LUCRARE DE LICENTA

UNIVERSITATEA CRETINA "DIMITRIE CANTEMIR" FACULTATEA DE FINANTE, BANCI I CONTABILITATE BRASOV

LUCRARE DE LICENTA
9

Absolvent: Conducator tiintific:

BRASOV 2010

LUCRARE DE LICENTA

UNIVERSITATEA CRE^TINA "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE FINANTE, BANCI I CONTABILITATE BRASOV SPECIALIZAREA: FINANTE I BANCI

MONEDA EURO I SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

Absolvent: Conducator ^tiintific: Prof. univ. dr.

BRASOV 2010

LUCRARE DE LICENTA

CUPRINS

I N T R O D U C E R E ........................................................................................................................................ 1 1. ................................................................................................................................................................ ISTORICUL MONEDEI EURO ......................................................................................................................... 3 1.1 ........................................................................................................................................................... SCURT ISTORIC ................................................................................................................................................... 3 1.2 ........................................................................................................................................................... SEMNUL GRAFIC EURO .............................................................................................................................. 7 1.3. IDEEA UNEI MONEDE EUROPENE UNICE ...................................................................................... 9 1.4 ........................................................................................................................................................... EURO I UNIUNEA MONETARA .............................................................................................................. 12 1.5 ....................................................................................................................................................... OBIECTIVELE ECONOMICE IMPORTANTE PE CARE UNIUNEA EUROPEANA SPERA SA LE REALIZEZE EURO................................................................................................................................... 13 2. ETAPELE PREMERGATOARE CREARII SISTEMULUI MONETAR................................................................................................................................ 16 2.1 ........................................................................................................................................................... TRATATUL DE LA ROMA.......................................................................................................................... 17 2.2 ........................................................................................................................................................... RAPORTUL WERNER. ................................................................................................................................ 18 2.3 ........................................................................................................................................................... ARPELE MONETAR. ................................................................................................................................. 19 2.4 ........................................................................................................................................................... SISTEMUL MONETAR EUROPEAN ......................................................................................................... 21 3. ................................................................................................................................................................ ASPECTE ALE FUNCTIONARII EUROSISTEMULUI.................................................................................................. 25 3.1 ........................................................................................................................................................... PRINCIPII GENERALE ............................................................................................................................... 25 3.2 ........................................................................................................................................................... CONSTITUIREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE ...................................... 27 3.3 ........................................................................................................................................................... MONEDA UNICA A EUROPEI : EURO .................................................................................................... 30 3.3.1 ............................................................................................................................................................ Analiza monedei euro ............................................................................................................................................ 30 3.3.2 ............................................................................................................................................................ Avantajele monedei euro ....................................................................................................................................... 34 3.3.3 ............................................................................................................................................................ Dezavantajele monedei euro .................................................................................................................................. 39 3.4 ....................................................................................................................................................... CONCEPT, MISIUNE I OBIECTIVE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE ................................................................................................................................................ 41 3.5 ....................................................................................................................................................... FUNCTII MONETARE I OPERATIONALE REALIZATE DE SISTEMUL MONETAR AL BANCILOR CENTRALE ........................................................................................................................ 42 3.6 ........................................................................................................................................................... ORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE ....................................... 43 4. ................................................................................................................................................................ STUDIU DE CAZ : BANCA CENTRAL EUROPEANA ............................................................................... 45 4.1 ........................................................................................................................................................... ORGANIZAREA BANCII CENTRALE EUROPENE............................................................................... 45 4.1.1 ............................................................................................................................................................ Constituirea Bancii Centrale Europene .................................................................................................................. 45

LUCRARE DE LICENTA
4.1.2 ............................................................................................................................................................ Structura organizational a Bancii Centrale Europene ............................................................................................ 46 4.1.3 ............................................................................................................................................................ Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene ................................................................................................ 47 4.1.4 ............................................................................................................................................................ Atributiile Bancii Centrale Europene..................................................................................................................... 50

4.2 ........................................................................................................................................................... . FUNCTIONAREA BANCII CENTRALE EUROPENE .......................................................................... 54 4.2.1 ............................................................................................................................................................ Resursele Bancii Centrale Europene ...................................................................................................................... 54 4.2.2 ............................................................................................................................................................ Instrumentele Bancii Centrale Europene ............................................................................................................... 55 4.2.3. Responsabilitatile Bancii Centrale Europene ca institutie comunitara ......................................................... 58 4.2.4 Mecanismul utilizat de Banca Centrala Europeana pentru promovarea politicii monetare unice 59 5. CONCLUZII ........................................................................................................................................... 62 B I B L I O G R A F I E ...................................................................................................................................... 64 ANEXA 1 ............................................................................................................................................................. 65 ANEXA 2 ............................................................................................................................................................. 66 ANEXA 3 ............................................................................................................................................................. 69 ANEXA 4 ............................................................................................................................................................. 70 ANEXA 5 ............................................................................................................................................................. 71

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA 6

72

LUCRARE DE LICENTA

INTRODUCERE
Moneda unica este unul din cele mai incitante proiecte economice realizate vreodata. De altfel, implicatiile introducerii unei monede unice pentru o zona atat de intinsa, cu o populatie de peste un sfert de miliard de persoane, depaesc sfera economicului. In plus, Europa este una dintre regiunile cele mai incarcate de istorie din lume. Aceasta face ca problema adoptarii EURO sa fie atat politica, cat i culturala. Este aproape imposibil de realizat o trecere in revista, chiar i rezumativa, a tuturor aspectelor implicate de adoptarea monedei unice europene. Euro a fost lansat la data de 1 ianuarie 1999, devenind moneda unica a peste 300 de milioane de europeni. In primii trei ani, euro a fost o moneda invizibila, utilizata doar in scopuri contabile, de exemplu pentru platile electronice. Numerarul in euro a fost pus in circulate abia la data de 1 ianuarie 2002, atunci cand a inlocuit, la cursuri de schimb fixate irevocabil, bancnotele i monedele nationale, cum ar fi francul belgian sau marca germana. Astazi, bancnotele i monedele euro reprezinta moneda oficiala in 16 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum i in insulele, departamentele i teritoriile de peste mari, care fac parte din anumite tari ale zonei euro sau sunt asociate acestora. Impreuna, aceste tari formeaza zona euro. Statele mici, respectiv Principatul Monaco, San Marino i Cetatea Vaticanului folosesc, de asemenea, moneda euro, in baza unui acord formal incheiat cu Comunitatea Europeana. Andora, Muntenegru i Kosovo utilizeaza i ele moneda euro, dar fara sa fi incheiat un acord formal. Sistemul Monetar International reprezinta un ansamblu de norme i tehnici, convenite i acceptate pe baza unor reglementari institutionalizate menite sa coordoneze comportamentul monetar al tarilor in raporturile de plati i stingere a angajamentelor reciproce, determinate de schimburile comerciale, necomerciale i de micarile internationale de capital. La baza Sistemului Monetar International functioneaza anumite reguli care provin, in mod direct din practicile comerciale impuse de catre stat. Lucrarea de fata ii propune sa evidentieze principalele puncte de interes ale adoptarii monedei unice europene, impactul pe care acest proces l-a avut asupra tarilor care au adoptat-o, precum i rolul pe care il are Banca Centrala Europeana, ca i autoritate monetara din zona euro. Lucrarea este structurata pe cinci capitole. Capitolul I cuprinde un scurt istoric al monedei Euro, ce inseamna insemnul Euro, de unde a plecat ideea unei monede unice europene, precum i obiectivele economice pe care Uniunea

LUCRARE DE LICENTA

Europeana spera sa le realizeze Euro. EURO a aparut in mod obiectiv, ca o necesitate, ca raspuns la sporirea schimburilor comerciale intraeuropene Al doilea capitol se refera la inceputurile procesului de integrare europeana, in care am facut referire la Tratatul de la Roma al carui obiectiv principal a fost crearea unei organizatii cu personalitate proprie - Comunitatea Economica Europeana (CEE) i la raportul Werner, care propunea convergenta politicilor economice i integrarea monetara. Capitolul trei debuteaza cu cateva aspecte a functionarii Eurosistemului, cu etapele constituirii Sistemului European al Bancilor Centrale i cateva avantaje i dezavantaje ale adoptarii monedei Euro. Tot in acelai capitol am enumerat functiile monetare i operationale realizate de Sistemul Monetar al Bancilor Centrale, precum i organizarea Sistemului European al Bancilor Centrale. Cel mai important capitol este cel de-al patrulea, care contine un studiu de caz referitor la aspectele institutional ale Uniunii Monetare: crearea Bancii Centrale Europene i functionarea sa, punerea in practica a unui sistem de decontare european (TARGET), pregatirea bancilor, a firmelor i a pietelor financiare. Acest capitol contine informatii referitoare la constituirea i structura organizationala a Bancii Centrale Europene, organele de decizie i atributiile BCE i mecanismul utilizat de BCE pentru promovarea politicii monetare unice. Capitolul V se incheie cu concluziile la care am ajuns in urma redactarii acestei lucrari tiintifice. Banca Centrala Europeana reprezinta cea mai inalta autoritate monetara din zona euro, fiind emitentul i paznicul constitutional al monedei euro. Activitatea sa centrala consta in stabilirea ratelor critice pe termen scurt ale dobanzilor, care stabilesc in mod direct ritmul creterii economice. Sper ca lucrarea sa redea macar partial importanta, complexitatea i vastitatea acestui act fara precedent: crearea unei monede unice pentru Europa.

1. ISTORICUL MONEDEI EURO

1.1 scurt istoric Uniunea Europeana Economica i Monetara (EMU) reprezinta o intelegere intre Statele Membre UE in vederea impartairii unei monede unice, EURO, i a unei politici economice unice

LUCRARE DE LICENTA

cu un set de conditii i responsabilitati fiscale. In prezent, sunt 27 State Membre cu nivele de integrare variate in EMU. Treisprezece State Membre au adoptat moneda euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia i Spania. Alte trei State Membre, Marea Britanie, Danemarca i Suedia, nu au nici un plan imediat in privinta adoptarii monedei euro. Alte unsprezece State Membre, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania i Bulgaria, sunt in stagii diferite ale adoptarii monedei euro i cel mai probabil vor adera la zona euro in urmatorii zece ani. Planurile pentru o moneda unica europeana au inceput sa prinda contur inca din 1969 odata cu Raportul Barre, elaborat de cele ase State Membre de atunci ale Comunitatii Economice Europene (EEC). Acesta a fost urmat mai tarziu in acel an de o intalnire a efilor de stat i de guvern la Haga pentru a planifica crearea unei uniuni economice i monetare. Procesul a fost intarziat de colapsul Sistemului de la Bretton Woods 1971 dupa decizia unilaterala a Preedintelui Nixon de a face dolarul neconvertibil in aur i dupa criza petrolului din 1972. Intre timp, EEC a crescut incluzand noua state, multe dintre ele fiind dispuse sa renunte la propriile monede nationale. In prezent, tarile europene participante pot fi integrate in trei faze economice, care corespund fazelor istorice ale dezvoltarii EMU.1 Faza I In 1979 Sistemul european monetar (EMS) a fost stabilit pentru a crea o legatura intre monedele europene i pentru a preveni fluctuatii mari intre valorile lor. Acesta a creat Mecanismul European a Ratei de Schimb (ERM) in acord cu care ratele de schimb a monedei fiecarui Stat Membru trebuiau sa fie restrictionate la fluctuatii foarte mici (+/-2.25%) pe oricare latura a valorii de referinta. Aceasta valoare de referinta a fost stabilita intr-un agregat al tuturor monedelor participante care s-a numit Unitatea de Moneda Europeana (ECU) i care a fost apreciata in acord cu marimea economiilor Statelor Membre. In anii 1980 piata fiecarui Stat Membru a devenit mult mai apropiata de cea a vecinilor, dand forma la ceea ce a mai tarziu a devenit Piata Unica Europeana. Comertul international in Piata Unica Europeana ar fi putut fi pus in pericol de riscul ratei de schimb - in ciuda stabilitatii relative introduse de ERM - i de costurile crescute ale tranzactiilor pe care le-a adus aceasta. Crearea monedei unice pentru Piata Unica a insemnat o solutie logica, i astfel ideea unei monede unice a fost adusa din nou in atentia forului. Comisia Europeana condusa de Jacques Delors a adoptat Actul Unic European in februarie 1986, care a avut drept scop inlaturarea barierelor institutional i economice intre statele membre ale
1

Ignat, I - Uniunea Europeana - de la Piata Comuna la moneda unica, Bucureti, Editura Economica, 2002.

LUCRARE DE LICENTA

UE i stabilirea scopului pietei comune europene. In 1989, au fost schitate planuri pentru a realiza EMU in 3 stadii. Prima faza a inceput oficial in 1990, cand controalele asupra ratei de schimb au fost inlaturate, dand astfel libera micare capitalurilor in intreaga EEC. In 1992, cele trei faze prevazute de Comisia Delors au fost facute oficiale prin introducerea in Tratatul de la Maastricht, incluzand criteriile de convergenta economica pentru adoptarea monedei comune. In fapt, aceasta a transformat EEC in Uniunea Europeana. Criteriile pentru calitatea de membru a Uniunii Europene i adoptarea monedei euro sunt stabilite de trei documente. Primul este Tratatul de la Maastricht din 1992, care a intrat in vigoare pe 1 noiembrie 1993. Mai tarziu in acelai an, al doilea criteriu a fost creat de Consiliul European la Copenhaga, i anume prin crearea criteriilor Copenhaga, care au clarificat scopurile generale ale Tratatului de la Maastricht. Al treilea este contractul cadru negociat cu fiecare tara candidata mai inainte de a adera la UE. Criteriile au fost de asemenea clarificate i de legislatia UE i prin decizii ale sistemului judiciar european, de-a lungul anilor. Prima faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu cea a unei tari candidate care inainte de aderarea la UE trebuie sa intruneasca criteriile Copenhaga. Faza II La summit-ul din Madrid din decembrie 1995, Germania a argumentat cu succes schimbarea numelui ECU in EURO. Aa numitul scenariu Madrid a stabilit de asemenea o perioada tranzitorie intre introducerea Euro in contabilitate i mai tarziu ca i moneda lichida. In a doua faza a EMU, Institutul Monetar European (EMI) a fost stabilit ca un predecesor al Bancii Centrale Europene (BCE). In iunie 1997, Consiliul European din Amsterdam a fost de acord cu Pactul de Stabilitate i Cretere Economica i a stabilit ERM II, care ar succeda Sistemului Monetar European i ERM dupa lansarea monedei euro. Anul urmator Consiliul European de la Bruxelles a selectat unsprezece tari care sa adopte moneda euro in 1999 i astfel Banca Centrala Europeana a luat fiinta, avand ca rol stabilirea politicii monetare a Uniunii Europene i supravegherea activitatilor Sistemului European al Bancilor Centrale - banci nationale care ar avea rolul de a implementa deciziile Bancii Centrale Europene, de a emite moneda i de a asista tarile Euro initiale in realizarea criteriului de convergenta. A doua faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu un Stat Membru care tocmai a aderat intrand in ERM-II, unde trebuie sa ramana pentru cel putin doi ani inainte de a adopta euro. Faza III Pe 1 ianuarie 1999 euro a fost adoptat in forma non-fizica, cu ratele de schimb ale monedelor pentru cele 11 din cele 15 State Membre fixate la ultima zi din anul 1998. Mecanismul European al

LUCRARE DE LICENTA

Ratei de Schimb (ERM) a fost urmat de ERM- II, care a functionat in acelai mod cu originalul ERM dar in contextul unei monede euro deja existente. Banca Centrala Europeana a inceput implementarea unei politici monetare, unice cu asistenta Bancilor Centrale ale fiecarui Stat Membru, i perioada de tranzitie de trei ani stabilita la Madrid a inceput, tinand pana in 1 ianuarie 2002. La jumatatea anului 2000 Comisia a anuntat ca Grecia putea in mod formal sa adere la cea de-a treia faza a monedei unice pe 1 ianuarie 2001. Euro a fost o moneda virtuala pentru cele 12 tari ale aa-numitei Zone Euro - Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Spania i Portugalia. A fost folosit in contabilitate, i companiile au putut sa conduca tranzactii euro-denominate sigure cunoscand ca ratele de schimb intre Statele Membre erau fixe. Valorile euro au aparut in conturile bancare alaturi de monedele nationale pentru a obinui populatia cu noua moneda. Fiecare stat care a adoptat noua moneda la 1 ianuarie 2002, a trebuit sa intruneasca Criteriile de Convergenta stabilite in Tratatul de la Maastricht2. Criteriile includeau patru cerinte: > valutele trebuiau sa stea in parametrii stabiliti de ERM pentru cel putin 2 ani; > ratele de dobanda pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% decat cele ale celor mai bune trei State Membre din punct de vedere al performantei; > inflatia trebuie sa fie sub valoarea de referinta (in decurs de trei ani preturile nu pot fi mai mari cu 1,5% decat cel mai bun performer); > datoria de stat trebuie sa fie sub 60% din produsul intern brut (sau sa fie apropiat acestei tinte) i deficitele bugetare sa fie sub 3%. In pregatirea pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2002, peste 14 miliarde de bancnote valorand aproape 633 miliarde au fost imprimate, i 52 miliarde de monede au fost batute utilizandu-se 250.000 de tone de metal. In cursa din 1 ianuarie 1999, pesimitii au catigat, promovand teama i confuzie. In tirile aparute in media s-a vehiculat ideea ca o astfel de schimbare masiva de moneda nu va reui. Dar astfel de temeri s-au dovedit a fi nefondate. Automatele bancare au furnizat noua moneda in primul minut de dupa miezul noptii i cetatenii au cheltuit euro in cateva zile. A treia faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu un Stat Membru, care dupa ce a aderat la ERM-II i a mentinut criteriile de convergenta pentru cel putin doi ani, a aderat i la zona euro. Dezvoltarea ratei de schimb In prima sa zi de schimb la bursa de valori de la Frankfurt, in 4 ianuarie 1999, Euro a fost la un nivel de 1, 1789 dolari americani. Din acea zi Euro a crescut in valoare, scazand sub paritatea
2

Bibere, Octav - Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, Bucureti, Editura Lucretis, 1997.

LUCRARE DE LICENTA

euro-dolar doar un an mai tarziu i continuand sa scada pana in 26 octombrie 2000, cand noua moneda a atins cel mai jos punct al sau cu un nivel de 0,8225 dolari. De-a lungul anului rata medie de schimb a fost de 0,95 dolari. Moneda euro nu i-a revenit pana la introducerea monedei euro in cash in 2002, cand a crescut de la 0,90 dolari la 1,02 dolari spre sfaritul anului 2002.3 Un an mai tarziu a atins nivelul de 1,24 dolari. In noiembrie 2004 a depart pragul de 1,30 dolari i pe 30 decembrie 2004 a atins cel mai inalt record de 1, 3668 dolari. In cursul anului 2005 euro a scazut din nou la 1, 1813 dolari intre 2 ianuarie i 1,2958 dolari pe 5 iunie. La sfaritul anului moneda a atins cel mai inalt prag dupa ce a depart pragul de 1,30 i se pare ca acesta este nivelul la care a ramas. In anul 2007 i prima jumatate a anului 2008 euro a crescut foarte mult in raport cu dolarul american, ajungand la un maxim apropiat de 1,58 dolari pentru un euro. Dupa inceperea crizei financiare mondiale din 2008, euro a inceput sa scada iar, ajungand la o valoare apropiata de 1,25 dolari pentru un euro. 1.2 SEMNUL GRAFIC EURO Semnul pentru moneda unica arata ca un E cu doua linii orizontale, clar marcate. A fost inspirat de litera greaca Epsilon (s), ca referinta la leaganul civilizatiei europene i la prima litera din cuvantul Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea Euro. Semnul este uor de recunoscut, fiind la fel de bine cunoscut ca i cel pentru dolar ($).

