Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA

CUPRINS
CAPITOLUL I Scurt istoric al cardurilor ....................................................................... 2

1.1. Apariţia şi evoluţia cardurilor ...........................................................................2
1.2. Expansiunea şi diversificarea cardurilor pe plan mondial ................................2
1.2.1. Cărţile de plată pe plan mondial .........................................................4
1.3. Sistemul Eurocec ..............................................................................................6
1.3.1. Rolul comunităţii economice europene în punerea în funcţiune a unui
sistem european de plată prin cărţi de plată ..........................................................................8
CAPITOLUL II Cardurile ..................................................................................................9
2.1. Definirea cărţilor de credit ................................................................................9
2.1.1. Caracteristicile cărţilor de credit .........................................................9
2.1.2. Falsificarea cardurilor.........................................................................10
2.2. Clasificarea cardurilor ....................................................................................10
2.2.1. Tipuri de carduri ................................................................................11
2.3. Obţinerea cărţilor de credit..............................................................................15
2.4. Utilizarea cărţilor de credit .............................................................................16
2.4.1. Instrumente de securizare şi plată în numerar a cardurilor ……….…16
2.4.2. Autorizarea plăţii ...............................................................................17
CAPITOLUL III Modalităţi de utilizare a cardurilor ……………………………..…..19
3.1. Creditul prin carduri ........................................................................................19
3.2. Comerţul prin internet .....................................................................................21
CAPITOLUL IV Cadrul general legal privind principiile şi organizarea plăţilor cu
card de către societăţile bancare
...............................................................................................22
4.1. Cadrul legal privind organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare.22
4.2. Emiterea şi utilizarea cardurilor ......................................................................26
4.3. Organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare ................................33
CAPITOLUL V Studiu de caz – cardurile promovate de Banca Transilvania S.A........36
5.1. Cardurile de debit ale Băncii Transilvania S.A. ..............................................36
5.1.1. Cardul de debit Visa Electron Global ...............................................36
5.1.2. Cardul de debit MasterCard Mondo .................................................38
5.1.3. Cardul de debit Visa Electron EURO<26 .........................................40
5.1.4. Cardul de debit Maestro Direct ........................................................42
5.2. Cardul de credit al Băncii Transilvania – MasterCard Forte ...........................45
CAPITOLUL VI Carduri co-branded ..............................................................................50
6.1. Caracteristici generale ale cardurilor co-branded ............................................50
6.2. Carduri co-branded promovate de Banca Transilvania S.A. ...........................52
6.3. Carduri co-branded promovate în sistemul bancar românesc .........................56
6.4. Avantajele utilizării cardurilor co-branded ......................................................57
6.4.1. Facilităţile utilizării cardurilor co-branded în activitatea de
creditare ..................................................................................................................................
...........57
6.4.2. Perspectivele oferite de cardurile co-branded ..................................59
CONCLUZII SI PROPUNERI ..........................................................................................62
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................65
Sistemul de Carduri în România.
Carduri Promovate de Banca Transilvania S.A.
CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC AL CARDURILOR
1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA CĂRŢILOR DE CREDIT
Realizările în domeniul tehnologiei informaţiei au determinat diversificarea

serviciilor bancare de plăţi şi a produs importante mutaţii în circulaţia banilor. În acest
context, transferul electronic al fondurilor şi apariţia “monedei” electronice pe baza
cărţilor de plată, au constituit elemente care au revoluţionat sistemele de plăţi tradiţionale.
Cardurile sub forma cărţilor de credit au apărut pentru prima dată în S.U.A.,
intenţia fiind aceea de a oferi clienţilor un instrument de plată la nivel naţional care să
permită depăşirea restricţiilor în acest domeniu, impuse de legea Bancară Federală a
S.U.A.
De atunci, cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în
ţările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite şi
utilizate servicii bancare. Cardurile au apărut în 1941 când WESTERN UNION BANK a
emis primele “Consumer charge Cards” pentru clienţii săi preferaţi, ele oferind o serie de
servicii speciale.
În 1951 FRANKLIN NATIONAL BANK, din LONG ISLAND (S.U.A.) a emis un
card acceptat de comercianţii locali. BANK of AMERICA având ca piaţă potenţială
întregul stat California şi BANK AMERICARD emis pentru prima dată în 1958, a avut un
succes imediat acesta oferind un avantaj nou CREDIT-ul1.
În 1965 BANK of AMERICA va încheia contracte de licenţă cu bănci din afara
statului California care puteau astfel emite BANK AMERICARD.
În 1970 BANK of AMERICA a renunţat la BANK AMERICARD. În 1974 s-a
fondat IBANCO, o companie multinaţională care să administreze programul internaţional
BANK AMERICARD.
În anul 1977 BANK AMERICARD a devenit VISA CARD păstrând cele trei benzi
distinctive:
- albastru
- alb
- auriu
NBI devine VISA USA şi IBANCO devine VISA INTERNATIONAL. În anii '80
au fost introduse pe piaţă debitcardurile. În prezent, cardurile constituie una din cele mai
răspândite metode de plată şi de obţinere de credite2 .
1.2. EXPANSIUNEA ŞI DIVERSIFICAREA CARDURILOR PE PLAN MONDIAL
Originea americană a marilor reţele de cărţi de plată a modelat organizarea şi chiar

