Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Examen Rezolvate
Subiecte Examen Rezolvate
1. Cancerul. Definiie:
Dezvoltarea unei populaii celulare, a crei cretere scap de sub controlul mecanismelor de reglare
homeostatic.
Populatia celular poat s provin dintr-o singur celul (su, clon malign) transformat (frecvent),
sau din mai multe celule (clone celulare), care prin dezvoltare anarhic determina formarea unei tumori.
(prima dezvoltare monoclonal, a doua dezvoltare policlonal).
Tumora se dezvolt spontan prin extensie local sau se poate transmite la distan, metastaznd, ducnd
ireversibil la deces. Tumora se dezvolt mai lent sau mai rapid, funcie de particularitile ei biologice i de
rspunsul organismului purtator.
(cancer tumor n sensul tumefaciei; relaia cancer oragnism e de natura biologic, nu imunologic)
2. Care sunt argumentele care sugereaza ca boala canceroas = tulburare genetic?
2.1) la nivelul celulelor maligne apar aberaii cromozomiale caracterizate prin:
- anomalii cariotipice de numr, structur (deletii, inversii, translocaii, cromozom inelar)
- modificri genetice legate de apoptoz (gena noraml se transform n oncogen)
2.2) genele modificate se pot transmite la urmai:
- gena BRCA1 ce apare modificat la femeile cu cancer de sn se transmite direct la descendeni (6080%); dac n AHC exista o bunic sau matu cu cancer, BRCA1, ansele cresc pentru vrsta tnar (3235 ani)
- dac gena BRCA1 este modificat la toate rudele >30 ani => risc crescut/mare, ce recomand
mamectomia bilateral profilactic preventiv
2.3) retinoblastomul i nefroblastomul (tumora Wilms) sunt genetice, apar bilateral (transmitere autozomal
dominant)
2.4) unele boli genetice se pot maligniza:
- polipoza intestinal (60-100%), neurofibromatoza de tip I (boala von Recklinghausen), boala
fibrochistic a snului
- initierea se produce n urma aciunii/leziunii la nivelul ADN, genele normale transformandu-se n
oncogene
2.5) se presupune o transmitere viral ereditara (virogene ce se pot activa).
3. Epidemiologia cancerului. Definiie:
Studiul distributiei i al dinamicii mbolnvirilor i deceselor de cancer (raportate la populaia unei ri, a
unei regiuni geografice) + studiul factorilor de risc din mediul nconjurator ce concur la apariia acestora,
studiind i posibilitatea de nlturare sau de diminuare a efectului acestor factori de risc (profilaxie primar).
Acest studiu se raporteaz la populaia unei ri sau la grupe populaionale din ara respectiv sau din
anumite regiuni n funcie de sex, vrst, ras, profesie, mediu.
4. Principalele subdiviziuni n epidemiologia cancerului. Enumerare:
E. descriptiv ; E. analitic; E. experimental
5. Epidemiologia descriptiv. Definiie:
Studiaz dinamica i progresia mbolnvirilor i deceselor de cancer n populaia uman, n funcie de
sex, vrst, profesie, ras, mediu, att n timp ct i n spaiu.
Folosete indici:
a) extensivi, de greutate specific sau de structur fenomenului epidemiologic (ex.: cancer osos/totalitatea
cancerelor = 8%)
b) intensivi, indici de frecven sau intensitate (Inciden, Mortalitate, Prevalen)
1
= deprimarea capacitatii de aparare a organismului la diferite nivele ale RI; poate fi:
a) congenitala (sd. Wiscott-Aldricht)
b) dobandita (sarcoidoza, SIDA, bolnavi transplantati)
45. Facilitarea imunologica Vezi 45).A.3:
Reprezinta un proces imun care ar facilita crescut/mare tumorala prin: (RI de favorizare)
A) Factori ce tin de gazda:
1. Imunodeficienta congenitala sau dobandita
2. Toleranta imunologica, prin imaturarea SI fata de anumite Ag
3. Facilitarea imunologica este un proces imun ce consta n favorizarea crescut/mare tumorii prin :
- inhibitia RI de tip central prin blocaj la nivelul ggl, splinei sau timusului (prin LTs care inhiba secventa
de activare RI)
- inhibitia ramurii efectoare a RI , rezultand aparitia unor Ac blocanti ce mbraca celulele tinta scotandule de sub actiunea factorilor citostatici
- legarea Ag tumorale de receptori specifici ai celulelor efectoare LTc, ce sufera un fenomen de orbire (nu
pot sesiza celulele neoplazice sau cele transformate) a.. celula tumorala sau Ag tumoral nu mai e distrus.
