UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.:

PROIECT

CODREANU ALINA

CADRUL JURIDIC NAŢIONAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA RACORDAT LA BUNELE PRACTICI
ALE UNIUNII EUROPENE

552.03 – DREPT FINANCIAR (BANCAR, FISCAL, VAMAL)

Autoreferatul tezei de doctor

Chişinău, 2018
 Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Drept Public
a Universității Libere Internaționale din Moldova
Conducător științific:
ARMEANIC Alexandru, doctor în drept, conferențiar universitar

Referenţi oficiali:
1.
2.
Membrii Consiliului Științific Specializat:
1. POPA Victor, președinte, doctor habilitat în drept, profesor universitar
2. ȚURCAN Serghei, secretar, doctor în drept, conferențiar universitar
3. CÎRNAȚ Teodor, doctor habilitat în drept, profesor universitar
4. COBÎNEANU Serghei, doctor în drept, profesor universitar
5. ZUBCO Valeriu
Susținerea va avea loc la 15 septembrie 2017, ora 00:00
în ședința Consiliului Științific Specializat D 34.552.02-02
în cadrul Universității de Stat din Moldova (MD 2012, Republica Moldova, mun. Chișinău, str.
Mateevici nr. 60, bl.2 aud. 212).
Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate pe paginile web a Consiliului Național de
Acreditare și Atestare (www.cnaa. md), Biblioteca Națională Științifică a Republicii Moldova,
Biblioteca USM.
Autoreferatul a fost expediat la:

Secretar științific
al Consiliului Științific Specializat
dr., conf. univ.

Conducător științific:
ARMEANIC Alexandru, doctor în drept, conferențiar universitar
Autor:
CODREANU Alina
© Codreanu Alina 2018

2
 REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea și importanța problemei abordate. Achiziţiile publice reprezintă suma tuturor
proceselor de planificare, stabilire a priorităţilor, organizare, publicitate şi de proceduri, în vederea
realizării de cumpărări de către organizaţiile care sunt finanţate total sau parţial de bugete publice
(europene, naţionale centrale sau locale, donori internaţionali). În acest context, se consideră tot mai
mult că armonizarea procedurilor de achiziţii publice la nivelul Uniunii Europene este un deziderat
important al pieţei comune europene.
Dintotdeauna, legislaţia europeană a încurajat şi încurajează concurenţa între firme prin
utilizarea de proceduri de selecţie transparente. De asemenea, acquisul comunitar conţine prevederi
de acţiune coercitivă împotriva autorităţilor contractante care nu-şi îndeplinesc obligaţiile.
În prezent, pe piaţa de achiziţii publice, în limitele legii, autorităţile contractante sunt cele care
fac regulile jocului. Odată făcute, ele trebuie să rămînă neschimbate pe toată perioada de desfăşurare
a procedurii. Este opţiunea ofertanţilor dacă doresc să se implice în joc, acceptând aceste reguli.
Nimeni nu va avea reguli opţionale sau discreţionare. Niciun operator economic, în cadrul acestui
joc, nu va beneficia de vreun avantaj. Este, de asemenea, opţiunea ofertanţilor de a renunţa la joc în
orice moment (de a nu mai depune ofertă, sau de a nu semna contract, considerat de ofertant
dezavantajos). Un rol important li se oferă autorităţilor contractante care trebuie să stabilească regulile
de o asemenea manieră, încât să se asigure că sunt suficienţi ofertanţi implicaţi şi că respectă toate
prevederile legale şi principiile de achiziţii publice.
Fără dubii, achiziţiile publice reprezintă una dintre activităţile cele mai sensibile ce se
desfăşoară la nivelul administraţiei publice, ca şi al instituţiilor şi întreprinderilor care funcţionează
în sectorul public. Aceasta rezultă din mai multe puncte de vedere, cum ar fi că, înainte de toate, se
cheltuiesc “bani publici”, a căror alocare presupune respectarea anumitor cerinţe: transparenţă,
tratament egal, proporţionalitate etc. Totodată, decizia aparţine unor “decidenţi aleşi” care, în mod
permanent, sunt supuşi unei duble presiuni (din partea ofertanţilor şi din partea profesioniştilor).
Se cunoaşte că, printre obiectivele pe care şi le propune o instituţie publică, este şi asigurarea
resurselor necesare, dintre care cele materiale ocupă o pondere importantă. Or, achiziţiile publice
reprezintă, în acest sens, o etapă importantă a unui proces de asigurare a resurselor materiale în
domeniul public. Resursele materiale necesare pot fi: produse, materii prime, utilaje şi echipamente,
servicii fie de transport, construcţii, consultanţă şi studii etc.
Alegerea temei se datorează şi faptului că, actualmente, legislaţia Republicii Moldova denotă
lacune în procesul de achiziții publice, iar conceptul de achiziții publice este slab dezvoltat în
literatura de specialitate autohtonă.

3
 Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea problemelor de cercetare.
Tema achiziţiilor publice este mai puțin studiată de doctrinarii din Republica Moldova. Asupra
procesului de achiziții publice și problematica dată, s-au expus următorii cercetători: M. Orlov, E.
Bușmachiu, A. Secrieru. Caracteristicile contractului de achiziții publice, ca și categorie de contract
administrativ, sunt analizate, în operele lor, de către doctrinarii: I. Guceac, V. Balmuș, D. Cimil, L.
Belecciu. Despre răspunderea juridică în domeniul achizițiilor publice, în doctrina autohtonă,
tangențial, au contribuit următorii cercetători: S. Cobăneanu, V. Guțuleac, E. Bobeica, V. Rusu.
Regăsim o analiză mai complexă a achizițiilor publice, în unele rapoarte ale unor organizații
neguvernamentale care au realizat cercetări, în cadrul unor proiecte de nivel național. În acest sens,
au contribuit: D. Enachi, E. Rusu, M. Cojocaru, C. Cainarian, V. Ioniță, D. Panuș, C. Ungureanu ș.a.
asociați ai Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” (R. Moldova). Dânșii
realizează o analiză detaliată a anumitor instituții a achizițiilor publice cum ar fi: contestarea în
achizițiile publice, monitorizarea achizițiilor publice, participarea și informarea societății civile
despre procedurile de achiziții publice etc.
Achiziţiile publice reprezintă un domeniu foarte important având în vedere faptul că implică
putere economică şi cheltuieli din bugetul autorităţilor contractante, devenind astfel un factor de risc
pentru practici incorecte. În acest context, cercetătorii I. Schuster (Norvegia) și S. Merjan (R.
Moldova), în cadrul ”Raportului de evaluare a riscurilor de corupție în sistemul achizițiilor publice
în Republica Moldova” (februarie 2016), elaborat la comanda Programului Națiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD) în cadrul Proiectului ”Consolidarea funcției de prevenire a corupției și a funcției
analitice ale Centrului Național Anticorupție (CNA)” implementat cu suportul financiar al
Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, analizează impactul fenomenului de corupție în
sistemul achizițiilor publice în Republica Moldova.
Doctrinarii români au contribuit semnificativ la dezvoltarea științei achizițiilor publice, or,
România, ca stat membru al UE și-a impus, ca și deziderat strigent, armonizarea legislației naționale
în sfera achizițiilor publice la acquis-ul comunitar. Astfel, importante studii au fost realizate de: D.D.
Șerban, M. C. Catana, A. Rațiu, V. Terzea, S.A. Tamas.
Cu precădere despre unele aspecte ale contractului de achiziții publice, despre procedura
achizițiilor publice, despre instrumentele de monitorizare a achiziţiilor publice s-au expus, în
cercetările lor: M.V. Cârlan, I. Georgescu, C. Vrabie. Despre categorisirea contractului de achiziții
publice în sfera celor administrative, au fost conturate opiniile, în doctrină, ale autorilor: E. Bălan, M.
Șt. Minea, C.F. Costaș.
Б.Н. Паньшин, Б. Ткаченко, E. Абрамова, Н.Акимов, O. B. Пономарева sunt doar unii
dintre savanții ruși care au ca prioritate, în cercetările lor, domeniul achizițiilor publice, analizând

4
direcțiile de dezvoltare, provocările și impedimentele care sunt atestate, actualmente, în Federația
Rusă. Cercetătorii din alte state au contribuit semnificativ la cercetarea și dezvoltarea achizițiilor
publice din țările lor de origine. Astfel, putem menționa autorii: L. Richer, G. Cantillon, Y.-R.
Guillou, A.-M. Michelot, B. Michelot (Franța), V. Lember, R. Kattel, T. Kalvet (Estonia), H. Svane,
Ch.-B. Hansen (Norvegia), J. Budak (Croația).
Cu toate acestea, un studiu sistematic și aprofundat al cadrului juridic național al achizițiilor
publice din R. Moldova necesar a fi racordat la bunele practice europene, prin armonizarea legislației
în domeniu la prevederile directivelor europene, conștientizarea necesității și aplicarea corectă a
achizițiilor care pun accent pe responsabilitatea socială și achizițiile verzi - încă nu a fost elaborat.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentului studiu constă în realizarea unei cercetări
complexe asupra conceptului de reglementare juridică a achiziţiilor publice, prin prisma directivelor
europene, prin reliefarea practicilor eficiente ale achiziţiilor publice din statele UE care pot fi
racordate politicii achiziţiilor publice din R. Moldova.
Obiectivele trasate sunt strict corelate şi destinate realizării scopului urmărit care etapizează
studiul pe direcţii expuse în consecutivitatea ce urmează:
 fundamentarea conceptului achiziţiilor publice, prin evidențierea importanţei juridice a acestora;
 elucidarea necesității implementării cu eficienţă a principiilor achiziţiilor publice;
 relevarea impactului politicii concurențiale asupra politicii achizițiilor publice;
 examinarea perspectivelor de aplicare a responsabilității sociale în sfera achizițiilor publice;
 deteminarea impactului bunelor practici ale statelor UE în domeniul achiziţiilor publice;
 elucidarea influenței e-achizițiilor și achizițiilor publice verzi în contextul armonizării cadrului
juridic național;
 clarificarea particularităţilor contractului de achiziţie publică și categorisirea lui ca un contract
administrativ;
 stabilirea formelor de răspundere juridică în domeniul achizițiilor publice;
 analiza și evaluarea practicii judiciare a achiziţiilor publice şi influenţa asupra politicii achiziţiilor
publice la nivel naţional;
 formularea de propuneri de lege ferenda în scopul racordării la practicile europene eficiente ale
achizițiilor publice.
Noutatea ştiinţifică a lucrării cuprinde următoarele caracteristici:
- a fost efectuat un studiu detaliat al achizițiilor publice, reprezentând un subiect relativ nou pentru
ştiinţa dreptului financiar în Republica Moldova, deoarece nu a constituit obiectivul special nici al
unei cercetări anterioare;