funcţionarea acestora, influenţând răspândirea cardurilor în întreaga lume.Astfel, cărţile
1
Vasile Dedu – Management bancar, Ed. Sildan’94, Bucureşti, 1995
2
Ioan I. Trenca – Metode şi tehnici bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
2
internaţionale de plată ( VISA, MasterCard, American Express, Diners Club) sunt afiliate,
sau chiar aparţin unor reţele de origine americană.
În anul 1988, cărţile VISA şi MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de
instituţii în mai mult de 160 de ţări, Diners Club este prezentă în 163 de ţări şi mai mult de
un milion de instituţii acceptă această carte deţinută de peste 5.500.000 de purtători, iar
cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000 instituţii din întreaga
lume, la data de 31.12.1987, numărându-se 26.600.000 de purtători de cărţi American
Express.
O expansiune aproape explozivă a avut dezvoltarea cărţilor bancare în Franţa .
Astfel, în anul 1971, aproape 130 de bănci franceze au creat grupul “Cartea Albastră“,
destinat favorizării şi dezvoltării cărţii cu acelaşi nume. Câţiva ani mai târziu, în anul
1977, grupul respectiv a aderat la reţeaua internaţională VISA. În anul 1977, administraţia
P.T.T. a creat şi ea prima sa carte de retragere a numerarului, apoi, a aderat la grupul
“Cartea Albastră“, întărind poziţia reţelei “Albastru“. În anul 1978, Creditul Agricol a
cumpărat societatea Eurocard France şi a vândut în anul 1983 jumătate din capitalul său
societăţii Creditul Mutual,favorizând dezvoltarea celui de-al doilea sistem de plată
internaţional Eurocard / MasterCard, şi crearea în Franţa a reţelei “Verzilor”.
Pentru a pune capăt acestei multiplicări a marilor familii de cărţi de plată (în
principal “Albaştrii” şi “ Verzii ”) care prejudicia la urma urmelor utilizatorii ce nu puteau
să se folosească de cartea lor decât într-un număr limitat de automate bancare iar
comercianţii trebuiau să dispună de mai multe tipuri de astfel de echipamente, în 1984, în
Franţa, a fost inventată “ interbancaritatea”.
Acest concept s-a concretizat într-o nouă entitate juridică, grupul “Cărţilor
Bancare”, format din băncile emiţătoare ale “Cărţii Albastre” şi din gruparea Eurocard
France. Primul dintre obiectivele propuse de acest nou grup a fost crearea unui produs care
să aibă caracteristicile unui mod de plată adecvat, adică acceptabilitatea şi universalitatea.
Era vorba de o extindere a unei idei apărute încă de la începuturile cardului şi anume de a
concepe un card interbancar unic, venindu-se astfel şi în întâmpinarea comercianţilor, care
nu priveau cu ochi buni perspectiva unei multitudini de carduri incompatibile.
Un mijloc de plată neutru ar fi asigurat deci, libera alegere a comerciantului şi ar fi
evitat din partea acestuia investiţii costisitoare şi inutile.
Odată cu apariţia noilor tehnologii (on-line, off-line, card cu memorie, etc..),
trebuiau luate decizii şi făcute investiţii care erau la îndemâna unei singure bănci, oricât de
puternică ar fi fost ea. De asemenea, trebuia stabilită o legătură între un mijloc de plată
folosit în mod curent în Franţa şi asociaţiile internaţionale emiţătoare de carduri.
Sistemul creat în 1984 oferea, din acest punct de vedere, o soluţie originală,
asigurând o largă deschidere către sistemele internaţionale de carduri şi păstrând, în acelaşi
timp, controlul operaţiunilor interne de către băncile franceze. Se puneau astfel bazele
unui sistem naţional de plăţi prin intermediul cardurilor,sistem ce urma să fie gestionat de
noul grup.
În perioada ce a urmat, s-au realizat progrese remarcabile. Astfel, în anul 1985 a
fost pusă la dispoziţia clienţilor o reţea densă de automate bancare, iar în anul 1986,
ofertele băncilor participante s-au îmbunătăţit cu carduri de o factură superioară-Gold
pentru Eurocard şi Premier pentru VISA. În anul 1988 numărul tranzacţiilor efectuate cu
noile carduri ce purtau logo-ul “CB”a depăşit pragul de 1 miliard, iar în 1991, se
înregistrau peste 500.000 de comercianţi afiliaţi, cifră ce reprezenta aproape 2 / 3 din
numărul total al comercianţilor francezi.
În aceeaşi perioadă îşi fac apariţia şi primele cărţi de plată private (mono-comerţ).
Născute din necesitatea de a cunoaşte mai bine comportamentul clientelei şi din dorinţa de
3
a obţine o eficienţă mai mare a vânzărilor prin evitarea costurilor legate de manipularea
cecurilor şi a numerarului, aceste carduri se află actual într-o continuă expansiune.
Având drept obiectiv de a concura cu băncile, marii emitenţi (lanţurile de magazine
Auchan,Carrefour, Fnac, Nouvelles Galeries) îşi diversifică permanent facilităţile de plată
prin carduri oferite clienţilor lor.
1.2.1. CĂRŢILE DE PLATĂ PE PLAN MONDIAL
Pentru reţeaua American Express (cifrele la 31.12.1987 pentru cărţi şi la

