1.

FUNCTIILE MEDICINEI DE FAMILIE :

1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute si cronice
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
9. Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica
2. Caracteristicile MF
1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a
ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri
primare
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta traieste.
4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare efectiva
si fireasca medic – pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate de
nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta bolilor in
colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cronice ale pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces care poate
solicita deseori un caracter de urgenta.
9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva.
10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala,
culturala si existentiala
3. Factori care au contribuit la promovarea MF
1.Factori biologici
- organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea un impact
important asupra starii lui de sanatate
2.Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
3.Factori de ordin organizatoric
-complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina dificila
-imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
-discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea continuitatii in cadrul MF
4. Factori de ordin economic
-asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse limitate
-asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
5. Factori de ordin psihologic
-stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la spital
6. Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
-in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un “neuron motor central”
4. Asistenta medicala primara – def si continut
AMP reprezintă locul de contact al populaţiei cu sistemul de sănătate, reprezintă prima linie a
sistemului sanitar.
În această primă linie, activează atât cabinetele de MF, cât şi serviciile de ambulanţă, serviciile de
gardă ale spitalelor, poliţia sanitară, medicina şcolară, medicina muncii, farmaciile şi altele.

(Deasupra sau mai bine zis în spatele AMP se află AMS reprezentată de spitale, policlinici,
laboratoare şi centre de recuperare, iar în spatele AMS se află AMT formată din spitale de specialitate,
institute de cercetare şi altele .)
5. Diferente asistenta medicala primara – secundara

AMP AMS
orientată spre sănătate orientată spre bolnav
orientată spre prevenţie orientată spre curative
orientată spre bolnav orientată spre boală
Acordă asistenţă de prim contact acordă asistenţă secundară
asigură continuitatea asistenţei medicale asigură asistenţă medicală-episodică
nu solicită dotări speciale solicită dotări speciale
este mai ieftină este mai scumpă

Există deosebiri între AMP şi AMS şi în ceea ce priveşte patologia. Astfel, în timp ce AMP îngrijeşte boli
mai uşoare, dar mai frecvente, exemplu IACRS, AMS, se îngrijeşte mai ales infecţiile respiratorii
inferioare, bolile maligne şi alte afecţiuni ce necesită investigaţii şi tratamente mai complexe
6. Distribuirea resurselor in sanatate (doua piramide)
7.Prevenţia primară- previne apariţia bolii. Tine de mediu şi individ. Este:
- Nespecifica: inlatura factorii de risc
- Specifica: - stabilirea unui program de vaccinari
- prevenirea rahitismului, a cariei dentare, a anemiei feriprive, a gusei endemice
Se face la medicul de familie, medicul scolar sau medicina muncii.
8.Prevenţia secundară
Depisteaza precoce boala. Se poate realiza prin screening. Pentru ca un test screening să fie
aplicabil, el trebuie să raspundă următoarelor cerinţe:
- să fie suficient de sensibil şi de specific (să depisteze indivizii expuşi şi să-i
diferenţieze de cei sănătoşi);
- să fie simplu de efectuat şi inofensiv pentru cel testat;
- să fie ieftin şi să aducă beneficii cât mai mari.
Aceste masuri implica:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei
feriprive si rahitismului, etc.;
- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor
congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
- testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
- mamografia pentru depistarea cancerului de san.
9.Prevenţia terţiară
Se referă la prevenirea complicaţiilor sau deficienţelor asociate evoluţiei naturale a unei boli. Reprezintă o
parte foarte importantă a activităţii MF, pe care o desfăşoară în colaborare cu specialistul din spital.
Prevenţia terţiară se realizează prin:
- tratamentul corect al bolii, în funcţie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaţiilor si ajustarea tratamentului
- susţinerea psihologică, familială şi socială a bolnavului
- monitorizare dubla: cu specialistul
10.Profilaxia rahitismului
1. PRENATAL in ultimul trimestru de sarcină:
– Expunere raţională a gravidei la aer şi soare,
– Alimentaţie echilibrată cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
– Aport suplimentar de vitamină D :
• 500 UI / zi per os,
• 1000 ui / zi în anotimpul rece şi în situaţii speciale (zone poluate,
disgravidie)
2. POSTNATAL :
– Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu înlesnirea
mişcărilor active încă din primele zile de viaţă.
– Alimentaţie exclusivă la sân în primele 6 luni;
– În caz de alimentaţie artificială se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele
de vacă fiind evitat până la vârsta de 1 an (pt ca are raport Ca/P=1:2, invers decat
cel matern)
– Suplimentarea alimentaţiei cu vitamină D este OBLIGATORIE din prima
săptămână de viaţă (cel mai târziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii gavaţi.
 a) administrarea zilnică de doze orale, fracţionate (egale cu
necesarul zilnic). Ex: Vigantol pic 500 – 1000 u.i. 1-2 pic / zi
11.Profilaxia anemiei feriprive
Se incepe de la gravida:
- Spatierea corecta a sarcinilor: se recomanda ca perioadele de sarcina sa nu fie intr-un
interval mai mic de 2 ani
- Evitarea prematuritatii
- Alimentatia corecta
- Daca gravida are anemie, va primi Fe in doza corespunzatoare
La copil:
- Se recomanda pensarea tardiva a cordonului ombilical
- Promovarea alimentatiei naturale, laptele matern contine lactotransferina ce det absorbtia
Fe 3+ (feric-absorbabil).Copiii alimentati artificial vor primi formule de lapte
imbunatatite cu Fe
- Diversificare corecta
- Profilaxie medicamentoasa: din luna a 6a-12a va primi Fe 10 mg/kgc/zi. Prematurul va
primi intre L2-L6 doza dubla (20 mg), iar dupa L6 doza normala.
12.Calendarul de vaccinari - foaie
13.Principalele categorii de vaccinuri
⚫ Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietăţi antigenice, care declanşează
apariţia răspunsului imun la organismele supuse vaccinării.
⚫ Vaccinurile antiinfecţioase convenţionale conţin:
⚫ microorganisme vii atenuate
⚫ microorganisme inactivate
⚫ componente microbiene purificate
⚫ componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
⚫ proteine recombinate prin inginerie genetica
14.Eficacitate si efecte adverse ale vaccinurilor
Obţinerea unei eficienţe maxime postvaccinale cu efecte adverse minime este o preocupare
importantă a medicinei actuale. Elaborarea celor mai performante tehnici de preparare a
vaccinurilor constituie o adevărată provocare .
Eficacitatea vaccinurilor se verifică prin studii clinice care urmăresc:
⚫ aprecierea riscului de apariţie a unor cazuri de îmbolnăvire;
⚫ valoarea seroconversiei postvaccinale, evaluată prin studii serologice;
⚫ determinarea remanenţei în timp a unui titru minim de anticorpi protectori.

Reacţiile adverse post-vaccinale ce pot apărea în primele 1-2 zile sunt:

⚫ Locale
- inflamaţie,
- limfangită,
- abcese sterile;
⚫ Generale
-febră,
-cefalee,
-convulsii,
-encefalita,
-poliradiculonevrite,
-anafilaxie
15.HPV-vaccinare
Infectia cu HPV (Human Papilloma Virus structura aDN) poate fi asimptomatică sau poate
produce veruci veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de serotipuri de HPV (Human
Papilloma Virus):
HPV-1 determina veruci plantare,
HPV-6 si HPV-11 veruci veneriene (anogenitale) ,
HPV-16 si HPV-18 determina displaizii cervicale.
În România vaccinul a fost introdus în anul 2007, iar în anul 2008 au fost vaccinate o parte din
fetele din clasa a VI a, fiind mai util inainte de inceperea vietii sexuale.
⚫ Schema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri 3 doze astfel: 0. 2(1) si 6 luni de la prima
doza.
⚫ Vaccinul a fost inclus in schema obligatorie de vaccinare a femeilor între 11 si 25 de ani
din Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Anglia, Noua Zeelandă, Kenya, Corea de
Sud, Suedia, SUA,
⚫ Serotipurile 16, 18 determina 71,5% din cancerele de col uterin, deci vaccinarea anti
HPV poate împiedica aparitia a peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.
16.Precautii si CI ale vaccinurilor cu virus viu atenuat
⚫ femei însărcinate – datorită virusului pot apare malformaţii la făt (numai dacă gradul
expunerii este foarte mare);
⚫ administrarea de imunoglubuline contraindică folosirea vaccinurilor cu virus viu la
interval mai mic de 3 spătămâni înainte sau după administrare;
⚫ persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori);
⚫ imunodeprimaţi (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie);
⚫ indivizii cu infecţie HIV simptomatică au contraindicat vaccinul BCG şi febra galbenă;
⚫ copiii şi femeile la vârsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui să primească
vaccinul DTP, VHB şi AP.
17.Ingrijirea NN la domiciliu
Sfaturi date mamei:
- Promovarea alim naturale
- Sa respecte calendarul de vaccinari
- Sa faca profilaxia rahitismului
- Sa faca profilaxia anemiei feriprive
- Sa recunoasca semnele de imbolnavire si sa vina la medic
Pentru copil:
- Igiena bontului ombilical cu alcool 70%
- Igiena plicilor cu apa fiarta si racita
- Igiena mucoaselor cu ser fiziologic
- Baie la acceasi ora din zi precedata sau urmata de masaj
- Imbracat in haine de bumbac, lejere si nu legat la picioare
- Patul in zona neutra a camerei, fara perna
- Se evita vizitele dese ale celorlalti
- Se aeriseste camera zilnic
- Se scoate copilul afara de la 2 sapt (initial 15 min) progresiv, indiferent de anotimp
17.Alimentatia copilului – diferente LV-LM:
- glucide: LV 70 gr/l, LM 48 gr/l. LM are de 100x mai multe oligozaharide care dezvolta flora
intestinala, astfel ca nu se manifesta boala diareica acuta
- proteine 10...35.
LV are mai multa cazeina, ce precipita in flocoane mari, simptomele difestive sunt mai
frecvente.
LV contine betalactoglobulina, responsabila de alergia la LV.
LM are lactotranferina cu rol in abs Fe, Ig si lizozim cu rol in infectii.
- lipide 40...35. Cantitatea de lipide din LM e mai mare la sf suptului, oferind satietate.
Raportul AC sat/nesat LM=1:1, LV=3:1 (sat>)
LM are ac arahidonic si linoleic utile in maturarea sist nervos.
- saruri min: LM=Fe3+, LV=Fe2+
Ca/P= 2:1 LM, 1:2 LV
- vitamine
LM: hidro si liposolubile in cant mai >: A, B, C, D. In LM trec si alimente, medicamente.
LV: urme
18.Avantajele alimentatiei la san
- Laptele uman – aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si posibilitatilor
de digestie ale acestuia.
- Laptele uman – asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica – sugarul fiind mai rezistent la
infectii
- Laptele uman – practic steril, este un aliment “viu” furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig si
alti factori de aparare care-i contine
◼ Alimentatia naturala- este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare)
◼ Rol psihoemotional – consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
◼ Alimentatia la san – confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva ( amenoree de lactatie )
◼ Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
◼ Cresterea concentratiei de grasimi – la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietate-
prevenindu-se supraalimentatia.
◼ Intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
◼ Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
◼ Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala.
◼ Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina
folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand astfel silueta
mamei.
◼ Otita medie si diaree.

