4 - 1,6
1,5 - 1,7
1,6 - 1,7
PBD (g)
110 - 125
115 - 130
120 - 140
125 - 145
Ca (g)
6,2
6,5
6,9
7,3
P (g)
3,7
3,9
4,1
4,3
Alimenta]ia ovinelor
- 384 -
CONSTANTIN PASCAL
Alimenta]ia ovinelor
- 386 -
CONSTANTIN PASCAL
UN
2,8
2,7
2,3
1,8
1,7
1,6
PBD (g)
325
300
250
175
160
125
- 387 -
UN
3,1
2,8
2,7
2,4
1,9
1,7
PBD (g)
475
450
350
255
200
150
Alimenta]ia ovinelor
- 388 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL 9
SISTEME TEHNOLOGICE DE
EXPLOATARE A OVINELOR
Exploatarea ovinelor reprezint\ o preocupare str\veche a omului
[i const\ `n punerea `n valoare a capacit\]ii de produc]ie `n diferite
condi]ii de mediu. ~ntr-un sens mai larg exploatarea reprezint\ totalitatea
m\surilor tehnice [i organizatorice, biologice [i economice, elaborate `n
scopul cre[terii poten]ialului productiv [i se refer\ la `ntre]inerea,
reproduc]ia [i nu `n ultimul rnd la alimenta]ia ovinelor.
~n stabilirea sistemelor tehnologice de exploatare se ]ine seama de
caracteristicile geografice ale zonelor de cre[tere, de cerin]ele biologice
ale ovinelor, de forma de proprietate, etc. Acestea pot fi luate `n
considerare separat, dar de regul\ `mpreun\, deoarece se condi]ioneaz\
reciproc, iar atunci cnd exprimarea lor este la nivel superior se creaz\
condi]ii favorabile ob]inerii unor produc]ii mari [i cu grad ridicat de
economicitate. Modul [i nivelul de `ntrep\trundere a diferitelor elemente
determin\ caracterul exploat\rii dup\ gradul de intensivizare [i dup\
tipul sectorului respectiv (gospod\resc sau industrial).
CONSTANTIN PASCAL
- 392 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
- 396 -
CONSTANTIN PASCAL
- 398 -
CONSTANTIN PASCAL
CONSTANTIN PASCAL
- 401 -
- 402 -
CONSTANTIN PASCAL
- 403 -