5
- a fost tratat un aspect nou al achiziţiilor publice - responsabilitatea socială de care trebuie să dea
dovadă operatorii economici, prin intermediul autorităţilor contractante.
- a fost realizat un studiu al politicilor achiziţiilor publice ale unor state ale UE în contextul
implementării unor prevederi în practica Republicii Moldova.
- a fost justificată necesitatea studierii şi evidenţierii importanţei platformei electronice a achiziţiilor
publice, în contextul reformei e-achiziţii.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniu constă în demonstrarea importanţei
perceperii cadrului juridic național în domeniul achizițiilor publice și conștientizarea necesității de
racordare la bunele practici europene. Recomandările elaborate în cadrul tezei reprezintă o premisă
de înlăturare a lacunelor existente în legislația națională a achizițiilor publice, la ora actuală.
Recomandările și propunerile prezentate în teză pot fi utile participanţilor la procedurile de achiziții
publice, societății civile pentru perceperea impactului achizițiilor publice asupra evoluării economiei
naționale, specialiștilor din domeniul achizițiilor publice, instanțelor de judecată și instituțiilor de
învățământ superior la predarea disciplinelor referitoare la subramurile dreptului public (dr. financiar,
dr. administrativ, dr. fiscal etc.).
Metodologia cercetării. La realizarea studiului, au fost utilizate cele mai cunoscute şi eficiente
metode de cercetare ştiinţifică, cum ar fi: metoda istorică (aplicată în compartimentul studierii genezei
și evoluţiei în definire, cercetare şi reglementare a conceptului de achiziție publică), metoda
comparativă (a fost utilizată pe larg în abordarea aspectului comparativ între diferite viziuni ale
autorilor preocupaţi de domeniul respectiv, dar şi a reglementărilor specifice altor state în materia
achizițiilor publice, cum ar fi: România, Franţa, Estonia, Norvegia, Federaţia Rusă), metoda sistemică
(utilizată în procesul cercetării de ansamblu prin corelarea normelor ce aparţin diferitor instituţii
juridice sau sisteme de aplicare).
Semnificația teoretică a lucrării constă în faptul că au fost evaluate:
- cadrul juridic naţional al achiziţiilor publice;
- lacunele existente în legislaţia achiziţiilor publice ce necesită a fi diminuate ori înlăturate prin
implementarea unor prevederi ale directivelor europene şi regulamentelor din domeniul achiziţiilor
publice;
- importanţa implementării e-achiziţiilor în contextul integrării europene;
- necesitatea abordării şi implementării responsabilităţii sociale a achiziţiilor publice prin
prisma principiilor fundamentale: transparenţa, egalitatea, proporţionalitatea.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în evaluarea cadrului juridic naţional al achiziţiilor publice
în contextul acquis-ului comunitar, prin prisma necesităţii de racordare la bunele practici ale statelor
membre ale Uniunii Europene şi implementării modelului european, prin definitivarea e-achiziţiilor

6
şi a responsabilităţii sociale. Această teză va facilita familiarizarea cu generalităţile conceptuale
privind achiziţiile publice, prin analiza cadrului legal existent, compararea acestuia cu legislaţia
europeană şi aprecierea, prin identificarea necesităţilor de îmbunătăţire a procesului de achiziţii
publice. Totodată, rezultatele studiului pot fi utilizate în procesul didactic din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior pentru cursurile universitare şi de master la specialitatea de Drept, Drept
financiar-fiscal. Conţinutul de bază şi rezultatele investigaţiilor au fost prezentate în cadrul
conferinţelor, simpozioanelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale în Republica Moldova şi în afara
hotarelor, dar şi în reviste ştiinţifice cu recenzenţi.
Propunerile de lege ferenda au drept scop armonizarea legislaţiei naţionale la acquisul Uniunii
Europene privind achizițiile publice.
Rezultate științifice principale înaintate spre susținere:
 dezvoltarea conceptului de achiziție publică prin analiza doctrinei juridice din ţară şi de peste
hotare, punându-se accent pe definiția juridică a ”achizițiilor publice”, în scopul evidenţierii
practicilor, dar şi a lacunelor în reglementările naţionale din domeniu;
 identificarea principiilor de sistem ale achiziţiilor publice, prin prisma analizei necesității
implementării eficiente a acestora în procesul de achiziții;
 cercetatarea și determinarea particularităţilor contractului de achiziţie publică, prin prisma
prevederilor Directivelor europene, ca important contract administrativ;
 înaintarea propunerilor legislative în vederea perfecţionării cadrului juridic național al achizițiilor
publice, în urma analizei bunelor practici europene în domeniul achiziţiilor publice ce ar putea
influența benefic procesul de achiziții publice din R. Moldova.
Aprobarea rezultatelor științifice. Lucrarea a fost elaborată la Secţia Doctorală, Catedra Drept
Public ULIM, unde a fost examinată și recomandată spre susținere la Seminarul Științific de Profil.
Conținutul de bază și rezultatele investigațiilor au fost prezentate în cadrul conferințelor științifice și
a simpozioanelor naționale și internaționale în R. Moldova și peste hotarele ei:
1. Conferință științifico-practică internațională ”Redimensionarea valorilor democratice în condițiile
societății informaționale” organizată în contextul dezbaterii problematicii – Drepturile omului în RM
– 2017: starea actuală și perspective, din 7-8 decembrie 2017, Drepturile persoanelor de a participa
la desfășurarea achizițiilor publice în statele Uniunii Europene, Chișinău, USM, 2017;
2. Международная молодежная научная конференция “Поколение будущего - 2017: Взгляд
молодых ученых”, ediţia a VI-a din 9-10 noiembrie, The tax system in USA – example for european
fiscal system, Курск, Federația Rusă, Юго-Западный Гос. Университет, 2017;
3. Conferinţă Ştiinţifică Internaţională ”Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii” din 22-
23 septembrie 2017, Particularităţi teoretico-practice ale achiziţiilor publice în unele state europene,
7
privite ca bune practici de implementare în sistemul achiziţiilor publice din Republica Moldova,
Chişinău, ASEM, 2017;
4. Scientific Symposium of Young Researchers, XV edition, 28-29 aprilie 2017, General theoretical
framework of evolution and development of public procurement in the Republic of Moldova, Chişinău,
ASEM, 2017;
5. Simpozionul Internaţional „Universul Ştiinţelor”, ediţia a VII-a din 17 septembrie 2016, Aspecte
teoretico-practice privind regimul juridic al achiziţiilor publice de lucrări, Slănic-Moldova,
România, 2016;
6. Scientific Symposium of Young Researchers, XIV Edition, 22-23 aprilie 2016, Considerations on
the legal nature of the contract of public procurement, Chişinău, ASEM, 2016;
7. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională ”Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii” din 25-
26 septembrie 2015, Facilitarea accesului operatorilor economici la contractele de achiziţii publice
în lumina acquis-ului comunitar, Chişinău, ASEM, 2015;
8. Conferinţa ştiinţifică internaţională 60 de ani de învăţământ economic superior în Republica
Moldova: prin inovare şi competitivitate spre progres economic din 27-28 septembrie 2013, Rolul
achiziţiilor publice în reglementarea raporturilor juridice de drept financiar, Chişinău, ASEM, 2013.
Publicații: Rezultate ale investigației, unele concluzii și recomandări au fost publicate în 3 reviste
ştiinţifice cu recenzenţi și în culegerile conferințelor/simpozioanelor cu un volum total de 5,4 coli de
autor.
Volumul și structura tezei. Scopul și obiectivele cercetării au determinat logica structurării tezei
care cuprinde: adnotări (în limbile română, rusă și engleză), lista abrevierilor, introducere, trei
capitole, structurate în paragrafe, concluzii generale și recomandări, bibliografie, declaraţia de
asumare a răspunderii şi CV-autorului.
Cuvinte-cheie: achiziții publice, cadru juridic național, practici europene, contract de achiziții
publice, principii, politică concurențială, e-achiziții, achiziții verzi, autoritate contractantă, operator
economic, licitații, răspundere juridică, instanţe judiciare, acte normativ-juridice, jurisprudenţă,
armonizarea legislației.

CONŢINUTUL TEZEI
În Introducere, este argumentată actualitatea și importanța alegerii temei de cercetare, scopul
și obiectivele definite, abordările metodologice, noutatea științifică a cercetării, semnificația teoretică
și practică, rezultatele științifice principale înaintate spre susținere.