Figura 1.1 - Semnul pentru moneda unica Euro.

LUCRARE DE LICENTA

S-a tinut cont, intr-o masura sporita, de cerintele i necesitatile institutiilor i societatilor care vor accepta monedele EURO pentru plati, mai ales in situatia cand platile se fac prin sisteme i echipamente deja existente in functiune. Pentru recunoaterea monedelor EURO a fost necesara includerea unor caracteristici unice. S-a avut in vedere, de asemenea, luarea tuturor masurilor de siguranta la confectionarea i structurarea monedelor EURO pentru a se evita, intr-o masura ridicata, frauda in confectionarea acestor monede. Prin Directiva 94/27CE,4 Consiliul i Parlamentul Europei au stabilit ca prima serie de monede EURO sa includa 8 denominatii, variind de la 1 cent la 2 EURO, cu urmatoarele specificatii tehnice: Tabelul 1.1. Specificatiile tehnice ale primei serii de monede EURO Valoare Diametr u Grosime Greutate Forma Culoare Compozitie (EURO) (mm) (mm) (grame) 25,75 1,95 8,5 Rotund - Extern alb - Intern Cu 75Ni25 2 galben CuNiuZn 23,25 2,125 7,5 Rotund - Extern galben - CuNiuZn Cu 1 Intern alb 75Ni25 0,50 24,25 1,69 7 Rotund Galben CuAlZn 22,25 1,63 5,7 Galben CuAlZn Floare 0,20 spaniola 0,10 19,75 1,51 4,1 Rotund Galben CuAlZn 0,05 21,75 1,41 3,9 Rotund Rou Otel acoperit cu Cu 18,75 1,36 3 Rotund Rou Otel acoperit cu 0,02 Cu 16,25 1,32 Rotund Rou Otel acoperit cu 0,01 2,2 Cu Abrevierea oficiala pentru EURO este EUR. Aceasta a fost stabilita de Organizatia International de Standardizare (International Standard Organisations - ISO), i este folosita in toate scopurile: financiar, comercial, contabil. Simbolul grafic pentru EURO arata ca un E rond marcat cu doua linii paralele orizontale. Simbolul a fost inspirat din litera greceasca epsilon, evocand civilizatia greaca, i din prima litera a cuvantului Europa. Cele doua linii paralele reprezinta stabilitatea EURO. Bancnotele in total sunt 7 EURO bancnote, in diferite marimi i culori, cu valori de 500, 200, 100, 50, 20, 10 i 5 EURO. Designul i grafica lor sunt simbolice pentru arhitectura europeana. Desenele nu reprezinta nici un monument real, existent . Pe fata bancnotelor se gasesc grafice de ferestre i porti, ca simbol al spiritului de cooperare i deschidere in Uniunea Europeana. Pe spatele fiecarei bancnote sunt schitate diferite stiluri de poduri, fiecare specific
4

Directiva 94/27CE,Consiliul i Parlamentul Europei.

LUCRARE DE LICENTA

unei anumite perioade, o metafora a comunicarii oamenilor in Europa i cu restul lumii.5 Designul final a fost anuntat in decembrie 1996, la Dublin, la Consiliul European. Toate monedele sunt prevazute cu sisteme avansate de securitate. Monedele - sunt in numar de 8 cu valori de 2 i 1EURO, apoi 50, 20, 10, 5, 2, i 1 centi. Fiecare moneda are o fata identica, reprezentand harta UE, pe un fundal cu linii transversale, la care sunt ataate stelele de pe steagul european. Modelul de pe cealalta fata a monedei poate fi ales de fiecare din cele 11 state membre. De exemplu, un cetatean francez va putea sa-i cumpere in Berlin un hot-dog cu o moneda EURO avand chipul regelui Spaniei6. 1.3. IDEEA UNEI MONEDE EUROPENE UNICE Euro este parte integranta a procesului mai general al unificarii politice europene, un proces care a captivat liderii politici timp de mai multe decenii i care adesea a fost urmarit fara a se tine seama de logica economica. Procesul a inceput in 1946, atunci cand Winston Churchill a chemat pentru prima data la crearea Statelor Unite ale Europei, care sa aduca fericire, prosperitate i glorie oamenilor de pe continentul devastat. Motivele sale erau politice. El a crezut ca prin crearea unui guvern european unic de va intra intr-o era de pace de lunga durata pe un continent distrus de doua razboaie mondiale. Alaturi de multi altii, el a crezut ca integrarea economica exclude conflictul armat. Ideea lui Churchill a prins contur in 1952, atunci cand ase tari vest-europene au creat Comunitatea Europeana a Carbunelui i Otelului. Carbunele i otelul erau probabil resursele strategice cele mai importante la momentul respectiv, iar Comunitatea Economica a Carbunelui i Otelului a cerut fondatorilor sai sa ii delege atributiile pentru aceste resurse unei autoritati independente. In ciuda naturii economice a acestui acord, el a fost destinat in principal prevenirii unui conflict militar intre Franta i Germania pe un continent indelung divizat de conflicte sangeroase i nu neaparat pentru a imbunatati managementul carbunelui sau al otelului . Observatorii straini au considerat deci Comunitatea Economica a Carbunelui i Otelului ca pe un vestitor al unei cooperari politice mai puternice. Previziunile lor s-au concretizat curand. In 1958, Franta, Republica Federala Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg i Italia au ratificat Tratatul de la Roma, creand prin acesta Comunitatea Economica Europeana. Comunitatea Economica Europeana a fost destinata reducerii barierelor comerciale, eficientizarii politicilor economice, coordonarii politicilor in domeniul transporturilor i agriculturii, inlaturarii masurilor care restrangeau libera competitie i promovarii mobilitatii fortei

De Silguy, Yves Thibault - LEURO, LGF, 1998, p.122-183. 6 European Comission - Raport -Euro 1998, 25.03.1998

LUCRARE DE LICENTA

de munca i capitalului intre tarile membre. Ea a avut un succes atat de mare in stimularea comertului european, a carui valoare a crescut de patru ori intre 1958 i 1968, incat au inflorit planuri pentru noi domenii de colaborare. Este important de subliniat ca Tratatul de la Roma, in ciuda naturii sale economice, s-a ocupat mai mult cu stabilirea unei paci de durata in Europa occidentala decat cu ideologia pietei libere. Comunitatea Economica Europeana a fost destinata in principal lansarii unei uniuni politice foarte restranse i pe termen lung intre guvernele europene, i nu numai promovarii comertului international de dragul acestuia. De fapt, integrarea politica s-a intarit in continuare in 1967, Comunitatea Europeana a Carbunelui i Otelului i Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom), formand un acord mai larg i mai puternic, cunoscut sub numele de Comunitatea Europeana. La sfaritul anilor 60, discutiile privind colaborarea politica i economica europeana au inceput din ce in ce mai mult sa graviteze in jurul acordurilor privind rata de schimb, in parte datorita eecului acordului de la Bretton Woods privind mentinerea stabilitatii monedei europene. Create in 1944 de reprezentanti din 44 de tari, acordurile de la Bretton Woods au adus o era de stabilitate generala a ratei de schimb care a durat peste 20 de ani. In baza sistemului Bretton Woods, monedele erau legate de dolarul american i le era permisa fluctuatia numai in limita unui procent deasupra sau sub valorile prestabilite. Fluctuatiile extreme ale ratei de schimb distorsioneaza preturile de pe piata, provoaca numeroase confuzii in randul consumatorilor, impiedica dezvoltarea comertului international i stanjenesc investitiile. Prin urmare, sistemul Bretton Woods al ratei de schimb fixe a jucat un rol crucial in restabilirea creterii economice i stabilitatii in Europa in perioada postbelica. La sfaritul anilor 60 insa, acordurile de la Bretton Woods au prezentat semne tot mai dese de slabiciune. Marca germana i francul francez s-au devalorizat amenintand astfel stabilitatea celorlalte monede europene. Astfel, in luna decembrie a anului 1969, primului - ministru luxemburghez, Pierre Werner, i s-a solicitat sa redacteze un raport la nivel inalt al Comunitatii Europene consacrat crearii unei uniuni monetare complete intre economiile europene. Raportul Werner a fost dat publicitatii in 1970, folosind pentru prima data termenul Uniune Economica i Monetara 7. Acest raport nu numai ca a afirmat necesitatea unei cooperari monetare, dar a mai sugerat im mod explicit faptul ca este posibila crearea unei monede unice europene. Din pacate, acest plan timpuriu pentru o uniune monetara a fost zadarnicit de un eveniment neprevazut: decizia preedintelui american Nixon, in anul 1971, de a adopta o politica de neglijare benigna , favorabila dolarului american. Pe scurt, Statele Unite au anuntat ca nu mai d oresc sa-i
7

Chabot, C. N - Euro-moneda europeana, Ed Teora, Bucureti, 2000, pag. 13

LUCRARE DE LICENTA

rite rezervele de aur numai pentru a mentine ratele de schimb ale acordului de la Bretton Woods predefinite fata de dolar. Decizia lui Nixon de a lasa dolarul sa pluteasca a condus la prabuirea sistemului Bretton Woods. In consecinta liderii europeni au pus deoparte Raportul Werner i au incercat sa creeze o solutie imediata pentru fluctuatiile persistente ale monedelor. Anii de experimente i negocieri au culminat in cele din urma cu crearea Sistemului Monetar European, in 1979. Sistemul Monetar European a prezentat un mecanism al ratei de schimb care a limitat circulatia monedelor din comunitatea europeana (cu exceptia celor ale Marii Britanii, Spaniei i Portugaliei, care initial au refuzat sa participe) pentru a se ajunge la culoare comerciale predefinite, mecanism cunoscut sub numele de grila de paritate. Aceasta a constituit o forma timpurie i in general de succes de uniune monetara. Dei acordul Sistemului Monetar European nu a creat o moneda unica, el a blocat monedele participante in zone comerciale previzibile, ceea ce a promovat stabilitatea economica. In ciuda faptului ca eforturile in directia extinderii cooperarii politice europene au incetinit in cursul prabuirii acordurilor de la Bretton Woods i crearii Sistemului Monetar European, ele au renascut in deceniul al 9-lea. Creterea economica continua a sustinut anii de negocieri in aceasta perioada, conducand in cele din urma la actul Europei unice, din 1987, un act care a promis inlaturarea sistematica a tuturor controalelor de frontiera, a tarifelor, a vamilor i restrictiilor legate de capital i de forta de munca, restrictii care erau inca in vigoare, dupa decenii de eforturi pentru unificarea economiilor europene. Obiectivul sau a fost realizarea unei piete comune nerestrictionate pana la sfaritul anului 1992. El a inceput prin eliminarea barierelor din calea serviciilor bancare, titlurilor de valoare, societatilor de asigurari i a altor servicii financiare. La scurt timp dupa ce Comunitatea Economica Europeana a aprobat Actul Europei unice, Jacques Delors, pe atunci preedintele Comisiei Europene, a dat publicitatii un raport crucial, care a reluat ideea Uniunii Economice i Monetare. La fel cum procedase i Raportul Werner, cu multi ani inainte, Raportul delors din 1989 a prezentat un plan special in trei etape pentru implementarea uniunii monetare, chemand la crearea unei singure monede trans - europene. Raportul Delors a fost primit foarte bine, atat de catre persoanele care considerau ca integrarea este cea mai buna modalitate pentru realizarea unei paci durabile in Europa, cat i de catre persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comertului liber i ale unor rate de schimb stabile. Multi observatori au considerat euro ca fiind cea mai buna modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare international regionala, deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibila. Odata ce monedele i politicile monetare nationale sunt distruse, este aproape imposibil ca acestea sa fie aduse inapoi.

10

LUCRARE DE LICENTA

Comunitatea Europeana a lansat proiectul unificarii monetare aproape imediat dupa publicarea raportului Delors. Etapa intai a Uniunii Economice i Monetare a inceput in luna iulie a anului 1990 i a avut aceleai obiective ca i Actul Europei unice: i anume sa asigure ca sunt eliminate definitiv toate restrictiile din calea circulatiei bunurilor, serviciilor, fortei de munca i capitalului. Atunci cand efii statelor europene s-au reunit apoi la Maastricht, in 1992, pentru a fonda Uniunea Europeana, proiectul Uniunii Economice i Monetare a devenit parte a Uniunii Europene i au fost intocmite planurile specifice etapelor a doua i a treia a proiectului. Etapa a doua a inceput la 1 ianuarie 1994 i a fost concretizata prin infiintarea Institutului Monetar European, care va deveni ulterior Banca Centrala Europeana. Institutul Monetar European a folosit faza a doua pentru a elabora planurile strategice i operationale pentru o politica monetara unica i pentru a ajuta la stabilirea tarilor care erau potrivite din punct de vedere economic pentru a adera la zona monedei unice. Tot in etapa a doua a fost folosit pentru prima data i cuvantul euro. Inaintea reuniunii la nivel inalt de la Madrid, din 1995, noua moneda era cunoscuta in lume sub numele de ecu. Etapa a treia a inceput apoi la data de 1 ianuarie 1999. La acea data, aproape trei decenii dupa ce Raportul Werner sugerase pentru prima data acest concept, euro a devenit moneda oficiala pentru 11 tari. Urmand unei faze premergatoare de trei ani, la 1 ian. 2002, membrii zonei euro trec la introducerea monedei unice euro sub forma de numerar, desavarind astfel uniunea economica i monetara europeana. Daca introducerea in 11 tari a monedei euro, numai pe pietele financiare, la 1 ianuarie 1999, a implicat aproape exclusiv operatorii profesioniti, specificul schimbarii fizice a monedelor nationale cu moneda euro implica, de data aceasta, intreaga economie i toata populatia, nu numai din tarile membre, ci i din alte tari, care detine numerar in monedele nationale ale tarilor zonei euro i pentru care noua moneda devine o realitate tangibila sub forma de bancnote i monede metalice8.La 1 ian. 2002, zona euro a cuprins 12 tari cu aceeai moneda nationala. Incepand cu acea data, Grecia se va alatura celorlalte 11 tari, membre din 1999: Belgia, Germania, Spania, Franta, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia i Finlanda. 1.4 EURO I UNIUNEA MONETARA Conceptia eronata cel mai des intalnita la noii observatori ai uniunii monetare este aceea ca euro reprezinta in mod fundamental un proiect economic. De fapt, euro este un proiect cat se poate de politic, care timp de mai multi ani a fost impiedicat sa se realizeze. Exprimata in cuvinte simple, ideea este ca euro a constituit un pas esential in directia obiectivului final al integrarii politice foarte restranse , subliniat pentru prima data in Tratatul de la Roma, din anul 1958, iar limbajul tratatelor

Turliuc, V - Politici monetare, Editura Polirom, Iai, 2002, pag.133.

11

LUCRARE DE LICENTA

semnate ulterior arata clar ca introducerea euro se bazeaza pe mai mult decat simplul calcul al avantajelor i dezavantajelor economice. De fapt, Helmut Kohl, fostul cancelar german i unul dintre cei mai frecventi sustinatori ai uniunii monetare, considera ca avantajele economice ale euro au o natura secundara, subliniind in schimb ca: Experientele amare incercate in acest secol, ra zboaie i dictaturi, ne- au invatat ca proiectul unificarii reprezinta cea mai buna asigurare impotriva unei renateri a egoismului national, ovinismului i a conflictelor violente. Mai exista i alte motivatii politice. Irlanda considera ca euro reprezinta o modalitate prin care ar putea fi estompata imaginea ei de prelungire a Angliei. Italia dorete sa evite sa devina un paria politic. Franta dorete cu disperare sa reduca influenta asupra ei a deciziilor luate de Germania in domeniul politicii monetare. Multi lideri germani entuziati spera ca uniunea monetara va reprezenta carul pe care il trage dupa el acest cal reprezentat de uniunea politica totala. Intr adevar, acum exista tot atatea justificari pentru euro cate tari participante sunt, deoarece fiecare natiune din Uniunea Europeana vede un anumit set de avantaje i riscuri. 1.5 OBIECTIVELE ECONOMICE IMPORTANTE PE CARE UNIUNEA EUROPEANA SPERA SA LE REALIZEZE EURO Avantajele economice fundamentale ale euro (eliminarea riscului legat de rata de schimb, reducerea costurilor tranzactiilor, sporirea transparentei preturilor i adancirea pietelor financiare) rezulta in mod inevitabil din inlocuirea marcii, silitului, markkai, francului, kronei, guldenului, pesetei, lirei sterline, lirei italiene i escudo-ului cu o singura modalitate de plata. Dar euro mai ofera i o serie de avantaje indirecte. Aceste beneficii tin de modificarile mai profunde in comportamentul pietelor financiare i al companiilor i, prin urmare, sunt mai controversate. Stabilitatea macroeconomica. Multe dintre statele membre ale Uniunii europene, inclusiv cativa participant din prima runda la Uniunea Economica i Monetara, s-au confruntat cu inflatia dupa cel de-al doilea razboi mondial. Irlanda, Anglia, Portugalia i Spania au fost in special sensibile fata de inflatie. Dar euro introduce un nou regim cu inflatie redusa i stabilitate macroeconomica pentru multe din tarile din zona euro. Potrivit unor experti, acest lucru este garantat efectiv, deoarece zona euro poseda acum cea mai independenta banca centrala din lume: este vorba despre Banca Centrala Europeana. Istoria a demonstrat ca bancile centrale din multe tari din zona euro nu sunt imune fata e influentele politice. Exact din acest motiv euro ar putea reprezenta un avantaj pentru stabilitatea regionala pe termen lung.

12

LUCRARE DE LICENTA

Ratele reduse ale dobanzilor. In masura in care euro reduce inflatia, el mai exercita i o presiune in sensul diminuarii ratelor dobanzilor. Investitorii cumpara obligatiuni numai daca ei sunt siguri ca banii pe care ii vor primi in viitor vor determina un catig procentual mai mare decat rata inflatiei. Euro aduce rate mai mici ale inflatiei i prin reducerea ratei de risc pentru schimbul valutar. Este esential sa subliniem ca tarile care au inregistrat in istorie rate reduse ale dobanzilor (de exemplu Germania, Austria i Olanda) este putin probabil sa fie ajutate de euro in aceasta privinta. 9 Reforma structurala. Unii experti argumenteaza ca euro incurajeaza reforma structurala atat de necesara in Europa. Pe scurt, tarile care doresc sa se califice pentru euro trebuie sa ii ajusteze economiile, indeplinind criteriile de convergenta stabilite in Tratatul asupra Uniunii Europene. Pe viitor, ele trebuie sa adere la Pactul de stabilitate i cretere, un acord care limiteaza strict imprumuturile guvernamentale i care forteaza guvernele sa ii ajusteze finantele publice. Pactul prevede chiar amenzi pentru tarile care recurg la prea multe imprumuturi. Asemenea masuri au ridicat intrebari fundamentale despre fezabilitatea pe termen lung a programelor de cheltuieli publice i sociale, notorii prin marimea lor. Ele au condus, in special, la mari reduceri bugetare i au acordat o noua atentie importantei unei creteri economice sustinute. Reducerea bugetara in tari precum Portugalia a condus la reduceri drastice ale ratelor dobanzilor foarte devreme in cursul procesului, deoarece pietele financiare i-au schimbat parerea despre guvern, pe care il considerasera anterior iresponsabil din punct de vedere financiar. Aceasta a declanat in schimb o cretere economica prelungita in tara respectiva, cretere care continua i astazi. Exact din acest motiv guvernul Statelor Unite a sprijinit cu putere efectul euro asupra reformei structurale de peste Atlantic, afirmand ca euro modernizeaza economiile europene, micorand marimea bugetelor lor sociale i incurajand un punct de vedere modern, global. Statutul de moneda in care se pastreaza rezervele. Liderii Uniunii Europene spera ca euro va deveni o moneda in care sa se plaseze pe scara larga rezervele internationale. Monedele in care se plaseaza rezervele sunt folosite de bancile centrale, de guverne i de companiile private din intreaga lume ca un depozit pe termen lung al valorii i pentru a raspunde cerintelor lor financiare continue. Dolarul este in prezent cea mai importanta moneda in care se plaseaza rezervele, ele regasindu-se in casele de bani ale bancilor centrale i ale institutiilor financiare majore. Dei Statele Unite sunt raspunzatoare pentru mai putin de 20% din comertul mondial, dolarul este folosit in aproximativ 83% din tranzactiile care implica doua devize externe i inglobeaza 63% din rezervele monetare oficiale din intreaga lume. Din punct de vedere istoric,
9

Art.121(ex-art.109J) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, modificat prin Tratatul de la Maastricht i Protocolul privind criteriile de convergenta prevazute de art. 121 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana (1992).

