Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
DEFINIȚIE
a. Nutriția este ramura medicinii care studiază alimentele și valoarea nutritivă a acestora.
b.Dietetica reprezintă ansamblul regulilor de igienă alimentară, care asigură menținerea celei
mai bune stări de sănătate.
I. PRINCIPII ALIMENTARE
Nutriţia este definită ca fiind procesul prin care organismul uman preia din mediul exterior
substanţe nutritive pe care le transformă în vederea menţinerii vieţii, creşterii, reînnoirii şi
funcţionării normale a ţesuturilor şi organelor.
Aceste substanţe (principii) alimentare se împart în două mari categorii:
1.1 Principii alimentare calorice
1.2 Principii alimentare biovitale
PRINCIPII
ALIMENTARE
CALORICE BIOVITALE
nutiţională este definită de cantitatea de căldură necesară pentru creşterea temperaturii apei de la
14,5 grade C la 15,5 grade C.
Termenii de conversie recomandaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt:
1 Kcal = 4,184 KJ
1 J = 0,239 cal
Pentru evaluarea balanţei energetice a organismului uman se iau în calcul atât aportul cât şi
consumul de energie. Principiile alimentare care furnizează energie (calorice) sunt:
A. Glucide
B. Lipide
C. Proteine
A. GLUCIDELE
1. DEFINIȚIE
Glucidele (hidrații de carbon sau carbohidrații (CH)) sunt macronutrienți, sunt substanțe
organice compuse din atomi de carbon, oxigen, hidrogen și se prezintă sub formă simplă
sau polimerizată. Carbohidraţii reprezintă principala sursă energetică a organismului şi
este recomandat ca aceştia să reprezinte 50-55 % din aportul energetic zilnic.
2. CLASIFICARE
a. MONOZAHARIDELE (glucoza, fructoza, galactoza) nu pot fi hidrolizate (desfăcute) în
forme mai simple.
b. DIZAHARIDELE care prin hidroliză eliberează doua molecule de monozaharide: maltoza,
zaharoza şi lactoza.
c. OLIGOZAHARIDELE care eliberează prin hidroliză între două şi zece monozaharide. În
această categorie intră compoziția unor fibre vegetale nedigerabile care favorizează dezvoltarea
florei bacteriene saprofie intestinale cu efect benefic asupra digestiei (bacteria numită probiotice:
bacilul bifidus și bacilul lactic).
d. POLIZAHARIDELE care eliberează prin hidroliză mai mult de zece monozaharide:
amidonul din plante şi glicogenul din ţesuturile animale.
LICEUL TEHNOLOGIC UCECOM ,,SPIRU HARET” TIMIȘOARA
PROF. HOIDRAG MARIANA DANA
nevoile bazale (creierul consumă 120-150 g glucide/zi) și pentru activitatea fizică (funcție
de vârstă, afecțiuni asociate și activitatea fizică depusă).
monozaharidele și polizaharidele furnizează un aport caloric similar, dar majoritatea
glucidelor trebuie să provină din polizaharide. De exemplu, consumul de zaharoză e un
factor important în apariția cariilor dentare, prezența fibrelor favorizează formarea
scaunului și favorizează excreția, cu cât fibrele sunt mai insolubile (tărâțe de grâu), cu
atât este mai benefic efectul asupra funcției colonului).
5. SURSE ALIMENTARE
Cerealele, leguminoasele, fructele, legumele bogate în amidon sunt surse principale de glucide.
Glucidele sunt simple și complexe. Glucidele simple sunt zaharuri rapide, pentru că se
descompun și trec repede în sânge, ceea ce constituie și un avantaj, dar și un inconvenient,
prezența lor în cantitate mare în sânge putând îmbolnăvi organismul prin suprasolicitarea
pancreasului care trebuie să secrete mai multă insulină (ceea ce duce la boala diabet). Când sunt
în exces în organism, sunt transformate de ficat în grăsimi. Exemple de glucide simple: glucoza,
fructoza, galactoza, lactoza, maltoza. Exemple de alimente ce conțin glucide simple: zahărul,
mierea, fructele, laptele. Glucidele complexe sunt descompuse treptat în glucoză în tubul digestiv
și trec lent în sânge, menținând nivelul constant de glucoză de-a lungul multor ore. Datorită
acestei proprietăți ele sunt foarte benefice pentru organism. Exemple de glucide complexe:
amidonurile și fibrele alimentare. Exemple de amidonuri: amilaza, amilopectina etc. Exemple de
alimente ce conțin amidonuri: boabele de cereale, cartofii, fasolea, soia, lintea etc. Exemple de
fibre alimentare: celuloza, hemiceluloza, lignina etc. Fibrele alimentare se găsesc numai în
alimentele vegetale în cantitatea cea mai mare găsindu-se în cerealele integrale (cu tot cu coajă,
nedecorticate) și în leguminoase, dar și în legume și fructe. Glucidele simple și amidonurile
furnizează caloriile de care are nevoie corpul, iar fibrele asigură funcția digestivă și echilibrează
fluctuațiile zahărului din sânge.