19.CI alimentatiei la san

De cauza materna
Permanente:
 ◼ infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
◼ insuficienta cardiaca, insuficienta renala
◼ boli sistemice: -neoplazice
◼ - scleroza in placi
◼ boli endocrine:-tireotoxicoza
◼ casexie
◼ diabet neechilibrat
◼ boli psihice:-psihoza de lactatie
nevroze
◼ mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
◼ tratamente cronice:-anticanceroase
◼ anticonceptionale orale
◼ antiepileptice
Temporare: - infectii acute tratate cu
◼ antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide, metronidazol)
◼ - mastita, mamelon ombilicat, ragade
◼ sangerande ale mamelonului
De cauza infantila:
Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza
◼ galactozemie
◼ fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern ( pregnandiol )
20.Tehnica alaptarii
Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva reguli:
Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a cereste gradul de “confort” al
sugarului si a preveni riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala.
Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de stergerea lor cu un prosop uscat- inainte
de supt.
In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind preocupata numai de acest
lucru(evitarea vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii).
- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea sanului din care alapteaza.
- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un suport pentru piciorul de partea
sanului din care alapteaza
◼ Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la fiecare san in raport cu pranzurile (“copilul
creste mai bine de la al 2-lea san”).
◼ Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:
-sustinerea sanului cu degetele
- stoarcerea usoara a sanului.
◼ Durata suptului:- este in medie 20 minute ( in primele 5 minute suge 2/3 din ratie)
- in primele zile durata este 5-10 minute
◼ - dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu exista nici o limita de timp pentru supt, fiecare
sugar are ”personalitatera” lui.
◼ Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4 ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii.
◼ - Acest ritm se autoregleaza de la sine la majoritatea sugarilor- daca se aplica o tehnica
corecta.
- este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa
- pusul la san ori de cate ori sugarul plange
◼ Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in pozitie verticala cateva minute pentru eructatie
◼ - mama va stoarce manual sau cu pompa laptele care a ramas in al “doilea san”
21.Tehnica alimentatiei artificiale
◼ Administrare cu biberonul sau lingurita – sterilizate prin fierbere
◼ Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor si prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
- 2-3 lingurite
- tifon steril
◼ Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de cauciuc.
◼ Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte – asigurandu-se un debit de 20 pic/min
(“picatura cu picatura”).
◼ Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade.
◼ Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul.
◼ Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica.
◼ Durata mesei 10-15 minute
22.Principiile diversificarii
◼ Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
◼ Introducerea alimentului nou se va face progresiv
◼ Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
◼ Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
◼ Nu se introduc doua alimente noi simultan – de preferat introducerea unui singur aliment
pe saptamana.
◼ La primele semne de intoleranta – varsaturi sau diaree – se intrerupe temporar alimentul
nou introdus – si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei
digestive.
◼ Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
◼ ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
◼ Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.
◼ Sucul de fructe – administrat in cantiate de 30-60 ml – dupa 6-8 saptamani de viata – nu
reprezinta un aliment de diversificare – locul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 ½ luni.
23.Etiologia starilor febrile
I. Infectii
A. Infectii bacteriene
1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii);
2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic);
3.Renale (pielonefrita, abcesul renal);
4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta);
5.Osoase (osteomielita);
6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase
cerebrale).
B. Infectii virale
1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare
2. Mononucleoza infectioasa
3. Infectia cu virus citomegalic
4. Infectia cu virusul Coxackie B
C. Infectii parazitare
1. Trichinoza
2. Amebioza
3. Toxoplasmoza
4. Toxocaroza
D. Infectii cu spirokete si riketzii
II. Colagenoze:
1. A R J
2. L E S
3. S. Kawasaki
4. Poliarterita nodoasa
III. Neoplazii
1. Leucemii
2. Limfoame
3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom)
4. Tumori metastatice
IV. Cauze diverse
1. Boli endocrine
- tireotoxicoza
- boala Addison
2. Boli metabolice
- hipercalcemia idiopatica
- guta
- hiperlipoproteinemiile
3. Boli ereditare
- displazia ectodermala hipo (an)hidratica
4. Febra medicamentoasa
24.Tratamentul starilor febrile la copil
1. Tratamentul antipiretic
Combaterea febrei se va incerca initial cu mijloace simple: scoaterea
imbracamintei, aerisirea incaperii, suplimentarea lichidelor.
Antitermicele recomandate sunt:Acetaminofenul, Metamizolul ( Algocalminul),
Aspirina.
2. Mijloace fizice de combaterea febrei
Se folosesc in hiperpirexie sau in cazul febrei greu controlate cu mijloacele
medicamentoase.
Aceste procedee stimuleaza procesele de termoliza prin conductie si evaporare:
- Impachetarea hipotermizanta: cu apa la temperatura camerei. Compresa se aplica de la umeri la
genunchi si se lasa circa 10 minute - se poate repeta la nevoie dupa 10-15 minute de 2-3 ori.
- Baie hipotermizanta
 Se incepe cu temperatura de 37ºC sau cu 2º mai mica decat cea a corpului scazandu-se
progresiv, in 4-5 minute pana la 36ºC.
Punga cu gheata pe frunte si in axile - in febra ridicata.
Racirea centrala ( spalatura gastrica, clisma cu ser fiziologic la temperatura camerei).
De mentionat ca febra trebuie tratata de parinti pana la venirea medicului. Fiecare familie
cu copii trebuie sa aiba in casa antipiretice uzuale, pe care sa le poate folosi la nevoie.
3. Antibioterapie - cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de infectie bacteriana,
la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau la nou nascutul
febril. In general empirica.
25.Situatii febrile care impun internarea copilului in spital
- febra cu valori de peste 40°C;
- sugar sub 3 luni;
- copil prea somnolent sau prea agitat;
- asocierea eruptiei purpurice;
- asocierea tahicardiei , dispneei
- asocierea convulsiilor;
- fontanela bombata;
- asocierea frisonului
26.Situatii in care putem trata copilul febril la domiciliu
- stare generala buna;
- fara antecedente patologice semnificative;
- examenul fizic : lipsa semnelor de localizare infectioasa;
- toleranta digestiva buna, apetit pastrat;
- conditii bune de ingrijire la domiciliu;
- investigatii minimale ( HLG, VSH) normale.
27.Situatii ale copilului cu febra ce necesita antibioterapie
Folosirea antibioticelor se va face cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de infectie
bacteriana, la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau la nou nascutul
febril.In general se foloseste antibioterapia empirica.
28.Etiologia BDA
- virusuri enteropatogene: Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri
- bacterii enteropatogene: Shigella Dizenteriae, Escherichia Coli, Salmonella ,Vibrio Cholerae,
Klebsiella , Yersinia, Clorstridium Difficile, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococus Aureus.
- paraziti enteropatogene: Giardia Lamblia
- greseli alimentare: Consumul excesiv de sucuri naturale, de fructe ce conţin prea mult sorbitol
si fructoza
- antibiotice
29.Diareea enterotoxigena
• Se datoresc unor germeni capabili sa producă o enterotoxină, cum ar fi: E. Coli
Enterotoxige, Vibrionul Hoteric, Stafilococus Aureus, si Bacillus Cereus.
• In general, aceste enterotoxine sunt proteine secretate de aceşti germeni care actionează
asupra osmoreceptorilor intestinali, schimbând sensul de migrare al electroliţilor dinspre
vas inspre lumnul intestinal, determinând pierderi masive de apă şi electroliţi prin scaun.
Practic se realizează o “paralizie” a acestor osmoreceptori, alterarea fiind predominant
funcţională şi mai puţin structurală, la nivelul enterocitului.
 • Acest tip de diaree duce la deces prin deshidratare severă ca urmare a pierderilor masive
de apa şi electroliţi.
Studiile clinice au demonstrat că enterotoxina produsă de Vibrionul holeric antrenează pierderi
30.Diareea entero-invaziva Salmonela-Shigella
• Este produsă de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinală, cu alterarea
structurilor din corionul mucoasei, ce are ca expresivitate clinică apariţia de scaun cu
mucus, puroi si sange.
• Aceste diarei au ca prototip Shigella Dizenteriae, dar şi alti germeni cum ar fi Salmonella,
Campilobacter, Yersinia Enterocolitica.
31.Tratamentul BDA – reechilibrarea h-e
• Este obligatorie in toate formele de diaree acuta la copil. In formele usoare si moderate
de diaree reechilibrarea hidro-electrolitica se face pe cale orala cu solutii
polihidroelectrolitice, iar in forme severe, cu deshidratare peste 10% se trateaza in
sectiile de terapie intensiva ale spitalelor de pediatrie.
• Reechilibrarea hidroelectrolitica pe cale orala se practica in primele 4-6 ore , folosind
solutii polihidroelectrolitice, in cantitate de 10-20 ml/kg/ora, sau 50-100ml/kg/4-6 ore,in
functie de gradul de deshidratare usor sau moderat.
32.Tratamentul BDA – realimentarea
• Dieta clasică in care faza de rehidratare era urmată de dieta de tranziţie cu supă de
morcovi sau mucilagiu de orez până la finele celor 24 ore a fost abandonată. Deşi prin
dieta clasică scaunele se normalizau rapid , curba ponderala era descendentă datorită
raportului protein-caloric insuficient. Aceasta dietă restrictivă era nocivă, in special la
copiii care prezentau concomitent malnutriţie, precum şi la cei cu episoade repetate de
diaree acută.
• Practic privarea protein calorică indusă iatrogen prin repausul digestiv determina atrofie
vilozitară şi cronicizarea diareii.
• Aceste observaţii au condus la o nouă strategie dietetica de realimentare precoce după
primele 4-6 ore de rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formulă
adaptata.
33.Principalele cauze de spitalizare ale adolescentilor
• -afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre 10-21 ani(21%)
• -graviditate si nasteri(49%)
• -afectiuni ale sistemului digestiv(11%
• -traumatisme(9%)
• -afectiuni ale tractului respirator(5.5%)
34.Factori etiologici ai comportamentului delicvent la adolescenti
A.Factori predominanti biogeni
• encefalopatii secundare post-infectioase sau post –traumatice;
• oligofrenii ;
• sechele dupa meningite ;
• Epilepsie.
B.Factori predominanti psiho-sociogeni:
• 1.Disociatia familiala;
• 2.Absenta mediului familial;
• 3.Situatia economico-sociala a familiei;
• 4.Carentele de ordin educativ;
 • 5.Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri.
35.Indicii care arata consumul de droguri
• atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o igiena inadecvata;
• pierderea apetitului alimentar si scadere inexplicabila in greutate;
• hiperemie conjunctivala;
• absenteism si performante scolara slabe;
• - pierderea interesului pentru anumite activitati scolare sau extrascolare, pentru sport sau
alte hobbyuri
• indepartarea de membrii familiei si prieteni;
• prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati familiei;
• comportament caracterizat prin minciuna si furt;
• atitudine ostila, violenta;
• dezinteres si lipsa planurilor de viitor.
36.Efecte fizice si psihice ale consumului de alcool si tutun
• Alcool:
-Efecte psihice :reduce inhibitia,stare de relaxare,diminueaza capacitatea de
concentrare,creste debitul verbal,creste gradul de iritabilitate nervoasa.
-Efecte fizice :tulburari respiratorii si cardiace,
afecteaza reflexele si coordonarea motorie, sporeste riscul bolilor hepatice,in cantitati mari:
coma si chiar deces.
• Tutun:
-Efecte psihice:induce senzatia de calmare,
senzatia cresterii capacitatii de concentrare.
-Efecte fizice: creste ritmul cardiac,tuse, cefalee,
creste riscul aparitiei neoplasmului bronhopulmonar,creste riscul aparitiei bolilor
cardiace(ateroscleroza, IMA) si respiratorii( BPOC).
37.Boli cu transmitere sexuala minore
-uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt provocate de
chlamydii, mycoplasme, candida albicans, trichomonas vaginalis);
- Trichomonas vaginalis;
- candidozele urogenitale;
- Virusul Herpes Simplex;
- Pediculosis pubis;
unele forme de hepatita virala: hepatita B, C.
38.Sd de oboseala cronica
Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care
impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel
principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni
Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte
gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni:
- uitarea, pierderea memoriei, stareconfuzionala sau dificulate de concentrare;
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei;
- dureri musculare si articulare;
- cefalee
39.Etiologia obezitatii la copil
1. Determinismul fetal si neonatal al obezităţii
-Istoricul matern,
-Starea de sănătate preconcepţie
-Dieta în timpul sarcinii (ex restrictia alimentara materna, fumatul matern)
-Funcţionarea şi vascularizaţia placentei
-Metabolismul placentar
-greutatea tatalui
2. Determinanti de dupa nastere:
- alaptarea- factor protector
- durata scurta a somnului din copilarie
-dieta si comportamentul alimentar
-reducerea activitatii fizice
40.Clasificarea obezitatii la adult si copil
La adult:

La copil:

41.Complicatiile obezitatii la copil

-maturizare osoasa
-apnee in somn
-HTA
-pancreatita
-probleme psihologice
42.Clasificarea astmului si factorii etiologici ai astmului
 Corticorezistent
 Dificil de controlat
 Fragil ( instabil)=brittle asthma
  Varianta tusigena (cough variant)
 Astm ocupaţional
 Astm cu intoleranta la AINS (boala Vidal)
 Vasculita Churg Strauss
 Aspergiloza bronhopulmonara alergica
43.Clasificarea GINA 2002

44.Medicatia de urgenta in astmul bronsic

▪ β2-agonisti inhalatori cu durata scurta de actiune
▪ Glucocorticosteroizi sistemici
▪ Anticolinergice
▪ Metilxantine
▪ β2-agonisti orali cu durata scurta de actiune
45. Medicatia de urgenta de fond si terapia in trepte in astmul bronsic
Medicatie de fond:
- Glucocorticosteroizi inhalatori
- Modificatori de leucotriene
- β2-agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
- Glucocorticosteroizi sistemici
- Metilxantine
 - Cromone
- β2-agonisti orali cu durata lunga de actiune
- Anti-IgE

46.Complicatiile si comorbiditatile astmului

IRA, emfizem pulmonar, pneumotorax
47. Complicatiile si comorbiditatile BPOC
 Bronsiolita obliteranta la copil si adult
 Astmul indus viral la copil(wheezing recurent postviral)
 Emfizemul pulmonar
 Bronsiectazii
48. Clinica Stopului Cardio-Respirator
Diagnosticul stopului cardiac se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
- paloarea sau cianoza instalate brusc
- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.
Clinica stopului respirator si circulator
• Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )
• Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)
• Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)
• Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )
• Lipsa batailor cordului la auscultate
• Tegumente cenusii-cianotice
49. Tratament socului anafilactic
 Stoparea contactului cu alergenul posibil incriminat
 Tratament:
 Oxigenoterapie, abord venos, PEV lichide
 Adrenalina : im/sc/iv; 0,3-0,5ml solutie 1/1000
 Bronhodilatator inhalator si/sau injectabil (ventolin, miofilin)
  Antihistaminic oral cu efect rapid: Levocetirizina, desloratadina 10-20 mg
sau injectabil: difenhidramina
 corticosteroid injectabil 1-2mg/Kg corp
 Preventie:
 adrenalina auto injectabila (Anapen Adult si Junior)
50. Tratamentul colicii renale
In colica renala dupa precizarea diagn se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva
obiective : Suprimarea durerii prin:
-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna
electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti
- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);
- Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);
- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent )
- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen
- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
- analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
51. Cauze epistaxis
1. Cauze locale:
- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):
• Accidentale
•Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal
- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana
- Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala
- Corpi straini
- Ulcer trofic perforant al septului
- Tumori benigne:
• Polip sangerand al septului nazal
• Papiloame
• Meningocel endonazal
-Tumori maligne: granulom malign mediofacial
2. Cauze generale:

- boli infectioase : gripa, rubeola, varicela, scarlatina, febra tifoida

- boli cardiovasculare : HTA, Stenoza mitrala, Insuficienta mitrala, Miocardita, Anevrism de
carotida interna
- boli ale hepatice : hepatita acuta, ciroza hepatica, insuficienta hepatica cronica
- boli ale sangelui si vasculare : anemii grave, leucemii si mielom, purpura reumatoida, hemofilii,
purpura trombocitopenica idiopatica, teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler
 -tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante, trombolitice sau antiagregante
plachetare
- alcoolism
- intoxicatii
- boli carentiale
- cauze endocrine
52. Atitudinea terapeutica in epistaxis
-epistaxisul benign:
- bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i
se va cere sa respire linistit cu gura deschisa
- se vor aplica masuri de hemostaza locala
- compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute
- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala
- tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice(apa oxigenata, solutie de antipirina
10%, trombina), adrenalina 1 °/oo , gelaspon
- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentulul depaseste 24de ore
- administrarea de hemostatice pe cale generala : Adrenostazin, Vitamina K, Venostat, Calciu
-epistaxisul grav:
- pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign
- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior
- hemostatice generate
Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin
ridicat.