13

LUCRARE DE LICENTA

numai monedele foarte lichide, stabile i care sunt acceptate ca modalitate de plata intr-o larga arie economica au potentialul de a deveni monede importante in care se plaseaza rezervele. Liderii Uniunii Europene sunt contienti de avantajele extraordinare pe care le aduce economiei Statelor Unite statutul dolarului american in finantele globale. Monedele in care se plaseaza rezervele sunt foarte solicitate i, prin urmare, beneficiaza de pe urma acestei lichiditati ridicate i a costurilor extrem de reduse ale tranzactiilor de pe pietele externe de schimb. Acesta reprezinta un catig de mai multe milioane de dolari, pentru companiile din Statele Unite care convertesc in dolari veniturile obtinute in strainatate. Statutul de moneda in care se plaseaza rezervele aduce de asemenea beneficii pietelor de capital dintr-o tara, deoarece cumparatorii interesati sa pastreze o moneda in care se plaseaza rezervele cumpara active exprimate in aceasta moneda. Creterea economica. Costurile reduse ale tranzactiilor i riscul mai mic legat de rata de schimb, impreuna cu transparenta preturilor i cu o modalitate unica de plata, au sporit marimea efectiva a pietelor de produse din zona euro. Ca rezultat, unii afirma ca acum companiile multinational realizeaza economii la scara care nu au fost niciodata intalnite in mediile de afaceri europene. Istoricii economiei tiu ca economiile la scara au constituit un factor cheie care a determinat succesul industrial al Statelor Unite de-a lungul secolelor.10 Acum, zona euro spera sa profite de pe urma costurilor medii mai mici, de pe urma productivitatii mai ridicate i a competitivitatii imbunatatite, factori care sunt promii pe piata interna mare. Acest lucru este cu atat mai sigur, afirma ei, cu cat Banca Centrala Europeana aduce preturi stabile i rate mai mici ale dobanzilor. Rezultatul tuturor acestor factori, afirma multi politicieni, este acela ca euro va duce Europa intr-o epoca de cretere economica ridicata. Unii economiti, inclusiv preedintele Bancii Centrale Europene, au prezis ca euro poate spori in cele din urma creterea economica cu pana la un procent pe an.

2. ETAPELE PREMERGATOARE CREARII SISTEMULUI MONETAR

Inceputurile procesului de integrare europeana se plaseaza in deceniul al 6 lea, cand sunt semnate doua tratate esentiale in crearea unei comunitati economice: - anul 1951, cand se semneaza, la Paris: Tratatul cu privire la Comunitatea Economica a Carbunelui i a Otelului (la care participa 6 tari: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg); - anul 1957, cand se semneaza, la Roma: Tratatul privind crearea Comunitatii
10

Silasi, G - Integrarea monetara europeana, intre teorie i politica, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998.

14

LUCRARE DE LICENTA

Europene a Energiei Atomice (EURATOM) i Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene (CEE). Astfel, Tratatul de la Roma a pus in functiune un mecanism de cooperare economica, care ulterior a necesitat o coordonare a activitatii monetare. Integrarea monetara11 in cadrul SME este initiata prin mecanismul arpelui monetar, (1972), continuata cu infiintarea SME (in 1979) i urmata de procesul infiintarii monedei unice EURO, cu incepere din anul 1993. Evolutia spre Uniunea Monetara a cerut eforturi deosebite din partea tarilor membre.A fost o problema dificila, care a necesitat i impune in continuare intense negocieri legate de armonizarea politicilor economice, unificarea reglementarilor fiscale, schimbarea legi slatiilor in domeniu, crearea Sistemului Monetar European i a unitatii de cont europene intr-o prima etapa i , in final, a unei monede unice.12 2.1 TRATATUL DE LA ROMA Obiectivul principal al Tratatului de la Roma a fost crearea unei organizatii cu personalitate proprie, Comunitatea Economica Europeana (CEE) care prin stabilirea unei piete comune i prin apropierea progresiva a politicilor economice a statelor membre, sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice in ansamblul Comunitatii, o expansiune continua i echilibrata, o stabilitate in cretere, o ridicare accelerata a nivelului de viata i relatii mai stranse intre statele pe care le reunete13 Crearea Comunitatii Economice Europene, prin stabilirea unui piete comune i prin apropierea progresiva a politicilor economice a statelor membre, a incercat sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatii economice a statelor membre, a activitatii economice in ansamblul Comunitatii, o expansiune continua i echilibrata, o stabilitate in cretere, o ridicare accelerata a nivelului de viata i relatii mai stranse intre statele ce le reunete. Realizarea obiectivelor a fost incredintata celor patru institutii create: Parlamentul Europei, Consiliul de Minitri, Comisia Comunitatii Europene, Curtea de Justitie: > crearea unei piete comune, care sa asigure libera circulate a marfurilor i serviciilor; > apropierea legi slatiilor nationale; > crearea unui Fond social european (imbunatatind posibilitatile de utilizare a populatiei active i creterea nivelului de trai);
11 12

www.FMI.ro Ignat, I - Uniunea Europeana - de la Piata Comuna la moneda unica. Bucureti, Editura Economica, 2002. n***Traite instituant la Communaute Economique Europenne et documents annexes. Services des publications des Communaute Europeennes, 1963, p.15.

15

LUCRARE DE LICENTA

> constituirea unei Banci Europene de Investitii; Se prevedea i o clauza de salvgardare (orice stat membru putea cere Comisiei Comunitatii sai autorizeze adoptarea de masuri exceptionale cu scopul de a restabili echilibrul). Din punct de vedere juridic CEE nu poate fi considerat un stat federal, ce impunea, statelor membre, renuntarea la o parte din dreptul de suveranitate in favoarea centrului, fapt ce rezulta din procedura prin intermediul careia s-au adoptat deciziile comunitare. Se aplica regula unanimitatii in problemele importante orice tara are dreptul de veto. In cadrul Consiliului de Minitri existau 76 voturi, din care majoritatea calificata era de 54: Germania, Italia, Franta, Marea Britanie aveau cate10 voturi fiecare; Spania 8 voturi, Belgia, Grecia, Olanda, Portugalia 5 voturi; Danemarca, Irlanda - 3; Luxemburg - 2 (sistemul nu a functionat in practica). In anul 1994 - CEE reprezenta 40% din comertul mondial, la o suprafata de 2.368.150 Km 2 i o populatie de 344 mil. locuitori. Eliminarea frontierelor economice a impus uniformitatea TVA-ului, pentru toate tarile CE, insa a facut necesara i realizarea unei Uniuni Monetare care va elimina pentru totdeauna nivelurile compensatorii ce tind sa ajusteze cursurile de schimb afectate de devalorizari i revalorizari ale monedelor nationale. Avantajele integrarii europene Dintre cele mai importante avantaje ale integrarii economice pot fi mentionate: > economiile derivate din productia de serie mare; > intensificarea concurentei in cadrul noii piete marite; > atenuarea problemelor balantelor de plati prin economisirea de devize convertibile; > posibilitatea de a dezvolta anumite activitati care nu pot fi abordate in mod eficient de catre anumite tari in mod individual, datorita limitarii pietelor lor; > creterea puterii de negociere in raport cu tarile terte sau fata de alte grupuri regionale; > formularea mai coerenta a politicii economice nationale; > necesitatea de a introduce, pe termen mediu i lung, reforme structurale care in contextul unui statu-quo national pot fi amanate; Fr. Peroux aprecia ca, s-ar putea foarte bine ca integrarea sa opereze in beneficiul unui spatiu integrat relativ puternic i activ i in detrimentul unui spatiu integrat relativ slab i pasiv.14 > posibilitatea de a obtine, pe baza unui rapid proces de integrare, o accelerare a dezvoltarii

14

Perroux, Fr - L'integration et l'echec de la the'orie traditionelles des e'changes exte'rieurs, Economie applique 'e, vol 21, nr.2, 1968, p.386.

16

LUCRARE DE LICENTA

economice i a unui nivel mai ridicat de utilizare a factorilor de productie. 2.2 RAPORTUL WERNER In 1968 - primul ministru luxemburghez Werner a propus un plan de actiune care viza trecerea la cursuri de schimb fixe intre tarile CEE, o unitate de cont europeana i crearea unui Fond Monetar European. La intalnirea la nivel inalt din decembrie 1969 Haga, s-a lansat ideea unei Uniuni Monetare i Economice Europene in doua etape: 15 I etapa -10 ani - armonizarea politicilor economice pe termen scurt i definirea comuna a obiectivelor pe termen mediu; A II-a etapa, crearea unui fond de rezerva european la care tarile membre vor transfera rezervele lor monetare. Au existat doua coli de gandire economica cu privire la aceasta teza, cu largi implicatii in istoria integrarii monetare europene: tari economiste (Germania, Olanda) considerau ca armonizarea politicilor nationale reprezinta o preferinta pentru o mai buna coordonare monetara, astfel statele membre cu importante active in balanta de plati s-ar fi vazut fortate sa finanteze in mod automat tarile cu deficite, fara ca ultimele sa fie capabile sa-i disciplineze politicile lor economice i monetare; tari monetariste (Belgia, Franta, Luxemburg) sustineau ca programul de integrare monetara trebuie sa impuna suficienta presiune asupra guvernelor pentru a coordona politicile lor economice. Raportul Werner, prezentat in decembrie 1970 Consiliului Ministerial i Comisiei Executive venea cu o serie de propuneri vizand convergenta politicilor economice i integrarea monetara: armonizarea politicilor fiscale i financiare; restrangerea limitelor de fluctuate intre monedele tarilor membre pana se va ajunge

la rate de schimb complet fixe, cu libertatea de micare a capitalului; 2.3 SARPELE MONETAR La 12 aprilie 1972, Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda, tarile CEE la acel moment, semneaza la Basel un acord prin care convin ca, incepand cu 24 aprilie 1972, ecartul dintre doua monede europene participante sa fie redus la 2,25%, deci marja de fluctuate era limitata

15

Espana y la Union Europea. Los consecuencias del Tratado de Maastricht, Real Academia de Ciencias Morales y Politicas, Madrid, 1992, p. 229.

17

LUCRARE DE LICENTA

la 1,125%.16 Astfel este creat arpele monetar, denumirea este data de imaginea evolutiei cursului monedelor europene.

16

Turliuc, Vasile; Cocri, Vasile; Boariu, Angela; Stoica, Ovidiu; Dorinescu, Vasile; Chirlean, Dan - Moneda i credit, Editura Economica, Bucureti, 2005, p.100.

18

LUCRARE DE LICENTA

Acestea formeaza, in evolutia lor, o linie ondulata (un arpe) care se incadreaza intr-un tunel ce reprezinta marjele de fluctuatie autorizate de sistemul monetar international. arpele in tunel se caracterizeaza printr-o fluctuatie a monedelor europene fata de $ SUA i intre ele, in anumite limite, respectiv: 4,5 % fata de $ i 2,25 % intre ele. Astfel, exista doua tipuri de marje fata de $ : inferioara i superioara, care formeaza un tunel, iar in interiorul acestuia exista o banda de fluctuare a cursurilor de schimb ale monedelor europene. Atunci cand cursul de piata al unei monede se apropie de limitele stabilite este necesara interventia Bancii Centrale prin vanzarea sau cumpararea de devize cerute sau oferite excedentar. Obligatia bancilor centrale participante de a mentine cursurile fixe i fata de monedele europene a determinat aparitia unei noi probleme: ele aveau nevoie acum nu doar de rezerve valutare in dolari SUA (moneda international recunoscuta, care in orice caz s-ar fi regasit in rezervele lor valutare), ci i in monedele tuturor celorlalte tari membre ale mecanismului arpelui monetar, dintre care unele de importanta nesemnificativa in comertul mondial i fara statut de monede international. In data de 16 martie 1973, la Conferinta Monetara de la Paris, participantii la mecanismul arpelui monetar convin asupra unor modificari in modul de functionare, impuse de recentele schimbari produse in sistemul monetar international. In conditiile renuntarii pe plan international la cursurile fixe i generalizarii cursurilor flotante (din martie 1973), se renunta la obligativitatea sustinerii cursului monedelor nationale fata de dolarul SUA - mai ales ca acesta fusese din nou devalorizat, la 12 februarie 1973 - dar ramane valabila obligatia fluctuarii concentrate a cursurilor monedelor europene: dispare tunelul in care fluctua arpele monetar i incepe cea de -a doua etapa a arpelui monetar, arpele fara tunel.17

Figura 2.1 - A doua etapa a sarpelui monetar denumita Sarpele m tunel Intrucat mentinerea cursului monedelor nationale in limitele stabilite se facea uneori cu dificultate i cu pretul unor grave tensiuni monetare interne, cand revizuirile de paritati nu au fost

LUCRARE DE LICENTA

suficiente, autoritatile monetare au fost nevoite sa apeleze chiar la masura extrema a retragerii monedei nationale din sistem. arpele monetar nu a asigurat stabilitatea dorita nici pentru monedele care au ramas fidele sistemului. Marca germana a fost reevaluata de patru ori, guldenul olandez a facut obiectul a doua reevaluari, iar francul belgian a fost reevaluat o singura data. Inainte de renuntarea la arpele monetar, in sistem mai ramasera doar cinci monede comunitare: marca germana, guldenul olandez, francul belgian, cel luxemburghez i coroana daneza. Absenta coordonarii intre tari a transformat arpele monetar intr-un recul al integrarii europene, la disparitia sa tarile fiind mai departe de uniunea monetara decat fusesera cu cativa ani inainte. In acest mod, se poate explica de ce in anul 1979, tarile europene incearca o alta modalitate de asigurare a stabilitatii monetare, cu ajutorul unui nou sistem. 2.4 SISTEMUL MONETAR EUROPEAN Dificultatile arpelui monetar au condus autoritatile monetare europene spre cautarea unei zone de stabilitate monetara. Consiliul European de la Copenhaga, din 7 - 8 aprilie 1978, i cel de la Bremen din 6 - 7 iulie, acelai an, au trasat liniile unui nou sistem. Acestea au fost adoptate de Consiliul European de la Bruxelles, in decembrie 1978, iar punerea in aplicare a fost decisa la 12 martie 1979. La sistem au aderat Franta, Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg i apoi Anglia. Functionarea sistemului monetar european s-a bazat pe o moneda ECU i redefinirea cursurilor pivot ale monedelor fata de ECU, precum i pe un mecanism de interventii pe piata valutara. Intre arpele monetar i sistemul monetar european exista o serie de asemanari i deosebiri: Asemanari : > * * presupun o participare voluntara; principalul obiectiv este identic: crearea unei zone de stabilitate monetara; obligatiile asumate de un stat membru sunt similare: mentinerea unui sistem de

cursuri fixe prin interventia pe piata a bancilor centrale; * Deosebiri, care pun in evidenta superioritatea SME: aparitia ECU i rolul central pe care il va juca in SME; existenta unui indicator de divergenta care declaneaza interventiile bancilor centrale pe piata;

22

LUCRARE DE LICENTA

institutionalizarea i perfectionarea sprijinului destinat interventiei pe piata pentru mentinerea cursului in limitele prestabilite; Denumirea monedei ECU provine de la denumirea engleza European Currency Unit i evoca o moneda franceza veche confectionata din aur, care a circulat in Franta, in secolul al XIIIlea i care era rezervata numai marilor demnitari. 17 Unitatea de cont europeana primete numele de ECU i a reprezentat elementul central al SME. ECU18 devine instrument de reglementare intre bancile centrale, valoare de rezerva i valoare de schimb contra numerar, in cadrul noului mecanism de plati i credit. Moneda ECU era construita pornind de la un co de monede al tarilor participante la sistem iar ponderea fiecareia in definirea ECU depindea de nivelul PIB al fiecarei tari i de volumul schimburilor comerciale. Caracterul fix al mecanismului de schimb era asigurat prin stabilirea unui curs central denumit pivot, intre fiecare moneda i ECU. Marja de fluctuare intre monede pe d e o parte i intre acestea i ECU era de 2,25%. Folosind metoda cursurilor incruciate, plecand de la cursurile-pivot fata de ECU, se obtineau cursurile-pivot bilaterale ale fiecarei monede din sistem fata de celelalte monede participante. Ansamblul cursurilor-pivot bilaterale era numit grila de paritati. Aplicand marja de fluctuate autorizata, de 2,25% la cursul pivot bilateral, se obtin cursurile-limita de interventie pentru fiecare moneda fata de celelalte. Cursul efectiv, de piata, putea varia intre aceste limite. ECU este, deci, o moneda cu valoare variabila, in functie de fluctuatia cursului de schimb al monedelor europene. Marja de fluctuate de 2,25% nu a fost unica. Initial, s-a adoptat decizia ca tarile membre ale Comunitatii Europene care nu faceau parte din mecanismul arpelui monetar la desfiintarea sa pot sa opteze temporar pentru o marja largita de 6%, aceasta urmand sa fie redusa treptat, pe masura ce acest lucru va fi permis de situatia economica. Lira italiana a beneficiat de o marja de fluctuate de 6% pana in ianuarie 1990. Lira sterlina a acceptat sa participe la mecanismul de schimb in octombrie 1990, iar escudo-ul portughez, in aprilie 1992. Conform prevederilor Tratatului de la Maastricht, compozitia ECU a fost inghetata, numarul

17

Basno, Cezar; Dardac, Nicolae; Floricel, Constantin - Moneda, Credit, Banci, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1995. 18 Dupa unele acceptiuni, de orientare franceza, denumirea ECU provine de la o veche moneda franceza - e'cu.

