Didactica si metodica invatamantului special si special integrat

Psihopedagogie speciala, anul III, 2016-2017

Tema 4

Educatia speciala si incluziva in gradinita

4.1 Un cadru de analiza a incluziunii la vrsta prescolara 1

n sistemul nvmntului precolar, aplicarea modelului educaiei timpurii ntr-o

perspectiv incluziv presupune att responsabilitatea privind modul n care sunt concepute
programelor educaionale din grdinie ct i preocuprile de a implica n dezvoltarea i
formarea copiilor mici familiile i comunitile din care fac parte.

Identificarea timpurie a unor deficiene sau dificultati care conduc la probleme de

nvare individual sau sociala a copilului poate fi plasata cumva si in paradigma educaiei
timpurii deschide drumul ctre o interventie complementara educatiei in general (cea
speciala, specifica) care sa maximizeze sansele de dezvoltare plenar pentru toi copiii

Programele de educaie incluziv pot fi appreciate si ca prim etap necesar i

obligatorie n realizarea unei educaii pe tot parcursul vieii, pentru toi copiii.

Din perspectiva politicilor educaionale, principalale elemente (dimensiuni de analiz)

care compun viziunea modelui educaional propus vrstelor timpurii - i care se constituie ca
treapt de baz a educaiei incluzive - se refer la urmtoarele dimensiuni, care descriu
procese complexe de schimbare:

- Accesul tuturor copiilor la procesul educaional;

- Participarea deplin a tuturor copiilor la acest proces;
- Parteneriatul educaional ntre actorii sociali implicai;
- Organizarea mediului de via i a celui educaional;
- Curriculumul adaptat la nevoile de dezvoltare i mplinire ale fiecrui copil;
- Pregtirea profesionitilor n spiritul valorilor i principiilor educaiei incluzive
- Dezvoltarea i susinerea serviciilor de sprijin pentru copii i familii.

Accesul se refer la posibilitatea de intrare si cuprindere in programele de educaie i

de a le putea urma fr bariere... Se pune problema accesibilizrii nu doar a spaiilor fizice ci
si a condiiior de organizare i a metodelor i mijloacelor utilizate n procesul educaional.

1
Vrasmas, E., Preda, V., 2015, Practici bune n educaia incluziv din gradinie, UNICEF si RENINCO, Editura
Alpha MDN, Buzau
 Accesul se definete prin asigurarea condiiilor de intrare n sistemul educaional de la
vrste mici, pentru oportunitati de dezvoltare ntr-un cadru stimulativ, prin activitati i un
mediu adecvat, prin oferta de mijloce de nvare pentru fiecare n parte, dar i mpreun.

Participarea presupune nvarea alturi de ceilali copii i colaborarea cu ei,

mprtirea experienelor de nvare. Ea inseamna implicarea activ n nvare i dreptul
la opinie, n ceea ce privete trirea educatiei de ctre fiecare individ. Participarea
nseamn recunoaterea, acceptarea i valorizarea ca personalitate (Booth, T., Ainscow, M.,
2007). Asigurarea participrii fiecrui copil la programul educaional are in vedere si faptul
c pentru unii copii este nevoie de adaptri i de sprijin suplimentar, individualizat, ca s
poata participa deplin la activitile de joc i nvare cu covrstnicii i cu adulii. Este vorba
de asigurarea designul universal, a adaptarii rezonabile i a mijloacele (tehnologiei)
asistive necesare.

Parteneriatul educational este unul dintre cuvintele-cheie ale pedagogiei actuale. Este
un concept, dar mai ales o atitudine necesar n educaia copiilor care au premisele unor
dizabiliti. Parteneriatul educaional este o valoare fundamental n educaia timpurie.

Parteneriatul educational se poate manifesta ca un tip de relaie eficienta in ndeplinirea

obiectivelor educaionale, la nivelul reelor care se constituie n cadrul colaborrii dintre
familie i toi actorii/profesionitii care nsoesc procesul de educaie al copilului, dar i ntre
instituiile care ofer servicii familiei i ntre diferiii profesioniti.

Situaiile de manifestare a acestor relaii sunt cele educaionale, n care beneficiarii direci
sunt copiii, n orice moment care necesit sprijin i asisten suplimentar (medical, social
sau educaional). Introducerea colaborrii ntre prini i educatorii specializai, comunicarea
periodic i permanent ntre acetia, ca i cooperarea n anumite momente a acestora sunt cu
evidenta cerute chiar de dezideratul asigurarii eficienei nvrii. Experiena dovedete c o
atmosfer destins ntre agenii educaionali, comunicarea si intelegerea rolului fiecaruia
sunt facilitatoare ale invrii. Existena unor reguli comune, cunoscute i fixate mpreun,
uureaz mult efortul nvrii

