Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Recrutarea Şi Selecţia

    Încărcat de

    Andra Mihaela
    319 vizualizări12 pagini
    RECRUTAREA ŞI SELECŢIA FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. FUNCŢIONARUL PUBLIC - CONCEPT, TIPOLOGIE În conformitate cu prevederile art. 2, alin. 2 din Legea nr. 188 din 8 Decembrie 1999, privind Statutul funcţionarilor publici, funcţionarul public este pesoana numită într-o funcţie publică. Astfel, considerăm necesar să ne oprim şi asupra conceptului de funcţie publică. Potrivit legii, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală. 2. PROCESUL DE RECRUTARE ŞI SELECŢIE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. Scurt istoric al procesului de recrutare Un prim procedeu a fost cel al eredităţii sau vexalităţii practicat în Anglia tradiţionalistă până aproape de zilele noastre, unele reminiscenţe ale acestuia, păstrându-se încă. Democraţiile greceşti practicau procedeul tragerii la sorţi care s-a bucurat de o mare apreciere deoarece înlătura arbitrariul şi favoritismul. Dezavantajul acestui sistem era reprezentat de faptul că nu se ţinea cont de aptitudinile şi capacitatea fiecărui candidat. Se înlătura, aşadar, subiectivismul, dar se facilita hazardul şi riscul selectării celor mai puţin capabili. Un alt sistem a fost cel prin care numirea se făcea de către superiorul ierarhic. Acest sistem, bazat aproape exclusiv pe puterea discreţionară a superiorului ierarhic, era dominat de favoritism şi arbitrariu. Din această cauză, s-au practicat mai multe căi de îngrădire a libertăţii de alegere a superiorului ierarhic. Una dintre ele a fost impunerea unor condiţii legale, prin lege sau regulamente, diminuându-se astfel numărul persoanelor care puteau fi alese şi prin aceasta puterea discreţionară a superiorului ierarhic. Un alt procedeu a fost cel al propunerilor, care presupunea activitatea a două autorităţi: un organ colegial sau unipersonal – care propune şi un altul, superior ierarhic, care numeşte, alegând, atunci când este cazul. 1. Definirea procesului de recrutare şi selecţie a funcţionarului public. În prezent, în România, conform art. 6, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 14 oct. 2003 privind organizarea şi dezvoltarea funcţionarilor publici, recrutarea funcţionarilor publici se face prin concurs, organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice se organizează numai în limita posturilor rămase vacante, după efectuarea transferului prevăzut de lege şi a redistribuirii funcţionarilor publici din corpul de rezervă, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii. 2. Condiţii de acces într-o funcţie publică Intrarea în corpul funcţionarilor publici de carieră se face prin ocuparea unei funcţii publice vacante de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Prin stabilirea condiţiilor de acces în funcţiile publice, legiuitorul urmăreşte satisfacerea atât a unor scopuri de natură politică, cât şi a unor interese de ordin profesional-administrativ. 3. Concursul pentru ocuparea unei funcţii publice Concursul are la bază principiul competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competiţiei precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice, pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale şi constă în 3 etape.