CARDIO
1. Managementul pacientului hipertensiv!!!
2. Managementul pacientului cu cardipatie ischemica
3. Managementul pacientului cu dislipidemie

 Anamneza : Valori ale TA

Stil de viata-consum de sare,grasimi,alcool,fumat,activitate fizica,obezitate la tineri,stress
consum de antiinflamatoare,corticosteroizi,anticonceptionale orale
Antecedente familiale
Antecedente personale:AVC,ICC,BCI,diabet zaharat,boala renala,guta,dislipidemie
Tratamente antihipertensive anterioare si rezultate
Simptomatologie:vertij,tulburari de vedere,palpitatii,dispnee,durere toracica,cefalee,etc

 Examen obiectiv
-masurarea corecta a TA
-determinarea IMC,circumferintei abdominale
-examen cord,artere periferice,pulmonar,etc
 Examene paraclinice
Glucoza plasmatica ( a jeun )
Colesterol total,HDL,LDL,trigliceride
Acid uric seric
Potasiu seric
Creatinina
Hemoleucograma
Sumar de urina
EKG-HVS-Sokolov-Lyon >3,5 mV,sau RavL >1,1 mV

• Echocardiografia
• Ultrasonografia carotidiana si femurala
• Glucoza plasmatica postprandiala
• PRC
• Microalbuminurie
• Clearace la creatinina
• Fund de ochi
 Stratificarea riscului cardiovascular (risc de evenimente cardiovasculare la 10 ani)
-factori de risc cardiovascular
-diabet zaharat
-leziuni subclinice de organ
-boala cardiovasculara sau renala
constituita
-Tratamentul complex al HTA

 Tratament igieno-dietetic (miscare 30 de min pe zi, alimentatie redusa in sare, consum redus
de alcool...)
 -Monitorizarea pacientului hipertensiv (la 3 luni-risc aditional inalt si foarte inalt,la 6 luni-
risc aditional mic si mediu)

4. STRATIFICAREA RISCULUI C-V LA PACIENTUL HIPERTENSIV –RISCUL CA

PAC CU HTA SA PREZINTE IN URMAT. 10 ANI UN IMA IN FUNCTIE DE VALOARE
TA

Tas =130- HTA gr I HTA gr II HTA gr III

139
Tad = 85-89

No other RF Low risk Moderate High risk

risk

1-2 RF Low risk Moderate Moderate to High risk

risk high risk
≥ 3 RF Low to Moderate to High risk High risk
moderate high risk
risk

OD,CKD Moderate to High risk High risk High risk to very high risk
stage3 or high risk
diabetes

Symptomatic Very high Very high Very high Very high risk
CVD.CKD risk risk risk
stage ≥4 or
diabetes
whith OD

5. HTA secundare-cauze

 Boala renala parenchimatoasa : rinichi polichistici ,

hidronefroza,GNA,GNC,PNC,nefropatia diabetica
 HTA renovasculara : stenoza de artera renala,vasculite sistemice, compresiuni extriseci
ale aa.renale
 Endocrina :feocromocitom,sd.Cushing,hipertiroidism,hiperaldostero-nism
primar,acromegalie
 Cardiovaculara:coarctatie aorta,insuficienta aortica
 Neurologica : tumori,encefalita,sleep apnea,tetraplegia,pofiria
 Medicamentoasa : contraceptive,corticosteroizi,eritropoietina,
ciclosporina,sol.oftalm,nazale,antitusive / cocaina,alcool
 Stress acut : arsuri,pancreatite,postoperator,postresuscitare
 Cresterea volumului intravascular

6. Fact de risc Cardio-Vasculari!!!!!

a)neinfluentabili
-sex(masculin)
-varsta(>55B,>65F)
-rasa(neagra)
-AHC(boli cardiovasculare <55B,<65F)
b)Influentabili
-fumat
-dieta(grasimi,alcool,sare,putine legume)
-activitate fizica(sedentarism)
-stress
-obezitate(IMC>30kg/mp;CA>102cmB,>88cmF)
-dislipidemie(col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL<
40/46mg/dl la B/F;TG>150mg/dl)
-diabet(>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
 -boli renale

7. Enumerati principalele modificari subclinice ale pacientului hipertensiv

a) Afectare cardiovasculară
❑ EKG –LHV- Sokolow-Lyon>3,5mV, RaVL>1,1mV
❑ test de efort (ischemia cardiaca)
❑ echo – LHV (LVM index B>115g/mp; F>95g/mp)
❑ ingrosarea peretelui arterial (IMT > 0,9 mm) sau placi aterosclerotice
❑ RMN (apreciere dimensiuni si masa VS)
❑ viteza undei pulsului >10 m/s
❑ index glezna-brat < 0,9

b)Afectare renala
 Microalbuminurie (30 – 300 mg/24h)
 GFR = 30 – 60 ml/min/1,73mp
 Hiperuricemie (corelat cu nefroangioscleroza)
 Cistatin C (prognostic biomarker pt risc de BCR)

c)Afectare cerebrala
 RMN (infarcte lacunare,microsangerari,hiperreflectivitatea substantei albe)
 TC
 Testarea functiei cognitive
 Retinopatia hipertensiva (nedovedit)

8. Afectarea clinica a organelor tinta

 Boala cerebrovasculara ( AIT, AVC )

 Patologie cardiaca ( IMA, angina, reperfuzie, ICC)
 Boli renale ( nefropatie ,creatinina >1,4 /1,5 mg/ml F/B; proteinurie > 300 mg/24h)
 Boala vasculara periferica
 Retinopatie avansata: hemoragii, edem papilar, exudate

9. Factori predictivi pt evolutie nefavorabila!!!

❑ TAs >180mmHg,si/sau TAd >110mmHg

❑ TAd <70mmHg
❑ variabilitatea TA
❑ profil HTA nondipper(scaderea nocturnaTA cu mai putin de 10%,sau cresterea TA
nocturn)
❑ presiunea pulsului ≥ 60 mmHg (TAs-TAd media pe 24 ore)
❑ diabet
 ❑ dislipidemie (nivel chol)
❑ sindrom metabolic,obezitate abdominala(>102cm B,>88cm F)
❑ hiperuricemie ( >7 / 5mg/ml B/F )
❑ sleep-apnee
❑ afectari subclinice de organ sau boala CV sau renala cunoscuta
❑ microalbuminuria
❑ medicamente (AINS,AIS,eritropoetina,ciclosporina)
❑ leziuni renale(nr.redus de nefroni)-agenezia renala,subponderabilitate la nastere
❑ PRC
❑ slaba aderenta la tratament

10. Tratament complex ai HTA

Tratamentul HTA - masuri nefarmacologice

 Scaderea in greutate
 Reducerea aportului de sare < 5g/zi
 Limitarea consumului de alcool < 20-30ml/zi
 Activitate fizica (30-45 min/zi)
 Aport de legume si fructe crescut ( K )
 Reducerea aportului de grasimi
 Renuntare la fumat
 Consum de peste,ulei de peste ( acizi omega 3 polinesaturati )

Tratamentul medicamentos
-Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida
-tiazid-like:indapamida
-spironolactona,eplerenona
-de ansa:furosemid
-Blocantii canalelor de calciu (amlodipina, lercanipina, felodipina, verapamil,diltiazem)
-Inhibitorii enzimei de conversie (captopril, enalapril, perindopril, fosinopril, ramipril,
quinalapril, zofenopril)
-Blocantii receptorilor de angiotensina (telmisartan,candesartan,losartan,irbesartan,
olmesartan)
-Inhibitori de renina (aliskiren)
-Betablocante (nebivolol, carvedilol, metoprolol succinat)
-Inhibitori de renina(aliskiren)
-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin
-antiadrenergice cu actiune centrala: clonidina, metildopa, moxonidina
-modulatori ai R imidazolici (rilmenidina)
-Tratarea factorilor de risc:
-tratament antiagregant plachetar
-tratament hipolipemiant
-tratamentul diabetului zaharat
-tratamentul hiperuricemiei
11. HTA rezistenta la tratament
HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv cu 3 medicamente
hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in doze si asocieri corespunzatoare
Excluderea HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de somn),medicamente ce cresc
TA,neaderenta la tratament,HTA de cabinet,masurare incorecta
Raportata la 5-30%din pop(real 10%)
Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice antialdosteronice, blocante alfa1de tip
doxazosin)
Stimularea baroreceptorilor carotidieni
Denervarea renala(distrugerea bilaterala a nervilor localizati de-a lungul arterei renale cu ajutorul
cateterelor de ablatie prin radiofrecventa introduse percutanat la nivelul arterei femurale)
Abordarea invaziva-cazuri de HTA rezistenta adevarata,TA ≥ 160/100mmHg

12. Enumerati Pricipalele urgente hipertensive

Definitie:sd.clinic caracterizat prin cresterea severa,brusca si persistenta a TAs > 200

mmHg si/sau Tad > 120 mmHg insotita frecvent de deteriorare acuta a organelor tinta.