23

LUCRARE DE LICENTA

monedelor din co ramanand limitat la 12 pana la trecerea la euro. Creat, in 1973, Fondul european de cooperare monetara (FECOM) a constituit un organism de compensare multilaterala intre bancile centrale europene, prin acordarea de credite pe termen scurt. Contributia bancilor centrale la fond era reprezentata de 20 % din rezervele in aur i $ ale tarilor respective. Interventia bancilor centrale in cadrul SME se declana in momentul in care o moneda atingea 75% din ecartul maxim autorizat, in raport cu definitia oficiala. Acest nivel de interventie a fost desemnat cu termenul de prag de divergenta, sau semnal de alarma. Sistemul monetar european s-a caracterizat printr-o superioritate, comparativ cu mecanismul arpelui monetar, prin posibilitatea de realinier e a cursului i prin interventia fondului FECOM, in sustinerea cursurilor. Dei a fost categoric mai elaborat, fiind superior arpelui monetar - dovada i longevitatea sa - SME nu a fost scutit de crize, unele punandu-i in pericol chiar existenta. Totodata, s-a procedat la reconsiderarea raportului dintre ECU i $, de fiecare data cand necesitatile au impus asemenea redefiniri. In cadrul functionarii sale, Sistemul Monetar European a manifestat o serie de limite, considerate drept costuri, care pot fi mentionate astfel: - practicarea unor rate sporite ale dobanzii, ceea ce a franat accesul intreprinderilor la finantarea pe calea creditului, conducand la descalificarea unor importante proiecte de investitii; practicarea cursurilor de schimb fixe, ceea ce provoca reactii din partea

autoritatilor monetare ale tarilor membre, atunci cand sporea oferta de moneda dintr-o tara, cu scopul relansarii economiei. Din acest motiv, relansarile monetare care antrenau devalorizari ale unei monede fata de celelalte erau realizate cu maxima prudenta, in vederea respectarii politicilor restrictive ale sistemului; alinierea politicilor economice ale tatilor membre la cea a Germaniei i trecerea de

la sistemul de cursuri fixe ajustabile la cursuri fixe rigide au marcat o noua tendinta in evolutia SME, in anii 80. In anul 1987 au fost redefinite obligatiile tarilor europene in domeniul cursurilor, astfel ca moneda ECU a devenit un instrument de reglare intre bancile centrale. Ca urmare, pana in anul 1992, SME a cunoscut o perioada de stabilitate lipsita de ajustari monetare; criza economica i reunificarea Germaniei au antrenat, la inceputul 1990,

creterea ratei dobanzii, marca s-a apreciat considerabil, iar lira italiana i lira sterlina au parasit temporar SME (in 1992), ceea ce a condus la largirea marjelor de fluctuatie la 15 % (in august 1993). Ca urmare a acestei evolutii, tarile membre i-au manifestat dorinta de accentuare a coordonarii politicilor monetare i de reducere a marjelor de fluctuatie intre monede, ceea ce a
24

LUCRARE DE LICENTA

permis conturarea ideii de moneda unica.19 Functionarea sistemului a fost afectata de speculatiile care s-au manifestat in anii 1992 i 1993. In septembrie 1992 lira italiana i lira sterlina parasesc sistemul, iar ulterior escudo-ul i peseta. Slabiciunile SME au fost evidentiate de efectele reunificarii germane: marca germana, al carei curs a crescut foarte mult in raport cu toate monedele europene, dar i fata de dolarul SUA a fost beneficiara, pe termen scurt, a crizei monetare amintite. In vara anului 1993, atacurile contra francului francez au condus la incercari de salvare ale SME prin largirea marjelor de fluctuatie de la 2,25% la 15%. In acest mod nu se mai putea vorbi de o fixitate a cursurilor de schimb intre monedele europene. Din acest moment - la o asemenea marja de variatie generoasa - problemele SME au incetat, marja de variatie fiind ulterior permanentizata.

3. ASPECTE ALE FUNCTIONARII EUROSISTEMULUI

3.1 PRINCIPII GENERALE Prin semnarea Tratatului de la Maastricht, s-a decis realizarea Uniunii Economice i Monetare, care se bazeaza pe doua concepte: coordonarea politicilor economice nationale i existenta unei institutii monetare independente, i anume Sistemul European al Bancilor

Centrale (SEBC). Sistemul e independent, el neputand primi instructiuni din partea statelor membre sau a institutiilor comunitare.El a fost constituit formal la data de 1.06.1998 i a inceput sa functioneze odata cu 1.01.1999. Sistemul European al Bancii Centrale este compus din: Banca Centrala Europeana (BCE) Bancile Centrale Nationale (BCN) ale tuturor statelor membre Uniunii Europene indiferent daca acestea au adoptat sau nu moneda unica. S-au creat doua zone : a) Eurosistemul- include BCE i Bancile Centrale Nationale ale acelor state membre care au adoptat euro (12 state ale UE). b) SEBC ce cuprinde Eurosistemul i se extinde pe teritoriul acestuia(15 state membre ale Uniunii Europene.

19

Barbu, Teodora; Dardac, Nicolae - Moneda, Banci i Politici monetare, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 2005, p. 144.

25

LUCRARE DE LICENTA

Principiile generale ale SEBC sunt : 1. Federalismul- reprezinta sistemul SEBC i este un sistem de tip federal unde deciziile sunt luate in mod colegial i central in cadrul Bancii Centrale Europene; 2. SEBC. 3. 4. Independentapersonala - decurge din statutul decidentilor. Independenta functionala- obligatia de a stapani inflatia. Independenta financiara- provine din capitalul i din resursele proprii ale SEBC-ului. Obiectivul de stabilitate a preturilor; Subsidiaritatea- de unde rezulta metoda de repartitie a competentelor intre Independent;! -SEBC este independent fata de puterea politica i are patru forme: Independenta institutionala - interzice acceptarea de instructiuni ce nu apartin sferei

Uniunea Europeana i statele membre; 5. Transparenta- arata independenta Sistemului European al Bancilor Centrale ; ii

confera o obligatie de transparenta vis-a-vis de statele membre; 6. le-a fixat; 7. 8. Cooperarea in sanul Uniunii Europene ; Comunicarea spre exterior a Bancilor Centrale Europene ; Responsabilitatea in a atinge obiectivele de stabilitate a preturilor pe care Tratatul

Sarcinile de baza ale Sistemului European al Bancilor Centrale sunt : definirea i implementarea politicii monetare a comunitatii pentru zona euro; efectuarea operatiunilor valutare; detinerea i administrarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor din zona euro; promovarea functionarii in bune conditii a sistemelor de plati. Alte sarcini ale SEBC: BCE are dreptul exclusiv de autorizare a emiterii de bancnote in zona euro; In cooperare cu bancile centrale nationale, BCE colecteaza informatiile statistice necesare

indeplinirii sarcinilor sale, fie de la autoritatile nationale fie direct de la agentii economici; SEBC contribuie la aplicarea adecvata a politicilor elaborate de autoritatile competente in

domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit i al stabilitatii sistemului financiar; BCE coopereaza cu institutiile sau organismele comunitare i cu autoritatile competente din statele membre sau din terte tari i cu organizatiile international, avand in vedere sarcinile
26

LUCRARE DE LICENTA

atribuite Eurosistemului.

3.2 CONSTITUIREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE Crearea Uniunii Economice i Monetare a fost un proiect al Uniunii Europene inca de la sfaritul anilor 1960. In 1969, Summitul European de la Haga transforma UEM intr-un obiectiv oficial. Raportul Werner, din 1970, prezenta un plan pentru atingerea obiectivului Uniunii Economice si Monetare, plan ce urma sa se desfaoare intr-un interval de 10 ani. Insa, datorita crizelor petroliere, divergentelor de politica economica i slabiciunii dolarului, actiunile de articulare a monedelor nationale intr-un soi de sarpe monetar au fost limitate la un aranjament in acest sens intre Germania, Danemarca i tarile Benelux.20 In 1979, procesul a fost relansat prin crearea Sistemului Monetar European (SME), ce reprezenta un exemplu nemaiintalnit de cooperare in domeniul monetar. Sistemul era construit pe principiul unor rate de schimb stabile dar ajustabile, bazate pe existenta unei serii de rate centrale determinate prin comparatie cu ECU, acesta din urma reprezentand o noua valoare calculata ca medie a monedelor participante. Pana in momentul negocierii Tratatului de la Maastricht (19901991), SME era privit ca un succes atat de catre economiti, cat i de catre politicieni. Volatilitatea ratelor de schimb intre monedele europene fusese redusa substantial: intre 1979 si 1985 ea ajunsese la jumatatea valorii din perioada 1975 -1979, i a continuat sa se injumatateasca in perioada 1986 -1989. Scaderea i, in acelai timp, convergenta dintre rata inflatiei i rata dobanzii pe termen lung au contribuit i ele la succesul SME. Succesul SME a reprezentat un cadru deosebit de favorabil pentru discutiile privitoare la Uniunea Economica i Monetara, ce au fost reluate dupa 1985, cu UEM aparand din ce in ce mai mult in ipostaza unei etape necesare pentru finalizarea pietei unice. In 1988, Consiliul European de la Hanovra a confirmat obiectivul realizarii progresive a Uniunii Economice i Monetare i a infiintat un comitet condus de Jacques Delors, preedintele de atunci al Comisiei Europene, pentru a studia i a propune etapele concrete ale acestei uniuni. Delors a recomandat un plan in trei etape, ce avea ca obiectiv marirea coordonarii dintre politicile economice i monetare, crearea unei monede europene i a unei Banci Centrale Europene. Uniunea Economica i Monetara (UEM) este zona utilizand o singura moneda din cadrul pietei unice a Uniunii Europene, piata caracterizata prin circulatia fara restrictii a persoanelor, bunurilor, serviciilor i capitalului. Aceasta zona asigura cadrul pentru stabilitatea i creterea

20

Gruescu, Ramona; Nanu, Roxana - Uniunea Economica i Monetara, Reprografia Universitatii din Craiova, 2001, p.99.

27

LUCRARE DE LICENTA

economica i se caracterizeaza prin existenta unei banci centrale independente, precum i a obligatiilor legale asumate de statele participante de a avea politici economice nationale riguroase i de a-i coordona strans aceste politici.21

I.

PRIMA FAZA A UEM: 1 IULIE 1990- IANUARIE 1994

Pe baza raportului Delors, Consiliul European de la Madrid (1989) a decis ca prima etapa a UEM sa inceapa in iulie 1990, prin libera lizarea fluxuri lor d e cap ita l intre me mbrii
Comunita tii Europene. Aceasta etapa s -a ax at pe:

> Intarirea uniunii economice prin masuri de desavarire a pietei unice interne. > Dezvoltarea coordonarii politicilor economice > Extinderea la toate monedele tarilor comunitare a mecanismului SME i largirea rolului ECU. > Negocierea i aprobarea Tratatului Uniunii. A DOUA FAZA A UEM: 1 IANUARIE 1994- 31 DECEMBRIE 199922

II.

La 1 ianuarie 19 94 a f ost infiinta t In stitu tului Monetar European (IME) , cu

sediul la Frankfurt pe Main. Cele doua misiuni principale ale IME constau in: intarirea cooperarii intre bancile centrale europene i coordonarea politicilor monetare; asigurarea pregatirii necesare instaurarii SEBC, conducerea politicii monetare unice i crearea unei monede unice. IME era format din guvernatorii bancilor centrale ale tarilor UE. In acest sens, IME a fost instanta unde au avut loc consultatiile i schimburile de informatii in legatura cu politicile de urmat. In plus, el a precizat cadrul reglementar, organizational i logistic de care SEBC va avea nevoie pentru a-si indeplini misiunile in a treia faza. La 1 iunie 1998 va deveni Banca Centrala Europeana. Prioritatea in aceasta faza este data urmaririi indeplinirii conditiilor de convergenta monetara i bugetara. Sunt stabilite, astfel,prin Tratatul de la Maastricht, patru criterii de convergenta: 21

stabilitatea preturilor, in sensul ca rata inflatiei nu trebuia sa depaeasca cu mai

Gruescu, Ramona; Nanu, Roxana - Uniunea Economica i Monetara. Reprografia Universitatii din Craiova, 2001, p.115 22 Pirvu, Gheorghe - Economie Europeana, Editura Sitech, Craiova, 2007, p.151.

28

LUCRARE DE LICENTA

mult de 1,5% din media celor trei state cu cea mai mica inflatie; rata dobanzii nu trebuia sa varieze cu mai mult de 2% fata de media celor trei state

cu cele mai scazute rate ale dobanzilor pe termen lung; deficitul public din PIB nu trebuia sa depaseasca 3% , iar datoria publica sa fie

mai mica decat 60% din PIB; participarea la mecanismul de cursuri fixe al SME- moneda nationala sa fi facut

parte dintr-un mecanism de cursuri fixe cel putin doi ani. In decembrie 1995, Consiliul European hotarate ca moneda unica se va numi Euro i fixeaza datele de 1.01.1999 pentru introducerea lui in tranzactiile valutare. In decembrie 1996, IME a prezentat Consiliului European, apoi publicului seria de machete de bancnote euro inainte de a fi puse in circulate la 1.01.2002. In iunie 1997, Consiliul European aproba termenii Pactului de Stabilitate i Cretere, crearea unui nou mecanism al ratei de schimb pentru monedele neparticipante la zona Euro i reglementarile stabilind cadrul legal al Euro. In martie 1998: Comisia Europeana i Institutul Monetar European raporteaza in ceea ce privete atingerea convergentei economice de catre statele membre UE, potrivit criteriilor stabilite in Tratat. Comisia recomanda 11 tari care sa participe la zona Euro; La 2 mai 1998: Consiliul European hotarate ca zona Euro sa fie formata din cele 11 state propuse de Comisie, i anume: Belgia, Germania, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia i Finlanda; La 25 mai 1998, guvernele celor 11 state membre participante au numit preedintele, vicepreedintele i alti 4 membri ai Directoratului BCE.Numirile lor, valabile de la 1 iunie 1998, au determinat instaurarea BCE i sfaritul misiunii IME.Banca Centrala Europeana va forma, impreuna cu bancile nationale, Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). A doua etapa s-a incheiat in decembrie 1998. III. A TREIA FAZA A UEM: 1999- 2001 La 1 ianuarie 1999, Consiliul Uniunii Europene fixeaza irevocabila a ratelor de schimb ale monedelor tarilor participante i punerea in practica a unei politici monetare unice sub responsabilitatea BCE. La 1 ianuarie 2001, numarul statelor membre participante a crescut la 12, incluzandu-se i Grecia. De la aceasta data, Banca Greciei face parte din Eurosistem, indeplinind criteriile de convergenta.

29

LUCRARE DE LICENTA

3.3 MONEDA UNICA A EUROPEI : EURO La 1 ianuarie 1999 se lanseaza oficial moneda unica europeana, Euro, adoptata de 11 tari: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. La 1 ianuarie 2001, la acestea se adauga i Grecia23. Aceste 12 tari constituie zona euro. Danemarca, Suedia i Regatul Unit, membre ale UE, n-au adoptat euro. Semnul pentru moneda unica arata ca un E cu doua linii orizontale, clar marcate ( ). A fost inspirat de litera greaca Epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene i la prima litera din cuvantul Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea Euro. BCE trebuie sa mentina stabilitatea preturilor in ansamblul zonei euro^ BCE i Bancile Centrale Nationale ale tarilor zonei euro adopta o politica monetara unica axata pe stabilitate. Tarile care doresc adoptarea unei monede unice trebuiau sa satisfaca anumite criterii economice: nivel scazut de inflatie, finante publice, rate de dobanda scazute i rate de schimb scazute.24 In plus, ele trebuie sa garanteze independenta bancilor lor centrale nationale fata de puterea politica. Respectarea acestor criterii de convergenta= criterii de la Maastricht, a determinat un fundament solid al noii monede, inainte de lansare.Bancnotele i monedele euro au fost introduse in circulate la 1 ianuarie 2002. 3.3.1 Analiza monedei euro Baterea monedei proprii nationale25 reprezinta unul dintre atributele esentiale ale suveranitatii statelor independente, prevazut in Constitute, iar renuntarea in conditii de buna- voie la un asemenea atribut de catre un grup de state atat de numeros, unele dintre ele cu monede foarte puternice, reprezinta un eveniment inedit in istorie. Dincolo de toate acestea exista i o dimensiune simbol foarte puternica, insemnatatea politica a monedei europene. Pentru prima data, unul dintre elementele constitutive ale identitatii nationale dispare. Un tarif vamal i o politica agricola nu sunt elemente ale identitatii nationale, insa moneda este unul dintre simbolurile de unitate nationala, de imagine a colectivitatii. Moneda europeana nu va adauga un simbol de unitate europeana simbolului national mentinut, ci se va substitui acestuia. O moneda este international atunci cand este folosita in afara zonei in care este legala sau cand fractiile i multiplii ei sunt limitate in alta parte. Practica derivarii i imitarii a promovat o continuitate universala asupra zonei monetare i istoriei Sistemului Monetar International.
23 24

Suta, Nicolae - Integrare Economica Europeana, Editura Economica, Bucureti, 1999, p. 137. Cociuban, Aristide - Piata Unica Europeana - cele patru libertati fundamentale, ESEN, IEM, Bucureti, 2002,pag.106. 25 www.BNR.ro

30

LUCRARE DE LICENTA

Increderea in stabilitatea unei monede la nivel international este cheia caracteristica. Dar stabilitatea depinde de mai multi factori: marimea suprafetei tranzactiilor, stabilitatea politicii monetare, absenta controlului, puterea i continuitatea statului, valoarea de revenire.

Marimea pietei i latimea ei sunt o masura a gradului in care o moneda poate fi exploatata economic prin caracteristicile intriseci ale banului. Cu cat este mai larga suprafata tranzitiei, cu atat moneda este mai capabila sa actioneze ca o perna impotriva ocurilor. Cu cat este mai mare spatiul de operare a unei singure monede, cu atat mai bine poate actiona pentru aplanarea ocului. Marimea producerii stabilitatii i stabilitatea duce la creterea atractivitatii monedei. Cu cat este mai mare domeniul de tranzactii, cu atat moneda are lichiditate mai mare deoarece cu atat mai putin ocurile particulare vor afecta pretul. O moneda ce reprezinta banul pentru 100 de milioane de oameni are o lichiditate de 10 ori mai mare decat cea pentru 10 milioane de oameni. Prin lansarea euro, politica monetara va fi o politica comunitara, iar emisiunea monetara se va face in limitele stabilite de Banca Centrala Europeana. Bancile comerciale nu vor fi supravegheate de B.C.E., transformarea B.C.E. in imprumutator de ultima instanta, de asemenea unul foarte plauzibil. Dezideratul de stabilitate al B.C.E. impune: euro; administrarea activelor financiare (prin agregatele monetare); prevenirea riscului de neefectuare a platilor. prevenirea speculatiilor valutare; coordonarea politicii monetare i fiscale; gestionarea eficienta a politicii valutare in scopul mentinerii stabilitatii cursului

In ceea ce privete speculatiile valutare, legate de stabilirea ratelor de conversie, s-au stabilit mai multe scenarii de determinare a acestor rate: rata centrala, de exemplu, ce a dus in 1992 la un val masiv de speculatii care s-a incheiat cu o criza Sistemul Monetar European. Alt scenariu a fost cel al determinarii ratelor bilaterale pe baza fundamentelor economice, ceea ce ar incuraja speculatiile intre rata oficiala i cea de piata. Conform acestui scenariu o moneda ar fi putut fi tranzactionata la o valoare mai mare sau mai mica in comparatie cu banda ei de fluctuate, pentru ca rata oficiala ar fi putut fi asupra sau subevaluata. Prin fixarea definitiva i irevocabila a acestora
31