    Titlu original

    RECRUTAREA ŞI SELECŢIA

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    RECRUTAREA ŞI SELECŢIA FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. FUNCŢIONARUL PUBLIC - CONCEPT, TIPOLOGIE În conformitate cu prevederile art. 2, alin. 2 din Legea nr. 188 din 8 Decembrie 1999, privind Statutul funcţionarilor publici, funcţionarul public este pesoana numită într-o funcţie publică. Astfel, considerăm necesar să ne oprim şi asupra conceptului de funcţie publică. Potrivit legii, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală. 2. PROCESUL DE RECRUTARE ŞI SELECŢIE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. Scurt istoric al procesului de recrutare Un prim procedeu a fost cel al eredităţii sau vexalităţii practicat în Anglia tradiţionalistă până aproape de zilele noastre, unele reminiscenţe ale acestuia, păstrându-se încă. Democraţiile greceşti practicau procedeul tragerii la sorţi care s-a bucurat de o mare apreciere deoarece înlătura arbitrariul şi favoritismul. Dezavantajul acestui sistem era reprezentat de faptul că nu se ţinea cont de aptitudinile şi capacitatea fiecărui candidat. Se înlătura, aşadar, subiectivismul, dar se facilita hazardul şi riscul selectării celor mai puţin capabili. Un alt sistem a fost cel prin care numirea se făcea de către superiorul ierarhic. Acest sistem, bazat aproape exclusiv pe puterea discreţionară a superiorului ierarhic, era dominat de favoritism şi arbitrariu. Din această cauză, s-au practicat mai multe căi de îngrădire a libertăţii de alegere a superiorului ierarhic. Una dintre ele a fost impunerea unor condiţii legale, prin lege sau regulamente, diminuându-se astfel numărul persoanelor care puteau fi alese şi prin aceasta puterea discreţionară a superiorului ierarhic. Un alt procedeu a fost cel al propunerilor, care presupunea activitatea a două autorităţi: un organ colegial sau unipersonal – care propune şi un altul, superior ierarhic, care numeşte, alegând, atunci când este cazul. 1. Definirea procesului de recrutare şi selecţie a funcţionarului public. În prezent, în România, conform art. 6, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 14 oct. 2003 privind organizarea şi dezvoltarea funcţionarilor publici, recrutarea funcţionarilor publici se face prin concurs, organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice se organizează numai în limita posturilor rămase vacante, după efectuarea transferului prevăzut de lege şi a redistribuirii funcţionarilor publici din corpul de rezervă, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii. 2. Condiţii de acces într-o funcţie publică Intrarea în corpul funcţionarilor publici de carieră se face prin ocuparea unei funcţii publice vacante de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Prin stabilirea condiţiilor de acces în funcţiile publice, legiuitorul urmăreşte satisfacerea atât a unor scopuri de natură politică, cât şi a unor interese de ordin profesional-administrativ. 3. Concursul pentru ocuparea unei funcţii publice Concursul are la bază principiul competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competiţiei precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice, pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale şi constă în 3 etape.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    319 vizualizări12 pagini

    Recrutarea Şi Selecţia

    Încărcat de

    Andra Mihaela
    RECRUTAREA ŞI SELECŢIA FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. FUNCŢIONARUL PUBLIC - CONCEPT, TIPOLOGIE În conformitate cu prevederile art. 2, alin. 2 din Legea nr. 188 din 8 Decembrie 1999, privind Statutul funcţionarilor publici, funcţionarul public este pesoana numită într-o funcţie publică. Astfel, considerăm necesar să ne oprim şi asupra conceptului de funcţie publică. Potrivit legii, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală. 2. PROCESUL DE RECRUTARE ŞI SELECŢIE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI 1. Scurt istoric al procesului de recrutare Un prim procedeu a fost cel al eredităţii sau vexalităţii practicat în Anglia tradiţionalistă până aproape de zilele noastre, unele reminiscenţe ale acestuia, păstrându-se încă. Democraţiile greceşti practicau procedeul tragerii la sorţi care s-a bucurat de o mare apreciere deoarece înlătura arbitrariul şi favoritismul. Dezavantajul acestui sistem era reprezentat de faptul că nu se ţinea cont de aptitudinile şi capacitatea fiecărui candidat. Se înlătura, aşadar, subiectivismul, dar se facilita hazardul şi riscul selectării celor mai puţin capabili. Un alt sistem a fost cel prin care numirea se făcea de către superiorul ierarhic. Acest sistem, bazat aproape exclusiv pe puterea discreţionară a superiorului ierarhic, era dominat de favoritism şi arbitrariu. Din această cauză, s-au practicat mai multe căi de îngrădire a libertăţii de alegere a superiorului ierarhic. Una dintre ele a fost impunerea unor condiţii legale, prin lege sau regulamente, diminuându-se astfel numărul persoanelor care puteau fi alese şi prin aceasta puterea discreţionară a superiorului ierarhic. Un alt procedeu a fost cel al propunerilor, care presupunea activitatea a două autorităţi: un organ colegial sau unipersonal – care propune şi un altul, superior ierarhic, care numeşte, alegând, atunci când este cazul. 1. Definirea procesului de recrutare şi selecţie a funcţionarului public. În prezent, în România, conform art. 6, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 14 oct. 2003 privind organizarea şi dezvoltarea funcţionarilor publici, recrutarea funcţionarilor publici se face prin concurs, organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice se organizează numai în limita posturilor rămase vacante, după efectuarea transferului prevăzut de lege şi a redistribuirii funcţionarilor publici din corpul de rezervă, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii. 2. Condiţii de acces într-o funcţie publică Intrarea în corpul funcţionarilor publici de carieră se face prin ocuparea unei funcţii publice vacante de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Prin stabilirea condiţiilor de acces în funcţiile publice, legiuitorul urmăreşte satisfacerea atât a unor scopuri de natură politică, cât şi a unor interese de ordin profesional-administrativ. 3. Concursul pentru ocuparea unei funcţii publice Concursul are la bază principiul competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competiţiei precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice, pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale şi constă în 3 etape.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12