31.12.1988 pentru comercianţi şi distribuitorii de bilete), erau în lumea întreagă:
26.600.000 de purtători din care: 5.480.000 erau titulari de Gold Card, iar 2.200.000
comercianţi afiliaţi, 1.500 agenţi, 15.000 CD Express Cash.
În Franţa, se numărau 500.000 de purtători de cărţi American Express din care
16.000 titulari ai Gold Card, 62.000 comercianţi afliaţi (la 31.12.1987) din care 22.100
hoteluri-restaurante.
Conform datelor statistice din surse Eurocec, în lumea întreagă, existau pentru
reţeaua Eurocec (cifre la 31.12.1989): circa 34.650.000 de purtători de cărţi de plată,
9.700.000 purtători de cărţi de credit.
Pentru reţeaua Diners Club (februarie 1988), existau în întreaga lume: 5.000.000
comercianţi afiliaţi, 220.000 distribuitoare CD, 6.800 automate bancare ATM (Automatic
Teller Machine), pentru o cifră de afaceri apropiată de 11 miliarde de franci elveţieni .
În Franţa ( februarie 1988 ), se numărau: 165.000 purtători, 45.000 comercianţi
afiliaţi din care 22.000 hoteluri-restaurante .
Pentru reţeaua MasterCard (1988, sursă EFMA), erau în lumea întreagă:
137.343.720 purtători din care 18.950.620 purtători de cărţi Eurocard, 6.966.936
comercianţi din care 1.499.678 comercianţi Eurocard, 151.955 distribuitoare CD din care
58.230 Eurocard; 27.283 ATM-uri din care 2.500 Eurocard, 29.000 de bănci aderente din
care 7.013 Eurocard, pentru o cifră de afaceri de 137,2 miliarde de dolari. În 1996 volumul
total al tranzacţiilor efectuate prin intermediul MasterCard Internaţional a depăşit 550
miliarde de dolari, 23.000 de instituţii financiare fiind afiliate acestei reţele .
De asemenea, 380 de milioane de cărţi de credit şi de debit erau acceptate în mai
mult de 13 milioane de locaţiii din întreaga lume, iar reţeaua de ATM-uri cuprindea
243.000 de aparate .
Pentru reţeaua VISA (cifre la 30.09.1988, sursă EFMA), se numărau în lumea
întreagă: 180.176.000 purtători, 65.780.700 comercianţi, 248.038 distribuitoare CD,
31.611 ATM-uri, 21.048 bănci aderente pentru o cifră de afaceri de 198,4 miliarde de
dolari, pe zone geografice, pentru această reţea, repartizarea fiind următoarea:
- Purtători – Europa: 33.429.800, America: 132.144.500, Africa:
1.427.000, Asia/Pacific: 13.174.400 ;
- Comercianţi – Europa: 1.740.398, America: 3.481.249, Africa:
178.083, Asia/Pacific: 1.118.970 ;
- Distribuitoare CD - Europa : 86.857, America: 93.669, Africa:
5.328, Asia/Pacific: 62.184 ;
- ATM-uri – Europa: 11.987, America: 18.583, Africa: 139,
Asia/Pacific: 1.002 .
Datele statistice din anul 1996 arată că VISA este cel mai mare sistem de plăţi din
întreaga lume jucând un rol vital în dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii. De
acestea beneficiază 19.000 de instituţii financiare precum şi deţinătorii de carduri asociaţi
acestora.
4
Cele 440 de milioane de carduri VISA aflate în uz sunt acceptate de peste 12,2
milioane de comercianţi din întreaga lume, iar VISA PLUS este cea mai mare reţea
globală de ATM-uri (277.500 ATM-uri răspândite în circa 100 de ţări) .
VISA Internaţional a emis VISA CASH, o cartelă cu pre-plată care este o nouă
modalitate de plată pentru cumpărăturile zilnice de valoare mică. Această metodă de plată,
rapidă, uşoară şi convenabilă a fost introdusă în locaţii din întreaga lume.
Utilizând cartele VISA CASH se pot efectua mici cumpărături, cum ar fi o ceaşcă
de cafea, ziarele, plata telefonului, bilete de cinema sau trabnsport public. Există două
tipuri de bază de cartele VISA CASH: consumabile şi reîncărcabile.
Cartele consumabile: sunt încărcate cu o valoare predeterminată, de regulă 10
dolari. Când această valoare este consumată, cartela este descărcată şi o nouă cartelă
trebuie procurată. Aceste cartele pot fi livrate de către maşini numite Card Dispensing
Machines ( CMD ) care acceptă o varietate de metode de plată3.
Cartele reâncărcabile: sunt încărcate cu o valoare predeterminată. Când valoarea a
fost consumată, cartela poate fi reâncărcată iarăşi la terminale specializate şi ATM-uri, un
microcircuit inclus în fiecare cartelă stocând valoarea monetară. De fiecare dată când se
utilizează o cartelă VISA CASH pentru a plăti ceva, valoarea cumpărăturii este automat
scăzută din valoarea stocată4.
China şi Rusia au dezvoltat recent activităţile lor în domeniul cărţilor de plată
semnând acorduri cu principalele reţele internaţionale. Cărţile de credit care existau de
câtva timp în Rusia aveau o utilizare naţională limitată în general la retrageri.
Acorduri recente le-au extins utilizarea la plăţile electronice. Pentru Rusia, noile
acorduri au permis băncilor de afaceri economice străine să obţină o viză de exploatare
Eurocard-MasterCard şi să trateze cu Eurocec. Pe de altă parte mai multe organisme din
Rusia (Intourist, banca Sberegatelnzbank) au stabilit acorduri în vederea plăţii electronice
prin carte.
American Express a anunţat în iunie 1988 că după acordul stabilit cu Banca de
afaceri economice străine, primele două automate de distribuire a biletelor vor fi puse în
funcţiune la Moscova în septembrie 1988, pentru a permite turiştilor purtători de cărţi
American Express să obţină în mod automat numerar (bilete de 10 ruble) şi cecuri de
călătorie.
Automatele au fost programate să ofere dialoguri în şase limbi. Negocierile cu
banca rusă care asigura deja pentru American Express servicii financiare (cecuri de
călătorie, distribuitoare CD), au început în vederea emiterii de cărţi American Express în
folosul cetăţenilor.
În anul 1988 American Express şi-a făcut intrarea pe piaţa chineză cu ajutorul unei
pagini întregi de publicitate în Cotidianul Poporului, titrând: “O mică carte de plastic poate
să valoreze mai mult decât aurul ?“. Acest anunţ urmează după acordul încheiat cu trei
bănci chinezeşti ( Bank of China, Bank of Comunications, CITIC Industrial Bank) .
American Express vizează piaţa întreprinderilor chinezeşti, sperând să-şi vândă
cărţile la 400.000 dintre ele.
1.3. SISTEMUL EUROCEC