8
 În Capitolul I întitulat ”GENERALITĂŢI CONCEPTUALE PRIVIND ACHIZIŢIILE
PUBLICE” este analizat studiul noțiunii de ”achiziții publice” în doctrina și legislația Republicii
Moldova și a altor state, geneza achizițiilor publice și principiile de sistem ale achiziţiilor publice,
influența politicilor concurențiale și a responsabilității sociale asupra politicii de achiziții publice.
Astfel, achiziţiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorităţilor,
organizare, publicitate şi de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către organizaţiile care
sunt finanţate total sau parţial de bugete publice (europene, naţionale centrale sau locale, donori
internaţionali). Doctrinarii se expun diferit asupra noțiunii de ”achiziție publică”. Într-o accepțiune,
achiziţia publică reprezintă atât procesul, cât și rezultatul achiziţionării de către o autoritate publică a
unor produse, servicii sau lucrări de la operatorii economici – opinie susținută de E. Iorga ș.a. autori
[9, p. 6]. Alţi cercetători precum I. Georgescu și C. Vrabie adoptă o definiţie concisă, dar nu mai puţin
corectă: procedura de obţinere de către o autoritate contractantă de produse, servicii sau lucrări, în
conformitate cu legislaţia în vigoare [7, p. 3].
O definiție a conceptului respectiv îl găsim și în legislația R. Moldova. Conform Legii Republicii
Moldova privind achiziţiile publice, achiziţia publică nu este altceva decît o procurare de bunuri,
executare de lucrări sau prestare de servicii pentru necesităţile uneia sau cîtorva autorităţi contractante
[1, art. 1].
Cât despre geneza achizițiilor publice, reiterăm că, de-a lungul timpului, factorii care au influenţat
dezvoltarea achiziţiilor publice pot fi enumeraţi, într-o sinteză, în felul următor:
1. Progresul tehnologic
2. Resursele limitate
3. Politicile guvernamentale şi cele ale Comunităţii Europene
4. Proporţia crescândă a cheltuielilor externe
5. Conştientizarea problemelor de mediu. [5, p. 16-18]
Achiziţiile publice, în Republica Moldova, sunt reglementate de Agenţia Achiziţii Publice, fiind
organul de specialitate în subordinea Ministerului Finanţelor, care asigură implementarea politicii
statului în domeniul achiziţiilor publice.
Cadrul legislativ european, dar şi cel din Republica Moldova, pentru achiziţiile publice enunţă
şapte principii mai importante [1, art. 6]: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă,
transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa folosirii fondurilor publice, asumarea răspunderii.
Alte principii relevante sunt: liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional, libera circulaţie
a mărfurilor, libertatea de stabilire şi de prestare a serviciilor; utilizarea eficientă a finanţelor publice
şi minimalizarea riscurilor autorităţilor contractante; favorizarea operatorilor economici rezidenţi ai

9
 Republicii Moldova în măsura în care aceasta nu contravine normelor de drept internaţional, parte a
cărora este Republica Moldova; asumarea răspunderii în cadrul procedurilor de achiziţie publică.
Reforma în domeniul achiziţiilor publice este una dintre priorităţile majore ale Republicii
Moldova, care va contribui la asigurarea unei mai bune funcţionări a economiei de piaţă, combaterea
corupţiei, consolidarea eforturilor de integrare în UE şi la realizarea unei valorificări optime în ceea
ce priveşte bunurile şi serviciile achiziţionate de către o gamă largă de instituţii publice [4, p. 58].
Aşadar, importanţa licitaţiei deschise, ca formă principală de achiziţie publică de lucrări, se manifestă
prin tendinţa de a contribui la evidenţierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică
de lucrări, care sunt strict reglementate de lege. Stabilirea drept sursă de finanţare a acestor contracte
a banului public şi cheltuirea acestuia trebuie să se facă respectându-se un set de reguli riguroase. În
literatura de specialitate, licitaţia deschisă reprezintă procedura de atribuire a contractului de achiziţie
publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta [2, p.233].
În acest capitol, un paragraf este dedicat și politicii concurențiale care este una dintre cele mai
importante la nivel european și care a apărut cu mult mai înainte de politica achizițiilor publice,
influențând-o pe aceasta din urmă. Necesitatea unei politici comune în domeniul concurenței este
vitală în contextul realizării obiectivelor economice propuse în tratatele UE. Rolul unei asemenea
politici nu este doar de a proteja procesul competitiv, ci și de a promova și proteja integrarea piețelor
statelor membre ale UE.
Un alt pilon al politicii achiziţiilor publice este ”responsabilitatea socială”. Or, prin
promovarea achizițiilor publice responsabile din punct de vedere social (APRS), mai numite și
”achiziții înțelepte”, autorităţile publice pot promova oportunităţile de ocupare a forţei de muncă,
munca decentă, incluziunea socială, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi, comerţul etic și urmăresc
să atingă un nivel mai ridicat de conformitate cu standardele sociale. APRS acoperă un spectru larg
de aspecte sociale, care pot fi luate în considerare de autorităţile contractante în etapa corespunzătoare
a procedurii de achiziţii publice. Aspectele sociale și consideraţiile de mediu pot fi combinate într-o
abordare integrată a durabilităţii în achiziţiile publice [6, p. 7].
În capitolul II denumit ”PRACTICI EUROPENE EFICIENTE ÎN DOMENIUL
ACHIZIȚIILOR PUBLICE” sunt analizate concepțiile practicilor unor state ale UE – Norvegia, Franța,
Estonia, având direcții clare de organizare a unui proces de achiziții publice eficient. Acestea
implementează prevederile directivelor europene cu privire la achizițiile publice, intrate în vigoare, în
2014. Transpuse în legislația națională a acestor state, directivele au fost armonizate la un nivel de maximă
eficiență și transparență. Teoreticienii, dar, cu precădere practicienii din aceste țări au expus anumite
analize cu referire la implementarea achizițiilor publice, în cadrul juridic național al statelor respective.

10
 Directivele europene alcătuiesc acquisul european al achiziţiilor publice, având drept scop
promovarea şi implementarea modificărilor legislative la nivel naţional. Prevederile directivelor trebuie
să ”dirijeze” procedurile de achiziţii publice, aşa încât acestea să devină mai simple, oferind rezultate mai
bune în rezultatul procesului, să asigure o calitate superioară şi un raport calitate-preţ eficient, să faciliteze
accesul participanţilor la licitaţii [16]. Astfel, este necesar ”de explorat” modalităţile practice prin care
piaţa comună reglementată la nivel legislativ să poată fi transformată într-o realitate practică de zi cu zi
în care actorii implicaţi să poată avea acces în timp real la toate ofertele publicate de entităţile publice
într-o modalitate standardizată şi uşor de înţeles.
Accesul îmbunătăţit al IMM-urilor la piaţa achiziţiilor - deziderat impus de directivele europene
ce presupune că autorităţile contractante sunt încurajate să acorde contracte mai multor IMM-uri, în loc
să acorde un singur contract de mare anvergură companiilor mari. Prin urmare, contractul mare trebuie
împărţit în loturi mai mici, iar beneficiarul trebuie să prezinte public motivul pentru care contractul nu a
fost divizat, dacă este posibil. Cifra de afaceri impusă pentru participarea la procedură va fi redusă la
maximum dublul valorii estimate a contractului. Dacă este necesară o limită mai mare, beneficiarul are
obligaţia de a prezenta o motivaţie [16].
Experiența Estoniei denotă o aplicare pe larg a licitaţiilor electronice [17]. Prin introducerea
sistemului electronic de achiziţii publice (e-achiziţii) sunt soluţionate atât problemele ce ţin de accesul
limitat la informaţia privind contractele de achiziţie, netransparenţa procedurilor, dar şi concurenţa
neloială. Concurenţa limitată este un efect al participării restrânse a agenţilor economici la procedurile de
achiziţie, care la rândul său duce la alocarea ineficientă a banilor publici.
Noua Lege a Republicii Moldova privind achiziţiile publice este orientată spre transpunerea
directivelor UE. De exemplu, crearea unui organ de examinare a contestaţiilor, reprezintă o inovaţie
relevantă pentru lupta împotriva corupţiei, conform unor opinii ale specialiştilor în domeniu. Cu toate
acestea, cadrul juridic pentru prevenirea corupţiei, în domeniul achiziţiilor publice, este solid şi urmează
cele mai bune practici internaţionale.
Cadrul juridic național al achizițiilor publice din Republica Moldova a suferit modificări continue,
or armonizarea legislației este o premisă importantă în acest sens. În capitolul respectiv, este analizată
evoluția acestor adaptări la necesitățile actuale și tendințele de armonizare. Totuși, sunt atestate mai multe
neajunsuri ce necesită a fi înlăturate. Cadrul legislativ autohton tinde să se adapteze noutăţilor şi
schimbărilor la nivelul instituţiilor principale, jucând un rol important în dezvoltarea şi controlul
sistemului achiziţiilor publice, schimbări absolut necesare în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu
acquisul european.
Noile directive europene cu privire la achizițiile publice pun în evidență tot mai accentuat
necesitatea de realizare a drepturilor persoanelor de a participa la desfășurarea achizițiilor publice, în țările

11
Uniunii Europene (UE). Aceasta întrucât cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)
din UE, care reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și oferă peste 100 de milioane de
locuri de muncă, joacă un rol fundamental în ceea ce privește contribuția la creșterea economică,
coeziunea socială și crearea de locuri de muncă, denotând o sursă majoră de inovare, fiind vitale pentru
susținerea și extinderea ocupării forței de muncă [18]. Spectrul drepturilor persoanelor de a participa la
procesul de achiziții publice, în statele UE, poate fi privit ca unul garantat și necesar a fi implementat,
grație atât modificărilor substanțiale, benefice, prevăzute în directivele europene, cât și a bunelor practici
existente din domeniul vizat.
Totodată, adoptarea Strategiei Europa 2020, pe fondul unei crize economice profunde şi al
intensificării provocărilor pe termen lung, rezultate din aspecte precum globalizarea, presiunea asupra
modului de utilizare a resurselor şi îmbătrânirea populaţiei, a reprezentat un moment de reflecţie şi asupra
rolului achiziţiilor publice. În sensul dat, Strategia Europa 2020 a propus o nouă viziune economică
destinată să ajute Uniunea Europeană să iasă din criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune
socială, în care politica de achiziţii publice este abordată prin raportare la utilizarea eficientă a fondurilor
publice cu asigurarea creşterii calităţii şi eficienţei serviciilor publice [12, p. 37].
În capitolul dat este abordată esența și sustenabilitatea achizițiilor verzi. Așadar, pentru a integra
cerinţele legate de protecţia mediului în caietul de sarcini, o serie de aspecte limitează aplicarea efectivă
a achiziţiilor verzi. O reglementare specifică este necesară pentru a impune o ”înverzire” a achiziţiilor
publice. În general, constatăm o lipsă a orientării spre dezvoltare durabilă, criteriul esenţial în acordarea
contractelor fiind, în sens larg, preţul. Este abordabilă ideea că protecţia mediului, prin intermediul
achiziţiilor publice, nu trebuie să se refere numai la punerea în aplicare a achiziţiilor publice ecologice, ci
să dezvăluie alte posibilităţi de dezvoltare cum ar fi contribuţia la protecţia mediului şi extinderea pieţei
cu produse şi servicii prietenoase cu mediul.