B) Factori ce tin de tumora:
1. Antigenitate tumorala redusa, cu timp lung de aparitie a Ac => tumora nu mai poate fi reprimata
(crescut/mare masiv)
2. Imunorezistenta celulelor tumorale
3. Furisarea celulelor tumorale, cand exista un numar mic de celule neoplazice ele se strecoara pe langa
celulele efectoare si se dezvolta nestingherite (carcinom in situ ce are < 100.000 cel.), a.. atunci
cand se atinge un nivel suficient de mare de celule pt. a declansa un RI capacitatea de aparare
imunologica a organismului e depasita.
46. Furisarea imunologica Vezi 45) B) 3.
47. Imunorezistenta:
Dupa unii autori toate tumori umane imunorezistente de la nceput; n practica nsa toate celule tumorale
rezistente la un anumit chimioterapic, mai putin rezistente la o combinatie de agenti chimioterapici.
48. Ce sunt celulele NK?:
= sunt celule native / varietate de limfocite ce au capacitate naturala de distrugere a celulelor tumorale,
fara a veni n prealabil n contact sensibilizant cu Ag tumoral, fiind stimulate de interleukine si IFN.
49. Teoria mutatiei somatice (genetica):
- admite toate unor anomalii sau mutatii (modificari) de structura, n una sau mai multe din genele de
reglare a cresterii si diferentierii celulare (gene functionale).
- aceste anomalii pot sa apara n moment al vietii, chiar si la copiii mici. Astfel s-ar explica aparitia
cancerului la varsta
- genele modificate devin oncogene si concura la declansarea transformarii unei celule normale n celula
maligna.
50. Teoria diferentierii aberante (epigenetica):
Considera ca fenomenul nu ar fi genetic, ci epigenetic, nefiind deci modificari n structura genelor
reglatoare, ci doar tulburari functionale existente n controlul activitatii genelor reglatoare ale cresterii si
diferentierii celulare.
51. Teoria virogenului oncogen (Huebner):
8
nca de la nastere toate celule ce ncorporeaza particule virale inactive (evidentiindu-se retrovirusuri n
placenta mamara si embrion => informatii pt. un cancer pe care-l mostenim), ce-s mentinute inactivate prin
mecanisme imune, nsa care n mod exceptional, prin interventia factorilor de mediu nconjurator ce duce la
deprimarea SI, se activeaza (cu transformarea unui virogen oncogen inactiv ntr-unul activ) printr-o
oncogena (evidentiindu-se printr-o oncogena).
Retrovirusurile au 4 gene: env, pol, gag, onc (singura ce produce transformarea celulei normale n celula
neoplazica).
52. Teoria protovirusului (Termin): Considera ca celula umana nu are informatii pt. cancer, nici virogene.
Cancerul apare datorita unor noi secvente n structura ADN-ului celular, o noua informatie ce poate fi
adusa de un virus exogen (nu neaparat ereditar), tumora fiind rezultatul erorilor de transmitere ADN-> ARN>ADN, cand pot sa apara greseli si mutatii care numai accidental pot sa dea nastere la gene oncogene (apar
astfel informatii pt. cancer => nou virus).
53. Carcinogeneza. Definitie: = un sir (cascada) de evenimente ce duc la dezvoltarea dintr-o celula normala
a una sau mai multe celule canceroase (suse), ce se vor dezvolta stadial, ajungand la tumori mici, apoi la
tumori decelabile clinic si la metastaze, ducand n final la deces (dupa unii, acest proces include doar
transformarea cel normale -> cel. canceroasa).
54. Initierea (prima etapa):
Prima etapa din carcinogeneza, se datoreaza unor mutatii ce apar n celulele stem normale ca urmare a
expunerii lor la un agent initiator incomplet (fizic, chimic, viral), ducand la modificari n structura ADNului, spontan ireversibile dupa unii, reversibile dupa altii (prin capacitatea de reparare a moleculelor ADN =
reinlocuirea perechilor de nucleotide alterate sau mperecheate gresit, dupa excizia acestora).