LUCRARE DE LICENTA

in 1998, aceste tendinte nu au disparut, dar s-au concentrat asupra evolutiei euro in raport cu alte monede i asupra modului cum va fi receptata moneda unica de catre cetateni (increderea de care se va bucura euro). Pentru a se calma valurile speculative, B.C.E. va interveni ori de cate ori ponderea depozitelor intr-o moneda va create in detrimentul depozitelor in alta moneda. Ieirea unui stat din zona euro nu este prevazuta in Tratat. Un astfel de demers s-ar putea dovedi insa riscant i costisitor. De asemenea, speculatiile pot aparea intre euro i monedele europene din afara sistemului. Statele membre care au adoptat euro au renuntat la utilizarea instrumentelor politicii monetare, in principal a cursului de schimb i a dobanzii, pentru ajustarea economiei pe termen scurt, atunci cand, dintr-un motiv sau altul, aceasta a suferit un oc.26 De exemplu, daca un stat membru inregistreaza o accentuare a deficitului contului curent al balantei de plati, atunci poate deprecia moneda nationala i/sau ridica nivelul dobanzilor. Ca urmare, importul i accesul la credite vor deveni mai scumpe, cererea de valuta va deveni mai mica, iar afluxul de capitaluri straine va create, atrase de o dobanda mai mare. Are loc o redresare a competitivitatii pierdute i corectarea pe termen scurt a dezechilibrului de cont curent, este cauzat de slabiciuni structurale ale economiei, atunci ajustarea pe termen scurt ofera timpul necesar pentru realizarea reformelor structurale care sa atace cauzele de fond ale pierderii de competitivitate. Totodata a fost exclus accesul direct, privilegiat al statelor membre la resursele sistemului de credit pentru finantarea deficitului bugetar. Mai mult, statele membre sunt obligate sa aplice o disciplina bugetara riguroasa i sa coordoneze politicile economice nationale. Debutul euro pe piata international s-a prevazut sa fie unul moderat, ne caracterizat de volatilitate ridicata. Totui, evolutia euro, de la lansarea efectiva i pana in prezent, a fost marcata de evolutii interesante, care au debutat practic cu "prabuirea" monedei europene in raport cu dolarul mai multi ani, pentru a ne oferi in ultima vreme un eveniment surprinzator, care a condus practic la un echilibru intre cele 2 monede sub impactul unui panel interesant de factori dominant. Pentru asigurarea atractivitatii euro i asigurarea cadrului tehnic pentru implementarea sa, a fost dezvoltat sistemul de facilitare a circulatiei platilor, TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Expres Transfer System). Acest sistem de mijloace de plata leaga din 1999 printr-o infrastructura comuna sistemele nationale de circulate a platilor ce apartine bancilor centrale. TARGET realizeaza o retea intre sistemele de circulate a platilor nationale pentru a sprijini

26

Turliuc V - Politici monetare, Editura Polirom, Iai, 2002, pag.133

32

LUCRARE DE LICENTA

dezvoltarea afacerilor in euro la nivel supranational comunitar. Acest sistem este in concurenta cu alte sisteme i este de un real folos IMM-urilor. Prin euro tarile nu vor mai avea posibilitatea de a stabili sau a alege rata inflatiei la nivelul dorit deoarece aceasta va fi fixata de BCE. Aadar rata inflatiei nu va mai putea fi folosita ca instrument macroeconomic de inlaturare a unor dezechilibre i ocuri economice. In majoritatea tarilor rata inflatiei era folosita de Guvern pentru finantarea bugetului de stat. Guvernele nu-i vor mai putea finanta pe termen scurt bugetele prin emisiune monetara, iar modificarea preturilor prin inflate sau deflate nu vor mai putea fi compensate prin cursul de schimb i se va ajunge la modificari ale cererii in comertul international. Diferitele economii nationale ale zonei nu pot evolua sincron, dei elanul insuflat prin UEM in termeni de politica monetara i de schimburi externe ar trebui sa fie benefic pentru toate tarile; daca privim ratele de cretere anuale se observa ca este destul de prematur sa se vorbeasca de convergenta ciclurilor conjuncturale; in realitate creterea economica a tarilor situate la nivelul performantelor Uniunii (Italia, Spania, Portugalia) este superioara celei inregistrate in prezent in tari ca Germania sau Franta. La acestea se adauga i problemele structurale cu care sunt confruntate anumite tari ale acestei zone. Cu siguranta reducerea diferentelor de salarii care rezulta va duce pe termen mediu i scurt la o armonizare a nivelurilor de viata, insa pe termen scurt, acesta situate drept consecinta a creterii presiunii asupra politicii fiscale in vederea ajungerii la o stabilitate a conjuncturii. Stabilitatea preturilor, dezideratul principal al UEM, nu este posibila in absenta unei stabilitati reale a monedei unice europene. Un aspect important in aceasta ecuatie il reprezinta gradul de lichiditate al activelor financiare europene. Un punct de plecare il poate constitui

33

LUCRARE DE LICENTA

agregatul monetar care permite reflectarea evolutiei sistemului financiar i al economiei in ansamblul sau. Sistemul monetar euro propune trei agregate monetare. Intr-un sistem de tip UEM, bancile centrale ii creeaza o anumita pozitie de monopol fiind creatoare de lichiditati. Dublul rol al bazei monetare, de decontare i de plata, determina, ca urmare a aplicarii ratelor dobanzii pe termen scurt, o volatilitate crescuta a acestui instrument de analiza monetara. Prin eliminarea riscului valutar apare aa-numitul fenomen "Risko-Pooling" (atunci cand un producator incheie un contract la un pret fixat intr-o moneda straina, nu poate fi sigur, in cazul cursurilor flexibile, care va fi catigul sau convertibilitatea in moneda nationala). Prin eliminareafluctuatiilor cursului valutar, care atrage dupa sine riscuri in obtinerea profitului in cadrul comertului international, se realizeaza prin "Risko-Pooling" reducerea riscului determinat de oscilatiile cererii de bani27. Prin moneda unica cererea de bani din economie va fi stabila, iar tendintele contrare ale cererilor de bani dintre tari se vor compensa reciproc. Un factor favorizat de Uniunea Monetara Europeana sustinea includerea pensiei nefinantate in calculul deficitului bugetar; acest factor este important mai ales in cazul unor tari din UE, cum ar fi Germania i Franta. Daca se permite finantarea acestor planuri in deficitul de cont curent, deficitele bugetare ale tuturor tarilor vor fi mai mari, dar impactul este foarte diferit. 3.3.2 Avantajele monedei euro "Euro reprezinta cel mai bun candidat pentru rolul de moneda unica, neputand fi inlocuita cu nici o alta moneda oricare ar fi tentatia pe termen scurt", spunea Jacques Delors. O moneda unica europeana permite, in primul rand, sa surmonteze fragmentarea actuala a pietei interne i deci sa-i intareasca pozitia fata de concurenta international. Moneda unica asigura o mai mare transparenta a costurilor i preturilor, care devin comparabile in toata comunitatea, da un nou impuls concurentei.28 Pe de alta parte moneda unica are avantaje pentru voiajori, turiti sau oameni de afaceri ca nu suporta costurile de tranzactie pe care le fac de fiecare data, schimbul de devize. Se tie ca un cetatean care viziteaza un stat membru UE i schimba moneda de fiecare data, pierde circa 45% din valoarea banilor sai, din cauza costurilor de tranzactie sau schimburilor de devize repetate. In fine, o moneda comuna economica pentru intreprindere presupune cheltuieli de acoperire a riscului de schimb, cheltuieli care se fac in prezent pentru a se proteja de fluctuatiile monetare; intreprinderile ce realizeaza tranzactii comerciale in mai multe state membre pot inlatura astfel
27 28

Turliuc V - Politici monetare. Editura Polirom, Iai, 2002, pag. 134. Danila, Nicolae - Euro - bipolarizarea monetara, Editura Economica, Bucureti, 1999, pag. 89.

34

LUCRARE DE LICENTA

costurile administrative legate de schimburile de monede, inclusiv risipa de timp. S-a mai apreciat ca, atunci cand exporta, micile intreprinderi trebuie sa faca fata unor cheltuieli de schimb de 10 ori mai mari decat cele multinational, care pot opera compensari intre vanzarile i cumpararile lor in strainatate i sa obtina astfel taxele cele mai favorabile pentru operatiunile lor de schimb. Riscul ratei de schimb. In mediul international al afacerilor, deciziile luate astazi sunt adesea afectate negativ de viitoarele modificari ale ratelor de schimb. Atunci cand compania germana BMW investete 100 milioane de dolari pentru a-i spori echipa de vanzari din Franta, estimarea pe care ea o face in ceea ce privete profitabilitatea investitiei se invarte in jurul ratei estimate de schimb intre marca germana i francul francez. Daca francul se va deprecia puternic dupa efectuarea investitiei, atunci vanzarile companiei BMW in Franta (care sunt colectate in franci) se vor transforma dintr-o data in mai putine marci pentru compania - mama din Munchen, facand astfel ca investitia sa fie mai putin atractiva sau chiar neprofitabila. Prin urmare, cu cat sunt mai putin previzibile ratele de schimb, cu atat sunt mai riscante investitiile straine i cu atat este mai putin probabil ca aceste companii sa obtina o cretere pe pietele externe. Euro, datorita faptului ca inlocuiete monedele nationale de genul marcii i francului, elimina complet riscul legat de rata de schimb dintre monedele participante. Acesta va reprezenta un avantaj pentru investitiile international in zona Euro. Riscul legat de rata de schimb este potential neplacut pentru orice consumator, producator sau investitor care astazi ia o decizie economica ce implica o plata sau furnizarea unui bun sau a unui serviciu la o data ulterioara. Costurile tranzactiilor. Turitii care ii planificau excursii in Europa inainte de introducerea euro s-au confruntat cu inconvenientele i costurile mai multor monede, fiecare dintre acestea fiind recunoscuta de un mic segment geografic din Uniunea Europeana i fiecare putand fi schimbata numai prin intermediul bancilor, al caselor de schimb valutar, al birourilor de turism i al companiilor de carti de credit in schimbul unor taxe. Aceste taxe se prezinta sub forma unor comisioane fixe, precum i sub forma diferentei dintre preturile de cumparare i preturile de vanzare pentru orice moneda data.29 Inima economica a zonei euro include zeci de mii de tranzactii dintr-o deviza in alta, in fiecare zi. Un studiu al Comisiei Europene estimeaza ca, inainte de introducerea euro, intreprinderile din Europa au convertit anual 7,7 trilioane de dolari dintr-o deviza a Uniunii Europene intr-alta, platind 12,8 miliarde dolari drept cheltuieli de conversie, adica 0,4 procente din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene. Aceste costuri sunt acute in special pentru companiile

29

Brociner, Andrew - Europa monetara, SME, UEM, moneda unica, Institutul European, 1999, pag. 38.

35

LUCRARE DE LICENTA

din tarile mici, care au piete de schimb lipsite de lichiditate i sisteme bancare nesofisticate. Transparenta preturilor. O moneda unica face mai evidente diferentele de pret dintre bunurile, serviciile i salariile din tari diferite, imbunatatind astfel competitia dintre piete. In absenta euro, consumatorii din zona monedei unice au descoperit ca este dificil i oarecum obositor sa compare preturile computerelor, uneltelor, materialelor de constructii, automobilelor, serviciilor de consultanta sau ale furnizorilor generali de dincolo de frontierele nationale. Unii observatori pretind ca euro va elimina diferentele de pret de pe continent pentru produsele i serviciile identice: O sticla de Coca Cola in Belgia va trebui sa coste tot atata cat in Franta . Aceste afirmatii sunt total incorecte. Preturile sunt stabilite ca urmare a interactiunii complexe dintre oferta, cerere i reglementari, intr-o larga varietate de medii competitive. Introducerea unei monede comune nu elimina diferentele de pret in zona euro, dupa cum dolarul american nu stabilete acelai pret pentru o cutie de Cola in statele americane Maine sau Arizona. Piete financiare profunde. Inainte de introducerea euro, eforturile depuse pentru a potrivi nevoile financiare imediate ale consumatorilor cu cerintele legate de investitii ale posesorilor de economii erau afectate de costurile psihologice i economice presupuse de cele 11 monede nationale. Fiecare tip de instrument financiar, de la titlurile guvernamentale i imprumuturile acordate de bancile comerciale pana la actiunile obinuite i instrumentele derivate cu risc ridicat, a fost cotat in moneda nationala. Acest lucru a separat pietele financiare i a descurajat investitiile straine, i ar fi fost valabil chiar i in absenta costurilor legate de tranzactii i a riscului legat de rata de schimb.30 Euro a schimbat de o maniera revolutionara aceasta situate. De la data de 1 ianuarie 1999, bursele mari din zona euro i-au cotat instrumentele financiare, inclusiv cele emise anterior, in euro. Concluzionand, avantajele euro sunt:
-

disparitia riscurilor cu privire la schimburile monedei inter europeana i reducerea

in consecinta a cheltuielilor aferente tranzactiilor;

-

din ce in ce mai multe politici de cont vor fi inlocuite cu politici monetare BCE

dupa modelul Bundesbank. Se va produce, astfel, o sporire a credibilitatii, importanta pentru consecintele sale in mentinerea sistematica a stabilitatii preturilor, respectiv a capacitatii de lupta impotriva inflatiei;
-

ridicarea euro la rangul de moneda vehiculata, moneda mondiala, deviza-cheie

care sa concureze puternic dolarul american; aparitia euro ca valuta puternica i relativ stabila va

30

Riche, Pascal - LUnion Monetaire de lEurope, Editions du Seuil, Paris, 1993, pag.148.

36

LUCRARE DE LICENTA

relansa Europa in competitia mondiala cu SUA i Japonia prin reaezarea sferelor de influenta valutara pe piata mondiala;
-

inducerea unei mari stabilitati pe pietele financiare, reducerea volatilitatii,

orientarea acestor piete catre un comportament macroeconomic al limitelor stranse ale deficitului bugetar;
-

reunirea in euro a trei dintre cele mai importante valute ca volum al fluxurilor

financiare creeaza premisele creterii numarului tarilor aflate pe orbita economica europeana;
-

intrarea euro in jocul valutar creeaza conditiile atenuarii diferentelor considerabile

dintre imaginea reflectata de cursurile valutare i datele economice fundamentale, diferente care pot duce la declanarea unor crize financiare i comerciale de amploare
-

eliminarea ineficientei politicilor monetare nationale necoordonate; expansiunea pietelor financiare - companiile au la indemana facilitati de finantare

mai mari, orientandu-i profiturile spre actionariat, stabilirea monedei unice fiind de natura sa atraga o serie de fluxuri investitionale semnificative;
-

reducerea costurilor de tranzactie; functionarea optima a Pietei Comune: este evident ca marea piata europeana ar fi

afectata de riscurile valutare implicate de instabilitatea cursurilor de schimb; cea mai buna garantie impotriva instabilitatii cursurilor de schimb valutar este insai disparitia monedelor europene i inlocuirea acestora cu moneda unica;
-

stabilitatea preturilor, ca urmare a uniformizarii conditiilor monetare; stimularea comertului i a productiei, pe de o parte prin eliminarea costurilor

legate de utilizarea unor monede diferite, iar pe de alta parte, prin eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare;
-

disparitia decalajelor intre gradul de dezvoltare economica a diverselor tari

participante;
-

eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati, aa cum se manifesta

acestea in mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb i evaluarea rezervelor valutare; or tocmai aceste restrictii sunt cele care impiedica creterea economica mai rapida a unor regiuni, cretere necesara pentru alinierea la nivel comunitar a veniturilor formate in regiunile respective;
-

reducerea ratelor dobanzilor - anumite tari, pentru atragerea de capitaluri straine,

adauga dobanzilor o rata de prima de risc in vederea acoperirii riscului de depreciere. Prin introducerea monedei unice, prima de risc nu se mai justifica, dobanzile reducandu-se avand o medie mai scazuta i o stabilitate mai mare prin reducerea volatilitatii fata de tarile din alte zone ale lumii;
37

LUCRARE DE LICENTA

simplificarea compararii preturilor fiind exprimate in aceeai unitate de masura -

euro - compararea preturilor acelorai produse din diverse tari devine mai simpla i facila nemaifiind necesare calcule i utilizarea cursurilor de schimb. Simplificarea compararii preturilor inseamna i o mai buna informare a consumatorilor, respectiv o stimulare i a concurentei in cadrul UE;31
-

eliminarea costurilor de convertibilitate - utilizarea aceleai monede elimina

comisioanele i costurile de tranzactie pentru toate categoriile de clienti: persoane juridice ori persoane fizice, reduceri ale costurilor de tranzactionare care pentru banci inseamna pierderi
-

pentru persoanele juridice - tranzactiile internationale sunt supuse riscului de curs

de schimb intre moneda contractului i cea nationala. In vederea eliminarii riscului, se poate apela la diverse tehnici de acoperire care presupun comisioane, costuri. Prin stabilirea pretului contractelor internationale in propria moneda (euro), dispar costurile de convertibilitate, de tranzactie, de acoperire la termen;32
-

pentru persoanele fizice - persoanele fizice dintr-o tara U.E. care calatoreau in alta

tara din U.E. trebuiau sa plateasca comisioane pentru schimbul valutar pentru procurarea monedei tarii vizitate; avand aceeai moneda valabila in toate celelalte tari ale zonei euro, comisioanele de schimb valutar dispar. Costurile de convertire a unei monede in alta nu sunt de neglijat, acestea fiind estimate anual la circa 0,4% din PIB-ul comunitar;
-

consolidarea statutului de moneda internationala - Aparitia euro ca moneda

puternica i relativ stabila va relansa Europa in competitia mondiala cu ceilalti doi poli de putere SUA i Japonia - o Europa mai bine plasata pentru a negocia cu celelalte tari solutii convenabile in domeniul monetar international;
-

eliminarea atacurilor speculative, cu implicatii benefice ale reducerii dobanzilor; expansiunea pietelor financiare, stabilitatea monedei unice asigurand atragerea de

fluxuri investitionale semnificative. 3.3.3 Dezavantajele monedei euro Cel mai des invocat inconvenient al uniunii monetare este pierderea suveranitatii nationale. Transferul la nivel comunitar al unor componente nationale de ordin monetar i fiscal ar implica faptul ca tari viguroase i stabile accepta luarile de decizii ale altor tari, uneori mai slabe i mai lipsite de rezistenta pe planul luptei impotriva inflatiei.
31

Paxino, Dan Octav. - Politica valutara i managementul riscurilor in tranzactiile internationale, Editura Economica, Bucureti, 2003, pag. 83. 32 Levitt, Malcom; Lord, Christopher - The political economz of Monetarz Union, Editura Macmillan, Houndmills, 2000, pag 193.

38

LUCRARE DE LICENTA

De alta parte, tari cu economii mai putin prospere ar pierde urma recurgerii la devalorizare i care le permite temporar sa-i amelioreze competitivitatea economiei lor. Eficienta recurgerii la devalorizare este totui frecvent contestata, caci ea are un impact inflationist imediat, datorita scumpirii importurilor i pentru ca ea constituie o solutie facila eludand adevarate probleme. Succesele la export depind astazi din ce in ce mai mult de o serie de factori cum sunt: gradul de perfectiune tehnica, calitatea service-ului, asupra carora o devalorizare mare nu are decat efecte reduse, pentru ca ele se limiteaza la o simpla ajustare de preturi. O data cu instituirea UEM, riscul de ocuri asimilate poate, in mod paradoxal, sa creasca datorita tendintei de specializare. Cursul de schimb ne mai constituind un mijloc de adaptare, ajustarea risca sa se bazeze pe flexibilitatea salariilor. Daca acestea sunt rigide, omajul nu va putea decat sa se agraveze, create probabilitatea migratiilor. De fapt, in privinta pietei muncii, flexibilitatea salariului real i mobilitatea geografica conduc la acest rezultat. Daca apare omajul local, acesta poate fi absorbit fie prin scaderea salariului, fie prin migratii. Un dezavantaj al uniunii monetare este deci ca prin pierderea cursurilor de schimb Flexibile se elimina i un mecanism de ajustare pentru compensarea modificarilor i translatarii cererilor intre produsele a doua tari, care pot conduce la probleme in ocuparea fortei de munca. Mecanismele de ajustare se refera la faptul ca prin ieftinirea monedei tarii cu cerere in scadere, produsele acesteia devin mai ieftine i astfel se realizeaza un nou proces de cretere a cereri i a ocuparii fortei de munca in tara respectiva. In tara cu cerere in cretere se va intalni la procesul contrar. Se considera ca in Europa integrarea pietelor muncii va fi mult mai lenta decat cea a pietelor de capital, bunuri i servicii. Chiar i in SUA, unitatea monetara nu este suficienta pentru asigurarea omogenitatii ratelor de cretere. Anumite state cunosc perioade lungi de cretere pronuntata, altele au in mod durabil rate de cretere mult sub media nationala. Evolutia locurilor de munca este foarte ridicata de la un stat la altul, in special pentru ca integrarea accentueaza diviziunea muncii i astfel favorizeaza specializarea ingusta a statelor, pe industrie i pe produs. Acestea sunt afectate de fluctuatiile specifice datorate modificarii cererii de bunuri in a caror producere s-au specializat. Flexibilitatea salariilor, atat de laudata in SUA, apare insuficienta pentru restabilirea competitivitatii i pastrarea locurilor de munca. Numai mobilitatea fortei de munca permite reducerea deficitelor regionale ale ratelor omajului. Dar tinand cont de diversitatea domeniilor, de traditiile culturale i sociale ce caracterizeaza Europa, mobilitatea intre tarile europene este i va fi mult mai scazuta decat in SUA. Un factor nefavorabil este puterea dolarului. Uniunea Monetara poate fi vazuta ca o reactie
39

LUCRARE DE LICENTA

impotriva seniorialului ori a taxelor monetare. Concluzionand, dezavantajele euro sunt:

-

costurile ridicate de conversie, de trecere de la monede nationale la moneda unica.