3
Simona Gaftoniuc – Practici bancare internaşionale, Ed. Economică, Bucureşti, 1995
4
5
În anul 1968, un sistem european de plată prin cărţi a văzut lumina zilei în
Germania: Eurocec-ul. Din iniţiativa lui Eckart Van Honen, câteva personalităţi de
naţionalităţi diferite: germanii Urlich Weiss şi Friederich Bosel, belgienii Marie-Anne
Raymaekers şi Paul De Bellfroid, italianul Umberto Burani, francezii Geoeges Cauart şi
Jean-Louis Martinolle, austriacul Wilhem Hirschmann, olandezul Jan Kraa, elveţianul
Markes Lusser şi englezul Michael Swift, s-au reunit la 10 mai 1968 la Frankfurt.
Obiectivul lor era de a pune la dispoziţia cetăţenilor din Europa un mijloc de plată
universal oferind un maxim de facilităţi şi acceptat peste tot, o carte de garanţie de cecuri.
Acest sistem s-a deschis în mod progresiv “cărţii electronice” pentru a oferi servicii de
distribuire a biletelor de bancă şi a permite folosirea terminalelor de plată.
Eurocec-ul constituie un mijloc de plată cu adevărat european pentru marele
public întrucât el poate să fie redactat în toate monedele europene. Un sistem de
compensare special, folosind canalele uzuale cu transmitere de imagini cec, a fost pus la
punct pentru a realiza economii de funcţionare reducând costurile de colectare şi de
prelucrare a Eurocec-urilor.
Logotip-ul cărţilor a fost modificat în 1987 / 1988 făcând să dispară numele
“Eurocec” pentru a nu lăsa decât “EC”, şi luând chipul lui Ludwing van Beethoven ca
model pentru holograma sa. Cărţile “EC” au devenit multifuncţionale: garantarea cecurilor
în toată reţeaua, acces la CD/ATM, la anumite terminale de plată electronică (TPE) şi
terminale puncte de vânzare POS (Point of Sale), în funcţie de banca emiţătoare.
În anul 1988, cartea “EC” era acceptată de mai mult de 6.000 CD internaţionale, în
1990 numărul acestora crescând la 30.000. Obiectivul Eurocec-ului, în domeniul plăţii
electronice, este acela de a face compatibile cărţile sale cu piste magnetice şi/sau cu
microcircuit cu toate reţelele TPE / POS de folosinţă generală.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Urlich Weiss, preşedintele Eurocec Internaţional
şi Wilem Scherpenhuisjen Rom, preşedinte al Eurocard Internaţional, au organizat în 1985
o reuniune a bancherilor din întreaga Europă. Din această reuniune s-a născut Acordul
European constituit dintr-un ansamblu de principii destinate să concretizeze reciprocitatea
de folosire a cărţilor bancare în toată Europa.
Acordul a fost aprobat în unanimitate cu ocazia reuniunii de la Florenţa, în
octombrie 1987 în cursul căreia Consiliul şi-a luat aici responsabilitatea punerii în
funcţiune a propunerilor ce tind să îmbunătăţească serviciile internaţionale în toate ţările
membre şi să creeze infrastructura necesară concretizării acestui obiectiv.
În prezent, Comunitatea Eurocec unitară cuprinde 33 de ţări din Europa şi bazinul
mediteranean. Dintre ţările Europei de Est au aderat la sistem: Cehia, Slovacia, Polonia,
Iugoslavia, Ungaria.
Eurocec-urile sunt vândute de bănci clienţilor lor (care au conturi deschise la ele),
sub forma unor carnete de cecuri în alb Beneficiarii le completează, Eurocec-urile fiind
trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menţionată pe formularul
Eurocec-ului.
Eurocec-urile se particularizează prin aceea că banca, odată cu eliberarea
carnetului de cecuri, dă clientului său şi o carte de garanţie. Aceasta cuprinde anumite
elemente care, pe de o parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca
emitentă, iar pe de altă parte, constituie o protecţie suplimentară împotriva furturilor şi
falsificărilor.
Eurocec-urile nu sunt onorate fără prezentarea de către beneficiar a cărţii de
garanţie. Între elementele înscrise pe cartea de garanţie şi Eurocec trebuie să existe o
identitate absolută, iar iscălitura dată de beneficiar în faţa lucrătorului de la ghişeu trebuie
6
să fie identică cu cele existente pe carte de garanţie şi pe documentul de identitate

(paşaport).
Moneda şi limita superioară a sumei ce poate fi completată pe Eurocec variază de
la ţară la ţară şi de la perioadă la perioadă. În prezent, de exemplu, suma maximă garantată
este: Germania - 400 DM; Olanda - 300 Hfl şi 200 de dolari S.U.A; pentru celelalte ţări.
Începând cu anul 1993, Comunitatea Eurocec unitară a convenit schimbarea
cărţilor de garanţie. ”Cartea-EC” oferită clienţilor băncilor afiliate la sistem, denumită
codificat ”70/30”, o înlocuieşte pe cea veche, denumită ”100% Eurocec uniform ” (în anul
1992 au circulat în paralel cu ambele cărţi de garanţie). Cartea de garanţie ”70/30” are
suprafaţa (recto) segmentată în două părţi: 30% zonă uniformă situată în dreapta cărţii de
garanţie sub forma unei benzi pe care se regăsesc de sus în jos: logo-ul EC, codul ţării,
holograma cu efigia portretului lui Beethoven şi, în sfârşit, jos harta Europei.
Restul de 70 % din suprafaţa cărţii de garanţie este lăsat la dispoziţia băncii
emitente (desigur, în limitele unor rigori tehnice impuse de sistem) pentru a imprima
propriile însemne şi a fi trecute: numele deţinătorului, numărul contului bancar, şi
numărul cărţii de garanţie.
Pe verso-ul cărţii de garanţie se disting: banda magnetică, spaţiul pentru semnătură
situat pe linia cu marcarea anului până la sfârşitul căruia respectiva carte de garanţie este
valabilă pentru celelalte ţări. Instrucţiunile privitoare la dispoziţiile speciale de plată atât
privind sumele, cât şi elementele de identificare a falsurilor sunt trimise tuturor băncilor
din Europa care primesc la achitare Eurocec-uri. Termenul de garanţie este necontestat
numai dacă Eurocec-ul este prezentat băncii trase în timp de 20 de zile de la data emiterii.
Sistemul Eurocec se înscrie în ansamblul preocupărilor comunităţii bancare de a
surmonta riscurile implicate în utilizarea cecului: certitudinea disponibilului în contul
trăgătorului şi riscul furtului, pierderii sau utilizării prin fraudă (iscălituri false). Potrivit
unor studii în domeniu, cei care emit cecuri fără acoperire pot fi5:
- excroci: în mod deliberat emit cecuri fără provizion;
- imprudenţi: emit cecul în speranţa că, pe intervalul de
timp ce se scurge până la încasare, vor primi sume în
cont;
- neglijenţi: nu verifică sau verifică neatent disponibilul
în cont;
- ignoranţi: nu cunosc legislaţia în materie.
Indiferent de cauză, însă, efectul este acelaşi: beneficiarul cecului nu poate încasa
suma.
În acest context, Eurocec-ul este un mijloc de plată simplu şi sigur, care, poate fi
utilizat pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii în cele 33 de ţări şi de retragere de valută
în principalele bănci din ţări situate în Europa şi bazinul mediteranean.
România nu face parte din sistemul Eurocec, dar bănci comerciale autorizate să
funcţioneze în ţara noastră primesc la ghişeele lor Eurocec-uri, eliberând, pe loc, suma
solicitată de titularul Eurocec-ului în cadrul limitei de garanţie. În cazul în care suma
dorită în numerar este mai mare, titularul Eurocec-ului poate completa mai multe cecuri,
fiecare însă în limita sumei garantate de banca trasă.
1.3.1. ROLUL COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE ÎN PUNEREA ÎN