Se produce rapid, cu transformare din stare premaligna latenta -> stare maligna ireversibila, avand
frecvent o durata scurta, rar nsa perioade mai lungi.
Azi se blocheaza prin antiinitiatori: vitaminele E, C, caroten, Se, antioxidante.
55. Promotia (etapa a doua):
Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra unei celule initiate (agentul promotor nu este
carcinogen decat pe o celula deja initiata), fiind etapa n care celula normala se transforma n celula
canceroasa (modificarea celulei clonale, cu selectia clonala a acesteia). Dupa unii promovarea ar selecta
celulele initiate, dupa altii mai toate ntre aceste etape (promovare si initiere) si stadiul de crestere
(expansiune clonala selectiva a celulelor initiate).
Promotia nu-i aditiva si poate fi reversibila, fiind de lunga durata, evuoland n trepte n functie de doza
de agent promotor (avand un rezultat final vizibil clinic/paraclinic), avand un prag de actiune al agentului
promotor. In final se obtine celula suse maligna.
56. Dezvoltarea, progresia (carcinomul in situ):
Celulele ce se selectioneaza n etapa de promovare sau promotie se nmultesc progresiv de la 10 3 la 105
celule, fara semne clinice sau alterarea bolnavului sau medicului. n cazul tumorii epiteliale celulele maligne
nu depasesc membrana bazala (in situ), formand o tumora avasculara ce se hraneste prin imbibitie si
difuziune (nu are vascularizatie proprie), cu capilarele din jurul tumorii usor dilatate. Durata carcinomului
in situ este estimata la 5-10 ani si reprezinta etapa oculta a evolutiei unui cancer. In anumite localizari ar
putea fi diagnosticat (cancer de col uterin).
Apar modificari masurabile ale cariotipului, ce concura la:
- dezvoltarea masei de celule neoplazice
- crescut/mare autonomiei celulare
crescut/mare capacitatii invazive si de metastazare, a.. se trece de la o etapa oculta la o tumora vizibila
(ntre Tis si Tvizibila toate stadiul de microcarcinom, ce nu-I vizibil la MO, denumit stadiul de carcinom
minimal invaziv).
Progresia carcinomului in situ va cuprinde si invazia locala si metastazarea.
11
e) uneori ganglionii blocati de procesul de invazie determina metastazarea retrograda a celulelor neoplazice
catre ggl. fara nici o legatura cu organul de dezvoltare a tumorii primare
f) pe cale limfatica ajung n marea vena limfatica (a abdomenului), apoi n cisterna Pequet / sau direct n
aceasta -> canal toracic limfatic -> confluent jugulo-subclavicular stg. (nu drept aici vine ductul toracic
limfatic) -> cord drept.
70. Cai naturale de metastazare:
1. calea peritoneala (cancerele de tub digestiv metastazeaza in cavitatea peritoneala) + cancer ovarian
2. calea trompelor uterine (c. ovarian anterograd si c. endometru - retrograd)
3. calea bronsica
4. calea limfatica a ligamentului rotund catre ggl. limfatici inghinali externi
5. calea tecilor nervoase periaxonale si radacinilor nervoase
6. calea LCR (cu localizare n toate regiunile SNC)
71. Momentul aparitiei metastazelor:
In cursul evolutiei tumorii primitive, dezvoltarea si manifestarea clinica a metastazelor se pot produce n
prezenta sau dupa indepartarea tumorii
a) dupa o perioada de evolutie locala a tumorii:
- dupa ce tumora a atins un anumit volum
b) foarte precoce:
- naintea tumorii primare, a.. metastazele constituie primul simptom al unui cancer (mamar, renal,
bronhopulmonar) = metastaze cu punct de plecare nedeterminat
c) dupa ndepartarea tumorii primitive:
- toate o perioada critica de 5 ani cand riscul de metastaza este foarte mare, apoi scade n 5-10 ani
72. Distributia metastazelor (n anumite organe):
I. Ipoteza hemodinamica prin care frecventa metastazelor ntr-un anumit organ depinde de gradul de
vascularizare sau de aportul sangvin la acel organ (metastaze pulmonare deoarece pulmonul este primul
filtru pentru celulele maligne)
II. Ipoteza samanta-sol prin care predilectia diseminarii este determinata de factori dependenti de tumora si
de gazda, celulele tumorale avand o preferinta pt. anumite organe (homming), cu aderenta
crescut/mare la organul respectiv
III. Predilectia pt. un anumit organ n functie de codificarea oncogenica este o ipoteza actuala, nca pusa n
discutie
73. Celula canceroasa:
Este substratul proliferarii maligne, un microcosmos cu proprietati si calitati diferite de celula normala.