În Capitolul III întitulat ”APLICABILITATEA ACHIZIŢIILOR PUBLICE DIN

PERSPECTIVĂ JURIDICĂ” este analizată esența contractului de achiziții publice prin prisma unor
concepte și doctrine.
Cercetătorii din domeniu clasifică acest tip de contract ca fiind unul administrativ, cu
caracteristicile respective. Doctrinarul Victor Guţuleac afirmă că: ”Singura modalitate prin care dreptul
public poate dobândi o oarecare libertate de acţiune este contractul administrativ, instrument prin
intermediul căruia administraţia intră în relaţie contractuală cu privaţii, în vederea asigurării funcţionării
unui serviciu public, a punerii în valoare a bunurilor publice, ori a achiziţionării de produse, servicii şi
lucrări [8, p. 42].

12
 În opinia cercetătoarei Liliana Belecciu, în literatura de specialitate din Republica Moldova nu se
găseşte o enumerare a contractelor administrative. Dânsa conisderă că, la noi în ţară, sunt reglementate
următoarele contracte administrative: contractul de concesiune, contractul de achiziţii publice. Pe acesta
din urmă, îl definește ca fiind un: ”un contract, încheiat între grupul de lucru pentru achiziţii şi ofertantul
câştigător conform rezultatului procedurii de achiziţie şi prevederile legii, prin care furnizorul
(antreprenorul) se obligă să transmită grupului de lucru pentru achiziţii marfa, lucrarea, serviciul, iar
grupul de lucru se obligă să le recepţioneze şi să plătească pentru ele preţul stabilit” [19, p. 31].
Astfel, prof. Anton Trăilescu [14, p. 202] identifică drept trăsături caracteristice ale actelor
administrative de gestiune, următoarele: (a) acordul de voinţă între două sau mai multe părţi dintre care
una este obligatoriu o autoritate publică; (b) au ca obiect organizarea de servicii publice, efectuarea de
lucrări publice şi administrarea bunurilor proprietate publică sau privată; (c) cauza actelor administrative
de gestiune constă în satisfacerea intereselor publice.
Rezultă deci că importanța contractelor administrative este una clar vădită, ele au o pondere din ce
în ce mai mare în activitatea administraţiei publice. Orice autoritate publică încheie contracte de achiziţii
publice necesare pentru realizarea în regim de continuitate şi regularitate a serviciilor publice. De
asemenea orice cetăţean trebuie să aibă acces la serviciile de utilitate publică, accesul la acestea fiind făcut
în baza contractelor administrative de furnizare. În condiţiile pieţei unice reglementate de Uniunea
Europeană, contractele administrative joacă un rol foarte important, existând numeroase reglementări cu
privire la condiţiile de publicitate şi principiile de contractare.
La fel, în acest capitol, a fost studiată și instituția răspunderii juridice pentru încălcarea legislației
privind achizițiile publice. Știința dreptului administrativ descrie formele de răspundere juridică ce pot fi
examinate având la bază așa criterii, cum ar fi: temeiul aplicării, cercul de subiecți și caracterul
sancțiunilor. Astfel, răspunderea contravențională prevede aplicarea sancțiunilor contravenționale de către
autoritatea competentă sau instanța judecătorească față de persoana fizică sau juridică care a comis o
contravenție. Răspunderea disciplinară are ca temei abaterea disciplinară, adică neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Răspunderea materială are ca temei cauzarea unui
prejudiciu material autorității publice sau altei organizații statale (unui serviciu public). [3, p. 183]
Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice îmbracă formele
răspunderii disciplinare (inclusiv materiale), civile, contravenționale și penale, în conformitate cu
legislația în vigoare. Cele mai frecvente încălcări sunt: Încălcarea termenelor de prezentare a dărilor de
seamă; Includerea de date false în dările de seamă; Lipsa planului de achiziții, a invitației sau anunțului
de intenție, divizarea achiziției publice; Lipsa declarațiilor de confidențialitate, a proceselor-verbale de
deschidere și evaluare a ofertelor; Neexecutarea deciziilor Agenției Achiziții Publice.

13
 Sancțiunile se aplică corespunzător gravitații încălcărilor și pot fi: disciplinare, de exemplu, față
de membrii grupului de lucru pentru încălcarea Regulamentului intern; contravenționale, pentru fapte
prevăzute în Codul Contravențional; penale, dacă faptele participanților la procedurile de achiziții publice
întrunesc elementele unei infracțiuni prevăzute de Codul Penal [10, p. 78]. La nivel european, cea mai
eficientă și recomandată sancțiune constă în următoarele: un contract care este rezultatul unei atribuiri
directe ilegale, ar trebui să fie considerat lipsit de efecte.
Am dedus, în acest capitol, că achiziția publică de lucrări poate fi efectuată, de cele mai dese ori, prin
licitație deschisă. Populară fiind, aceasta întrunește anumite etape, începând de la crearea de către
autoritatea contractantă a grupului de lucru până la transmiterea de către autoritatea contractantă a
contractului de achiziție publică de lucrări Agenției pentru înregistrare și a anunțului de atribuire a
contractului. Având specific propriu, fiecare etapă trebuie să ”impună” tuturor actorilor implicați o
responsabilitate pronunțată, corectitudine, transparență în procesul decizional și nu, în ultimul rând, un
control eficient.
În contextul implementării reformei e-achiziții, un rol aparte îl are licitaţia electronică care reprezintă
un proces repetat care implică un dispozitiv electronic de prezentare, în ordine descrescătoare, a noilor
preţuri şi/sau a noilor valori referitoare la anumite elemente ale ofertelor, care se stabilesc după o primă
evaluare completă a ofertelor, permiţînd clasificarea lor pe baza unor metode automate de evaluare.
Am evidențiat ideea că, prin introducerea sistemului electronic de achiziţii publice (e-achiziţii), sunt
soluţionate atât problemele de ţin de accesul limitat la informaţia privind contractele de achiziţie,
netransparenţa procedurilor, dar şi concurenţa neloială. Concurenţa limitată este un efect al participării
restrânse a agenţilor economici la procedurile de achiziţie, care, la rândul său, duce la alocarea ineficientă
a banilor publici.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție în sfera achizițiilor publice are un mare impact asupra
cadrului normativ naţional al statelor Uniunii Europene. Aceasta se denotă din soluțiile cazuriloe
examinate de Înalta Curte. Doar unele le reamintim, în acest context: Cauza C-451/08, Helmut Müller
DmbH v. Bundesanstalt für Immobilienaufgaben cu referință la ideea că contractul de achiziţie publică
trebuie încheiat cu titlu oneros. Curtea a stabilit că acesta presupune ca autoritatea contractantă să
primească în temeiul contractului o contraprestaţie, care trebuie să prezinte un interes economic direct.
În Cauzele reunite C-197/11, C-203/11, Libert şi alţii v. Guvernul flamand, [15] s-a pus problema
dacă realizarea unor locuinţe sociale care ulterior să fie vândute la preţuri plafonate unui organism de
drept public de gestionare a locuinţelor sociale sau, prin subrogarea acestuia, prestatorului de servicii care
a realizat aceste locuinţe, reprezintă un contract de achiziţie de lucrări aşa cum reiese din definiţia
directivei. Curtea de Justiţie a concluzionat că, pentru a fi stabilite relaţii contractuale între o autoritate
contractantă şi un beneficiar al construcţiilor sau o persoană care realizează parcelări, se impune