Organizarea spaiului nu se refer doar la elementele fizice ale acestuia, ci i la

planificarea resurselor i a rolurilor pe care le au participanii la un anumit program
educaional. Spaiul incluziv este adecvat i adaptat nevoilor educaionale ale tuturor copiilor
care l utilizeaz. Pentru a fi realmente un spaiu educaional care influeneaz procesul de
nvare a copiilor, acesta este caracterizat de:

- Aranjamentele si modalitati de amenajare

- Materialele adecvate
- Caracteristicile participanilor din spaiul respectiv
- Relaiile sociale stabilite
- Resursele implicate
- Modalitile de evaluare a activitilor.
 Adaptarea curriculum-lui este necesara si pentru vrstele mici i precolare, respectiv:
diferenierea, individualizarea i/sau personalizarea actului educaional. Acesta se refer la
nelegerea profilurilor i a stilurilor si a ritmurilor diferite de nvare ale copiilor.

Si in educaia timpurie sunt urmrite obiectivele unor planuri educaionale

individualizate/personalizate (PEI) la noi official PIP - pentru acei copii care au cerine
speciale fa de educaie (CES). Acestea adapteaz un curriculum general la particularitile i
specificul de dezvoltare al copiilor cu dizabiliti i alte CES.

Perspectiva unei educaii incluzive de calitate la vrstele mici presupune un sistem

corelat de servicii i msuri, care sunt n legtur cu ntreg sistemul social, cu interaciuni
ntre msurile educaioanle, cele sociale i cele medicale, pentru a realiza o continuitate i
pentru a oferi suport copiilor i familiilor care necesit sprijin, dar i pentru a corela aceste
msuri cu cele generale ale sistemului.

Interventia profesionistilor resursa dinspre CJRAE si/sau scolile speciale este posibila
si in gradinite (consilier, logoped, profesor de sprijin)

Asigurarea calitii in dezvoltarea modelului de incluziune pentru programele

educaionale precolare pune accent unele dimensiuni, care definesc si modul de intervenie
i de sprijin pentru aceste vrste:

- Organizarea adecvat a spaiului fizic;

- Materiale de sprijin adecvate i suficiente;
- Profesioniti calificai;
- Proiectarea i planificarea activitilor;
- Strategii educaionale adecvate i flexibile;
- Colaborarea ntre profesioniti i colaborarea cu familiile;
- Individualizare i adaptare la rutinele zilnice.

Identificarea punctelor de confluen ntre educaia timpurie, educaia incluziv i

practicile educaionale bune care asigur calitatea procesului, urmrete ca indicatori:

Valorizarea egal a tuturor copiilor ca i a personalului.

Creterea participrii tuturor copiilor la educaia prescolara si reducerea numrului
celor care stau doar acasa
Restructurarea culturii, a politicilor i a practicilor (din grdinie) astfel nct ele
s rspund diversitii elevilor din localitate.
Reducerea barierelor n nvare i participare pentru toi copiii, nu doar pentru cei
cu dizabiliti sau cei etichetai ca avnd cerine educaionale speciale.
Insuirea nvmintelor rezultate din ncercrile de depire a barierelor de accesare
a colii i de participare din partea unor copii/elevi.
 4.2 Elemente de curriculum special in gradinita

In anul 1993 a fost elaborat cu titlu de aplicare experimental in perioada de tranzitie

un set de programe pentru gradinite speciale. 2 Ele contin la inceput ca element determinant
cate un plan de invatamant, determinant pentru fiecare programa n parte, elaborat potrivit
categoriilor de handicap considerate semnificative din perspectiva educaiei precolare
specializate la vremea respectiva:

- Copii cu handicap vizual ambliopi;

- Copii cu handicap vizual nevazatori;
- Copii cu handicap de auz hipoaucuzici;
- Copii cu handicap de auz surzi;
- Copii cu handicap mintal.

Programele din anul 1993 pentru grdinia special la cele 5 tipuri de dizabilitati se
structureaz pe cinci domenii curriculare:
activiti de autonomie personal i social;
activiti de educaie senzorial-cognitiv;
activiti de expresie psihomotric;
activiti de comunicare;
activiti ludice.
Dei difereniate prin obiective specifice, aceste domenii sunt intercorelate,
influenndu-se i completndu-se reciproc, subliniind caracterul unitar al interveniei
educative. De exemplu, n activitile de expresie psihomotric se formeaz abiliti motrice
fundamentale care se regsesc n etapele preliminare ale nvrii ludice, (jocul motor) iar
coninuturile activitilor de cunoatere senzorial se suprapun peste cele ale formrii
autonomiei sociale i se regsesc deopotriv n joc i activiti de comunicare.
Programul educational si de interventie specifica are caracter progresiv i se va centra
iniial pe stimulare i dezvoltare senzorial i motorie, pentru ca ulterior s fie extins pe cele
cinci axe fundamentale ale dezvoltrii psihice, respectiv: comunicare, cogniie,
psihomotricitate, autonomie personal i autonomie social. Dac iniial activitile de
stimulare pot fi realizate independent una de alta, din momentul trecerii la etapa urmtoare, a
formrii abilitilor psihice fundamentale se impune intercorelarea subiectului, temei i
obiectivelor cadru ale activitilor pentru a facilita transferul de informaii i instrumente.