    RECRUTAREA I SELECIA FUNCIONARILOR PUBLICI

    1.

    FUNCIONARUL PUBLIC - CONCEPT, TIPOLOGIE

    n conformitate cu prevederile art. 2, alin. 2 din Legea nr. 188 din 8 Decembrie 1999, privind Statutul funcionarilor publici, funcionarul public este pesoana numit ntr-o funcie public. Astfel, considerm necesar s ne oprim i asupra conceptului de funcie public. Potrivit legii, funcia public reprezint ansamblul atribuiilor i responsabilitilor, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii prerogativelor de putere public de ctre administraia public central i local. Principiile care stau la baza exercitrii funciei publice sunt: a) legalitate, imparialitate i obiectivitate; b) transparen; c) eficien i eficacitate; d) responsabilitate, n conformitate cu prevederile legale; e) orientare ctre cetean; f) stabilitate n exercitarea funciei publice; g) subordonare ierarhic. Funciile publice sunt prevzute n anexa la Legea statutului funcionarilor publici, iar activitile administrative care implic exercitarea prerogativelor de putere public sunt urmtoarele: a) punerea n executare a legilor i a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative i a altor reglementri specifice autoritii sau instituiei publice, precum i asigurarea avizrii acestora; c) elaborarea proiectelor politicilor i strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor i statisticilor, precum i a

    documentaiei privind aplicarea i executarea legilor, necesare pentru realizarea competenei autoritii sau instituiei publice; d) consilierea, controlul i auditul public intern; e) gestionarea resurselor umane i a resurselor financiare; f) colectarea creanelor bugetare; g) reprezentarea intereselor autoritii sau instituiei publice n raporturileacesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ar i strintate, n limita competenelor stabilite de conductorul autoritii sau instituiei publice, precum i reprezentarea n justiie a autoritii sau instituiei publice n care i desfoar activitatea; h) realizarea de activiti n conformitate cu strategia de informatizare a administraiei publice. Aa cum am menionat, pentru a putea ocupa o funcie public, persoana trebuie s fie numit n funcia respectiv. Anterior actului de numire al funcionarului public se desfoar activitatea de recrutare i selecie a acestuia. Literatura de specialitate evideniaz o serie de criterii pentru clasificarea funcionarilor publici. dup modul de nvestire n funcie, funcionarii publici sunt debutani sau definitivi; dup criteriul studiilor necesare pentru ocuparea unei funcii publice, funcionarii publici se mpart n trei clase: clasa I (funcionari publici cu studiisuperioare de lung durat, absolvite cu diplom de licen), clasa a II-a (funcionari publici absolveni de studii superioare de scurt durat) i clasa a III-a (funcionari publici absolveni de studii medii); potrivit nivelului atribuiilor titularului funciei publice, distingem: nali funcionari pubici, funcionari publici de conducere i funcionari publici de execuie; dup caracterul funciei, funcionarii publici pot fi clasificai n funcionari profesionali (de carier) i funcionari politici; dup gradul de strictee al disciplinei deosebim ntre funcionari civili i funcionari militari;

    n funcie de modul de asigurare a funcionrii serviciilor publice, distingem ntre guvernani i ageni publici. dup regimul juridic aplicabil, se deosebesc funcionarii publici supui statutului general de funcionarii publici supui unor statute speciale; dup natura autoritilor publici, distingem ntre funcionari publici din administraia guvernamental i cei din administraia autonom.

    PROCESUL DE FUNCIONARILOR PUBLICI


    2. 1.