14
încheierea unui contract de parcelare între autoritate şi operatorului economic, prin care să se stabilească
natura lucrărilor şi condiţiile aferente executării lor.
La fel, În Cauza C-220/05, Auroux v. Commune de Roanne, Curtea de Justiţie a evidenţiat că un
operator economic, în cazul unui contract de achiziţii publice, nu trebuie neapărat să realizeze lucrarea
sau să presteze serviciul la care se obligă prin mijloace proprii. Pentru a califica respectivul contract ca
achiziţie de servicii, este irelevant dacă operatorul execută construcţia sau sub-contractează. Curtea a
statuat că o convenţie prin care o primă autoritate contractantă încredinţează unei a doua autorităţi
contractante realizarea unei lucrări poate constitui un contract de achiziţii publice de lucrări, indiferent
dacă se prevede sau nu că prima autoritate este sau va deveni proprietara unei părţi din lucrare sau a
întregii lucrări.
În ultimul paragraf, sunt evidențiate anumite repercursiuni ale practicii judiciare în sfera
achizițiilor publice în Republica Moldova. Astfel, examinarea litigiilor apărute în procesul de achiziții
publice este dată în competența instanțelor de contencios administrativ, deoarece contractul de achiziție
public este un contract administrativ și este supus regimului juridic de drept public. Actualmente, în R.
Moldova, cel mai des întâlnite încălcări în procedurile de achiziție publică de către autoritatea
contractantă: depășirea pragurilor, indicarea cerințelor cu abateri de la legislație, nerespectarea
termenilor: de depunere a ofertelor, de așteptare, de înștiințare despre rezultatele procedurii, de prezentare
a dărilor de seamă; depășirea peste 30 % a valorii estimate a achiziției, respingerea neargumentată a
ofertelor, încheierea contractelor cu ofertanți care nu corespund cerințelor, etc.
Practica judiciară naţională a achiziţiilor publice relevă că conflictul de interese este categorisit ca
fiind unul dintre formele cele mai des întâlnite ale fraudei, în procesul de achiziţie publică. Conflictele de
interese apar atunci când funcţionarii publici din domeniul achiziţiilor publice au interese care nu sunt
dezvăluite sau legături cu un ofertant. Important de menționat că există un ”conflict între îndatoririle
profesionale şi interesele private ale unui funcţionar public (sau a unei persoane care acţionează în contul
unei autorităţi publice), care pot fi percepute de natură a afecta executarea imparţială şi obiectivă a
îndatoririlor“, interpretarea aceasta promovând ideea că şi interesele de natură nepatrimonială pot afecta
conduita unei persoane [11, p. 9].

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Prezentul studiu ştiinţific a fost realizat în vederea evidenţierii importanţei achiziţiilor publice
drept un instrument de eficienţă în furnizarea serviciilor publice în cadrul statului modern european,

15
accentuînd necesitatea menţinerii garanţiei de atingere a scopului fundamental al serviciilor de interes
public.
În rezultatul cercetărilor efectuate asupra reglementărilor cu privire la cadrul juridic național
al achizițiilor publice, racordat la bunele practice europene, am ajuns la următoarele concluzii:
1. Achizițiile publice reprezintă o parte substanţială a activităţii economice, în fiecare stat al spațiului
european, mai cu seamă în contextul acelor state care tind spre integrare europeană. Deşi estimările
privind dimensiunea reală a pieţelor de achiziţii variază, achiziţiile publice de bunuri şi servicii
constituie, de obicei, 10-15% din PIB pentru ţările dezvoltate şi până la 20% din PIB pentru ţările în
curs de dezvoltare.
2. Contractele de achiziții publice sunt contracte administrative, încheiate între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante, avînd ca obiect execuţia de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Doctrina și legislația financiară apreciază cîteva
aspecte juridice importante în vederea delimitării contractelor de achiziții publice de alte contracte
administrative. Atribuirea contractelor de achiziții publice trebuie realizată pe baza unor criterii
obiective care asigură respectarea principiilor de transparenţă, de nediscriminare şi de egalitate de
tratament şi care garantează aprecierea ofertelor în condiţii eficiente de concurenţă, așa cum prevăd
directivele europene în acest domeniu. Avantajele utilizării contractului de achiziţii publice, în
activitatea de prestare a serviciilor publice sunt: optimizarea costurilor, schimbarea rolului
administraţiei din principal furnizor de servicii în acela de supraveghetor şi garant al funcţionării
serviciului public, obţinerea de servicii profesionale şi specializate, creşterea transparenţei cheltuirii
banilor publici.
3. Legiuitorul european precizează că atribuirea contractelor de achiziţie publică în statele
membre trebuie să respecte principiile din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, libera
circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de furnizare a serviciilor, iar pentru
contractele care depăşesc anumite praguri valorice, este necesar să se fie elaborate norme juridice
pentru coordonarea procedurilor de achiziţie publice, astfel încât principiile respective să fie transpuse
în practică.
4. Spectrul drepturilor persoanelor de a participa la procesul de achiziții publice, în statele UE, poate
fi privit ca unul garantat și necesar a fi implementat, grație atât modificărilor substanțiale, benefice,
prevăzute în directivele europene, cât și a bunelor practici existente din domeniul vizat.
4. Licitația deschisă, pentru achiziția publică de lucrări, este cea mai populară procedură de realizare
a acestora. Aceasta se organizează într-o singură etapă, unde participă un număr nelimitat de operatori
economici care doresc să participe și îndeplinesc condițiile de calificare, impuse de autoritatea
contractantă în documentele de licitație. Desemnarea câştigătorului licitaţiei publice generează un

16
acord de principiu între părţile viitorului contract administrativ, acordul de voinţă realizîndu-se astfel
odată cu încheierea, în formă scrisă, a contractului. După realizarea acordului de voinţă, răspunderea
părţilor va fi una contractuală, regimul de drept public intervenind doar în situaţii obiective şi
neprevăzute, de natură a afecta interesul public.
5. În prezent, în R. Moldova, responsabilitatea pentru armonizarea legislaţiei privind achiziţiile
publice aparţine Agenţiei Achiziţii Publice. Aceasta activează la plină capacitate şi astfel are nevoie
de personal suplimentar şi capacitate instituţională adiţională pentru realizarea eficienţelor şi
continuarea aproximării. De exemplu: introducerea acordurilor-cadru, independenţă sporită organului
de revizuire, achiziţiile electronice mai des utilizate, toate acestea constituie domeniile de schimbare
continuă şi perfecţionare. Personalul AAP este preocupat cu problemele operaţionale de rutină,
rămânându-le foarte puţin timp pentru a se dedica în mod semnificativ sarcinii de armonizare a
legislaţiei. Persistă dorinţa de a realiza o armonizare cât mai extinsă a legislaţiei, precum şi o abordare
politică axată pe măsuri care să îmbunătăţească eficienţa. Totuşi, nivelul general al aproximării este
satisfăcător şi oferă o bază stabilă pentru o aproximare în continuare şi mai mare.
6. Legea privind achiziţiile publice din 2015, deşi a suferit mari modificări în raport cu acquis-ul
european, mai are nevoie de modificări şi completări pentru a realiza o aproximare mai apropiată şi
repararea unor deficienţe.
7. Prioritate trebuie acordată implementării legislaţiei secundare în domeniul privind achiziţiile
publice, iar acest lucru este mult mai probabil pentru a obţine o mai mare eficienţă şi conformare din
partea autorităţilor contractante.
8. Modelul european de realizare eficientă a achiziţiilor publice presupune realizarea acestora prin
dezvoltarea metodelor electronice a achiziţiilor. La moment, direcţia de achiziţii publice electronice
asigură desfăşurarea licitaţiilor electronice on-line sau off-line, în conformitate cu prevederile legii
achiziţiilor publice, realizând buna desfăşurare a procedurilor electronice, gestionează catalogul
electronic, asigură postarea în format electronic pe site-ul licitaţiilor electronice a anunţurilor şi a
documentaţiei de atribuire, permiţînd serviciului de monitorizare să examineze şi să valideze sau să
respingă anunţurile postate.
9. Principiul ”responsabilității sociale” în achizițiile publice oferă ”posibilitatea ocupării forţei de
muncă”, de exemplu, a tinerilor, promovarea reprezentării egale, pe piaţa forţei de muncă, a femeilor
în raport cu bărbaţii, promovarea posibilităţilor de angajare a şomerilor şi a pensionarilor, promovarea
integrării în muncă a diferitelor minorităţi – emigranţii, etniile, minorităţile religioase, persoanele cu
un nivel redus de educaţie etc. ”Responsabilitatea socială” determină un ”trai decent”; acest concept
universal relevând faptul că persoanele au dreptul la un loc de muncă productiv, în condiţii de
libertate, egalitate, securitate, respect şi demnitate umană.

17
 Considerăm că prezenta cercetare și-a atins obiectivele propuse inițial. Astfel, a fost studiată
doctrina juridică din ţară şi de peste hotare privitor la problema conceptualizării achiziţiilor publice,
prin prisma importanţei juridico-economice a acestora în economia unui stat.
De asemenea, a fost concretizată necesitatea implementării cu eficienţă a principiilor de sistem
ale achiziţiilor publice, prin fundamentarea necesităților și perspectivelor de aplicare a
responsabilității sociale în sfera achizițiilor publice. Totodată, a fost analizat impactul politicii
concurențiale asupra politicii achizițiilor publice.
Un alt obiectiv stabilit a fost de a identifica, a descrie prin analiză critică despre influenţa bunelor
practici ale statelor UE în domeniul achiziţiilor publice. Aici a fost efectuat un studiu comparativ a
procesului de achiziții publice în unele state europene: Estonia, Franța și Norvegia.
Astfel, au fost reliefate punctele forte în practica statelor sus-menționate care ar putea fi transpuse
în practica R. Moldova la capitolul de achiziții publice. Ca o concluzie în acest sens, am identificat
că Estonia este pe primul loc în UE în domeniul aplicării e-achizițiilor. Această practică trebuie
preluată și este posibil de preluat și în contextul R. Moldova.
Din practica Norvegiei, deducem clar posibilitatea și liberul acces la contractele arhivate din
domeniul achizițiilor publice, care sunt disponibile mass-mediei. Deci putem accentua ideea și
oportunitatea adoptării unor mecanisme legale prin intermediul cărora societatea civilă şi mass-
media să poată obţine acces la anumite părţi ale dosarelor de achiziţii, post-factum.
Codul Achizițiilor Publice din Franța fundamentează reglementările în vigoare, fiind transpuse
prevederile directivelor europene în domeniul achizițiilor publice – practică ce ar putea avea un
impact pozitiv pentru statul nostru.
Un alt obiectiv propus a fost reliefarea elementelor care caracterizează instituţia contractelor
administrative, prin exemplul concret de analiză a contractului de achiziție publică. Armonizarea
cadrului juridic național determină și particularităţilor contractului de achiziţie publică, prin prisma
prevederilor directivelor europene. Totuși am constatat faptul că în R.Moldova instituţia contractului
administrativ nu este încă pe deplin conturată, neexistând reglementări cu caracter general despre
contractele administrative în legislaţie.
Reiterăm, aici, importanța stabilirii formelor de răspundere juridică în domeniul achizițiilor
publice, analiza și evaluarea practicii judiciare a achiziţiilor publice şi influenţa asupra politicii
achiziţiilor publice la nivel naţional.
În baza rezultatelor prezentului studiu şi în scopul dezvoltării conceptului de reglementare juridică
a achiziţiilor publice, ca instrument juridic de prestare a serviciilor publice, formulăm următoarele
recomandări:

18
1. Mărirea personalului Agenției pentru examinarea şi înregistrarea ofertelor şi contractelor,
capacitate instituţională adiţională pentru realizarea eficienţelor şi continuarea activității;
2. O mai bună şi mai utilă raportare şi analiză statistică, pentru identificarea şi elaborarea
îmbunătăţirii în sistemul de achiziţii;
3. Sporirea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice,
inclusiv prin introducerea modificărilor corespunzătoare în Codul contravenţional etc.
4. Completarea legislaţiei naţionale cu unele prevederi ce ţin de perfecţionarea cadrului legal
secundar, de exemplu, în domeniul protecţiei personalului angajat în sfera licitaţiilor şi a condiţiilor
de muncă a acestora (în concordanţă cu prevederile directivele europene la acest capitol);
5. Elaborarea de mecanisme eficiente şi clare privind realizarea listelor oficiale de contractori
recunoscuţi, promovarea oficiilor de consultant ce ar ajuta ÎMM-urile să participe activ la procedurile
de achiziţii publice;
6. Crearea unui panel de judecători sau unui echivalent pentru soluţionarea litigiilor;
7. Participarea, instruirea judecătorilor specializaţi în materia dreptului penal, în domeniul
contenciosului administrativ, a procurorilor, a ofiţerilor operativi, ce vor fi specializaţi în soluţionarea
cauzelor din materia achiziţiilor publice și aplicarea eficientă a componentei europene a acestui
domeniu;
8. Aplicarea pe larg a licitaţiilor electronice. Prin folosirea sistemului electronic de achiziţii publice
(e-achiziţii) ar fi soluţionate atât problemele ce ţin de accesul limitat la informaţia privind contractele
de achiziţie, netransparenţa procedurilor, dar şi concurenţa neloială. Or, concurenţa limitată este un
efect al participării restrânse a agenţilor economici la procedurile de achiziţie, care la rândul său duce
la alocarea ineficientă a banilor publici;
9. Realizarea unui transfer de experienţă şi expertiză din statele UE, în special din Estonia pentru
dezvoltarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
10. Includerea clauzelor de responsabilitate socială, la desfășurarea licitațiilor publice, ceea ar
promova accesibilitatea ”conceptului pentru toţi”. În dispoziţiile obligatorii, trebuie să fie incluse aşa
specificaţii tehnice pentru a asigura, de exemplu, accesul persoanelor cu handicap la serviciile
publice, în transportul public, în instituţiile publice, la bunurile şi serviciile publice de informare şi
comunicare, inclusiv la tehnologiile informaţionale. Succesul unei astfel de oferte va fi procurarea de
bunuri şi servicii accesibile pentru toţi.
11. Realizarea unui controlul eficient al rezultatelor, atât din interiorul autorităţii contractante, cât şi
din partea executorilor primari de buget şi/sau autorităţilor ierarhic superioare. Rapoartele de
executare a bugetelor întocmite de toate autorităţile contractante trebuie să includă date suficiente şi

19
relevante în privinţa rezultatelor obţinute din achiziţii şi informaţii privind rezultatele evaluărilor
post-achiziţii.
12. Elaborarea mecanismelor viabile de eliminare a cazurilor de corupției, a conflictelor de interese,
în sfera achizițiilor publice, prin dezvoltarea instrumentelor de evaluare a riscului de corupție.
13. Promovarea achizițiilor verzi, prin crearea politicilor de stat corespunzătoare.
În contextul cercetării ştiinţifice efectuate, în această lucrare, în vederea racordării cadrului juridic
național al achizițiilor publice la bunele practici europene, venim cu câteva propuneri de lege ferenda:
1. Introducerea, în cadrul legal autohton, a conceptului de ”acte de procedură întocmite la
momentul desfăşurării licitaţiilor”, pentru a evita conflictele de interese, fraudarea licitaţiilor, corupţia
în domeniul achiziţiilor publice. Aici putem face trimitere şi la ideea de verificare minuţioasă a
procesului de modificare a contractelor, în special la semnarea acordurilor de majorare şi multiplelor
acorduri de extindere a termenului; autosesizarea în baza constatărilor organelor de control cu
întreprinderea măsurilor de rigoare.
2. Introducerea în viitorul act normativ (secundar) de transpunere în dreptul naţional a Directivei
2014/24, a dreptului autorităţilor contractante de a ”obliga” contractantul principal la o subcontractare
minimă în execuţia contractului de achiziţie publică a cărui valoare depăşeşte un anumit prag stabilit,
în scopul asigurării accesului IMM-urilor la contractele de achiziţie publică. Aceasta deoarece
modalitatea de atribuire aleasă trebuie să creeze premisele pentru obţinerea unor preţuri de achiziţie
mai reduse, în acord cu principiul eficienţei utilizării fondurilor publice. La pregătirea procedurii de
atribuire a unui contract de achiziţie publică, autorităţile contractante vor fi grevate atât de dilema
atribuirii globale sau pe loturi a contractului, cât şi de riscuri şi sarcini suplimentare în cazul atribuirii
contractului împărţit pe loturi.
3. Întrucât legiuitorul autohton a reglementat diferit procedura de atribuire pentru fiecare tip de
contract (fie achiziţie publică, fie concesiune, fie parteneriat), s-a creat o inconsecvenţă a abordării
acestor categorii de contracte. Propunerea ar fi de a încerca o ”codificare” în materia contractelor
administrative într-un act normativ complex, cee ce ar facilita accesul operatorilor contractanţi la
informaţia necesară şi la evitarea ambiguităţii legislative.
4. Pentru a fi percepută corect, instituţia contractului de achiziții publice, ca și contract
administrativ, ar trebui să se regăsească într-un viitor Cod de procedură administrativă al Republicii
Moldova cu reglementări specifice și aplicabile.
5. Ofertanții care furnizează informații false, distorsionând concurența sau acționând pentru a
influența o decizie ar trebui excluși din procedură. De asemenea, companiile care au înregistrat
performanțe slabe în cadrul unui contract anterior ar putea face obiectul excluderii dintr-o procedură

20
ulterioară, cu precădere în situația în care contractul anterior a fost reziliat înainte de termen. La fel,
participanții care transmit oferte anormal de mici ar trebui excluși din procedură.
6. ”Obligarea” publicării dărilor de seamă şi a rapoartelor la etapa post-achiziţie prin adoptarea
unor mecanisme legale prin intermediul cărora societatea civilă şi mass-media să poată obţine acces
la anumite părţi ale dosarelor de achiziţii, post-factum.
7. Luarea măsurilor pentru prevenirea și identificarea cazurilor de modificare a contractului după
atribuirea acestuia fără o nouă procedură. În acest sens, participanților frauduloși - aplicarea
amenzilor pecuniare mari.
8. Modificarea, în Codul Contravențional al R. Moldova, la capitolul sancțiuni în domeniul
achizițiilor publice, art. 3271 (alin. 2), mărirea de 2 ori a cuantumului amenzii în cazul ”Includerii de
date false în dările de seamă şi explicaţiile oficiale pe marginea contestaţiilor prezentate Agenţiei
Achiziţii Publice” (la moment, este prevăzută o amendă de la 3 la 6 u.c. pentru persoana fizică și
amendă de la 12 la 24 u.c. pentru persoana cu funcție de răspundere).
9. Substituirea, în Codul Contravențional al R. Moldova, a noțiunii de ”persoană cu funcție de
răspundere”, cu noțiunea de ”autoritatea contractantă” și noțiunea de ”persoană fizică” cu noțiunea
de ”operator economic” (având statut de întreprinzător, persoană fizică sau juridică).
Reforma în domeniul achiziţiilor publice este una dintre priorităţile majore ale Republicii
Moldova, care va contribui la asigurarea unei mai bune funcţionări a economiei de piaţă, consolidarea
eforturilor de integrare în UE şi la realizarea unei valorificări optime în ceea ce priveşte bunurile şi
serviciile achiziţionate de către o gamă largă de instituţii publice.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea privind achiziţiile publice Nr. 131 din 3 iulie 2015. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 31.07.15, nr.197-205.
2. Catana M.C. Achiziţii publice. București: Universul Juridic, 2011.
3. Cobăneanu Cobăneanu S., Bobeica E., Rusu V. Drept administrativ. Chișinău: Î.S.F.E.-P.
„Tipografia Centrală”, 2012. 324 p.