2
Programe pentru gradinite speciale, MI, SSH, INRESPH, 1993
 Teme orientative: Schema corporal; Familia; Numele; Articole de mbrcminte;
Articole de igien personal; Alimente; Aciuni:
la nivel de autonomie personal i social: exersarea cunoaterii schemei
corporale n activitile de formare a deprinderilor de autoservire, formarea
unor abiliti de relaionare social prin jocul frontal cu subiect din viaa
cotidian;
la nivel de expresie psihomotric: formarea contiinei de sine, a unor
abiliti manuale grosiere sau fine, formarea conduitelor motrice i
orientarea n raport cu propriul corp;
la nivelul comunicrii: recunoaterea i denumirea segmentelor corporale,
a aciunilor, a membrilor familiei sau colegilor;
la nivel de educaie cognitiv: diferenierea eu/tu, diferenierea pe sexe,
formarea de operatori analitico-sintetici, recunoaterea obiectelor, sesizarea
unor relaii, asocieri, sortri, grupri.
Planificarea activitii se face pe principiul individualizarii (personalizarii PIP) la
cere contribuie profesorul psihopedagog, educatorul i dac este cazul, imptreuna cu medicul,
psihologul i/sau kinetoterapeutul - cu identificarea unor puncte cheie de dezvoltare pe
termen lung (ciclu colar), a unor obiective int pe termen scurt (perioada putnd varia de la
o sptmna la 3 sau 6 luni).
Planul de intervenie trebuie s conin obiective realiste, care se pot realiza i care s
poat fi msurate. Aceste obiective sunt pe termen scurt, mediu i lung, iar punerea lor n
aplicare cere o cooperare strns ntre diveri specialiti care intervin. Un element important
al interveniei l reprezint colaborarea cu prinii i consilierea acestora, implicarea direct a
lor n lucrul efectiv cu copii, nu doar n calitate de observatori, ci de participani activi.

Exemple de programe, blocuri de continut si obiective diverse

Dizabili- Programa Blocul de continut Obiective (selectiv)

tatea
Educatia Compensare si Educarea perceptiei auditive
senzoriala. educatie auditiva - Identificarea unor
Compensarea zgomote diferite
Amblio- - - Recunoasterea unor
pie Mobilitatea vehicule dupa zgomot si
directie
- Orientarea spatiala dupa
zgomote sau sunete
Nevazato Orientare A. Mobilitatatea Mersul si deplasarea in spatii
-ri spatiala si corpului inchise (exemple)
mobilitate - Incaperile gradinitei,
denumirea fiecareia
- Parcurgerea conturului
camerei
- Inchiderea/deschiderea
usilor etc
Deplasari mai mari in interiorul
gradinitei
- Parcugerea holurilor,
coridoarelor, in diverse
ipostaze cu mana pe
permanent pe perete, cu
un reper (o sfoara intinsa)
- Parcugerea unui traseu cu
sprijin partial si fara
sprijin
Educatia Educatia Reflexul de orientare spre undele
auditiv- auditiva sonore
Hipoacu- perceptiva. - Copilul protezat este orientat
zie Compensarea spre surse de sunet si/sau zgomot
Identificarea si diferentierea
progresiva a sunetelor
- Spune ce ai auzit ?

Handicap Limbaj si Evaluarea Este prezent limbajul curent ?

mintal comunicare nivelului de Pronunta corect sunetele?
comunicare Utilizeaza cuvinte izolate sau
propozitii ?
Intelege mesaje simple ?
Foloseste semne si gesturi ?

ALTE DATE DESPRE EDUCATIA SPECIALA DIN GRADINITE (SURSE WEB)

Programa pentru gradinite speciale, 2006

Programa este pentru grupele/ clasele cu deficienta asociata severa ri profunda.

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/15537_programa-pentru-gradinite-speciale

Gradinita speciala Falticeni film youtube

https://www.youtube.com/watch?v=vCjHzx9Lehs
Grupele de gradinita speciala din cadrul CSEI Delfinul
Constantahttp://cseidelfinul.ro/gradsp.html

Gradinita speciala pentru hipoacuzici Bucuresti

http://aracip.eu/UnitatiInvatamant/gradinita-speciala-pentru-hipoacuzici-nr-65-
10017424

Gradinita speciala din cadrul CSEI Primavara, Resita

http://isjcs.ro/PDI/CSEI%20Primavara%20Resita_PDI.pdf

Gradinita speciala din cadrul CSEI Brasov

http://www.cseibrasov.ro/gradinita-speciala/