    RECRUTARE I

    SELECIE A

    Scurt istoric al procesului de recrutare Un prim procedeu a fost cel al ereditii sau vexalitii practicat n Anglia tradiionalist pn aproape de zilele noastre, unele reminiscene ale acestuia, pstrndu-se nc. Democraiile greceti practicau procedeul tragerii la sori care s-a bucurat de o mare apreciere deoarece nltura arbitrariul i favoritismul. Dezavantajul acestui sistem era reprezentat de faptul c nu se inea cont de aptitudinile i capacitatea fiecrui candidat. Se nltura, aadar, subiectivismul, dar se facilita hazardul i riscul selectrii celor mai puin capabili. Un alt sistem a fost cel prin care numirea se fcea de ctre superiorul ierarhic. Acest sistem, bazat aproape exclusiv pe puterea discreionar a superiorului ierarhic, era dominat de favoritism i arbitrariu. Din aceast cauz, s-au practicat mai multe ci de ngrdire a libertii de alegere a superiorului ierarhic. Una dintre ele a fost impunerea unor condiii legale, prin lege sau regulamente, diminundu-se astfel numrul persoanelor care puteau fi alese i prin aceasta puterea discreionar a superiorului ierarhic. Un alt procedeu a fost cel al propunerilor, care presupunea activitatea a dou autoriti: un organ colegial sau unipersonal care propune i un altul, superior ierarhic, care numete, alegnd, atunci cnd este cazul.

    1.

    Definirea procesului de recrutare i selecie a funcionarului public. n prezent, n Romnia, conform art. 6, alin. 1 din Hotrrea Guvernului nr. 1209 din 14 oct. 2003 privind organizarea i dezvoltarea funcionarilor publici, recrutarea funcionarilor publici se face prin concurs, organizat n limita funciilor publice vacante prevzute anual n acest scop prin planul de ocupare a funciilor publice. Concursul pentru ocuparea funciei publice se organizeaz numai n limita posturilor rmase vacante, dup efectuarea transferului prevzut de lege i a redistribuirii funcionarilor publici din corpul de rezerv, de ctre Agenia Naional a Funcionarilor Publici, n condiiile legii. Aceast modalitate de organizare a carierei funcionarului public este prevzut i n Statutul funcionarilor publici. Astfel, n capitolul VI - Cariera funcionarilor publici , n seciunea 1 Recrutarea funcionarilor publici, se precizeaz c ocuparea funciilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire i concurs. (art. 51, alin 1). Pentru a participa la acest concurs trebuie ndeplinite anumite condiii strict prevzute de lege. Principiile care stau la baza organizrii carierei n funcia public sunt urmtoarele: competena, principiu potrivit cruia persoanele care doresc s accead sau s promoveze ntr-o funcie public trebuie s dein i s confirme cunotinele i aptitudinile necesare exercitrii funciei pu blice respective; b. competiia, principiu conform cruia confirmarea cunotinelor i aptitudinilor necesare exercitrii unei funcii publice se face prin concurs sau examen; c. egalitatea de anse, prin recunoaterea vocaiei la cariera n funcia public a oricrei persoane care ndeplinete condiiile stabilite potrivit legii; d. profesionalismul, principiu potrivit cruia exercitarea funciei publice se face cu respectarea principiilor prevzute de lege; e. transparena, potrivit cruia autoritile i instituiile publice au obligaia de a pune la dispoziie tuturor celor interesai informaiile de interes public referitare la cariera n funcia public.
    a.

    Literatura de specialitate definete recrutarea funcionarilor publici ca fiind procesul de identificare i atragere a personalului calificat pentru ocuparea posturilor i/sau funciilor publice vacante. Activitatea de recrutare, ca subiect de studiu pentru managementulinstituiilor publice, conine un program alctuit din patru etape:

    analiza cerinelor postului vacant; ntocmirea specificaiilor aferente activitii n postul

    liber; cercetarea posibilitilor privind locurile unde pot fi gsii posibilii candidai; atragerea candidailor pentru posturile care urmeaz a fi ocupate.

    Tot literatura de specialitate definete selecia ca fiind un ansamblu de procese de analiz a calitii i a pregtirii profesionale a candidailor, n scopul numirii pe posturi i/sau funcii publice n administraie a funcionarilor publici necesari.