Acestea se refera la costuri de fabricate a bancnotelor i monedelor noi, costuri pentru ajustarea sistemelor de contabilitate, pentru informarea i pregatirea publicului, costuri cu programe informatice, cu asigurarea bazei tehnico materiale, alte costuri;
-

pierderea de ajustare prin cursul de schimb. Cursul de schimb a reprezentat pentru

multe tari o ancora, un instrument de ajustare a ocurilor asimetrice din economie mai ales in absenta mobilitatii factorilor de productie;
-

pierderea independentei politicii monetare.33 Dupa cum se tie, politica monetara a

zonei euro este definita i implementata de BCE, prin urmare, tarile membre pierd acest atribut ce tine de suveranitatea nationala. Oricum, in situatia creterii interdependentelor dintre economii, independenta politicii monetare a unei tari este diminuata de masurile luate de o alta tara cu care are relatii dependente;
-

diminuarea independentei politicii bugetare. Potrivit criteriilor de la Maastricht,

tarile care vor sa adere la zona euro sau care sunt deja membre ale acesteia sunt obligate sa promoveze politici bugetare restrictive care pot conduce la scaderea creterii economice i a locurilor de munca i la dificultati de finantare a deficitelor balantei de plati;
-

costuri ridicate ale conversiei - spre exemplu costurile implementarii la toate

nivelele al sistemelor informatice capabile sa execute prompt tranzactiile in euro i sa realizeze automat conversia monedelor nationale europene in euro;
-

centralizarea puterii - euro pare a fi un nou pretext pentru centralizarea puterii,

A diferentelor prerogative la nivel comunitar; ceea ce conduce la alterarea suveranitatii nationale a statelor membre cu toate consecintele care decurg de aici;
-

viata politica exacerbata, care a insotit procesul de creare a uniunii monetare

ignorand de multe ori realitatile economice; o astfel de situatie, in conditiile unei recesiuni economice serioase poate avea repercursiuni serioase asupra UEM;
-

absenta unor organisme de control in materie de politica monetara i fiscala.

Relevanta in acest sens este absenta unei trezorerii europene care sa preia datoriile statelor membre. Crearea unui astfel de organism ar insemna o i mai mare diminuare a suveranitatii nationale;
33

amenintarea deflationista. Respectarea planului BCE i al Comisiei de realizare in

Paxino, Dan Octav. - Politica valutara i managementul riscurilor in tranzactiile internationale. Editura Economica, Bucureti, 2003, pag. 84.

40

LUCRARE DE LICENTA

spatiul euro a unei inflatii reduse s-ar putea produce daca acest proces este "scapat" de sub control, un oc deflationist puternic cu efecte negative resimtite deplin pe piata muncii;
-

lipsa de coerenta i de instrumente a euro de a face fata unor situatii de criza.

Autoritatile comunitare par a fi luat prea putin in calcul modalitatile de gestionare in cadrul UEM al unor situatii de criza de natura financiara sau ale economiei reale. In cadrul unor crize severe s-ar putea ca anumite tari sa iasa din sistem, situatie pentru care, de asemenea nu sunt prevazute nici un fel de proceduri. 3.4 CONCEPT, MISIUNE I OBIECTIVE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) i Banca Centrala Europeana s-au constituit pe baza Tratatului de Instituire a Comunitatii Europene i a protocolului la tratat asupra Uniunii Europene. SEBC are ca obiectiv o politica monetara comuna i sustinerea monedei unice. Intre cele doua componente: Banca Centrala Europeana i bancile centrale nationale exista relatii de tip sistemic; subsistemele ii pastreaza independenta relativa unele fata de altele i fata de sistemul global, dar se influenteaza reciproc. Ideea infiintarii unui SEBC a aparut in contextul in care nu s-a dorit administrarea monedei EURO de catre bancile nationale. Sistemul a fost conceput i organizat dupa modelul de tip federal, asemanator celor din Germania i SUA.34 Misiunile fundamentale ale acestui sistem sunt: Definirea i implementarea politicii monetare a zonei euro; Derularea operatiunilor externe; Pastrarea i administrarea rezervelor Statelor Membre; Promovarea unui sistem eficient de plati. Sistemul European al Bancilor Centrale contribuie la coordonarea politicilor promovate de autoritatile competente, in domeniul controlului prudential asupra institutiilor de credit i al stabilitatii sistemului financiar. In scopul realizarii sarcinilor SEBC, Banca Centrala Europeana asistata de bancile centrale nationale colecteaza informatii statistice, fie de la autoritatile nationale competente, fie direct de la agentii economici. In procesul de colectare a informatiilor statistice coopereaza cu institutii i organe comunitare, cu autoritatile competente ale statelor membre sau ale altor state terte i cu alte organizatii internationale.
34

Profiroiu, A; Profiroiu, M - Introducere in realitatile europene, Editura Economica, Bucureti, 1999, p. 36.

41

LUCRARE DE LICENTA

BCE este indreptatita sa promoveze armonizarea regulilor i practicilor privind colectarea, prelucrarea i difuzarea datelor statistice din domeniile de competenta. BCE decide modul de reprezentare a SEBC in domeniul cooperarii internationale. Bancile centrale nationale sunt abilitate cu autorizarea BCE sa participe la institutiile monetare internationale. 3.5 FUNCTII MONETARE I OPERATIONALE REALIZATE DE SISTEMUL MONETAR AL BANCILOR CENTRALE In vederea efectuarii operatiunilor, BCE i Bancile Centrale Nationale pot deschide conturi institutiilor de credit, organismelor publice i altor participant pe piata, acceptand titluri drept garantie. Principalele operatiuni realizate de BCE i bancile centrale nationale sunt:
-

operatiuni de open-market prin interventia pe piata de capital, fie prin vanzari i

cumparari ferme de titluri, fie prin preluari in pensiune sau prin imprumuturi de creante i titluri negociabile;
-

operatiuni de credit, realizate cu institutii de credit i alti participanti pe piata; constituirea rezervelor obligatorii (BCE este abilitata sa impuna institutiilor de

credit din tarile membre constituirea de rezerve obligatorii atat in cadrul sau, cat i la bancile centrale nationale; modalitatile de calcul i determinarea sumei cerute se stabilesc de catre Consiliul Guvernatorilor);
-

operatiuni cu organisme publice- le este interzis BCN sa acorde credite

institutiilor sau organelor comunitatii, administratiilor centrale i locale, autoritatilor publice sau intreprinderilor publice din statele membre; este interzisa achizitionarea de obligatiuni de catre BCE de la aceste institutii.
-

operatiuni in calitate de agenti fiscali, in contul organismelor vizate; sisteme de compensare i de plati (BCE i bancile centrale nationale pot acorda

facilitati in scopul asigurarii eficacitatii i soliditatii sistemelor de compensare i de plati)

-

operatiuni externe (BCE i bancile centrale nationale: pot sa interactioneze cu banci centrale i institutii financiare ale tarilor terte, cu organisme financiar-bancare internationale;

pot tranzactiona, la vedere sau la termen, orice tip de active din rezerva de schimb i de metale pretioase; pot efectua toate tipurile de operatiuni bancare cu terte tari i organisme

42

LUCRARE DE LICENTA

internationale), precum i operatiuni de imprumut. 3.6 ORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE Banca Centrala Europeana, Bancile Centrale Nationale i oricare membru al organelor de decizie nu pot solicita sau accepta instructiuni din partea institutiilor sau a organelor comunitare, precum i a guvernelor statelor membre, se angajeaza sa respecte principiul independentei i sa nu incerce sa influenteze organele de decizie ale Bancii Centrale Europene sau ale bancilor centrale. Responsabilitatile intre Banca Centrala i bancile centrale nationale se repartizeaza pe baza indivizibilitatii deciziei politice monetare i a complementaritatii. 35

35

Kenen, Peter B - Economic and monetarz union in Europe: moving beyond Maastricht, Cambridge: Cambridge University Press, 1995, pag.169.

43

LUCRARE DE LICENTA

Sistemul European al Bancilor Centrale ~ ORGANE, RESPONSABILITATI~

SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE (SEBC) BANCA CENTRALA EUROPEANA

CONSILIUL GENERAL CONSILIUL GUVERNATORILOR DIRECTORATUL

Actioneaza conform orientarilor i instructiunilor BCE; exercita activitati proprii : acordarea de credite colectarea resurselor gestiunea mijloacelor de plata.

BANCILE CENTRALE NATIONALE

44

LUCRARE DE LICENTA

Permite asocierea stransa a statelor membre care nu participa inca pe deplin la Uniunea Monetara Europeana, la deciziile luate in cadrul acestei Uniuni. Stabile^te orientarile

$i ia deciziile necesare realizarii SEBC(definirea politicii monetare, dirijarea operatiilor de schimb valutar, gestionarea rezervei valutare), ia masuri necesare pentru asigurarea respectarii

orientarilor i instructiunilor BCE. Aplica politica monetara conform orientarilor definite de Consiliul Guvernatorilor.

Figura 3.1 - Sistemul European al Bancilor Centrale

4. STUDIU DE CAZ : BANCA CENTRAL EUROPEANA

4.1

ORGANIZAREA BANCII CENTRALE EUROPENE

4.1.1

Constituirea Bancii Centrale Europene

Banca Centrala Europeana reprezinta cea mai inalta autoritate monetara din zona euro, fiind emitentul i paznicul constitutional al monedei euro. Activitatea sa centrala consta in stabilirea ratelor critice pe termen scurt ale dobanzilor, care stabilesc in mod direct ritmul creterii economice. Inainte de introducerea monedei euro politica monetara in zona euro era formulata de 11 banci centrale nationale diferite, cu toate acestea intotdeauna existand o colaborare oficiala i neoficiala la mai multe niveluri. Banca Centrala Europeana a preluat autoritatea exclusiva in ceea ce privete moneda euro la 1 ianuarie 1999 iar cele 13 banci centrale functioneaza ca membrii subordonati ai unui

45

LUCRARE DE LICENTA

sistem bancar central mai larg i ajuta Banca Centrala Europeana la implementarea politicilor sale. Banca Centrala Europeana i-a inceput activitatea la 1 ianuarie 1999 i este cea mai noua banca centrala din lume, fiind succesoarea Institutului Monetar European. Acesta a fost instituit ca o etapa a crearii unei banci centrale la nivel european care sa gestioneze moneda euro 36. I. M.E. i-a inceput activitatea in 1994 i a incetat-o la 1 iunie 1998. Banca Centrala Europeana indeplinete functii consultative, colecteaza informatii statistice i detine un rol important in cooperarea international. Rolul consultativ se manifesta asupra oricarei actiuni comunitare i care intra in domeniul competentei sale. Colectarea informatiilor statistice se realizeaza fie in mod direct de la autoritatile competente, fie indirect de la agentii economici. In acest scop Banca Centrala Europeana coopereza cu institutii i organismele din fiecare tara precum i cu organismele internationale. Banca Centrala Europeana este o institute singulara i complexa. Este singulara deoarece nici o alta banca moderna nu a fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat i este complexa datorita faptului ca reprezinta varful Sistemului European al Bancilor Centrale care influenteaza bancile centrale nationale. Banca Centrala Europeana poate fi considerata o banca centrala deoarece dupa 1 ianuarie 1999 are obligatia de a administra sistemul monetar in zonaeuro. De asemenea joaca un rol important in conducerea politicii economice i poate sa se implice in mentinerea stabilitatii preturilor i a resurselor umane. Pe de alta parte Banca Centrala Europeana este i o institute supranationala intrucat organizeaza relatiile monetare intre statele membre, ca sistem monetar european care a fost creat in 1979 i care s-a mentinut pana la aparitia monedei euro. 4.1.2 Structura organizational;! a Bancii Centrale Europene Unitatile organizatorice ale Bancii Centrale Europene sunt grupate pe departamente de activitate, respectiv directi generale i directi, formate la randul lor din servicii i sectii. Structura organizationala reflecta activitatile intreprinse i poate fi impartita in procese centrale, care sunt strans legate de atributiile bancii, astfel cum sunt ele definite in tratat, i procese secundare, care fac posibila desfaurarea activitatilor. Domenii de activitate principale
36

Directa Bancnote; Directia Generala de Cercetare;

Diaconescu, Mirela - Economie Europeana, Editura Uranus, Bucureti, 2004, pag. 99.

46

LUCRARE DE LICENTA

Directia Generala Directia Generala Directia Generala Directia Generala Directia Generala

de Economie; de Statistica; Operatiuni de piata; Relatii internationale i europene; Servicii juridice;

Directia Generala Sisteme de plati i infrastructure pietei; Directia Supraveghere i stabilitate financiara; Reprezentanta permanenta a BCE la Washington D.C.

Domenii de activitate secundare Cancelaria Comitetului Executiv; Directia Audit intern; Directia Comunicare; Directia Generala Administrate; Directia Generala Resurse umane, buget i organizare; Directia Generala Secretariat i servicii lingvistice; Directia Generala Sisteme informatice. 4.1.3 Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene Principalele organe de decizie ale Bancii Centrale Europene sunt: Comitetul Executiv; Consiliul Guvernatorilor;

47

LUCRARE DE LICENTA

Consiliul General.

48

LUCRARE DE LICENTA

Banca Centrala Europeana

Comitetul executiv

J -

Comitetul Guvernatorilor

Consiliul General

Figura 4.1 - Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene. Comitetul Executiv al BCE este organul decizional operational al BCE i al Eurosistemului, care ii asuma responsabilitatea pentru toate deciziile ce trebuie luate in fiecare zi. BCE trebuie sa aiba capacitatea de a reactiona i de a se adapta rapid la conditiile schimbatoare de pe pietele monetare i de capital, de a aborda cazuri specifice i de a solutiona situatii de urgenta. Aceasta functie poate fi indeplinita numai de un organism ai carui membri sunt in permanenta i in exclusivitate implicati in implementarea politicilor BCE, Comitetul executiv reunindu-se, de obicei, o data pe saptamana. Acesta se compune din preedintele, vicepreedintele i alti 4 membri alei dintre persoanele ale caror autoritate i experienta profesionala in domeniul bancar sau monetar sunt recunoscute. Ei sunt numiti de comun acord de catre Consiliul Uniunii Europene i dupa consultatiile cu Parlamentul European i Consiliul Guvernatorilor. Principalele responsabilitati constau in punerea in practica a politicii monetare in zona euro conform orientarilor i deciziilor Consiliului guvernatorilor i, in acest context, transmiterea instructiunilor necesare catre bancile centrale nationale, exercitarea puterilor care au fost delegate conform deciziei Consiliului Guvernatorilor i Bancii Centrale Europene in legatura cu pregatirea Consiliului Guvernatorilor. Printre alte atributii se mai numara si: coordonarea activitatii zilnice a BCE;

49

LUCRARE DE LICENTA

pregatirea intrunirilor Consiliului guvernatorilor. Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene este principalul organ de decizie al Eurosistemului, cuprinzand toti membrii Comitetului executiv al Bancii Centrale Europene i guvernatorii sau preedintii bancilor centrale nationale din zona euro, adica din statele membre Uniunii Europene care au adoptat moneda euro. Tratatul de instituire a Comunitatii Europene i Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale atribuie Consiliului guvernatorilor puterea de a lua deciziile cele mai importante i mai semnificative din punct de vedere strategic pentru Eurosistem. Atunci cand adopta decizii privind politica monetara sau alte atributii ale Eurosistemului, membrii Consiliului guvernatorilor actioneaza cu totul independent i nu in calitate de reprezentanti nationali. Consiliul guvernatorilor se reunete in prezent de doua ori pe luna, de obicei in prima i a treia zi de joi. De regula, in prima edinta din luna sunt discutate deciziile privind ratele dobanzilor. In cazul in care nu se specifica altfel in Statutul SEBC, fiecare membru al Consiliului guvernatorilor are un singur vot, deciziile luandu-se cu majoritate simpla. In cazul in care exista un numar egal de voturi, votul preedintelui este hotarator. Dei reuniunile sunt confidentiale, Consiliul guvernatorilor prezinta public rezultatul deliberarilor sale, in primul rand cel privind ratele dobanzilor reprezentative, in cadrul unei conferinte de presa ce are loc dupa prima reuniune a Consiliului din fiecare luna. Incepand cu luna decembrie 2004, deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor, altele decat cele de stabilire a ratelor dobanzilor, sunt de asemenea publicate in fiecare luna, pe site-urile bancilor centrale din Eurosistem. Consiliul guvernatorilor reprezinta organul decizional suprem in ceea ce privete administrarea i functionarea Bancii Centrale Europene insai. In special, Consiliul guvernatorilor adopta regulile de procedura ale Bancii Centrale Europene i are competente in domeniul finantelor, al bugetului i al alocarii rezultatelor financiare anuale. Atributiile principale ale Consiliului guvernatorilor sunt: actionarea in calitate de secunda i ultima instanta pentru recursuri inaintate de terte

parti cu referire la deciziile BCE adoptate de catre Comitetul executiv. adoptarea Raportului anual al BCE. adoptarea regulamentelor pe care BCE le poate elabora in aplicarea tratatului sau

prin delegare din partea Consiliului CE; adoptarea regulilor necesare standardizarii procedurilor contabile i de informare cu

privire la operatiunile bancilor centrale nationale; adoptarea regulilor privind alocarea venitului monetar in cadrul BCN ale

50

LUCRARE DE LICENTA

Eurosistemului; i zonei euro; emiterea de orientari pentru operatiunile pe care BCN le executa cu restul de active autorizarea emiterii de bancnote euro i a volumului de monede euro emise in cadrul

externe i pentru tranzactiile statelor membre din zona euro in soldurile curente in valuta; exercitarea dreptului de initiativa in ceea ce privete legislatia comunitara i

indeplinirea rolului consultativ al BCE; formularea de politici monetare pentru zona euro, luand deciziile necesare i

adoptand orientarile utile pentru implementarea acestora; luarea de masuri necesare pentru a asigura respectarea orientarilor i a instructiunilor

BCE i definirea informatiilor necesare care urmeaza sa fie furnizate de catre BCN.