-Encefalopatie hipertensiva
-Eclampsia
-Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
-AVC (Infarct cerebral aterotrombotic)
-EPA
-Infarct ,ischemie miocardica
-Disectia acuta de aorta
-IRA
-Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
-Criza catecolaminica
-Rebound la clonidina sau betablocante

13. Principii de tratament in criza hipertensiva

Evitarea scaderii rapide a TA,

◼ poate conduce la hipoperfuzie cerebrala si cardiaca (scaderea abrupta > 25% a TA
depaseste autoreglarea cerebrala a TA
Reducerea initiala a TA cu 25% se realizeaza in 1-4 ore, cu o scadere mai putin abrupta a TA/in
24 ore a TA pana la TAD = 100 mm Hg
◼ Exceptie 2 situatii cand TA trebuie scazuta repede: disectia de aorta si IM
Tratament:
◼ Majoriutatea pacientilor pot fi tratati oral cu scaderea gradata a TA
◼ Prima linie a medicatiei trebuie sa fie beta-blocantele (daca nu sunt
contraindicate), diuretic tiazidic, doza mica de BCC
◼ Se va evita nifedipina sublingual
Terapia de lunga durata
◼ Se investigheaza cauza crizei HTA
◼ Selecteaza tratamentul eficient si bine tolerat.
◼ Se explica pacientului de ce e importanta terapia de lunga durata
◼ Se incearca reducerea factorilor de risc prin
◼ sfatuirea pacientului sa opreasca fumatul, controlul optim al diabetului,
dieta adecvata in colesterol
◼ Monitorizeaza pe durata lunga TA
Terapia de urgenta po

Terapia de urgenta iv

14. Criterii de definitie ale sdr metabolic

 Obezitate abdominala
>94cm(102cm) la B ;> 80cm (88cm) la F
  Trigliceride plasmatice >150mg/dl sau tratam pt dislipidemie
 HDL-colesterol <40mg/dl la B ;<50mg/dl F sau tratam pt dislipidemie
 Glucoza plasmatica >100mg/dl sau DZ în tratam
 TA >130/85 mmHg sau HTA în tratam
3 criterii = sindrom metabolic

15. Etiologia cardiopatiei ischemice(fact coronarieni/extracoronarieni)

1.Factori coronarieni:
- ASC coronariana 95%
- anomalii ale arterelor coronariene
- embolii coronariene(FiA)
- vasculite(periarterita nodoasa, boala Kawasaky, lues, CMV)
- Tromboze(policitemie,dupa iradiere, cocaina,transplant cardiac)
- tulburari ale coronarelor mici (DZ,cardiomiopatia hipertrofica, spasm coronarian – angina
Prinzmetal si sdr X coronarian)

2.Factori extracoronarieni:
- cresterea nevoilor energetice ale miocardului
- hipertiroidia
- tulburari de ritm cardiac
- stari febrile
- HTA
- scaderea fluxului coronarian
- stenoza mitrala
- insuficienta aortica
- HTP
- tulburari metabolice(amiloidoza, hemocistinurie)

16. Clasificarea cardiopatiei ischemice (dureroasa, nedureroasa)

A. Cardiopatia ischemica dureroasa

Angina pectorala stabila
Angina pectorala instabila
Infarctul miocardic acut

B. Cardiopatia ischemica nedureroasa

Moartea subita coronariana
Tulburari de ritm de origine ischemica
Insuficienta cardiaca de origine ischemica
Descoperirea EKG intamplatoare
17. Tratamentul cardiopatiei ischemice

1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc (modificarea

stilului de viata- alimentatia, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de alcool, controlul
glicemiei la pacientii diabetici)
2Tratamentul farmacologic
a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray
- sever - nitroglicerina i.v.
b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in
angina pectorala sunt indicate :
1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol);
2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat);
3.Blocantele canalelor de calciu.
4.Reducerea procesului de ateroscreloza:
- medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati
- metabolice – trimetazidina
- antiagregante - aspirina , clopidogrel)
- antioxidante

18. Cauze/clasificarile dislipidemiilor

• Cauze: Dislipidemiile pot fi primare sau genetice
secundare:
- Obezitate, sedentarism
- DZ
- Consum de alcool
- Hipotiroidism
- IRC
- Contraceptive orale
- Diuretice
- Betablocante

19. Tratamentul pacientului dislipidemic!!!

• Are ca scop reducerea nivelului de CT, LDL, TGL si cresterea HDL dar si inlaturarea
altor factori de risc( fumatul, consumul excesiv de alcool, HTA, obezitatea)
Tratament dietetic – indicatii de dieta (6 luni) dar si modificarea stilului de viata
Tratament medicamentos
• 1. Inhibitori ai HMG COA Reductaza (enzima care intervine in sinteza colesteroluli in
ficat) – STATINE
- scad LDL cu 25-60%
-stabilizeaza placile de aterom
-influenteaza mai putin HDL si TGL
- monitorizare transaminaze si CK
 a) Simvastatinum ( Simvacard, Simvor, Vasilip, Zeplan, Zocor
b) Lovastatinum (Lovastatin, Medostatin)
c) Pravastatinum (Pravator, Lipostat)
d) Fluvastatinum (Lescol)
e) Atorvastatinum (Sortis)
f) Rosuvastatinum ( Crestor)

• 2. Fibratii
- scad TGL
- cresc HDL
- influenteaza mai putin CT si LDL
a) Bezafibratum (Regardin)
b) Fenofibratum ( Lipanthyl 160 mg, Lipofib)
c) Ciprofibratum (Lipanor)
• 3. Acid nicotinic si derivati
a) Acipimoxum (Olbetam)
b) Acidum nicotinicum (Niaspan- vit din grupul B)
- scad TGL, mai putin LDL
• 4. Alte hipolipemiante
a) Acid omega 3 (Omacor)
b) Ezetimibum (Ezetrol)

20. Diagnosticul in IMA

Diagnosticul (semne si simptome)
a. durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau de apasare, cu
iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de simptome asociate:
transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate, vertij, greata sau varsaturi.
b. examenul obiectiv - nespecific,
c. auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
d. se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta jugularelor),
e. edem pulmonar,
f. suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu de DSV
(cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).
Paraclinic:
Modificari ECG – subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in AI/NSTEMI.
Modificari ECG cu supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm, in 2 derivatii
invecinate, sau HBAS in STEMI
i. inferior: D2, D3, aVF
ii. anterior: V1-V6
iii. antero-septal: V1-V3
iv. lateral: D1, aVL, V4-V6
Modificari ECG cu subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in V1-V3 pledeaza pentru
STEMI posterior
Biomarkeri cardiaci:
CK, izoenzima sa CK-MB, troponina I (TnI) sau T (TnT) si mioglobina:
TnI sau TnT sunt specifice afectarii cardiace si cresc la 4-6 ore, scad treptat pana la ziua 10. Au
specificitate buna cu implicatii prognostice
CK-MB crestere rapida in 4-6 ore cu scadere rapida in 36-48 ore.
Se recomanda evaluarea lor la fiecare 6-8 ore in primele 24 ore.

Ecocardiografia
◼ poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
◼ se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este scazuta,
prognosticul este mai prost.
Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord pentru diagnosticul
diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea pacientilor cu risc
inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in NSTEMI.
Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu thaliu, teste de efort, teste
farmacologice sau ecocardiografice cu dobutamina.

21. Tratamentul in IMA

Medicatie:
Aspirina (AAS) se administreaza cat mai precoce si continua pe perioada nedeterminata. Doza
initiala va fi intre 162-325 mg (Clasa I)
Clopidogrel se va administra intr-o doza de 75 mg/zi, in caz de intoleranta la AAS, sau cand nu
se planifica terapie interventionala:
◼ se va intrerupe cu cel putin 5-7 zile inainte CABG elective pentru a reduce
riscul de sangerare (Clasa I).
◼ Se va continua o luna in cazul implantarii MBS si 12 luni in cazul DES-stent
farmacoactiv.
Terapia antianginoasa cu nitrati si beta-blocante se va initia in momentul in care starea
hemodinamica a pacientului o va permite
Nitratii se vor evita in caz de
◼ hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
◼ in cazul suspiciunii de VD (VD), sau
◼ in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum
sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al miocardului.
◼ Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
◼ la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele
si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.
◼ Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.
 ◼ Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si
simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva.

Oxigenoterapie, 4-6 l/min.

Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu
administrare subcutanata
◼ se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
◼ in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in
24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
◼ reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei
induse de heparina:
◼ antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare
◼ e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in
conduita terapeutica este inclus si cateterismul precoce si
angioplastia (clasa I)
◼ eptifibatide sau tirofiban
◼ se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta
sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii terapeutice
conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.
IECA sunt indicati in
◼ disfunctie de VS (FE<40%),
◼ in IM anterior,
◼ in congestie pulmonara, acestia
◼ imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.

22. Tratamentul IMA prespital

Accent pe NTG sublingual, aspirina doza mare, statina(Sortis), O2, Anxiolitic,

Antialgice, Ambulanta!!!!!!

23. Recomandari la externare ale pac cu sdr coronarian

Regim alimentar
Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II. Hiposodat in caz
de hipewrtensiune si ICC.
Exercitii fizice
Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
◼ Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.
Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta simptomelor.
Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
 ◼ Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie
are prognostic bun pe termen lung.
Preventie
Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
Se recomanda reabilitare cardiaca.
Controlul greutatii corporale.
Abandonarea fumatului.
Modificarea factorilor de risc.