21
4. Codreanu A., Reglementarea relaţiilor privind achiziţiile publice prin prisma principiilor
generale şi a resposabilităţii sociale. În: Legea şi viaţa, 2011 (234), nr. 6, p. 31-34.
5. Galanton N. Bazele achiziţiilor. Note de curs. Chișinău: ASEM, 2017. 107 p.
6. Ghid teoretico-practic. Acheter social ”Un guide sur les appels d’offres publics avec clauses de
responsabilité sociale”. Luxembourg: Office des publications de l’Union Européenne, 2011. 56
p.
7. Georgescu I., Vrabie C. Instrumente de monitorizare a achiziţiilor publice, Baia Mare: Cornelius,
2006. 241 p. (accesibil pe https://www.irt.ro/wp-
content/themes/irt2/publicatii/2006_IPP%20CRJ%20AP/Instrumente%20de%20monitorizare
%20achizitii.pdf).
8. Guţuleac V. Drept administrativ. Chișinău: Î.S. F.E.-P. Tipografia Centrală, 2013. 600 p.
9. Iorga E., Fusu-Plăiașu G., Moraru A. Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în
procesul de achiziţii publice și sesizarea conflictelor de interese, a incompatibilităţilor, faptelor
de corupţie și îmbogăţirii ilicite, Baia Mare: Cornelius, 2006.Orlov M., Bușmachiu E., Ghidul
autorităților publice locale. Achiziții publice. Chișinău, 2015, 142 p.
10. Radu G.I. Riscuri în materia achiziţiilor publice (accesibil pe www. http://abcjuridic.ro/wp-
content/uploads/2015/07/Riscuri-in-materia-achizitiilor-publice.pdf).
11. Raţiu M. A. Dreptul Achiziţiilor Publice. București: Universul Juridic, 2017. 314 p.
12. Richer L., Cantillon G. Achat public et économie des territoires. Paris: LGDS, 2017.
13. Trăilescu A. Drept administrativ. Tratat elementar. Bucureşti; ALL Beck, 2002. 400 p.
14. Șerban D.-D. Jurisprudența comentată în materia achizițiilor publice. Volumul VI. București:
Hamangiu, 2017. 592 p.
15. Achizițiile publice în Norvegia https://www.kvale.no/globalassets/pdf-publikasjoner-
fagomrader/eueos-og-konkurranserett/pp16_chapter-23_norway.pdf (vizitat la 11.04.2018).
16. Public procurement – Study on administrative capacity in the EU Estonia Country Profile
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/how/improving-investment/public-
procurement/study/country_profile/ee.pdf (vizitat la 14.04.2018).
17. Armonizarea legislației în domeniul achizițiilor publice http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52009IP0100 (vizitat la 03.12.2017).
18. Belecciu L. Contractul de concesiune. Teză de doctorat. Chișinău, 2007. 158 p.
https://ru.scribd.com/document/51597328/liliana-belecciu-thesis-contractul-de-concesiune
(vizitat la 19.04.2018).

22
 PUBLICAȚII LA TEMA TEZEI:

1. Codreanu A., Reglementarea relaţiilor privind achiziţiile publice prin prisma principiilor generale
şi a responsabilităţii sociale. În: Legea şi viaţa, 2011 (234), nr. 6, p. 31-34, categoria C, ISSN1810-
309X.
2. Codreanu A., Principiile şi obiectivele de bază ale legislaţiei şi ale politicilor UE în sfera achiziţiilor
publice. În: Revista ”Legea şi viaţa”, septembrie 2012, nr. 9 (249) 2012, p. 55-58, categoria C,
ISSN1810-309X.
3. Codreanu A., Consideraţiuni privind natura juridică a contractului de achiziţie publică. În: Revista
”Legea şi viaţa”, aprilie 2016, nr. 6 (292) 2016, p. 35-38, categoria C, ISSN1810-309X.
4. Codreanu A., Licitaţia deschisă ca formă principală de achiziţie publică de lucrări. În: Revista
”Jurnal juridic naţional”, decembrie 2016, nr. 6 (22) – 2016, p. 50-53, categoria C, ISSN 2345-1130.
5. Codreanu A., Impactul şi necesitatea aplicării prevederilor noilor directive europene privind
achiziţiile publice în legislaţia naţională la etapa actuală. În: ”Revista Naţională de Drept”, februarie
2017, nr. 2, p. 61-64, categoria C, ISSN 1811-0770.
6. Codreanu A., Conflictul de interese - formă a fraudei în procesul de achiziţie publică. În: ”Revista
Naţională de Drept”, martie 2017, nr. 3, p. 55-58, categoria C, ISSN 1811-0770.
7. Codreanu A., Achiziţiile publice – de la origini până la accepţiunile moderne în contextul
valorificării unor instituţii specifice acestui domeniu. În: ”Revista Naţională de Drept”, octombrie
2017, nr. 10, p. 42-45, categoria C, ISSN 1811-0770.
8. Codreanu A., Reglementarea juridică a achiziţiilor publice privită prin prisma tratatelor
internaţionale. În: Conferinţa ştiinţifică internaţională competitivitatea şi inovarea în economia
cunoaşterii (28-29 septembrie 2012), volumul I, Chişinău, 2012, p. 279-280.
9. Codreanu A., Rolul achiziţiilor publice în reglementarea raporturilor juridice de drept financiar. În:
Conferinţa ştiinţifică internaţională 60 de ani de învăţământ economic superior în Republica
Moldova: prin inovare şi competitivitate spre progres economic (27-28 septembrie 2013), Volumul I
Editura ASEM, Chişinău, 2013, p. 227-229.
10. Codreanu A., Unele aspecte juridice ale contractului de achiziţii publice privite în lumina
prevederilor acquisului comunitar. În: Culegerea Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale
”Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii” (26-27 septembrie 2014), volumul I în
culegerea conferinţei, Editura ASEM, Chişinău, 2014, p. 355-361.
11. Codreanu A., Facilitarea accesului operatorilor economici la contractele de achiziţii publice în
lumina acquis-ului comunitar. În: Culegerea Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale ”Competitivitatea

23
şi inovarea în economia cunoaşterii” (25-26 septembrie 2015), volumul IV în culegerea de articole
selective ale conferinţei, Editura ASEM, Chişinău, 2015, p. 248-252.
12. Codreanu A., Aspecte teoretico-practice privind regimul juridic al achiziţiilor publice de lucrări.
În Culegerea Simpozionului Internaţional „Universul Ştiinţelor”, ediţia a VII-a (17 septembrie 2016),
desfăşurat la Slănic-Moldova – România, Editura „PIM”, Iaşi, Asociaţia „Vasile Pogor”, 2016, p.
258-26.
13. Codreanu A., Considerations on the legal nature of the contract of public procurement. În:
Scientific Symposium of Young Researchers, XIV Edition, (22-23 aprilie 2016), volumul I, Editura
ASEM, Chişinău, 2016, p. 306-309.
14. Codreanu A., General theoretical framework of evolution and development of public procurement
in the Republic of Moldova. În: Scientific Symposium of Young Researchers, XV Edition, (28-29
aprilie 2017), volumul I, Editura ASEM, Chişinău, 2017, p. 245-248.
15. Codreanu A., Particularităţi teoretico-practice ale achiziţiilor publice în unele state europene,
privite ca bune practici de implementare în sistemul achiziţiilor publice din Republica Moldova. În:
Culegerea Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale ”Competitivitatea şi inovarea în economia
cunoaşterii” (22-23 septembrie 2017), în culegerea de materiale/teze ale conferinţei, Editura ASEM,
Chişinău, 2018, p. 49-52.

24
 ADNОTARE

Teza de doctor în drept cu tema: ”Cadrul juridic naţional al achiziţiilor publice în Republica
Moldova racordat la bunele practici ale Uniunii Europene”.
Autor: CODREANU Alina.
Specialitatea științifică - 552.03 ”Drept financiar (bancar, fiscal, vamal)”.
Chișinău, 2018

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 188 de
surse, 155 de pagini de text științific. Rezultatele obţinute sunt publicate în 15 lucrări ştiinţifice.
Cuvintele-cheie: achiziții publice, cadru juridic național, bune practici, principii, politică
concurențială, responsabilitate socială, armonizarea legislației, contract de achiziții publice, e-achiziții,
răspundere juridică, jurisprudența Curții Europene de Justiție.
Domeniu de cercetare: Drept financiar, organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept.
Scopul tezei: realizarea unei cercetări complexe asupra conceptului de reglementare juridică a
achiziţiilor publice, prin prisma directivelor europene, prin reliefarea practicilor eficiente ale achiziţiilor
publice din statele UE care pot fi racordate politicii achiziţiilor publice din R. Moldova.
Obiectivele tezei: fundamentarea conceptului achiziţiilor publice, prin evidențierea importanţei
juridice a acestora; elucidarea necesității implementării cu eficienţă a principiilor achiziţiilor publice; relevarea
impactului politicii concurențiale asupra politicii achizițiilor publice; examinarea perspectivelor de aplicare a
responsabilității sociale în sfera achizițiilor publice; deteminarea impactului bunelor practici ale statelor UE în
domeniul achiziţiilor publice; elucidarea influenței e-achizițiilor și achizițiilor publice verzi în contextul
armonizării cadrului juridic național; clarificarea particularităţilor contractului de achiziţie publică și
categorisirea lui ca un contract administrativ; stabilirea formelor de răspundere juridică în domeniul achizițiilor
publice; analiza și evaluarea practicii judiciare a achiziţiilor publice şi influenţa asupra politicii achiziţiilor
publice la nivel naţional; formularea de propuneri de lege ferenda în scopul racordării la practicile europene
eficiente ale achizițiilor publice.
Noutatea și originalitatea științifică a tezei. În cadrul cercetării a fost efectuat un studiu detaliat al
achizițiilor publice ce reprezintă un subiect relativ nou pentru ştiinţa dreptului financiar în Republica Moldova;
tratarea unui aspect nou, dar necesar al achiziţiilor publice - responsabilitatea socială de care trebuie să dea
dovadă operatorii economici, prin intermediul autorităţilor contractante; realizarea un studiu al politicilor
achiziţiilor publice ale unor state ale UE în contextul implementării unor prevederi în practica Republicii
Moldova; justificarea necesității studierii și evidenţierii importanţei platformei electronice a achiziţiilor
publice, în contextul reformei e-achiziţii.
Metodologia cercetării. La realizarea studiului au fost utilizate cele mai cunoscute şi eficiente metode
de cercetare ştiinţifică, cum ar fi: metoda istorică (aplicată în compartimentul studierii genezei și evoluţiei în
definire, cercetare şi reglementare a conceptului de achiziție publică), metoda comparativă (a fost utilizată pe
larg în abordarea aspectului comparativ între diferite viziuni ale autorilor preocupaţi de domeniul respectiv,
dar şi a reglementărilor specifice altor state în materia achizițiilor publice, cum ar fi: România, Franţa, Estonia,
Norvegia, Federaţia Rusă), metoda sistemică (utilizată în procesul cercetării de ansamblu prin corelarea
normelor ce aparţin diferitor instituţii juridice sau sisteme de aplicare).
Semnificaţia teoretică și aplicativă a lucrării. A fost evaluat cadrul juridic naţional al achiziţiilor
publice, prin prisma lacunelor existente în legislaţia achiziţiilor publice ce necesită a fi diminuate ori înlăturate
prin implementarea unor prevederi ale directivelor europene şi regulamentelor din domeniul achiziţiilor
publice și racordarea la bunele practici europene. Această cercetare va facilita familiarizarea cu generalităţile
conceptuale privind achiziţiile publice, prin analiza cadrului legal existent, compararea acestuia cu legislaţia
europeană şi aprecierea, prin identificarea necesităţilor de îmbunătăţire a procesului de achiziţii publice.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării științifice date pot servi drept bază la
elaborarea unui curs/modul de ”Dreptul achizițiilor publice”, ”Drept al contractelor administrative” ce poate
fi utilizat în procesul didactic din cadrul instituţiilor de învăţământ superior pentru cursurile universitare la
facultăţile de drept, mai ales la cele care accentuează specializarea în drept public, drept financiar, administraţie
publică. La fel, aceste rezultate pot fi de real folos în activitatea AAP, autorităților contractante și operatorilor
economici, participanți în procesul de achiziții publice.