Consiliul General este alcatuit din preedintele i vicepreedintele Bancii Centrale Europene, precum i din guvernatorii bancilor centrale nationale ale celor 27 state membre. Conform Statutului SEBC, Consiliul general va exista pana in momentul in care toate statele membre UE vor fi adoptat moneda euro. Datorita faptului ca unele state membre UE nu au adoptat inca moneda euro, Consiliul general poate fi considerat un organ de tranzitie ce indeplinete atributiile preluate de la Institutul Monetar European i pe care BCE trebuie sa le realizeze in cea de-a treia etapa a Uniunii Economice i Monetare. Consiliul general este in principal responsabil pentru raportarile privind progresul realizat pe calea convergentei de catre statele membre UE care nu au adoptat inca moneda euro; consilierea cu privire la pregatirile necesare pentru fixarea irevocabila a cursului de schimb in respectivele state membre; administrarea mecanismului de interventie i finantare in cadrul MCS II; crearea unui forum util coordonarii politicii monetare i a cursului de schimb in UE. 4.1.4 Atributiile Bancii Centrale Europene Spre deosebire de bancile centrale nationale, Banca Centrala Europeana indeplinete numai cateva operatiuni i se concentreaza asupra formularii de politici i asupra asigurarii implementarii consistente a deciziilor de catre bancile centrale nationale. Astfel, Banca Centrala Europeana este responsabila pentru: Definirea politicilor Eurosistemului - Consiliul guvernatorilor BCE este responsabil cu elaborarea politicii monetare privind moneda unica, aceasta incluzand definirea stabilitatii preturilor i a modalitatii de analiza a riscurilor inflationiste.

51

LUCRARE DE LICENTA

Adoptarea de decizii privind operatiunile de politica monetara, coordonarea i monitorizarea acestora - Banca Centrala Europeana da instructiuni bancilor centrale nationale cu privire la detaliile operatiunilor solicitate (valoare, timp, data) i verifica buna executare a acestora. Adoptarea de acte juridice - in limite clar definite, organele decizionale au puterea de a emite acte juridice obligatorii in interiorul Eurosistemului, precum orientari i instructiuni, in vederea asigurarii efectuarii consistente, de catre bancile centrale nationale, a operatiunilor descentralizate. In plus, in limitele definite, organele decizionale pot adopta regulamente i decizii, care au caracter obligatoriu in cadrul Eurosistemului. Autorizarea emiterii de bancnote - cuprinde planificarea strategica i coordonarea productiei i a procesului de emisiune a bancnotelor euro. In plus, Banca Centrala Europeana coordoneaza activitatile de cercetare i dezvoltare care se desfaoara in cadrul Eurosistemului, precum i cele referitoare la securitatea i calitatea productiei bancnotelor euro. De altfel, Banca Centrala Europeana gazduiete Centrul de analiza a falsificarilor in vederea examinarii i clasificarii bancnotelor i monedelor euro false, baza de date centrala privind bancnotele euro false i Centrul international de prevenire a falsificarii, care contribuie, sub auspiciile guvernatorilor G10, la cooperarea interbancara globala in domeniul prevenirii activitatilor de falsificare. Interventii pepietele valutare - daca este necesar, in colaborare cu fiecare banca centrala nationala, acest lucru implicand cumpararea i/sau vanzarea de titluri pe pietele valutare. Cooperarea la nivel international i european - in vederea prezentarii opiniilor sale la nivel european i international, bancile centrale nationale participa la edintele diverselor foruri europene i internationale. In decembrie 1998, Banca Centrala Europeana a devenit unica banca centrala din lume careia i-a fost acordat statutul de observator in cadrul Fondului Monetar International i participa in prezent la toate edintele cu relevanta pentru Uniunea Economica i Monetara, ale Consiliului executiv al FMI. Din acest motiv, Banca Centrala Europeana a infiintat o reprezentanta permanenta la Washington D.C. In plus, aceasta participa la edintele G7, G20 i ale Forumului pentru stabilitate financiara. La nivel european, preedintele Bancii Centrale Europene este invitat periodic sa participe la reuniunile Eurogroup, adica la intalnirile lunare neoficiale ale minitrilor de finante din zona euro . Pe langa acestea, Banca Centrala Europeana poate lua parte la edintele

52

LUCRARE DE LICENTA

Consiliului Uniunii Europene ori de cate ori sunt puse in discutie aspecte privind obiectivele i atributiile Eurosistemului.
Politicile Eurosistemului Opera^iunile de politick monetari

l=IU
Orientiri / Instrucfiuni Bancnote

Pie^ele Forex

In conformitate cu tratatul Definite Adoptare de decizii, coordonare ;i monitorizare Delegate de Planificare strategic}, coordonare ji armonizare Interventia
(uncori Impreuni cu BCN individuate)

Consiliul UE

Figura 4.2 - Atributiile Bancii Centrale Europene37

(Sursa: http://www.ecb.int./ecb/educational/fact.s/orga/ht.ml/or_012.ro.html )

Monitorizare

Rapoarte statutare - obligatiile de raportare sunt prevazute in Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale (articolul 15). BCE publica un raport lunar, o situatie financiara saptamanala consolidata a Eurosistemului i un raport anual. Monitorizarea riscurilor financiare - aceasta implica evaluarea riscurilor asociate titlurilor, fie titlurilor achizitionate in contextul plasarii de fonduri proprii ale BCE i de rezerve valutare, fie celor care au fost acceptate drept garantii in cadrul operatiunilor de creditare desfaurate in Eurosistem. Indeplinirea de functii de consiliere pentru institutiile comunitare i autoritatile nationale BCE adopta avize privind proiectele legislative comunitare i nationale, in cazul in care acestea vizeaza aria de competenta a BCE. Administrarea sistemelor IT - Banca Centrala Europeana i bancile centrale nationale au stabilit un numar de sisteme operationale comune in vederea facilitarii efectuarii operatiunilor descentralizate. Aceste sisteme furnizeaza suportul logistic pentru integritatea functionala a

37

http://www.ecb.int/ecb/educational/facts/orga/html/or_012.ro.html

53

LUCRARE DE LICENTA

Eurosistemului i cuprind sisteme de informare, aplicatii i proceduri, fiind organizate conform abordarii hub-and-spokes. Administrarea strategica i tactica a rezervelor externe ale BCE - implica definirea preferintelor pe termen lung cu privire la riscul i randamentele asociate rezervelor externe (alocare strategica a activelor), definirea profilului de risc sau randament tinand seama de conditiile de pe piata (alocare tactica a activelor) i stabilirea orientarilor privind investitiile i a cadrului operational integral.

Figura 4.3 - Atributiile Bancii Centrale Europene

(Siirsa: ht.tp://www.ecb.int./ecb/educat.ional/fact.s/orga/ht.ml/or_013.ro.html)

4.2 . FUNCTIONAREA BANCII CENTRALE EUROPENE

4.2.1 Resursele Bancii Centrale Europene In prezent, Sistemul European al Bancilor Centrale este format din Banca Centrala Europeana (BCE) i Bancile Centrale Nationale (BCN) ale celor 27 de state membre ale Uniunii

54

LUCRARE DE LICENTA

Europene, indiferent daca acestea au adoptat sau nu moneda unica. In interiorul acestui sistem, Banca Centrala Europeana i Bancile Centrale Nationale (doar ale tarilor din zona euro) formeaza Eurosistemul. Independenta este esentiala pentru o banca centrala pentru indeplinirea eficienta a functiilor ei. La fel si Eurosistemul se bucura de o independenta totala in indeplinirea misiunilor: nici Banca Centrala Europeana, nici Bancile Centrale Nationale ale statelor care compun Eurosistemul, nici un membru din organele lor de decizie nu poate solicita sau accepta instructiunile altui organ. Atat institutiile i organele comunitare, cat i guvernele statelor membre trebuie sa respecte acest principiu i sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Bancii Centrale Europene. Pentru ca acest principiu sa poata fi respectat in intregime, Banca Centrala Europeana are propriul sau buget, distinct de cel al Comunitatii Europene, existand astfel o separare intre gestiunea Bancii Centrale Europene i interesele financiare ale Comunitatii. Capitalul Bancii Centrale Europene nu provine de la Comunitatea Europeana i la creare a fost stabilit la cinci miliarde de euro. Acesta este subscris i varsat de Bancile Centrale Nationale, subscrierea capitalului facandu-se dupa un criteriu de repartitie care ia in calcul produsul intern brut la preturile pietei i populatia fiecarei tari in parte. Aceste ponderi atribuite Bancilor Centrale sunt adaptate la fiecare 5 ani. In plus, BCN ale statelor membre participante la zona euro au permis BCE a avea rezerve de schimb echivalente cu aproximativ 40 miliarde de euro. Contributia fiecarei BCN a fost fixata proportional cu partea sa la capitalul subscris la BCE, in timp ce fiecare Banca Centrala a primit de la BCE o creanta in euro echivalenta cu contributia sa; 15% din contributii au fost varsate in forma de aur, 85% in dolari SUA si in yeni japonezi. Veniturile degajate de Bancile Centrale Nationale in indeplinirea misiunilor de politica monetara a Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) sunt denumi te venituri monetare. Nivelul venitului monetar al fiecarei Banci Centrale este egal cu venitul anual pe care aceasta il obtine din activele detinute in contrapartida bancnotelor in circulate i a angajamentelor rezultate din depozitele constitute de institutiile de credit. In cazul in care Banca Centrala Europeana inregistreaza profit, 20% din profitul net este transferat la fondul de rezerve globale pana la limita a 100% din capitalul bancii, restul profitului se repartizeaza participantilor la Banca Centrala Europeana, proportional cu partile subscrise. Daca Banca Centrala Europeana inregistreza pierdere, aceasta este acoperita din fondurile de rezerva generala de catre Banca Centrala Europeana i, daca este necesar, din veniturile monetare ale exercitiului financiar.
55

LUCRARE DE LICENTA

4.2.2 Instrumentele Bancii Centrale Europene Misiunea declarata a Bancii Centrale Europene consta in mentinerea stabilitatii preturilor. Pentru indeplinirea acestei misiuni i pentru a aplica politica monetara, Banca Centrala Europeana dispune de mai multe instrumente, printre cele mai importante numarandu-se facilitatile permanente, operatiunile open market i rezervele obligatorii. Facilitatile permanente: Acest instrument permite furnizarea sau atragerea de lichiditati de la zi la zi, de a indica orientarea generala a politicii monetare si de a controla ratele de dobanda de la zi la zi. Exista doua tipuri de facilitati permanente: Facilitatea de credit marginal poate fi utilizata de partile opuse pentru a obtine de la Banca Centrala Nationala lichiditati de la zi la zi contra activelor eligibile. Rata de dobanda a facilitatilor de imprumut marginal constituie un plafon pentru rata de dobanda a pietei de la zi la zi. Facilitatea de depozit permite partilor bilaterale de efectua depozite de la zi la zi la Bancile Centrale Nationale. Rata dobanzii a facilitatilor de depozit constituie baza pentru rata de dobanda a pietei. Operatiunile de open-market: Banca Centrala Europeana aplica operatiunile de open market pentru influentarea ratelor dobanzilor, pentru gestiunea lichiditatilor bancare i pentru orientarea politicii monetare. Instrumentele de realizare a operatiunilor open market sunt urmatoarele: operatia de cedare temporara (sub forma de imprumuturi), operatiuni ferme, emiterea de certificate de datorii, operatiuni de schimb de devize. Aceste operatiuni pot fi efectuate pe cale de apel de oferte normale i pe cale de oferte rapide sau de proceduri bilaterale. Exista patru categorii de operatiuni de open-market:

1. Operatiunile principale de refinantare - sunt operatiuni de cedare temporara destinate

furnizarii de lichiditati. Aceste operatiuni se efectueaza o data pe saptamana i au o scadenta de 2 saptamani, constituind principalul canal de refinantare a sectorului financiar i se realizeaza pe cale de apel de oferte normale.

2.

Operatiunile de refinantare pe termen lung - sunt asemanatoare cu operatiunile

de refinantare principala cu deosebirea ca prin intermediul lor sunt furnizate lichiditati cu frecventa lunara i cu scadenta de trei luni; scopul lor este de a oferi o refinantare pe termen mai lung. Sunt executate pe cale de apel de oferte normale i dupa un calendar predefinit.

3.

Operatiunile de reglaj final - sunt efectuate intr-o maniera ad-hoc pentru a

56

LUCRARE DE LICENTA

gestiona lichiditatile pe piata si pentru a asigura un pilotaj al ratelor dobanzilor astfel incit acestea sa fie protejate de fluctuatiile neprevazute ale lichiditatilor bancare. In acest sens, interventia Bancii Centrale Europene se poate realiza prin operatiuni de cedare temporara, dar i operatiuni ferme, i operatiuni de schimb de valuta. Operatiunile de reglaj sunt executate de Banca Centrala Europeana pe cale de apel de oferte rapide ori de proceduri bilaterale.

4.

Operatiuni structurale - pozitia structurala a sistemului vizavi de sectorul

financiar poate fi ajustata prin emiterea de certificate de datorii, dar i recurgand la operatiuni de cedare temporara sau la operatiuni ferme. Operatiunile de natura structurala gestionate sub forma de certificate de datorii sunt realizate de Banca Centrala Europeana pe cale de oferta normala, in timp ce operatiunile structurale sub forma de operatiuni ferme sunt executate prin intermediul procedurilor bilaterale. Rezervele obligatorii: Sistemul de rezerve obligatorii a fost aplicat de Consiliul Guvernatorilor al Bancii Centrale Europene, facand parte din politica monetara din faza a treia a Uniunii Economice Monetare. Obiectul sistemelor de rezerve obligatorii il constituie stabilirea ratelor de dobanda a pietei monetare, crearea unei necesitati structurale de refinantare i contribuirea la creterea monetara. Contrapartidele - doar institutiile obligate la constituirea rezervelor obligatorii pot avea acces la facilitatile permanente i la participarea la operatiuni de open-market pe cale de apel de oferte normale. Eurosistemul poate selectiona un numar limitat de compensatii susceptibile de participare la operatii de reglaj. In ceea ce privete operatiile ferme nu exista nici o restrictie a priori in legatura cu compensatiile autorizate.38 Activele eligibile - conform articolului 18.1 al statutelor SEBC, toate operatiile de credit ale Eurosistemului trebuie sa cedeze locul constituirii de garantii adaptate. Eurosistemul accepta

38

Brezeanu, Petre; imon, Ilie; Novac, Laura Elly - Institutii financiare international, Editura Economica, 2005, pag 283.

57

LUCRARE DE LICENTA

o gama larga de active in garantarea operatiunilor sale. O distinctie este stabilita intre doua categorii de active eligibile, respectiv active de nivelul 1 si active de nivelul 2. Nivelul 1 este constituit din titluri de creanta negociabile, ce satisfac criteriul de eligibilitate uniforma definit de Banca Centrala Europeana pentru ansamblul zonei euro. Nivelul 2 este constituit din active suplimentare, negociabile sau non-negociabile, care prezinta o importanta particulara pentru pietele de capital si sistemele nationale pentru care criteriile de eligibilitate sunt fixate de Banca Centrala Nationala sub acordul Bancii Centrale Europene. Sistemul de transfer - cunoscut sub numele de TARGET este pivotul pietei unice a zonei euro. Acest sistem unete toate sistemele de plata nationale ale statelor membre ale UE i mecanismul de plata al Bancii Centrale Europene. El permite efectuarea transferurilor interbancare ale sumelor in interiorul UE, in cateva minute. Prin sistemul TARGET, care favorizeaza dezvoltarea unei piete monetare unice in Europa, se realizeaza plati zilnic in valoare de mai mult de 400 de miliarde de euro. Daca adaugam la aceasta cifra i platile nationale, suma totala depaete 1000 miliarde de euro.

Facilitati permanente

Operatiuni principale de refinan^are

(Scadenfa: s5pt3mSn5)

BAZA DE CALCUL A REZERVELOR MINIME OBLIGATORII

Facilitatea de creditare marginals

(Tn general, rate mai ridicate decit

I
Operatiuni de refinan^are pe termen mai lung
(Scaden(a: trei luni)

Depozite, instrumente de indatorare ;i instrumente ale pietei monetare

RATELE REZERVELOR MINIME OBLIGATORII

2% pentru majoritatea pozifiilor

pentru care se aplicS baza de calcul a rezervelor minime obligatorii
REMUNERAREA

I
OPERAJIUNI DE REGLAJ FIN

Facilitatea de depozit

(Tn general, rate mai scSzute decSt ratele de piafi)

(In general, rate mai ridicate decSt ratele de pia(2)

Operatiuni structurale

Operatiuni de pia{5 monetarS

Rezervele minime obligatorii

Constituirea de rezerve minime obligatorii va fi remuneratS conform ratei calculate de Eurosistem pentru operatiunile principale de refinantare

Figura 4.4 - Instrumentele de politica monetara

(Sursa: http://www.ecb.int/ecb/educational/facts/monpol/html/mp 007.ro.html)

58

LUCRARE DE LICENTA

4.2.3. Responsabilitatile Bancii Centrale Europene ca institutie comunitara In scopul de a permite publicului sa evalueze eficacitatea politicii monetare unice, Banca Centrala Europeana a anuntat o definire precisa a obiectivului sau de mentinere a stabilitatii preturilor. Stabilitatea preturilor este definita ca o progresie anuala a preturilor la un nivel inferior de 2%. Astfel, controlul inflatiei este foarte important pentru Banca Centrala Europeana. Atunci cand cererea de bunuri i servicii intr-o economie depaete ceea ce poate fi produs eficient cu actualul disponibil de capital, de forta de munca i de tehnologie, economia se supraincalzete i intreprinderile sunt obligate sa ridice preturile pentru a suprima cererea. In plus, preturile instabile transmit semnale pietelor din intreaga lume in sensul ca guvernul tarii respective nu este stabil i nici bine condus. Aceasta conduce la incertitudine, la retragerea capitalului, la costuri mai mari ale capitalului imprumutat i la stagnare economica. Motivul pentru care Banca Centrala Europeana acorda o atat de mare importanta inflatiei rezida in faptul ca Banca Centrala Europeana este responsabila pentru politica monetara in intrega zona a monedei unice. Ca i alte banci centrale, instrumental folosit de Banca Centrala Europeana in mentinerea nivelului inflatiei este influentarea ratelor dobanzilor interbancare. Prin intermediul acestor rate se introduc costuri mai mari sau mai mici a imprumuturilor in functie de evolutia dorita. Creterea ratelor dobanzilor face ca economiile sa fie mai atractive, ceea ce duce la scaderea investitiilor i a cererii de bunuri i servicii. Inflatia este redusa in acest fel, in schimb se suprima i creterea economica. Totui Banca Centrala Europeana intalnete dificultati mai mari in mentinerea nivelului inflatiei decat o banca centrala obinuita. Acest fapt se explica prin diferentele de cretere economica inregistrate in tarile membre participante la zona euro. Ciclul de afaceri cuprinde lumea industriala i afecteaza tarile in mod diferit i la momente diferite. O asemenea situatie a fost intalnita in Irlanda, in anul 1998, cand preturile in domeniul imobiliar i al produselor au inceput sa creasca, ceea ce facea necesar creterea ratelor dobanzilor pentru a liniti economia. Totui, dupa preluarea conducerii monetare, Banca Centrala Europeana a stabilit pentru toata zona euro o rata a dobanzii apropiata ca valoare de nivelul in vigoare in Germania i Franta i care era mai mica decat in Irlanda. Explicatia consta in faptul ca Banca Centrala Europeana examineaza o zona larga de indicatori de preturi ale consumatorilor i producatorilor i evaluari ale furnizarii de bani, oricare din aceti indicatori jucand un rol foarte mic in determinarea stabilitatii preturilor generale. Astfel

59

LUCRARE DE LICENTA

ca atunci cand nivelul preturilor in 12 tari din cele 13 raman stabile, iar preturile din cealalta tara explodeaza, nivelul mediu al preturilor generale nu se modifica foarte mult. O solutie pentru reducerea riscului de necesitate a unei politici monetare divergente in una din tari a constituit-o criteriile de convergenta care trebuiau sa demonstreze un nivel minim de convergenta a economiilor statelor care doreau sa adopte moneda unica. Totui aceste criterii de convergenta nominala nu s-au dovedit a fi suficiente39 i asta inseamna ca semnele de divergenta vor reprezenta o mare provocare pentru Banca Centrala Europeana in viitor. Pe langa aceasta mare responsabilitate, Banca Centrala Europeana mai are i altele secundare. Banca Centrala Europeana trebuie sa sprijine politicile economice generale ale Uniunii Europene fara sa uite ca prioritate are mentinerea stabilitatii monedei. Astfel, Banca Centrala Europeana intervine periodic pe pietele externe de schimb. De fapt, Banca Centrala Europeana nu este singura autoritate care este implicata in mentinerea stabilitatii ratei de schimb. Un alt organism important care este implicat in aceasta problema este Consiliul minitrilor economiei i finantelor din Uniunea Europeana (ECOFIN). Atunci cand se intalnete, ECOFIN discuta obiectivele generale ale politicii ratelor de schimb i le prezinta Bancii Centrale Europene, insa acestui consiliu ii este interzis sa ia decizii concrete in privinta interventiilor pe termen scurt. Numai Sistemul European al Bancilor Centrale poate sa intervina direct pe pietele externe de schimb, incercand sa modifice valoarea ratei de schimb prin cumpararea sau vanzarea unor cantitati mari de moneda, folosind activele donate de bancile centrale nationale atunci cand a fost creata Banca Centrala Europeana. 4.2.4 Mecanismul utilizat de Banca Centrala Europeana pentru promovarea politicii monetare unice Strategia Bancii Centrale Europene in domeniul politicii monetare are trei piloni de susutinere. Este vorba de controlul ofertei de moneda in euro, monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona euro i examinarea altor indicatori referitori la preturi. Urmarirea cantitatii de moneda se refera la tehnica prin care oficialii de la banca centrala estimeaza viitoarele presiuni inflationiste, supraveghind actuala masa monetara dintr-o economie. Termenul de masa monetara cuprinde totalul sumelor in numerar pe care oamenii le au la indemana, plus valoarea totala a conturilor operabile prin cecuri, conturilor de imprumut i a conturilor bancare similare pe termen scurt dintr-o anumita economie, la un moment dat. Nu sunt incluse in masa monetara titlurile de imprumut pe zece ani, balanta pensiilor i colectiile de

39

Chabot, Christian. - Euro, moneda europeana. Editura Teora, pag. 187.