24. Diag dif al Sdr coronarian/al durerii toracice

Cardiac:pericardita,miocardita
Aorta:disectia acuta de aorta
pulmonare:embolie pulmonara
gastrointestinale:afectiuni esofagiene,colecistita acuta

25. Diagnosticul edemului pulmonar acut

Prezentare
◼ Dispnee acuta, tuse
◼ Stop cardiac, soc cardiogen
◼ Aslte caracteristici care pot reflecta cauza:
◼ durere toracica, palpitatii – BCI, IM, aritmie?
◼ Istoric de dispnee la efort – BCI, IC ?
◼ Oligurie, hematurie – IRA
◼ Semne de hemoragie intracraniana

Investigatii urgente:
◼ ECG: Tahicardie sinusala (cea mai frecventa), aritmii cardiace: FA, TSV, TV,
modificari de segment ST (STEMI, NSTEMI, AI), boala cardiaca (HVS, B
mitrala)
◼ Rx toraco-pulmonara: confirma dg: hiluri largite, colectie pleurala, linii Kerley B,
cardiomegalie. Se exclud pneumotoraxul, TEP, sindroamele de condensare.
◼ Gazele sanguine: tipic, scaderea PaO2, PaCO2 poate scadea (hiperventilatie), sau
creste (in functie de severitatea edemului pulmonar)
◼ Hemoleucograma: anemie, leucocitoza – factorul precipitant
◼ Ecocardiografie: evaluare functiei VS, anomalii valvulare,

26. Tratamentul edemului pulmonar acut

Monitorizarea pacientului
◼ Pacientul in pozitie sezand in pat
◼ Oxigenoterapie pe masca, CPAP sau ventilatie mecanica daca dispneea nu poate
fi imbunatatita
◼ Tratamentul aritmiilor ce determina instabilitate hemodinamica
Management:
◼ Diamorfina 2,5-5 mg iv
◼ Metoclopramid 10 mg iv
◼ Furosemid 40-120 mg iv lent
◼ Acces venos si ex. paraclinice: hemoleucograma, biochimie, enzime cardiace
◼ Daca Tas > 90 mm Hg, iar pacientul nu are Sao:
◼ NTG slg, 2 pufuri
◼ NTG pev 1-10 mg/h,
◼ creste viteza la fiecare 15-20 min, masurarea TA (obiectiv TAs =
100 mm Hg)
◼ Monitorizeaza pulsul, TA, frecventa respiratiilor, saturatie de O2

27. Clasificarile disectiei de Aorta dupa sediu

in functie de localizarea sediului rupturii intimei si intinderea hematomului disecant: De Bakey:
i. disctii proximale (ruptura localizata la nivelul Ao ascendente): tip I (se
extinde la nivelul intregii aorte) si II (hematomul se extinde pana la nivelul
originii trunchiului brahio-cefalic)
ii. disectii distale: tip III, sub nvelul a. subcalvii stg.

28. Trombembolism pulmonar-diag, cauze

Diagnostic
Simptome:
◼ - debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii
◼ - TEP masiv – soc
◼ TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau cu TVP
prezenta
RX:
◼ normal, in contextul tablou clinic respirator sever
◼ hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale
HLG: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere a CK, Tn
Ecocardiografie:
◼ exclude alte cause de HTP (IMA, tamponada)
◼ VD dilatat, dilatartea AP, regurgitare tricuspidiana
D-Dimeri: sensibili, dar nespecific (sarcina, traumatisme, varstnici, tumori)
CT spiral (angio CT) cu subst de contrast
◼ evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare (imagine
lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)
scintigrafia pulmonara:
 ◼ scintigrafia de perfuzie cu defectede captare, cu aspect normal la scintigrama de
ventilatie
Angiografia pulmonara – gold standard – cand diagnosticul neinvaziv este echivoc

Cauze:
◼ - TVP
◼ - emboli septici (endocardita tricuspidiana)
◼ - emboli grasosi (fracturi)
◼ - lichid amniotic
◼ - paraziti
◼ - neoplazii

29. situatii cu troponina crescuta

- insuficienta renala acuta sau cronica.

- insuficienta cardiaca congestiva severa.
-criza hipertensiva
- tahi- sau bradi aritmii.
- embolia pulmonara.
- miocardita.
- AVC sau hemoragie subarahnoidiana.
- disectie de aorta.
- sindrom de balonizare apicala (cardiomiopatia TAKO-TSUBO).
- pacienti critici, cu sepsis sau arsuri intinse.

FEMEIA
1. Continutul/ scopul planningului familial
consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in ceea ce priveşte ajutarea acestora in a-şi
identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii ,în a-şi planifica sarcinile in anumite momente
dorite din viaţă, în a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ;

Criteriile utilizate pentru alegerea contraceptivelor sunt reprezentate de :

eficacitate( toate metodele în afara de abstinenta totala pot eşua la un moment dat)
siguranţa( prezenţa reacţiilor adverse)
accesibilitate( cost)
acceptabilitate
reversibilitate
Analiza risc – beneficiu

eficacitatea contracepţiei
este de menţionat că exista factori care influenţeaza apariţia sarcinii şi care includ: fertilitatea
ambilor parteneri, momentul contactului sexual în raport cu momentul ovulaţiei, metoda
contraceptivă utilizata, eficacitatea intrinseca a metodei contraceptive şi, utilizarea corecta a
metodei

siguranţa contracepţiei se poate spune ca unele metode contraceptive sunt asociate cu riscuri
pentru starea de sănatate.

Ceea ce este comun tuturor metodelor este că toate metodele sunt mai sigure decat alternativa
sarcină urmata de avort.

Beneficii non-contraceptive pentru starea de sănatate contraceptivele orale cancerului ovarian si

endometrial, sarcinii ectopice.
Metodele contraceptive de bariera şi spermicidele BTS, cancerului cervical si infertiliţatii tubare.

2. Enumerati principalele met de contraceptie nehormonale

Abstinenţa periodica sau planificarea familiala naturala
Coitus interruptus
Amenoreea de lactaţie
METODE CONTRACEPTIVE DE BARIERĂ
Dispozitivele intrauterine (DIU)
STERILIZAREA

3. Contraceptia hormonala-clasificare
Contraceptive care conţin numai progesterone ( minipilula)
Contraceptive care conţin E+ P
Implantele hormonale
Contraceptie vaginala si transdermala
Contraceptivele hormonale injectabile
Contraceptia postcoitala

4. Avantaje/dezavantaje ale contraceptiei nehormonale

Reducerea de durata si importanta a riscului cancerului endometrial si ovarian
Reducerea cu 50% a bolii inflamatorii pelviene.
Reducerea frecventei sarcinii ectopice, desi CO care contin numai compusi progesteronici par sa
creasca acest risc.

Reducerea afectiunilor mamare benigne

Reducerea chisturilor ovariene functionale( se spune ca reducerea chisturilor se poate realize cu
formulele multifazice, insa adevarata reducere a lor se realizeaza cu formulele cu doze mari care
nu prea se mai utilizeaza; astfel incat riscul aparitiei acestor chisturi la femeile care utilizeaza
doze mici nu este eliminate , si aceste chisturi se pot observa la femeile care utilizeaza orice fel
de preparat).
Reducerea fibroamelor uterine
Trateaza cu succes semnele de hiperandrogenism( acneea si hirsutismul): COC inhiba
metabolismul androgenilor ovarieni, adrenali si periferici. Componenta estrogenica din CO
creste nivelul globulinei de legare a hormonilor sexuali si inhiba 5 alfa reductaza la nivelul pielii,
rezultand niveluri scazute de dihidrotestosteron.
Reducerea dismenoreei: COC reprezinta prima linie de tratament a dismenoreei primare dupa
AINS daca acestea din urma nu au avut efect.
Reducerea anemiei secundare pierderii sangvine menstruale.
Ciclul menstrual regulat
Compusii progesteronici au un real efect protector impotriva cancerului mamar, ca si implantele
cu levonorgestrel.

5. CI ale contraceptiei orale-absolut!!!

tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai ceea ce demonstreaza

o predispozitie genetica pentru tromboza venoasa.
boala cerebrovasculara.
boala cardiaca ischemica coronariana
afectarea grava a functiilor hepatice
suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san.
sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
sarcina suspicionata sau in evolutie.
fumatoare peste 35 de ani.
hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa( valori mai mari de 750 mg/dl
reprezinta contraindicatie datorita riscului de pancreatita).
HTA severa.

6. Diag de sarcina in prim trimestru

Diagnostic clinic:
1.amenoree secundara, femeie tanara, normal menstruata, fara alta cauza decelabila de amenoree,
activa sexual
2.manifestari functionale:
-digestive: greturi, varsaturi, modificari ale apetitului, sialoree,constipatie
-urinare: polakiurie
-neuropsihice: emotivitate, irascibilitate, perturbari ale ritmului somn-veghe
-cresterea temperaturii bazale (37,1-37,5)
-congestie mamara
3.modificari ale organelor genitale(fundul uterin depaseste simfiza pubiana la sfarsitul lunii a 3-a

Diagnostic de laborator:
Testele de sarcina se bazeaza pe detectarea prezentei hCG in sangele sau in urina femeii gravide.

HCG este dedectabil in ziua a 7-a de la fecundare si ramane la valori crescute pe tot parcursul
sarcinii, dispare din ser la 5 zile dupa nastere.
Tehnicile moderne care determina ßhCG au o precocitate si sensibilitate diagnostica deosebita

Diagnosticul ecografic al sarciniieste utilizat pentru punerea diagnosticului de certitudine , cel

mai precoce, adica la sfarsitul saptamanii a patra si inceputulsaptamanii a cincea calculate de la
prima zi a ultimeimenstruatii;

ea precizeaza varsta sarcinii, existenta avorturilor incipiente sau a sarcinilor oprite in evolutie.
sunt recomandate minimum trei examinari ecografice, deci una pe trimestru( intre a 14-16 s, intre
a 22-25s., si intre a 35-37s).