25
 ANNOTATION

Thesis of PhD in law: "The national legal framework of public procurement in the Republic of
Moldova connected to the good practices of the European Union". Author: CODREANU Alina. The
scientific speciality:552.03 "Financial (banking, tax, customs)".
Chisinau, 2018

Structure of the thesis: introduction, three chapters, general conclusions and recommendations,
bibliography of 188 sources, 155 pages of scientific text. The scientific results are published in 15 scientific
papers.
Key words: public procurement, national legal framework, good practices, principles, competition policy,
social responsibility, harmonization of legislation, public procurement, e-procurement, legal liability, case law
of the European Court of Justice.
Field of research: Financial law, organization and functioning of law institutions.
The purpose of the thesis: is to carry out a complex research on the concept of legal regulation of public
procurement in the light of European directives, by highlighting effective public procurement practices in EU
countries that can be linked to public procurement policy in the Republic of Moldova.
Objectives of the thesis: to substantiate the concept of public procurement by highlighting their legal
importance; to elucidate the need to effectively implement the principles of public procurement; revealing the
impact of competition policy on public procurement policy; examining the prospects of applying social
responsibility in the field of public procurement; Determining the impact of EU best practices on public
procurement; elucidating the influence of e-procurement and green public procurement in the context of
harmonizing the national legal framework; clarifying the particularities of the public procurement contract and
categorizing it as an administrative contract; establishing forms of legal liability in the field of public
procurement; analyzing and evaluating the judicial practice of public procurement and influencing public
procurement policy at national level; formulating the proposals for a window of law to connect with effective
European public procurement practices.
Scientific novelty and originality of the thesis. A detailed study of public procurement, which is a
relatively new topic for the science of financial law in the Republic of Moldova, was carried out within the
research; addressing a new but necessary aspect of public procurement - the social responsibility that economic
operators must demonstrate through contracting authorities; conducting a study of public procurement policies
of some EU states in the context of implementing provisions that need to be linked to the realities of the
Republic of Moldova; justifying the need to highlight the importance of the electronic procurement platform
in the context of e-procurement reform.
Methodology of research. The most popular and effective methods of scientific research were used in the
study, such as the historical method (applied in the study of genesis and evolution in defining, research and
regulation of the concept of public procurement), the comparative method (used on broadly in approaching the
comparative aspect between different views of authors concerned with the field, but also specific regulations
of other states in the field of public procurement, such as Romania, France, Estonia, Norway, Russian
Federation), the systemic method (used in the research process as a whole by correlating the rules of different
legal institutions or enforcement systems).
Theoretical and applicative significance of the work. The national legal framework for public
procurement has been assessed in the light of existing gaps in public procurement legislation that need to be
diminished or removed through the implementation of some provisions of European directives and public
procurement regulations and linking to European best practices. This research will facilitate familiarity with
the conceptual generalities of public procurement by analyzing the existing legal framework, comparing it with
European legislation and appreciating by identifying the needs for improving the procurement process.
Implementation of scientific results. The results of this scientific research can serve as a basis for the
elaboration of a course / module of "Public Procurement Law", "Law of Administrative Contracts" that can be
used in the teaching process of higher education institutions for university courses at law faculties, especially
to those that emphasize specialization in public law, financial law, public administration. Similarly, these
results can be of real use in the activity of APA, contracting authorities and economic operators, participants
in the public procurement process.

26
 АННОТАЦИЯ

Докторская диссертация по теме: «Национальная правовая основа государственных закупок в

Республике Молдова связана с передовым опытом Европейского Союза».
Автор: КОДРЕАНУ Алина. Научная специальность - 552.03 «Финансовое (банковское, налогoвое,
таможeнoe)». Кишинёв, 2018

Структура диссертации: введение, три главы, общие выводы и рекомендации, библиография из 188
источников, 155 страниц основного текста. Полученные результаты опубликованы в 15 научных статьях.
Ключевые слова: государственные закупки, национальная правовая основа, передовая практика, принципы,
политика в области конкуренции, социальная ответственность, гармонизация законодательства, государственные
закупки, электронные закупки, юридическая ответственность, прецедентное право Европейского суда.
Область исследований: Финансовое право, организация и функционирование юридических институтов.
Целью диссертации: провести комплексное исследование концепции правового регулирования
государственных закупок в свете европейских директив, выделив эффективные практики государственных
закупок в странах ЕС, которые могут быть связаны с политикой государственных закупок в Республике Молдова.
Задачи диссертации: обосновать концепцию государственных закупок, подчеркнув их юридическое
значение; для разъяснения необходимости эффективного внедрения принципов государственных закупок;
выявление влияния политики в области конкуренции на политику государственных закупок; изучение
перспектив применения социальной ответственности в области государственных закупок; Определение влияния
лучшей практики ЕС на государственные закупки; выяснение влияния электронных закупок и зеленых
государственных закупок в контексте согласования национальных правовых рамок; уточнение особенностей
договора о государственных закупках и классификация его в качестве административного контракта;
установление форм юридической ответственности в области государственных закупок; анализировать и
оценивать судебную практику государственных закупок и влиять на политику государственных закупок на
национальном уровне; формулируя предложения по созданию окна закона для установления связи с
эффективными европейскими практиками государственных закупок.
Научная новизна и оригинальность диссертации. В рамках исследования было проведено подробное
исследование государственных закупок, которое является относительно новой темой для науки о финансовом
праве в Республике Молдова; рассмотрение нового, но необходимого аспекта государственных закупок -
социальная ответственность, которую экономические операторы должны продемонстрировать через
договаривающиеся органы; проведение исследования политики государственных закупок некоторых государств
ЕС в контексте реализации положений, которые должны быть связаны с реалиями Республики Молдова;
обосновывая необходимость подчеркнуть важность электронной платформы закупок в контексте реформы
электронных закупок.
Методология исследования. В исследовании использовались самые популярные и эффективные методы
научных исследований, такие как исторический метод (применяемый при изучении генезиса и эволюции в
определении, исследовании и регулировании концепции государственных закупок), сравнительный метод
(используемый на в широком смысле приближаясь к сравнительному аспекту между различными взглядами
авторов, занимающихся данной областью, а также конкретными положениями других государств в области
государственных закупок, таких как Румыния, Франция, Эстония, Норвегия, Российская Федерация), системный
метод (используемый в исследовательском процессе в целом, путем сопоставления правил различных правовых
институтов или систем правоприменения).
Теоретическая и прикладная значимость работы. Национальная правовая основа для государственных
закупок была оценена с учетом существующих пробелов в законодательстве о государственных закупках,
которые необходимо уменьшить или устранить путем осуществления некоторых положений европейских
директив и правил государственных закупок и увязки с лучшей европейской практикой. Это исследование будет
способствовать ознакомлению с концептуальными обобщениями государственных закупок путем анализа
существующих правовых рамок, их сопоставления с европейским законодательством и оценки, путем
определения потребностей в совершенствовании процесса закупок.
Внедрение научных результатов. Результаты данного научного исследования могут послужить основой для
разработки «Право государственных закупках», «Право административных контрактах», который может быть
использован в учебном процессе высших учебных заведений для университетских курсов на юридических
факультетах, особенно тем, которые подчеркивают специализацию в области публичного права, финансового
права, государственного управления. Аналогичным образом, эти результаты могут реально использоваться в
деятельности АНАП, подрядных органов и экономических операторов, участников процесса государственных
закупок.

27
 CODREANU ALINA

Cadrul juridic naţional al achiziţiilor publice în Republica Moldova

racordat la bunele practici ale Uniunii Europene

552.03 – DREPT FINANCIAR (BANCAR, FISCAL, VAMAL)

Autoreferatul tezei de doctor

28