    2.

    Condiii de acces ntr-o funcie public Intrarea n corpul funcionarilor publici de carier se face prin ocuparea unei funcii publice vacante de ctre o persoan care ndeplinete condiiile prevzute de lege. Prin stabilirea condiiilor de acces n funciile publice, legiuitorul urmrete satisfacerea att a unor scopuri de natur politic, ct i a unor interese de ordin profesional-administrativ. Condiiile de acces n funciile publice pot fi grupate, dup dreptul de apreciere n selectarea candidailor, n condiii obiective i condiii subiective. Condiiile obiective sunt verificate de autoritatea sau instituia public, pe baza actelor doveditoare prezentate de candidai, fr a avea un drept de apreciere asupra acestora, n timp ce condiiile subiective se bazeaz pe dreptul de opiune a angajatorului n stabilirea calitilor individuale ale fiecrui aspirant la o funcie public. fi: Dup coninutul lor condiiile de acces n funciile publice pot

    generale, care privesc toate funciile publice administrative, demnitile publice i funciile jurisdicionale, fiind prevzute att n legea fundamental, ct i n statutul funcionarilor publici ; speciale, referitoare numai la anumite categorii de funcionari publici, reglementate prin statute speciale.

    Potrivit legii (art. 50 din Legea nr. 188 din 1999, republicat privind Statutul funcionarilor publici) poate ocupa o funcie public persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are cetenia romn i domiciliul n Romnia; b) cunoate limba romn, scris i vorbit; c) are vrsta de minimum 18 ani mplinii; d) are capacitate deplin de exerciiu; e) are o stare de sntate corespunztoare funciei publice pentru care candideaz, atestat pe baz de examen medical de specialitate; f) ndeplinete condiiile de studii prevzute de lege pentru funcia public; g) ndeplinete condiiile specifice pentru ocuparea funciei publice; h) nu a fost condamnat pentru svrirea unei infraciuni contra umanitii, contra statului sau contra autoritii, de serviciu sau n legtur cu serviciul, care mpiedic nfptuirea justiiei, de fals ori a unor fapte de corupie sau a unei infraciuni svrite cu intenie, care ar face-o incompatibil cu exercitarea funciei publice, cu excepia situaiei n care a intervenit reabilitarea; i) nu a fost destituit dintr-o funcie public n ultimii 7 ani; j) nu a desfurat activitate de poliie politic, astfel cum este definit prin lege. Concursul pentru ocuparea unei funcii publice Concursul are la baz principiul competiiei deschise, transparenei, meritelor profesionale i competiiei precum i cel al egalitii accesului la funciile publice, pentru fiecare cetean care ndeplinete condiiile legale i const n 3 etape, dup cum urmeaz:

    3.

    a. b. c.

    selectarea dosarelor de nscriere; susinerea probei scrise; interviul.

    Concursurile se organizeaz de ctre Agenia Naional a Funcionarilor Publici (pentru ocupare funciilor publice de conducere vacante cu excepia celor de ef birou i ef serviciu), de ctre autoritile i instituiile publice din administraia central i local (pentru ocuparea funciilor publice de execuie i a celor de ef serviciu i ef birou), de ctre o comisie de concurs constituit pentru recrutarea nalilor funcionari publici i de ctre Institutul Naional de Administraie (pentru admiterea la programele de formare specializat n administraia public, organizate n scopul numirii ntr-o funcie public ). n vederea participrii la concurs, candidaii depun un dosar de nscriere, iar la probele urmtoare pot participa numai candidaii ale cror dosare de nscriere au fost selectate de ctre comisia de concurs n condiiile legii. La proba scris, candidaii redacteaz o lucrare sau completeaz unul sau mai multe teste gril. Interviul se susine, de regul, n aceeai zi cu proba scris i const n ntrebri adresate candidailor de ctre comisia de concurs, fie pe probleme legate de funcia public, fie de verificare a cunotinelor de limb strin sau a celor de operare/programare pe calculator. Probele de concurs organizate de comisie se noteaz cu puncte de la 1 la 100, iar promovarea fiecrei probe se face ca urmare a obinerii punctajului minim de 50 de puncte. Punctajul final necesar pentru promovarea concursului este de minim 100 de puncte, care se obin prin cumularea punctajului obinut la cele dou probe.
    3.