FUNCŢIUNE A UNUI SISTEM EUROPEAN DE PLATĂ PRIN CĂRŢI DE PLATĂ
5
7
În timp ce statele membre ale C.E.E. au decis să pună în funcţiune încă din anul
1990 toate mijloacele pentru a realiza libera circulaţie a persoanelor şi a capitalurilor
(marea piaţă unică din 1992), ceea ce înseamnă utilizarea mijloacelor de plată identice
acceptate în toate statele C.E.E., se constată o foarte importantă disparitate între statele
membre, în planul utilizării cărţilor dar şi la nivelul organizării mijloacelor de plată ca şi al
regulilor juridice aplicabile.
Încă din anul 1984 prin avizul din 5 octombrie, Comisia Comunităţilor a subliniat
obiectivele C.E.E. în acest domeniu: protecţia consumatorilor (securitate, servicii),
îmbunătăţirea situaţiei comercianţilor (productivitate, securitate), dezvoltarea industriei
europene.
Interbancaritatea europeană presupune ca aceste cărţi să poată fi folosite în toate
genurile de comerţ din cadrul ale C.E.E., deci ca mijloacele de plată să fie armonizate,
securitatea operaţiunilor să fie asigurată, iar condiţiile de stabilire a preţurilor să
corespundă unui echilibru care este acceptat de către toate părţile.
Diferite Direcţii Generale, în funcţie de competenţele lor au trebuit să trateze
aceste probleme şi au făcut să progreseze dosarul mijloacelor de plată europene, cu privire
la diferite aspecte (în special tehnice şi juridice). Direcţiile Generale au făcut apel la un
anumit număr de organisme consultative ce reprezintă partenerii implicaţi într-un sistem
de plată (comerţ şi distribuire organizaţii de credit, consumatori), dar şi la organisme mai
tehnice precum CEPT, CEN, CENELEC ş.a.
CAPITOLUL II
CARDURILE
8
2.1. Definirea cărţilor de credit
Cartea de plată sau cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, cu

ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu achiziţionate de la
comercianţi abilitaţi să o accepte sau prin utilizarea căreia poate obţine lichidităţi de la
banca emitentă.
Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca formă şi
dimensiune cu o carte de vizită, având înglobate componente electronice speciale pentru
decodificare a diferitelor operaţiuni pentru care a fost concepută: în principal, accesul
deţinătorului la contul său bancar şi efectuarea electronică a plăţii, de unde şi denumirea
de “monedă electronică” sau “bani electronici”6.
Deoarece cardurile au apărut pentru prima dată în S.U.A., iar ulterior au cunoscut
cea mai largă răspândire în spaţiul american şi vest european pe plan internaţional s-au
impus termenii din limba engleză. De menţionat este faptul că termenul de card, plastic
card este utilizat pentru a descrie în general, aceste instrumente de plată.
În limba română, termenul de plastic card (carte de plastic) este mai rar utilizat,
folosindu-se cu acelaşi înţeles denumirile de cartelă de plată sau card. Potrivit
reglementărilor BNR acest instrument de plată va fi denumit, conform practicii
internaţionale, CARD.
2.1.1. CARACTERISTICILE CĂRŢILOR DE CREDIT
Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică ca alternativă la

instrumentele “clasice” de plată, numerarul şi cecul, iar deţinătorul lui are dreptul de acces
la o procedură de autorizare şi plata cu cardul. Cardul înglobează în bandă magnetică
informaţii standardizate, securizate şi individualizate care, decodificate cu ajutorul unor
dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul său bancar, autorizarea de plăţi,
efectuarea de plăţi sau obţinerea de numerar.
Dat fiind componenta electronică şi larga utilizare a cardurilor, emitenţii de carduri
au anumite responsabilităţi privind confecţionarea materială şi informaţiile minime pe care
trebuie să le conţină în card; ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune:
- fabricarea de material plastic cu aceleaşi dimensiuni, indiferent de emitent;
- pe faţa cardurilor să se regăsească anumite informaţii despre client şi despre
bancă şi anume:
a) denumirea şi sigla emitentului (banca şi altă instituţie) ;
b) numărul cardului ;
c) numele si prenumele deţinătorului ;
d) data la care expiră valabilitatea cardului ;
e) o hologramă vizibilă la lumina naturală .
- pe partea din spate:
a. banda magnetică ;
b. spaţiul de semnătură unde clientul semnează la primirea cardului ;
c. informaţii pentru deţinătorul cardului ;
d. adresa băncii.
6
Vasile Marian – Monedă şi Credit, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe
Economice, Cluj-Napoca, 1999
9
Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume
indiferent de marca sau de banca emitentă.
2.1.2. FALSIFICAREA CARDURILOR
În scopul reducerii posibilităţii de fraudă au fost introduse anumite măsuri de

prevenire. Procesorul unui card trebuie să fie conştient de necesitatea efectuării unor
verificări în procesul utilizării cardului având ca scop prevenirea utilizării greşite, iar la
rândul său, persoana şi compania care acceptă carduri pentru plăţi trebuie să cunoască
procedurile impuse de folosirea acestora.
Una din aceste măsuri o reprezintă necesitatea unei holograme pe faţa cardului.
Hologramele sau impus ca fiind cele mai eficiente în ansamblul tehnicilor de asigurare a
securităţii cardurilor. În acelaşi timp, există anumite tehnici de realizare a cardurilor
privind rezistenţa la uzură, elemente de siguranţă, un desen cu scopul evitării
posibilităţilor de ştergere sau modificare.
Personalul companiilor care acceptă carduri, înaintea efectuării tranzacţiilor trebuie
să verifice prezenţa hologramei, validitatea şi integritatea cardului. Totodată, trebuie să
verifice dacă semnătura de pe card corespunde semnăturii clientului de pe documentul
semnat la efectuarea achiziţiei. Efectuarea acestor verificări duce la prevenirea utilizării
cardurilor falsificate.
2.2. CLASIFICAREA CARDURILOR
Visa are cinci tipuri de carduri:

- Clasic card accesibil oricărui tip de solicitant;
- Bussines card adresat persoanelor care călătoresc în interes de serviciu;
- Gold card şi Platinium card pentru persoane cu disponibilităţi în conturi;
- Electron card accesibil persoanelor cu venituri mici;
- Plus card utilizat la automatele bancare de distribuire a numerarului.
Cărţile de credit se clasifică după mai multe criterii.