7. Investig la luarea gravidei in evidenta

Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si
Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.

Hemoleucograma( pentru hemoglobina si hematocrit).

Glicemia.
Examenul sumar de urina( pentru albumina si glucoza).
VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a sifilisului.
Testul HIV.

Serologie ( Ig G si Ig M pentru principalele boli infectioase care interfera cu evolutia normala a

sarcinii si anume : toxoplasmoza, listerioza, citomegalovirus, rubeola, infectia cu VHB sau
VHC).
Examenul citologic si bacteriologic al secretiei vaginale( mai ales pentru gonococ, streptococ
hemolitic grup B , trichomonas vaginalis, chlamidia trachomatis, candidoza).
In cazuri speciale se completeaza setul de analize cu dozari de anticorpi anti Rh sau anti grup A
sau B.
Daca gravida are peste 35 de ani ( chiar si la varsta mai mica se face dublu si triplu test in
vederea stabilirii unui risc crescut pentru principalele malformatii fetale si anume :sindromul
Down, sindromul Eduard etc.) Daca gravida prezinta risc pentru aceste afectiuni , dupa 16-18
saptamani se va practica amniocenteza in scop diagnostic.
Echografia obstetricala

8. Disgravidia precoce
Reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care influenteaza echilibrul hidro-
electrolitic si starea de nutritie.
De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina; se considera ca se asociaza cu un nivel
crescut de estrogeni.
Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.
Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si
senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame continua.
Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer,
colecistita, pielonefrita, anxietate.
Examenul de sange poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut.
Examenul sumar de urina poate arata :glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie.
Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe la care este indicata
spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale parenterala.
Se vor evita grasimile si se vor consuma des cantitati mici de lichide pentru a evita depletia de
volum plasmatic.

Complicatiile posibile pot fi:

intarzierea cresterii intrauterine si anomalii
fetale
retinita hemoragica
afectare hepatica
deteriorare SNC, uneori coma
evolutia digravidiei precoce este in general favorabila daca greutatea pacientei se mentine la
peste 95% din greutatea anterioara sarcinii

9. Disgravidia tardiva
Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata din punct de vedere
clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie.
Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula dupa saptamana a 20
a de gestatie.
Cauza este necunoscuta, fiind prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si
anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani.

Disgravidia tardiva sau preeclampsia vasospasm care in final duce la instalarea hipertensiunii.
Vasospasmul si lezarea endoteliului vascular in combinatie cu hipoxia locala = hemoragie,
necroza cu afectarea finala a diverselor organe.
La femeia gravida normotensiva exista o toleranta la substantele vasoconstrictoare aceasta fiind
mediate de sinteza de prostaglandine ( prostaciclina) cu effect vasodilatator de catre endoteliul
vascular

Manifestari clinice:
Cresterea tensiunii arteriale
Proteinurie
Edeme
Crestere rapida si excesiva a greutatii.
Durere epigastrica
Cefalee.
Hiperreflexie evidentiata la nivelul genunchilor.
Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar,
exudat retinian de aspect vatos.
Amnezie.
Oligurie, Anurie

10. Modificari clinice fiziologice si patologice ale lahuziei

Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza
matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4 al nasterii
pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 –8 saptamani post partum, pentru ca nu
exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi
amenoreice mai multe luni.
In aceasta perioada :
 Uterul involueaza de la o greutate de 1000gr la 100gr( dupa 2 saptamani uterul de la nivelul
ombilicului trebuie sa devina organ pelvin , si in 6 sapatamani el trebuie sa revina la
dimensiunea normala.)
 In contrast cu regresiunea uterului, la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa
de influente neurohormonale in perioada de gestatie. Laptele matern inlocuieste colostrul la 3
zile de la nastere. La 3-4 zile postpartum sanii devin tumefiati, eritematosi si sensibili la
palpare datorita angorjarii fiziologice. Daca apare mastita este necesara interventia
chirurgicala si tratament antibiotic.
 In aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii tromboembolice.
 Dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime variabila,
caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor elimina ca lohii prin
vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie( de la rosu deschis in primele ore la rosu inchis),
apoi devin galbene si vireaza spre alb ( lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6
saptamani. Dupa aceasta etapa incepe sub influente hormonale predominant estrogenice
proliferarea endometriala care dureaza 25-42 de zile. La femeile care nu alapteaza la
sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie apare prima menstruatie. Alimentatia la san sau
utilizarea CO nu afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor.
 Colul uterin devine ferm dupa 3 zile, orificiul intern al colului se inchide si el dupa 3 zile, iar
cel extern dupa 3 saptamani.
 Vaginul supradestins de prezentatie revine frecvent la dimensiunile anterioare; se poate
remarca discret colpocel in caz de perineorafie incorecta.
 Peretele abdominal poate ramane cu dehiscenta muschilor drepti abdominali.
 Pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali dispare treptat.
 Hemoroizii daca au existat dispar si ei treptat.
 Sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta la stari
depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica fundamental
comportamentul femeii. Starea extrema a acestei situatii se numeste psihoza puerperala care
uneori poate necesita internare cu tratament antipsihotic si antidepresiv.
 Lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina, aspectul lohiilor,
evolutia cicatricei perineale( existenta hematoamelor sau a infectiei), modificarile sanilor,
curba pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal. Lohiile rosii
persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie placentara si necesita
tratament de specialitate.
 Femeile care alapteaza numai la san este necesar sa consume un plus de 300 calorii pe zi , un
plus de lichide dar fara a fi nevoie de suplimentarea de vitamine.

11. Menopauza manif clinice

1. Bufeurile
Bufeurile sunt senzatii bruste si tranzitorii de caldura care cuprind intregul organism,
determinand inrosirea vizibila a pielii, in special in partea de sus a corpului si pe fata. Acestea
pot fi de intensitate mica sau mare, de la bufeuri blande, pana la bufeuri percepute ca valuri de
foc in tot corpul.
Bufeurile apar inainte de menopauza, fiind o reactie a organismului in fata rezervelor scazute de
estrogen. Chiar daca nu toate femeile experimenteaza bufeuri, ele apar in circa 50% din cazuri.
Bufeurile sunt resimtite mai puternic cand ovarele opresc productia de estrogen mai abrupt, si nu
gradual, asa cum se intampla in cazul bufeurilor blande.
2. Transpiratiile nocturne
Cunoscute si sub numele de hiperhidroza somnului, transpiratiile nocturne sunt rezultatul
bufeurilor intense care se declanseaza pe timpul noptii. Acestea pot fi usoare sau mai intense,
putand fi cauzate de dezechilibre hormonale asociate cu alti factori de mediu (precum un
dormitor supraincalzit, o dieta intens condimentata etc.).
Atunci cand transpiratiile nocturne sunt severe, ele pot intrerupe somnul si ii pot scadea calitatea.
Acest lucru inseamna ca femeia afectata de ele poate fi mai irascibila si mai stresata in viata
cotidiana. Important de retinut este ca hiperhidroza somnului poate fi cauzata si de o afectiune
medicala nediagnosticata, nu doar de perioada premergatoare menopauzei.
3. Menstruatiile neregulate
In perimenopauza, menstruatiile pot deveni neregulate, din pricina dezechilibrelor hormonale
premergatoare menopauzei. Sangerarile pot fi mai usoare sau mai abundente si pot dura mai mult
sau mai putin decat de obicei.
Sangerarile usoare sau menstruatiile absente in ultimele luni sunt simptome frecvente care anunta
apropierea menopauzei. Ele apar de regula dupa varsta de 40 de ani, pe fondul nivelului de
estrogen si progesteron aflate in continua scadere.
4. Pierderea libidoului
Femeile aflate pe cale sa intre la menopauza observa o scadere brusca a apetitului sexual, de
regula pe fondul deficientei in hormoni masculini (androgeni). Pierderea libidoului mai poate fi
cauzata si de alte simptome experimentate in perimenopauza, precum uscaciunea vaginala sau
depresia. Lipsa dorintei de intimitate nu trebuie sa fie confundata, insa, cu pierderea capacitatii
de a functiona normal din punct de vedere sexual.
5. Uscaciunea vaginala
Aceasta problema apare atunci cand tesutul vaginului isi pierde lubrifierea naturala, devenind
iritabil in urma intretinerii unui act sexual. Cand nivelul de estrogen scade in timpul
perimenopauzei, tesutul vaginal devine mai uscat, mai subtire si mai putin elastic. Lipsa
lubirifierii conduce la disconfortul sporit resimtit in timpul contactului intim, aparand pruritul
vaginal (mancarimile), iritatiile si predispozitia ridicata la infectii.
O forma extrema a uscaciunii vaginale este atrofia, cand vaginul devine mai mic in diametru si
lungime. Simptomul poate sa apara ca urmare a unei scaderi bruste in nivelul de estrogen, in
general dupa instalarea menopauzei.
6. Schimbarile de dispozitie
Schimbarile de dispozitie cauzate de menopauza sunt surprinzator de frecvente, insa rareori sunt
puse pe seama acestei transformari firesti a organismului feminin. Femeia care sufera de aceasta
problema se simte ca intr-un mountain rousse al emotiilor acum se simte excelent, in cinci
minute devine nervoasa sau apatica.
Cum fiecare femeie este diferita, schimbarile de dispozitie se manifesta si ele in mod particular,
de la caz la caz pot fi usoare sau intense, frecvente sau rare etc. Tot dezechilibrele hormonale le
produc, intrucat atunci cand rezervele de estrogen scad, productia neurotransmitatilor care
regleaza starile de dispozitie se diminueaza si ea.
7. Oboseala
Caracteristica instalarii menopauzei este si oboseala, mai exact starile persistente si recurente de
slabiciune corporala si rezerve limitate de energie. Acest simptom mai poate fi insotit si de
apatie, iritabilitate si capacitate de concentrare scazuta, de aceea poate impiedica o femeie sa isi
continue activitatile in mod normal.
Oboseala apare in perimenopauza si menopauza, deoarece multi hormoni, in special estrogenul,
regleaza utilizarea energiei la nivel celular. Cand dezechilibrele hormonale apar, organismul
sufera schimbari si in modul in care isi utilizeaza energia.
8. Tulburarile de memorie
Femeile care se apropie de menopauza se plang deseori de lapsusuri, dificultatea de a retine
informatii si incapacitate de concentrare. Simptomul in cauza apare prin asocierea nivelul scazut
de estrogen si nivelul ridicat de stres.
9. Cresterea in greutate
Acumularea de kilograme in plus, in special in jurul taliei, poate fi un semn al transformarilor
hormonale aduse de menopauza. Schimbarile petrecute la nivelul hormonilor pot sa influenteze
greutatea organismului si distribuirea grasimilor in corp. De pilda, mai putini hormoni estrogeni
care circula in organism determina corpul sa retina mai multe celule de grasime, ca o sursa
alternativa de compusi ai estrogenului.
Totodata, nivelul scazut de testosteron duce la o rata metabolica lenta, ceea ce inseamna ca vor fi
arse mai multe calorii din hrana consumata. Asadar, femeile care continua sa manance la fel ca
inainte in perimenopauza si menopauza, au sanse mari de lua in greutate.
10. Depresia
Cand sentimentele de tristete persista perioade lungi de timp, ele nu mai sunt considerate
normale, ci simptome ale depresiei, un alt posibil semn al menopauzei. Tulburarile hormonale
cauzate de menopauza afecteaza totodata si echilibrul mental, de la nivelul crescut de anxietate,
pana la episoade depresive.