Prezinta urmatoarele caracteristici:
d) are acelasi genotip cu celelalte celule tumorale, avand aceeasi origine ntr-o clona celulara modificata
e) pastreaza o autonomie de restul organismului
f) este anaplazica (cu proliferare anarhica, ramanand n faze tinere, nediferentiate)
g) se raspandeste la distanta, multiplicandu-se foarte rapid.
Cancerul a fost denumit si o boala a membranei celulare
74. Boala minima reziduala:
Sunt micrometastaze locale lasate netratate dupa ndepartarea (radicala) a tumorii primare, cu evolutie si
factori de prognostic nefavorabili.
Aceste micrometastaze nu se pot determina, dar se pot intui prin scoruri prognostice, facandu-se un
tratament adjuvant de siguranta.
13
Apar neregularitati sau chiar lipsuri membranare, semn ca s-au pierdut portiuni din citoplasma sau semn
de fragilitate.
a) inhibitia de contact (adezivitatea), datorita receptorilor membranari:
- a miscarii sau dispunerii celulare (normal- aspect de pavaj, patologic gramada)
- alterarea diviziunii celulare (normal 1 singur str. celular, patol. mai multe)
b) alterarea transportului si permeabilitatii membranare
c) alterare jonctiuni intercelulare
d) alterare enzime de supraf. (proteaze, glicozidaze, colagenaze), ce fav. capacitatea invaziva a cel.
neoplazice
e) alterare ciclu celular (crestere rapida cu sinteza necontrolata de ADN)
f) alterare compozitie membrana celulara (scazut/mic glicoproteinele cu greutate moleculara mare,
scazut/mic fibronectina, concomitent crescut/mare ac. sialic)
g) modificari antigenice (tumora capata Ag fenotipice, iar CMH/HLA, normal prezente la alte celule, la
celula canceroasa apar ca receptori modificati = allogene)
84. Etapele evolutiei normale a celulelor stem (suse):
- diferentiere la forma matura (in stadiul G2 al ciclului celular al celulelor normale)
- multiplicare (->automultiplicare)
- moarte
85. Originea monoclonala a cancerului: Vezi 1)
Sustine ca originea cancerului se afla ntr-o singura celula suse transformata (1 cel. -> 1. clona)
86. Originea policlonala a cancerului: Vezi 1)
Originea ar fi n mai multe cel. suse transformate. Prin replicare, aceste celule suse transformate
genereaza o clona celulara maligna care prin dezvoltare anarhica duce la aparitia unor tumori care se
dezvolta spontan.
87. Rezultatul mutatiilor aditionale n evolutia cancerului:
- anumite celule dintr-o tumora pot suferi mutatii aditionale rezultand noi celule care prolifereaza si se
formeaza subclone, mai agresive, mai rezistente la tratament
- odata cu mutatiile aditionale se schimba si antigenitatea tumorii
88. Semnalele proliferarii celulare:
- autocrine = semnale pt aceeasi celula
- paracrine = semnale pt celulele din jurul celulei secretorii
- endocrine = semnale la distanta de celula secretoare (pe alt tesut, organ etc)
Exista semnale de proliferare celulara (factori de crestere), dar, desigur, este necesar sa existe si receptori pt
aceste semnale la nivelul celulei.
89. Reglarea proliferarii celulelor epiteliale normale si rolul acesteia n evolutia celulelor tumorale:
Proliferarea cel. tumorale se face sub influenta factorilor de crestere TGFalfa si beta - si anume TGFalfa
stimuleaza cresterea iar TGFbeta o inhiba prin intermediul unor receptori specifici. Se pare ca n cazul
celulelor canceroase scade expresia membranara a rec. pt. TGFbeta, cresterea tumorala nemaifiind inhibata.