60

LUCRARE DE LICENTA

monede rare din cauza gradului de lichiditate scazut. Astfel, Banca Centrala Europeana, prin urmarirea micarilor soldurilor operabile prin cecuri, a limitelor cartilor de credit i alte solduri similare, precum i urmarirea sumei totale de bani in numerar, poate sa prevada eventualele creteri sau descreteri a consumului in viitorul apropiat. Daca oferta de moneda de pe piata pare sa fie mai mare decat oferta de moneda stabilita in fiecare an, atunci se ridica ratele dobanzilor pentru a tempera consumul. Folosirea instrumentelor de politica monetara nu presupune aplicarea unei serii de preturi artificiale sau tarife in cursul activitatii sale. Ea se considera pur i simplu un participant extrem de important pe pietele financiare, cu un obiectiv special in activitatea de investitie: controlul ofertei globale de moneda. Principalele modalitati prin care Banca Centrala Europeana poate influenta oferta europeana de moneda implica operatiuni de refinantare pe termen scurt. Operatiunile de refinantare pe termen scurt se bazeaza pe aparitia in activitatea curenta a bancilor a unui deficit de lichiditate pe termen scurt, in sensul care depozitarii ar putea sa ceara retragerea unor sume mari de bani, iar bancile sa nu dispuna de necesarul de lichiditati i sa apeleze la un imprumut de la Banca Centrala Europeana, imprumut care ia forma unei reachizitii inverse. Institutiile de credit nu recurg intotdeauna la Banca Centrala Europeana pentru a se imprumuta pentru nevoile lor de lichiditate, iar Banca Centrala Europeana imprumuta doar atunci cand sistemul bancar intreg duce lipsa de lichiditati. In plus, rata dobanzii Bancii Centrale Europene poate avea nevoie de multe luni pentru a inregistra un impact asupra comportamentului bancilor in ceea ce privete imprumuturile, intrucat bancile nu pot sa anuleze pur i simplu imprumuturile a caror refinantare este pre scumpa. Acesta este mecanismul prin care Banca Centrala Europeana i in general orice banca centrala manipuleaza politica monetara facand apel le refinantarea pe termen scurt, dar in cazul Bancii Centrale Europene se manifesta i anumite particularitati. Politica monetara a Uniunii Europene incepe cu deciziile Bancii Centrale Europene dar este transmisa pe intregul continent prin intermediul a peste 100.000 de institutii de credit. Banca Centrala Europeana ii realizeaza activitatile de refinantare prin intermediul bancilor centrale nationale care formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale, ea nu se implica de o maniera directa in tranzactiile de reachizitii. Banca Centrala Europeana poate modifica oricand necesarul de rezerva minima, dar ea a a anuntat ca domeniul tinta se va situa intre 1,5 i 2 % din pasivele relevante bancare. In plus bancile nu trebuie sa indeplineasca in fiecare zi a saptamanii necesarul rezervei minime, iar

61

LUCRARE DE LICENTA

Banca Centrala Europeana analizeaza mediile lunare i, prin urmare bancile ii folosesc adesea experienta pentru a pastra o linie subtire intre indeplinirea necesarului rezervei minime i incalcarea acestei conditii. Facilitarea imprumutului marginal este un fel de imprumut de urgenta pe care Banca Centrala Europeana il ofera oricarei banci care are nevoie urgenta de lichiditate. Rata dobanzii facilitatii marginale de imprumut functioneaza ca un plafon deoarece nici o banca nu va accepta sa ia cu imprumut de la o alta banca daca ea poate face imprumutul la Banca Centrala Europeana la o dobanda mai mica. Efectele politicii monetare unice promovate de Banca Centrala Europeana se raspandesc in intreaga economie prin intermediul mecanismului de transmisie.

Figura 4.5 - Mecanismul de transmisie a politicilor monetare (Sursa: : http://www.ecb.int/mopo/intro/html/transmission.en.html) Banca Centrala Europeana este o institute interstatala foarte importanta pentru UE intrucat gestioneaza moneda unica care influenteaza dezvoltarea economica nu numai a continentului european, ci a intregii lumi. Misiunea pe care i-a asumat-o Banca Centrala Europeana i anume aceea de a mentine

62

LUCRARE DE LICENTA

stabilitatea preturilor pe termen mediu este una complexa i necesita instrumente pe masura capabile sa intervina pe pietele monetare a 27 de tari i sa se adapteze la 27 de ritmuri de dezvoltare economica. Dei functiile Bancii Centrale Europene sunt asemanatoare cu cele ale unei banci centrale, gestionarea politicii monetare este mult mai greu de infaptuit avand in vedere ca Uniunea Europeana nu a ajuns inca la integrarea politica i ca inca exista diferente semnificative intre gradele de dezvoltare ale tarilor membre ale Uniunii Europene, chiar in interiorul Eurosistemului, criteriile de convergenta dovedindu-se a fi insufficient

5. CONCLUZII
In contextul actualei crize financiare mondiale Banca Centrala Europeana incearca sa ii indeplineasca obligatiile in ceea ce privete lupta impotriva crizei, mentinand lichiditatea pe piata financiara i reducand dobanda de politica monetara. Astfel, Banca Centrala Europeana s-a alaturat Bancii Centrale Americane i altor institutii similare din intreaga lume, in cadrul unei actiuni coordonate, reducand in continuu dobanda de politica monetara pana la 3,25%, in incercarea de a stabiliza piata financiara i de a preveni o recesiune economica. Actiunea coordonata a urmat celei mai semnificative prabuiri din ultimele doua decenii a pietelor bursiere din intreaga lume, micarea reprezentand prima operatiune de acest gen a Bancii Centrale Europene din ultimii cinci ani, venind in contrast cu actiunile guvernelor europene care au euat in a gasi la timp o solutie comuna actualei crize, reducand i mai mult increderea investitorilor in piata financiara i reflectand o slabiciune cronica in cadrul sistemului financiar al Uniunii. Banca Centrala Europeana, gardianul monedei unice i responsabila pentru stabilirea dobanzii de politica monetara in cele 15 state membre ale zonei euro, a mentinut pe linia de plutire sistemul financiar al continentului prin intermediul infuziilor de lichiditate pe piata interbancara, in conditiile in care bancile au devenit din ce in ce mai reticente in a-i acorda imprumuturi. Reticenta bancilor de a se imprumuta intre ele este reflectata de o cretere

63

LUCRARE DE LICENTA

semnificativa a dobanzilor pentru imprumuturi interbancare, rata dobanzii pentru credite cu perioada de rambursare de trei luni avand in luna octombrie a acestui an cel mai mare nivel din 1994 pana in prezent. Expertii bancari40 spun ca banca centrala a zonei euro a inlocuit efectiv rolul institutiilor financiare comerciale pe piata interbancara. In ultimele luni, banca a injectat zeci de miliarde de dolari pe aceasta piata prin intermediul imprumuturilor, in situatia in care bancile prefera sa ii pastreze surplusul de lichiditate in depozitele bancii centrale decat sa il elibereze pe piata. In teorie, Banca Centrala Europeana, poate continua sa sprijine piata interbancara in aceasta maniera la nesfarit, nimic neimpiedicand institutia sa reduca in continuare rata dobanzii de referinta. Insa pierderea increderii investitorilor, care a generat prabuirea brusca a pietelor bursiere i a accentuat problemele institutiilor financiare, nu poate fi rezolvata decat prin aducerea in joc a banilor contribuabililor. Aadar, raspunsul haotic al autoritatilor europene in fata escaladarii turbulentelor de pe piata financiara a fost ecoul unei disfunctionalitati de ordin tehnic in ceea ce privete sistemul financiar comunitar, disfunctionalitate asupra careia bancherii centrali au atras atentia inca de la crearea Bancii Centrale Europene, in 1999. Astfel, Banca Centrala Europeana, o institute independenta, poate stabili politica monetara i poate determina nivelul de lichiditate de pe piata pentru 15 tari care au aproape 320 de milioane de locuitori, dar aceasta nu are nici o atributie in ceea ce privete controlul banilor contribuabililor, atributii detinute de fiecare stat in parte i care reprezinta cheia rezolvarii acestei crize. Bancherii centrali au presat de nenumarate ori guvernele statelor europene pentru a-i reduce deficitele bugetare i pentru a evita dezechilibrele din sistem, dar in ciuda deceniilor de integrare, Uniunea ramane inca un bloc de state suverane, cu regimuri de impozitare separate i cheltuieli separate, aceasta situatie facand extrem de dificila adoptarea unui plan european de salvare a pietelor financiare. Prin urmare, Europa este inevitabil mai putin echipata cu instrumente de combatere a crizei decat SUA, spun economitii41. O dovada in acest sens este faptul ca Statele Unite au reuit sa adopte un plan de salvare a pietei financiare in valoare de 700 miliarde dolari, bani proveniti de la

Dario Perkins, economist ABN Amro Londra - "In acest moment, banca centrala poate fi asimilata in mod efectiv pietei interbancare. Bancile pot primi cati bani vor din partea BCE, aadar criza de lichiditate nu este problema centrala, institutia poate efectua aceasta mitcare atat timp cat este necesar". 41 Thorsten Polleit, economist-ef al filialei germane a Barclays Capital - "In Europa, exista diverse curente de opinie despre modul in care poate fi combatuta o asemenea criza. Nu se va ajunge niciodata la acel punct comun caracteristic autoritatilor federate americane ".

40

64

LUCRARE DE LICENTA

contribuabili. "Problema este ca Europa e la fel de afectata de criza ca Statele Unite, iar in cadrul unei astfel de crize e nevoie sa actionezi rapid. Sigur, planul de salvare elaborat de autoritatile americane s-ar putea dovedi ca nu este cea mai buna abordare, insa el este acolo i ceva se intampla", a declarat Scott Livemore, director in cadrul Oxford Economics, o agentie britanica de consultanta economica.

BIBLIOGRAFIE
Barbu, Teodora; Dardac, Nicolae. - Moneda, banci i politici monetare. Editura Didacdica i Pedagogica, Bucureti, 2005. 2. Basno, Cezar; Dardac, Nicolae; Floricel, Constantin. - Moneda, Credit, Banci. Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 1995. 3. Brezeanu, Petre; imon, Ilie; Novac, Laura Elly. - Institutii financiare international. Editura Economica, Bucureti, 2005. 4. Brociner, Andrew. - Europa monetara. Editura Economica, Bucureti, 1999. 5. Bibere, Octav. - Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene. Editura Lucretis, Bucureti, 1997. 1. Chabot, C.N. - Euro moneda europeana. Editura Teora, Bucureti, 2000. 2. Cociuban, Aristide. - Piata unica europeana - cele patru libertati fundamentale. ESEN 2, IEM, Bucureti, 2002. 3. Dardac, Nicolae; Vacu, Teodora. - Moneda - Credit. Editura ASE, 2002. 4. Danila, Nicolae. - Euro bipolarizarea monetara, Editura Economica, Bucureti, 1999. 5. Diaconescu, Mirela. - Economie Europeana. Editura Uranus, Bucureti, 2004. 6. De Silguy, Yves Thibault - L EURO, LGF, 1998. 7. Directiva 94/27 CE, Consiliul i Parlamentul Europei. 8. Gruescu, Ramona; Nanu, Roxana - Uniunea Economica i Monetara. Reprografie Universitatii din Craiova, 2001. 9. Ignat, I - Uniunea Europeana - de la Piata comuna la moneda unica. Editura Economica, Bucureti, 2002. Kenen, Peter B. - Economic and monetary union in Europe: moving beyond Waastricht. Cambridge University Press, Cambridge, 1995. Levitt, Malcom; Lord, Christopher. - The political economy of Monetary Union. Editura Macmillan, Houndmills, 2000. Perroux, Fr. - Lintegration et lechec de la theorie traditionelles des e changes exterieurs Economie appliquee, vol. 21, nr. 2, 1968. Pirvu, Gheorghe. - Economie Europeana. Editura sitech, Craiova, 2007. Paximo, Dan Octav. - Politica valutara i managementul riscurilor in tranzactiile internationale. Editura Economica, Bucureti, 2003. 1.

10. 11. 12. 13. 14.

65

LUCRARE DE LICENTA

15. Profiroiu, A; Profiroiu, M. - Introducere in realitatile europene. Editura Economica, Bucureti, 1999. 16. Riche, Pascal. - L Union monetaire de l Europe. Editions du Seuil, Paris, 1993. 17. Raport Euro - 1998. European Commision, 25.03.1998. 18. Real Academia de Ciencias Morales y politicas. - Espana y la Union Europea. Los Consecuencias del Tratado de Maastricht. Madrid, 1992. 19. Suta, Nicolae. - Integrare Economica Europeana. Editura Economica, Bucureti, 1999. 20. Silasi, G. - Integrarea monetara europeana - intre teorie i practica. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998. 21. Turliuc, V. - Politici monetare. Editura Polirom, Iai, 2002. 22. Turliuc, Vasile; Cocri, Vasile; Boariu, Angela; Stoica, Ovidiu; Dorinescu, Vasile; Chirlean, Dan. - Moneda i Credit. Editura Economica, Bucureti, 2005. 23. http:// www. ecb.int/ ecb/ educational/ facts/ orga/html/or_013.ro.html. 24. www.FMI.ro 25. www.BNR.ro

ANEXA1
TARILE MEMBRE CARE AU ADOPTAT MONEDA UNICA
9

(Sursa: FMI)

66

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA 2
STRUCTURA ORAGANIZATIONALA A BANCII CENTRALE DOMENII DE ACITIVITATE PRINCIPALE -

67

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA 3
STRUCTURA ORAGANIZATIONALA A BANCII CENTRALE
9

- DOMENII DE ACTIVITATE SECUNDARE -

/ -------------------- ^ Cancelaria Comitetului Executiv

7 --------- ^
T
Directia
5

Generala Resurse umane, buget i organizare

V ___________ )
Domenii de activitate secundare

T7

1z 7 --------- Y
Directia
5

Directia Generala Secretariat i servicii lingvistice

Generala Administratie

Directia
5

Comunicare Directia Generala Sisteme informatice

69

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA 4
SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE ( BCU)
Bancile Centrale Nationale din zona EURO
Banca Nationala a Belgiei Deutsche Bundesbank Central Bank and Financial Services Authority of Ireland Banca Greciei Banca Spaniei Banca Frantei Banca Italiei Banca Centrala din Cipru Banca Centrala din Luxemburg Banca Centrala din Malta Banca Olandei Banca Nationala a Austriei Banca Portugaliei Banca Sloveniei Banca Nationala a Sloveniei Banca Finalandei 2,4256 % 18,94% 1,1107% 1,9649% 8,3040% 14,2212% 12,4966% 0,1369% 0,1747% 0,0632% 3,9882% 1,9417% 1,7504% 0,3288% 0,6934% 1,2539%

Bancile Centrale Europene Nationale din afara zonei Euro

Banca Nationala a Bulgariei Banca Nationala a Cehiei Banca Nationala a Danemarcei Banca Nationala a Finlandei Banca Letoniei Banca Lituaniei Banca Nationala a Ungariei Banca Nationala a Poloniei Banca Nationala a Romaniei Banca Regatului Suediei Banca Angliei 0,8686% 1,4472% 1,4835% 0,1790% 0,2837% 0,4256% 1,3856% 4,8954% 2,4645% 2,2582% 14,5172%

(Sursa: http://www.ecb.int/ecb/educational/facts/orga/html/or 001.ro.html)

70

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA5
CANALELE DE TRANSMITERE A POLITICII MONETARE

Politica monetara Canalul preturilor altor active EI 8 at Canalul Traditional an' al ratei dobanzii 3

CL1 CD

Canalul creditului
Cana lui creditului bancar
= olitica monetara

Canalul CLI rSUlLli de schimb

= olitica monetara

Coeficientul "G" al lui Tobin Politica nonetara Pre:ul a ct in ni lor

Etectele averii Politica nonetara

= retul actiunilor

Canalul bilantier Poli:ica monetara

=

Canalul fluxurilor de trezorerie Poli:ica monetara Rata dobanzii Flux uri le de trezorerie

Canalul n ive lu lui neanticioat al p ret uri lor

Canalul lichiditatii gosDodariilor

^olrica monetara

Pol iti ca monetara Pol iti ca monetara

= an 3
Cfl m

Of

ra:a dobanzii

rata dobanzii curs LI 1 de schinb

Depozi:ele ban a re Tmprumuturile banare

retul actiunilor

Nivelul neanticioat al p ret uri lor

P retLi 1 acdunilor
Averea financiara

Coeficientul "G" al lui Totin

Ave rea financiara

Hazard moral. Hazard moral, selectie selectie adversa adversa Imprumuturile a Tmprumuturile imprumuturile a rdate rdate rdate Hazard noral. selecjie adversa ^rehabilitate a de faliment Componente ale cheltuielilor (PIB) Investitii lnves:i:ii Investitii 1 nvestitii Investitii lnvesti:ii

Locuinte

Locuinte

Locuinte

BLinuri de folosinta Tndelungata Exoorturi nete

Bunuri de folosinta Tndelungata

Produsul Intern Brut

71

LUCRARE DE LICENTA

ANEXA 6
PREZENTARE SHEMATICA A STRATEGIEI DE POLITICA MONETARA A BCE

Consiliul Guvernatorilor combina in mod sistematic toate informatiile necesare in scopul de a lua decizii de politica economica

Analiza
Primul pilon

Analiza concentrata pe un registru larg de indicatori economici i financiari

Al doilea pilon

bazata pe rolul primordial al banilor (semnalata de valoarea de referinta pentru creterea M3)
verificare ^

(Sursa: ECB, Monthly Bulletin)

72