a) După funcţia contului care se accesează prin utilizarea cardului:
- Credit card;
- Debit card –charge card;
- Deferred debit card.
b) După mediul in care este utilizat:
- manual;
- electronic;
- automated teller machine (ATM);
c) După asocierea între participanţii la emiterea cardului:
- affinity card: se adresează unui grup specific de oameni dintr-un domeniu
de activitate cu scopul de a acorda anumite avantaje utilizatorilor;
- Co-Branded Card: carduri emise sub logo-urile participante la emiterea
cardurilor cu scopul acordării de facilităţi celor ce utilizează aceste carduri.
d) Din punct de vedere al circulaţiei se disting:
- Carduri internaţionale a căror circulaţie şi utilizare depăşesc graniţele ţării
companiei emitente; ele sunt emise în valute convertibile şi acceptate pe plan mondial,
10
pe baza lor, putându-se efectua plăţi în orice monedă, indiferent de valuta în care este
exprimat contul deţinătorului;
- Carduri naţionale care sunt exprimate în moneda naţională a ţarii unde se
află amplasată banca şi compania emitentă, ele putând fi utilizate ca instrument de plată
numai în faza respectivă. Astfel în România sunt cardurile PRIMA, în lei, emise de BRD.
2.2.1. TIPURI DE CARDURI
Ĩn ţările dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care
sunt puse la dispoziţie de către bănci sau de organizaţii specializate. Ca tendinţă în politica
de promovare a cardurilor, companiile emit, de regulă, carduri structurate pe clase de
clienţi şi bară sau facilităţi oferite. Astfel avem:
1) credit card
2) store card
3) debit card
4) carduri multifuncţionale
5) smart card.
 CREDIT CARDUL
Credit cardul indică faptul că deţinătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi
permite să achiziţioneze bunuri şi servicii şi numerar, în limita unui plafon stabilit în
prealabil. Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop.
Particularitatea credit cardului, aşa cum rezultă şi din denumirea sa, este faptul că permite
titularului să efectueze plăţi chiar dacă nu are disponibilităţi în contul său. În contractul
care s-a încheiat între client şi bancă se specifică plafonul limită în cadrul căruia banca îl
va credita. Credit cardul este astfel emis încât permite deţinătorului:
 să ramburseze în totalitate creditul la sfârşitul perioadei stabilite în acest
caz fiind denumit, potrivit practicii internaţionale şi CHARGE CARD;
 să ramburseze numai parţial creditul, partea rămasă urmând a fi considerată
o extensie a creditului accesat anterior. Dispunând de credit card, titularii
pot efectua plăţi la toate magazinele, instituţiile, etc. care acceptă aceste
instrumente de plată. În contextul dezvoltării reţelelor informatice şi a
reducerii costurilor de instalare şi utilizare, magazine din întreaga lume
acceptă plata prin astfel de carduri.
Comercianţii şi firmele care sunt conectate la reţea plătesc băncilor şi companiilor
emitente de carduri o taxă pentru posibilitatea efectuării tranzacţiilor prin utilizarea
cardurilor. Credit cardurile pot fi folosite nu numai la plata mărfurilor, dar şi a serviciilor
de cele mai variate tipuri, cum sunt cele telefonice si poştale.
Titularii credit cardurilor primesc lunar situaţia debitelor. Aceste situaţii lunare
cuprind în general următoarele informaţii:
 valoarea limitată a creditului de care titularul cardului poate beneficia;
 plăţile efectuate prin folosirea cardului;
 intrările de sume în contul titularului la compania emitentă a cardului;
 dobânda ce a fost debitată;
 soldul la zi;
 valoarea creditului şi după caz, suma rămasă, disponibilă în cont.
11
La primirea acestei situaţii, clientul poate opta pentru achitarea integrală şi parţială
a datoriei sub forma unui procent stabilit, calculat asupra întregii sume datorate, sau
rambursarea oricărei alte sume. În cazul în care titularul cardului nu achită datoria în
totalitate, se percepe o dobândă asupra sumei ne rambursate, care se adaugă la soldul
debitor al contului.
Pentru a descuraja clienţii să depăşească limita creditului, dobânda se calculează
pentru acest sold în condiţiile unui credit obişnuit, având caracter penalizator. Situaţia
lunară a debitelor, întocmită de bănci şi companiile emitente ale cardurilor, este document
în baza căruia titularilor li se solicită efectuarea plaţii datoriei. Plata trebuie efectuată în
douăzeci şi unu de zile de la data emiterii situaţiei debitelor. În funcţie de data la care se
cumpără marfa şi data întocmirii situaţiei debitelor, credit cardurilor dau posibilitatea unei
creditări fără dobânda pe o perioadă de până la cincizeci şi şase de zile.
 Avantajele credit cardurilor
O parte din aceste avantaje sunt comune şi debit cardurilor.
 Avantaje pentru posesorul credit cardului .

Deţinerea credit cardului îi oferă posesorului posibilitatea de a cumpăra un bun la
momentul oportun pentru el achitându-l în momentul cumpărării cu bani proprii şi din
creditul deschis pe baza cărţii de credit.
În lume, numărul companiilor care acceptă achitarea produselor şi serviciilor prin
credit carduri este de ordinul milioanelor, iar aria geografică de utilizare a lor este foarte
largă. Sunt ţări, cum ar fi cele din Europa de Est, unde numărul acestor companii este încă
foarte mic, fiind, de obicei, localizate în principalele zone turistice. Deci, gama produselor
şi serviciilor ce pot fi achiziţionate folosind credit cardul este foarte largă şi în acelaşi timp
posesorul unui card are posibilitatea de a efectua cea mai avantajoasă achiziţie.
Deţinând un credit card, cumpărătorul are posibilitatea să aleagă momentul
efectuării anumitor achiziţii.
În multe ţări, legile pentru protecţia consumatorilor conferă un anumit grad de
protecţie celor care achită produsele cumpărate prin credit carduri, în sensul că, în cazul în
care produselor sunt falsificate, posesorul creditului va obţine o recreditare din partea
companiei emitente a credit cardului, dacă valoarea achiziţiei depăşeşte o anumită sumă,
de exemplu în Marea Britanie 1.000 de lire sterline, posesorul cardului are posibilitatea,
aşa cum am văzut, de a achita datoria în întregime la primirea situaţiei soldului său de a
achita acest sold în rate lunare.
În cazul în care datoria este achitată în totalitate, posesorul unui credit card poate
beneficia de un credit fără dobândă pentru o perioadă de până la 56 de zile. Tranzacţiile se
realizează mai rapid în cazul cecului: în cazul în care comerciantul este dotat cu un
echipament adecvat, procedura va consta doar în introducerea cardului în aparat şi
realizarea de către aparat a notei de plată, urmată de semnarea acesteia de către client.
Totodată cu credit carduri pot fi achitate şi serviciile telefonice şi poştale, prin
simpla tastare la telefon a numărului cardului sau prin înscrierea acestuia pe un ordin de
plată în favoarea poştei. Un avantaj, în comparaţia cu plata prin cec şi numerar, este gradul
ridicat de securitate asigurat de folosirea credit cardului în procesul efectuării achiziţiilor.
 Avantaje pentru comerciant
12
Spre deosebire de cec, prin utilizarea cardului este garantată, iar contul
comerciantului este creditat imediat cu valoarea mărfurilor sau serviciilor vândute pe baza
de credit card, în momentul în care documentele atestă vânzările sunt prezentate pentru
plata la bancă. Sistemul permite comercianţilor să ofere clienţilor mărfuri vândute în
condiţii de credit, fără să suporte cheltuieli administrative cu riscuri de neplată.
Oferind mărfuri şi servicii pe credit, comercianţii care acceptă credit cardurile
atrag mai mulţi clienţi, comparativ cu cei care nu au introdus această facilitate. Operând cu
credit carduri, comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile şi riscurile pe
care le presupune folosirea numerarului. În realizarea acţiunilor promoţionale şi a
companiilor publicitare, comercianţii beneficiază de infrastructura unei reţele
internaţionale de credit carduri.
În scopul îmbunătăţirii standardului serviciilor oferite clienţilor, o parte din marile
lanţuri de magazine dau posibilitatea clienţilor de a obţine numerar prin prezentarea
cardului. Pentru client, acest lucru reprezintă o facilitate în plus, iar pentru comerciant un
mijloc de a vehicula numerar, fără a suporta cheltuieli pentru o astfel de operaţiune.
 Avantaje pentru bănci