    ASPECTE DE DREPT COMPARAT

    Referitor la funionarul public din statele Uniunii Europene, vom prezenta n continuare cteva trsturi definitorii. Astfel, funcionarii publici din statele U.E. se constituie ntr-un corp bine definit n categoria personalului bugetar, temeiul legal al

    ncadrrii acestora regsindu-se n lege i fcndu-se o delimitare de personalulcontractual care se supune legislaiei muncii. Numirea n funcia public se face n temeiul legii, prin voina autoritilor publice, a reprezentantului statului care are atribuii n acest sens. De asemenea, exist anumite condiii speciale stipulate de lege pentru eliberarea sau destituirea din funcie a funcionarilor publici, iar activitatea acestora este foarte bine reglementat, avnd un rol constituional i strategic. Stabilitatea pe funcia public este o cerin pe care toate instituiile publice o respect. i n statele Uniunii Europene funcionarii publici au obligativitatea de a nu avea apartenen politic i de a manifesta profesionalism n exercitarea funcii lor publice. Aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au stabilite reglementri generale privind raporturile n cadrul serviciului public. Astfel, Danemarca, Belgia, Frana, Germania, Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Finlanda i Suedia au prevzute n Constituie principiile generale de organizare a administraiei publice, aplicabile funcionarilor publici. n Marea Britanie, primul ministru, care este n acelai timp i ministrul funciei publice, are competena s elaboreze reglementri i instruciuni pentru funcionarii publici Home Civil Service, inclusiv s stabileasc o serie de condiii de angajare pentru acetia. O analiz asupra cadrului legislativ, care reglementeaz funcia public n unele ri ale Uniunii Europene, arat c acesta difer de la o ar la alta. n continuare sunt menionate cteva acte normative care reglementeaz funcia public n cteva ri ale Uniunii Europene: Austria: Codul serviciului public; Danemarca: Constituia, Legea serviciului public; Finlanda: Constituia, Statutul general al funciei publice, statutele speciale ale celor trei corpuri, Codul funciei publice; Germania: Constituia, Legea funcionarilor publici; Grecia: Constituia, Codul serviciului public; Irlanda: Legislaia secundar; Italia: Constituia, Legea serviciului public, Legea nr.59/127 din 1997 pentru reform i simplificarea administraiei publice; Luxemburg: Constituia, Codul serviciului public;

    Olanda: Constituia, Legea serviciului public, Regulile generale privind serviciul public; Spania: Constituia, Codul serviciului public; Suedia: Constituia, Actul privind angajaii din sectorul public; Marea Britanie: legislaie secundar, Ordinul serviciului public n consiliu, Actul referitor la serviciul public i Codul managementului funciei publice.

    n rile membre ale Uniunii Europene predomin sistemul carierei, potrivit cruia un funcionar public va ocupa succesiv posturi n ierarhia administrativ a funciei publice, n condiiile garantrii stabilitii titularilor pe posturi i funcii publice. ri ca Danemarca, Olanda i Suedia au generalizat pentru ntreaga administraie public sistemul de ncadrare a funcionarului public pe post, cu excepia domeniului afacerilor externe i a sistemului judiciar. Principala caracteristic a acestui sistem este c recrutarea i selecia funcionarilor publici se face n acelai mod ca n sectorul privat. Funcionarii publici sunt recrutai pentru un anumit post sau funcie public, dar pot candida pentru orice alt post vacant din sectorul public, n situaia n care candidatul ndeplinete condiiile prevzute de structura postului sau funciei publice vacante i i asum responsabilitatea ndeplinirii atribuiilor specifice. Pentru Italia, Irlanda i Marea Britanie sistemul carierei se combin cu cel focalizat pe structura postului. n Irlanda i Marea Britanie, ocuparea unor posturi este condiionat de absolvirea anumitor studii. n majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se solicit anumite diplome pentru ncadrarea pe un anumit nivel n serviciul public, excepie fcnd doar rile n care selecia se face n funcie de cerinele postului sau funciei publice. n multe ri ale Uniunii Europene, candidaii nu sunt numii direct funcionari publici, fiind necesar parcurgerea unei perioade de stagiu sau de instruire specific. Durata i coninutul acestei perioade difer de la o ar la alta, iar n unele ri depinde de nivelul la care urmeaz s se fac numirea.