90. Ce sunt receptorii integratori (integrine)?:
= sunt anumiti rec. de supraf. ai celulelor canceroase prin intermediul carora acestea adera la celulele din jur
si la mb. bazala (vasculara) si care induc sinteza de enzime proteolitice, favorizand invazia.
91. Alterarea inhibitiei de contact a miscarii (pe placa de cultura):
- celulele canceroase au fost observate in vitro comparativ cu cel. normale - fibroblasti;
15
- cel. normale ce cresc pe un singur strat se deplaseaza pana la contactul cu un obstacol (celula vecina sau
marginea placii) prin inhibitia de contact a miscarii cat si a diviziunii celulare dand aspect de pavaj
- celulele canceroase nu se opresc n momentul atingerii ntre ele, ci continua sa migreze a.. se pot
suprapune unele peste altele, dand aspect de gramada celulara
92. Alterarea inhibitiei de contact a diviziunii:
- fibroblastii normali se divid pana la contactul cu o cel. vecina, cu scadera diviziunilor pana la oprirea lor la
o anumita densificare celulara. Astfel se realizeaza un singur strat de celule
- cel. canceroase continua sa prolifereze, se suprapun si se comprima
93. Alterari ale permeabilitatii si transportului membranar:
Metabolismul glucidic anaerob creste, celula tumorala avand o nevoie crescuta de glucide va duce la o
crestere a importului si transportului de glucide. Astfel se va acumula local apa prin efect direct (glicoliza)
cat si indirect (forte osmotice) => dezechilibre hidroelectrolitice.
Deci creste permeabilitatea si rata transportului membranar.
- exista alterari ale comunicarii intercelulare datorita unor modificari ale rec. membranari, a caror capacitate
de receptionare a informatiei este mult scazuta
- cel. canceroase prez. alterari ale jonctiunilor intercelulare, care sunt mult modificate dat. scaderii nr.
cromozomilor si deficitului de formare a jonctiunilor comunicative ntre celule
- exista alterari ale ale sarcinii electrice a suprafetei celulare: s-au plasat cel. tumorale n camp electric.ele sau deplasat spre polul pozitiv cu viteza mai mare decat cel. normale
- cel. canceroase prez. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze, glicozidaze, colagenaze
94. Alterari ale enzimelor de suprafata:
- cel. canceroase prez. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze, glicozidaze, colagenaze, urokinaze, care
favorizeaza capacitatea invaziva a cel. neoplazice. Aceasta alterare presupune o activare sau o inactivare
aberanta, ce duc la o alterare a citostructurii (citoschelet, membrana, receptori cu scaderea adezivitatii
celulare si degradarea membranei bazale.
- cel. canceroase au un niv. crescut de GMPc, care stimuleaza sinteza ARN
95. Alterarea sarcinilor electrice ale suprafetei celulei canceroase:
S-au plasat cel. tumorale n camp electric siele s-au deplasat mai rapid spre polul pozitiv decat cel.
normale dat. deficitului ionilor de Ca, cat si a densitatii crescute de fosfolipide si modificarii structurii si
calitatii glicoproteinelor (proteaze).
96. Alterari n compozitia membranei celulare:
- glicoproteinelor care alc. mb. cel. contin glucide: galactoza, fucoza, manoza si aa, formand proteoglicanii
prezenti pe suprafata celulara si n matricea extracelulara (modificarile lor se asoc. cu malignitatea)
- exista modificari fibronectinice pe supraf. celulara. Fibronectina este componenta si a matricei extracel. ce
realizeaza suportul celular. mpreuna cu colagenul, elastina si proteoglicanii formeaza o retea fibrilara ce
mentine celula n tesut (fibronectina este suport pt. proteinele integrale membranare). Este ca un exoschelet,
n unele zone contine rec. moleculari.
- fibronectina are o conc. scazuta la niv. celulelor canceroase
- gp sunt de asemenea n cantitate scazuta, n timp ce cantitatea de ac. sialic este crescuta
97. Principiile diagnosticului n cancer: - dg. de certitudine:
Singurul mijloc prin care se considera ca cert dg de cancer este ex. histopatologic, care poate sa afirme
malignitatea bazandu-se pe criterii citologice (celulare si arhitecturale, de structura)
Categoriile de exceptii unde nu se face ex. histopatologic sunt:
1. bolnavi la care riscul prelevarii fragmentelor tisulare este prea mare (stare generala foarte alterata)
16
Presupune extirparea in totalitate a tumorii macroscopice, limita rezectiei trecand la distanta de tumora pt
a inlatura si celulele diseminate peritumoral. Distanta de diseminare a celulelor tumorale depinde de
dimensiunea tumorii, agresivitatea acesteia, caracteristicile histologice tumorale si tipul tesutului afectat.