12. Sdr premenstrual

Definitie:
Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor simptome
(tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea normala si poate afecta
relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc.
Simptomatologie:
- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie,
bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea
increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv.
Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,
mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor
afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.

Diagnosticul pozitiv:
➢ Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul mai multor cicluri
menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome care dispar la
instalarea menstrei.
➢ Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu activitatile zilnice si afecteaza relatiile
interpersonale ale pacientei.
➢ Simptomele trebuie sa nu reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice preexistente.
➢ Nu au fost identificate niveluri hormonale specifice, tratamente sau markeri asociati
simptomelor premenstruale.
➢ Femeile care manifesta aceste simptome premenstrual trebuie supuse unei evaluari
psihologice complete pentru a identifica o boala subiacenta, ca de exemplu: depresia,
tulburarile de personalitate, hipotiroidia(10% din femeile care prezinta SP prezinta
anormalitati in functionarea glandei tiroide), care poate fi o manifestare oculta in caz de
agravare a sindromului premenstrual)

VARSTNICUL
1. Particularitatile patologiei varstnicului -tabel

Principiu Observaţii
Debutul clinic atipic Simptomatologia se va răsfrânge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slabă
Debut precoce Prin disfuncţionalitatea mecanismelor compensatorii
Coexistenţa mai multor afecţiuni Prin compromiterea simultană a mai multor mecanisme
curabile homeostatice; ameliorări minime ale fiecăreia pot
aduce un beneficiu general spectaculos
Parametrii clinici şi biologici Se poate să nu explice un anumit simptom; nu au
modificaţi sunt frecvent întâlniţi la obligatoriu valoare diagnostică ,ex. Extrasistole
vârstnici ventriculare,bacteriurie,scăderea toleranţei la glucoză,
scăderea mineralizării osoase, contracţii involuntare ale
vezicii urinare
Etiologie multiplă şi evoluţie Este puţin probabil ca tratarea unei singure afecţiuni să
complexă ducă la vindecarea unui pacient vârstnic
Eficienţa crescută a profilaxiei şi a Vârstnicul este mai predispus la consecinţele negative
 tratamentului la vârstnic ale bolii comparativ cu subiectul tânăr

2. Cauzele incontinentei urinare la Varstnic!!!!

Cauze tranzitorii Cauze permanente

Delirul- mai frecvent întâlnit la pacienţii
spitalizaţi
Infecţia-infecţii simptomatice ale tractului
urinar produc sau contribuie la incontinenţă
Uretrita şi vaginita atrofică
Medicamente diuretice, anticolinergice,
sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul
Cauze psihologice: depresia, psihoze
Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv
de lichide)- debit urinar excesiv care poate
depăşi capacitatea persoanei în vârstă de a se
deplasa în timp util la toaletă
Fecalomul este o cauză frecventă de
incontinenţă urinară; mobilizarea fecalomului
stabilizează continenţa
Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la
femei în absenţa manevrelor de stres şi a retenţiei
urinare care asociază şi nevoia imperioasă de a
urina
Incontinenţa de stres- mai frecventă la femeile
vârstnice; apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres; apar numai în
timpul zilei
Obstrucţie uretrală-frecventă la vârstnici, este
secundară hipertrofiei benigne de prostată,
stricturii uretrale, cancer de prostată; - picături
apărute după terminarea micţiunii, senzaţie
imperioasă de micţiune datorită hiperreactivităţii
detrusorului sau incontinenţa prin preaplin
determină retenţia urinară
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauză rară
de incontinenţă; este idiopatică/secundară nervului
motor inferior sacrat; apar micţiuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul postmicţional este
mare(>450ml)

3. Enumerati principalele afectiuni ale varstnicului

1. Ateroscleroza cardiovasculară şi cerebrovasculară
2. Afecţiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
3.Polimialgia reumatică, osteoporoza, fractura de şold
4.Diabetul zaharat tip2 şi hiperglicemia noncetozică
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar şi cutanat
6. Escarele de presiune
7. TBC pulmonară
8. Cataracta, glaucomul,degenerescenţa maculară
9. Surditatea
10. Mielofibroza, mielom multiplu
11. Consţipatie, fecalom, incontinenţă anală
12. Boala Parkinson
13. Depresia şi suicidul
14. Bronhopneumopatia cronic obstructivă
15. Hipertrofia benignă de prostată
16. Diverticulita şi angiodisplazia

4. Cauzele instabilitatii/caderii la varstnic

Cauzele principale sunt:
- scăderea forţei musculare secundară malnutriţiei, anemiei, tulburări electrolitice,
neuropatii, miopatii
- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita reumatoidă, artroze, guta, pseudoguta,
polimialgia reumatică cu dureri şi anchiloză mai ales la nivelul centurilor pelvină, scapulo-
humerală
- durerea osoasă articulară ,bursală,musculară: tumori , metastaze, traumatisme,
osteoporoză, b.Paget
- tulburări de echilibru şi teama de a cădea sunt cauze importante de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la căderi sunt:
- tulburări ale vederii(scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la întuneric)
- scăderea auzului
- disfuncţii vestibulare, afecţiuni degenerative cervicale, neuropatia periferică
- demenţa
- afecţiuni musculo-scheletale
- afecţiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformări)
- hipotensiune posturală
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentaţi de obstacole din mediul înconjurător, surse de lumină,
podele, scări, bucătărie, baie, curte, intrarea.

5. Particularitatile trat la Varstnic

Privind tratamentul
- preventiv:stop fumat, vaccinare antigripala, control oftalmologic
-curativ:tinand cont de comorbiditati, insuficientele de organe, de celelalte medicamente,
complicatii.
 ◼ O etapă importantă a tratamentului la această grupă de vârstă o constituie profilaxia
◼ Intervenţiile profilactice se adresează populaţiei generale şi în special populaţiei cu
risc.
◼ Screening
◼ TA ***
◼ Talie şi greutate
◼ Hemocult şi/sigmoidoscopie
◼ Mamografie+_ examen clinic al sânilor la femei≤69 ani)
◼ Test Papanicolau
◼ Screening al vederii
◼ Evaluarea problemelor consumului de alcoo

Consiliere
Oprirea fumatului
Evitarea consumului de alcool în timpul conducerii auto, înotului,etc
Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scăderea consumului de grăsimi saturate şi colesterol
Activitate fizică regulată

Sănătatea dentară
Vizite regulate la stomatolog
Spălatul pe dinţi
Chimioprofilaxie
Discuri de profilaxie hormonală la femei aflate la menopauză

6. Etapele consultatiei la varstnic

-Observaţia direct (abordarea pacientului în sala de aşteptare,răspuns afectiv,

cognitive,forţa strângerii de mână,uşurinţa ridicării de pe scaun,tipul de mers, stabilitatea
paşilor, echilibrul,modul cum se îmbracă/dezbracă)

Anamneza
Examen fizic
- Examinarea statusului mental (se realizează prin verificarea diferitelor elemente din
anamneză pentru stabilirea concordanţei
- pacienţii care urmăresc ştirile trebuie întrebaţi despre evenimentele care îi interesează şi
motivaţia interesului; acelaşi lucru se aplică şi în cazul cititului, evenimentelor sociale,
etc.***

-Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului (sunt evaluate activităţile de bază din viaţa
de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/coborâ din pat, de a se
aşeza/ridica de pe scaun, de a se îmbrăca, spăla sunt evaluate şi activităţile mai complexe-
activitaţi instrumentale din viaţa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)-
capacitatea de a face cumpărături,etc)