    n majoritatea statelor exist o vrst minim pentru intrarea n corpul funcionarilor publici, uneori existnd i o vrst maxim. n Frana, Olanda,Suedia, Marea Britanie nu exist limit de vrst, fiind menionate reglementri specifice cu privire la nediscriminarea pe motiv de vrst. Pentru recrutarea funcionarilor publici, n general, se utilizeaz trei metode. n unele state pentru ocuparea posturilor sau funciilor vacante se organizeazconcursuri de ctre o anumit autoritate la nivel central sau de ctre instituia sau autoritatea public unde exist locurile vacante. Astfel de ri n care este utilizat metoda concursului sunt: Austria doar pentru anumite posturi i funcii publice, Belgia, Frana, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia i Spania. n Belgia, exist o autoritate central competent n organizarea concursului. Aceasta se numete Secretariat Permanent de Recrutare pentru recrutarea funcionarilor publici la nivel federal i regional. n Frana exist cole autoritate Nationale dAdministration, o

    central pentru selecia funcionarilor publici pentru posturi i funcii publice de nivel superior. n aceast ar, exist Institutes Regionaux dAdministration ca instituie specializat, dar la aceasta se adaug i alte autoriti care se implic n selecia funcionarilor publici pentru posturile i funciile de la nivel mediu i inferior. n Grecia, autoritatea central care gestioneaz organizarea concursurilor este Comisia pentru selectarea personalului - Personal Selection Board, iar n Irlanda,instituia responsabil cu organizarea concursurilor este Comisia Serviciului Public -Civil Service Commision. n Italia, numai concursurile pentru cele mai importante posturi se organizeaz centralizat de ctre Departamentul funciei publice subordonat Consiliului de Minitri Dipartimento della funzionepubblica presso la Presidenzia del Consiglio dei Ministri. O a doua metod de selecie utilizat n Germania, i n unele situaii i n Austria, aa numita Stellenausschreibung, const n selecia personalului pentru serviciul public prin

    publicarea obligatorie a postului vacant, ns fr organizarea unui concurs. n vederea realizrii reformei administrative, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia i Marea Britanie au renunat la vechea metod de selecie i au adoptat unele metode informale de recrutare bazate pe respectarea anumitor cerine specifice necesare ndeplinirii atribuiilor prevzute pentru postul vacant, fr a avea strict n atenie diplomele de studii sau vechimea. Fiecare autoritate sau instituie public stabilete un set de cerine referitoare la educaie, aptitudini, experien profesional. n Marea Britanie, ageniile de recrutare i autoritile sau instituiile publice colaboreaz cu organizaii private, specializate n recrutarea i selecia funcionarilor publici. Pentru poziii importante, respectiv nali funcionari publici, instituia responsabil cu recrutarea este ComisiaServiciului Public, sau, dup caz, Agenia de recrutare i evaluare. n toate rile membre UE, candidaii care au cazier judiciar, nu pot fi recrutai pentru a ocupa o funcie public. De asemenea, starea corespunztoare fizic i psihic reprezint o condiie esenial pentru ocuparea unei funcii publice. Aa dup cum reiese din scurta prezentare a ctorva aspecte referitoare la cariera funcionarului public, n statele Uniunii Europene exist o baz comun de principii, de valori i cerine pe care toate statele le respect. Exist, de asemenea, obiective comune care sunt urmrite de toate statele, n domeniul funciei publice. Se constat, de asemenea, existena unor practici specifice i structuri distincte, referitoare la activitile din domeniul managementului funciei publice, ceea ce face ca finalitatea activitilor s rspund ateptrilor sistemului social. n procesul de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European, devine esenial adaptarea managementului funciei publice din Romnia la principiile fundamentale ale acestui domeniu n rile UE, pentru ca, pentru nceput, un grad corespunztor de compatibilitate s determine coreciile necesare n timpul cel mai scurt.

    Faptul c resursa uman este cea mai important bogie pe care o are o instituie public, trebuie s determine concentrarea ateniei i n Romniaasupra modalitilor celor mai potrivite de transformare a ei n principalul motor al accelerrii reformelor n sectorul public.

    S-ar putea să vă placă și