Prin acest tip de chirurgie, macroscopic pare ca s-a scos tot, dar pot ramane cel. maligne. Este o terapie
locoregionala ce se adreseaza tumorilor cu evolutie locala. Trebuie sa intervina prompt pt. ca tumora sa nu
metastazeze, incizia facandu-se n tes. sanatos din jur (sacrificiu de tesut, si chiar si de organ n limite de
securitate), acesta dupa ce a fost ligaturat principalul pedicul vascular pt. a evita diseminarea iatrogena.
Limfadenectomia regionala este n principiu obligatorie in cancere limfoide (mamar, col uterin, tiroidian)
in care nu exista semne clinice / paraclinice de invadare a ggl limfatici, pe cand daca acestia apar invadati se
face limfadenectomia de necesitate.
Principiile trat. chirurgical cu intentie de radicalitate:
- sa fie non-traumatica, cu diseminare redusa (scade recidiva, creste supravietuirea)
- operatie in vas inchis (ligaturare vene)
- extirparea leziunii in monobloc, nu bucata cu bucata
Este o chirurgie ampla, larga, adesea mutilanta si deseori sechelara, nefiind o metoda f.sigura de tratament
(nici f.eficace).
136. Tratamentul chirurgical paleativ:
- scopul tratamentului chirurgical paleativ este rezolvarea chirurgicala a unor simptome foarte grave
- se face n scopul prelungirii supravietuirii, crescand confortul bolnavului
- nu are intentie de radicalitate, de ex. se practica atunci cand exista ocluzie/subocluzie, cand se produce
peritonita sau la jenarea unor functii vitale, cand apar infectii tegumentare dupa ulceratii la niv. sanului
137. Tratamentul chirurgical citoreductiv:
- se face dupa principiul reducerii la maxim a masei tumorale a.a. tes tumoral restant sa fie ct mai mic
- se face pt. a creste eficienta radio si chimioterapiei precoce postoperatorie (al carei efect este invers prop.
cu masa tumorala restanta), nsa numai n anumite tipuri de cancere: cancer ovarian avansat, metastaze n
ggl. limfatici dupa cancer testicular nonseminomal.
- o citoreductie eficienta este aceea ce lasa cel mult 2 cm cubi de tumora ce nu se poate extirpa.
138. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular:
- modificari de permeabilitate membranara;
- modificari morfologice: rupturi de mb celulara si rupturi de ribozomi, lizozomi cu eliberare de enzime
- modificari cromozomiale: *la doze mici - apar grupari n pachete a cz si *la doze mari apar rupturi care
se pot asocia cu restitutio ad integrum, deletii definitive, translatii, aberatii cz
- inhibitia si ntarzierea mitozelor
- in final se ajunge la moarte celulara:
- mitotica (prin pierderea capacitatii de reproducere a celulelor)
- nemitotica (distugeri imediate celulare, prin necroza)
- genetica (prin pierderea genelor responsabile de supravietuire dupa 1 ciclu celular apar gene aberante)
- apoptoza celulara
139. Efectele chimice si biochimice ale radiatiilor ionizante:
- ef. fizico-chimice apar prin act. directa: ionizare, excitare; sau indirect: asupra solventului (radioliza apei
din organism) cu formare de radicali liberi care intra n competitie cu moleculele nvecinate responsabile de
leziuni. Radicalii liberi au timp de viata scurt, care se prelungeste n prezenta oxigenului. Creste nr. lez. si
radiosensibilitatea
- ef. biochimice au loc strict la niv. ADN-ului, fiind directe cu rupturi monocatenare, usor refacute, sau
bicatenare, care se refac numai cand sistemele de coordonare a refacerii lanturilor sunt integre sau indirecte
cu modificari la nivelul protein-enzimelor, inhibitia fosforilarii oxidative.
21
22
26