Pentru bănci, emiterea de credit carduri şi utilizarea acestora de către clienţii lor
prezintă o serie de avantaje:
- permit creşterea gradului de automatizare a operaţiunilor, reducându-se
astfel volumul operaţiunilor efectuate manual;
- determină diminuarea operaţiunilor cu numerar;
- plăţile efectuate cu credit carduri sunt garantate;
- dobânzile percepute în cadrul operaţiunilor cu credit carduri sunt mai
ridicate, comparativ cu cele prevăzute în cazul majorităţii celorlalte forme de împrumut;
- comisioane percepute de la comercianţii care accepta achitarea cu credit
carduri a mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.
Principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de credit carduri sunt:
 achiziţionarea de mărfuri şi servicii în baza unui credit, ale cărui
limite au fost stabilite prin contractul încheiat de bancă cu clientul
său;
 emiterea periodică de către companiile de carduri a situaţiei
soldului;
 posibilitatea acordată clientului de a opta pentru modalitatea de
achitare a datoriei către compania emitenta a cardului.
 STORE CARDUL
Multe din marile magazine sau companii de servire a populaţiei au introdus

propriile carduri care intr-un fel, concurează cu credit cardurile emise de bănci. Acest card
denumit Store card oferă avantajul asigurării loialităţii clienţilor pentru magazinul emitent,
determina creşterea vânzărilor prin facilităţile de plată oferite şi furnizează comercianţilor
informaţii de piaţă valoroase.
În esenţa, store cardurile sunt o variantă a credit cardurilor, deci modul de utilizare
este asemănător acestora: lunar, se întocmeşte situaţia debitelor, iar clienţii au posibilitatea
de a opta la sfârşitul fiecărei luni pentru achitarea întregii datorii sau numai a unui procent
din aceasta. Există însă şi unele magazine care emit carduri de tipul CHARGE CARD şi
drept urmare întregul sold trebuie plătit în fiecare lună. Store cardurile pot fi folosite
numai în cadrul aceluiaşi grup de magazine, iar tranzacţiile nu se derulează prin
13
intermediul sistemului bancar de decontări, astfel că acest tip de operaţiuni pot fi

considerate ca aparţinând unui sistem închis.
 DEBIT CARDUL
Cartea de debit şi debit cardul permite ca deţinătorului său să îi fie debitată în mod
direct contra valoarea bunurilor, serviciilor achiziţionate şi numerarului folosit pe seama
fondurilor din contul său. Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului
titular al cardului. Debit cardul este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul
poate efectua plăţi în limita disponibilităţilor sale băneşti din cont său, dacă a încheiat în
prealabil o convenţie cu banca, un credit descoperit de cont.
Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulaţia nici unui document pe suport de
hârtie. Debitarea contului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului
magazinului sau instituţiei care acceptă ca instrument de plată debit carduri. Pentru a le
face mai atractive pentru clienţi, băncile debitează contul titularului după 3 zile de la
efectuarea cumpărării. Spre deosebire de cec, în cazul debit cardurilor mărfurilor pot fi
comandate prin telefon, iar valoarea tranzacţiilor nu este limitată. Tranzacţia va fi
concretizată numai în cazul în care disponibilităţile băneşti din contul clientului sunt
eficiente.
 Avantajele debit cardurilor
 Avantaje pentru bănci:

- gradul ridicat de control asupra tranzacţiilor clientului în raport cu
disponibilităţile băneşti din contul şi creditul descoperit de cont;
- costurile băncii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse
comparativ cu cheltuielile utilizării cecurilor numerarului;
- degrevarea activităţii la ghişeele bancare, inclusiv reducerea
cheltuielilor din acest punct de vedere.
 Avantajele pentru clienţi :

- clienţii nu sunt nevoiţi să retragă şi să poarte asupra lor sume mari
de bani pentru a achita mărfuri de valori mari, eliminându-se astfel riscurile
de furt şi disconfort pe care la presupune numeralul la purtător.
- spre deosebire de cec, nu există o limită a valorii achiziţiilor şi nu
trebuie completat nici un document.
- tranzacţia se realizează instantaneu.
 Avantaje pentru comerciant:

- spre deosebire de plata în numerar sau prin cec sumele pe care
clienţii le pot cheltui nu sunt limitate, utilizarea cardurilor fiind, în acelaşi
timp o premiză a creşterii vânzărilor;
- cheltuielile impuse de asigurarea securităţii sunt mult mai reduse
decât în cazul folosirii numerarului ca mijloc de plată;
- pentru operarea debit cardurilor, banca percepe vânzătorului taxe
mai mici decât în cazul operării numerarului;
- decontările sunt mai rapide decât în cazul cecului.
Cu toate aceste avantaje utilizarea acestor carduri este încă limitată. În unele
cazuri, datorită faptului că nu toate magazinele au terminale pentru debit carduri, clienţii
14
nu le pot folosi şi deci vor trebui să apeleze la cecuri sau numerar. Multe magazine fiind
dotate cu terminale pentru tipărirea de cecuri, folosirea cecului este preferată, iar achitarea
plăţilor de valori mici cu debit card nu se justifică datorită cheltuielilor de operare.
 CARDURILE MULTIFUNCŢIONALE
Sunt emise de către bănci pentru a se apropia cât mai mult de nevoile clienţilor săi.
Cardul multifuncţional este orice debit card care are si alte funcţiuni care îl pot face
recunoscut ca mijloc de plată cum sunt:
- cartea de numerar şi cash card este un card exclusiv pentru
automate programabile care pot distribui numerar;
- cartea de garantare a cecurilor care asigură garantarea unui cec emis
şi semnat, până la o sumă specificată de către banca emitentă a cardului.
 SMART CARDURI
Ele permit derularea unor tranzacţii mult mai sofisticate decât celelalte carduri
denumite, pentru diferenţiere carduri de plastic. Există două tipuri de smart carduri, unele
pot înmagazina unităţi de valoare şi altele mai sofisticate care au încorporate în ele
microprocesoare.
Aceste carduri au primit acest nume datorită faptului că un microcomputer întreg
este încorporat într-un card de dimensiuni atât de reduse, imprimându-i acestuia un grad
de inteligenţa determinat de memoria şi puterea procesorului.
Smart cardurile prezintă câteva avantaje faţă de cardurile cu bandă magnetică:
- nu este necesara autorizaţia on-line;
- acestor carduri le pot fi asociate plăţi mai mari în efectuate în cont;
- protecţia împotriva fraudelor şi riscului de credit al băncii este mult mai
mare;
- carduri cu cipuri încorporate nu pot fi copiate şi securitatea acestora poate
fi sporită prin solicitarea făcută clientului de a –şi introduce codul personal
de identificare (PIN).
2.3. OBŢINEREA CĂRŢILOR DE CREDIT
În general, orice persoana fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei
emitente eliberarea unui card.
Pentru a obţine un card, persoana fizică sau juridică, trebuie în primul rând să
solicite băncii sau organizaţiei emitente, eliberarea unui card. Între bancă şi client se
încheie un contract în care se precizează tipul de card emis, respectiv solicitat de client,
facilităţile de care va dispune titularul, obligaţiile acestuia faţă de bancă, etc.
Contul prin care se pot face operaţiuni cu carduri este un cont bancar care poate fi
asemănat unui cont curent care mai este denumit “cont card“ sau cont colateral contului
curent în funcţie de practica diferitelor bănci. Obţinerea şi deţinerea unui card presupune
plata de către titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale, sub forma
unor sume fixe. La primirea cardului, titularul semnează pe spatele cardului, în spaţiul
destinat semnăturii, semnătura fiind comparată cu semnătura dată de titular pe alte
documente legate de utilizarea facilitaţilor oferite de card.
15
Odată cu primirea cardului banca îi comunică în mod confidenţial titularului parola

personală. Codul personal de identificare aferent unui card conform practicii internaţionale
este PIN abreviere utilizată şi în limba română, este codul atribuit de emitent unui
deţinător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situaţia de a-l reproduce, în
vederea verificării identităţii deţinătorului, în cazul unei plăti prin card deservită ca de
exemplu de un automat programabil.
În cazul în care plata se face prin transfer electronic de date, PIN-ul poate fi
considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deţinătorului. Pentru că cel mai adesea
utilizarea cardului implică şi o operaţie de creditare din partea băncii, aceasta trebuie să
verifice bonitatea clientului căruia îi emite un card de o anumită valoare.
La baza acordului încheiat între client şi bancă stă formularul–cerere pe care
clientul trebuie să-l completeze şi banca obţine astfel informaţii despre client ca de
exemplu: locul de muncă, salariul, dacă este proprietar sau chiriaş al locuinţei, starea
civilă, numărul copiilor, venituri suplimentare, etc.. De asemenea clientul va trebui să
menţioneze pe acest formular numele băncii sale. În cazul în care aceasta este alta decât
banca de la care clientul a solicitat emiterea unui card, banca emitentă poate cere relaţii
asupra situaţiei şi mijloacelor financiare ale clientului de la banca la care clientul are cont.
Bonitatea clientului este stabilită printr-o metodă statistică numită punctaj şi scor al
creditului. Aceasta metodă constă în atribuirea unui anumit număr de puncte elementelor
înscrise în formularul-cerere. Scopul urmărit este de a stabili probabilitatea de rambursare
a creditului si deci de evaluare a riscului de credit. Totodată companiile emitente de
carduri pot apela la firme specializate în verificarea bonităţii potenţialilor clienţi şi a
eventualelor datorii neonorate. Dacă unui client i-a fost refuzat un credit, el are dreptul de
a contacta agenţia respective pentru a afla de ce i-a fost refuzat creditul, deoarece şi
cardurile sunt doar o alta formă de creditare, la fel ca în cazul oricărui împrumut, banca
trebuie sa se asigure ca riscul pe care şi-l asumă este minim.
2.4. UTILIZAREA CĂRŢILOR DE CREDIT
2.4.1. INSTRUMENTE DE SECURIZARE ŞI PLATĂ DE NUMERAR A

CARDURILOR
Odată obţinut cardul, titularul de drept îl poate utiliza pentru plata mărfurilor şi
serviciilor la unităţile care vând mărfurile sau prestează servicii şi acceptă drept instrument
de plată cardul sau poate obţine numerar de la ghişeele băncii ori de la distribuitoarele
automate de numerar.
Plata se poate realiza în două moduri:
- fie cardul este introdus în terminalul electronic al magazinului-EFTPOS,
care va tipări automat nota de plată;
- fie vânzătorul va folosi un aparat de tipărire numit IMPINTER pentru
note de plată standardizate denumite VOUCHERE.
 EFTPOS
Efectuarea plăţilor cu cardul prin utilizarea EFTPOS presupune existenţa unui

terminal la comerciant, conectat la structura informatică şi de telecomunicaţii destinată
plăţii prin carduri. Terminalul pentru transferul electronic al fondurilor, permite preluarea,
captarea şi transmiterea de informaţii asupra plăţii cu card prin mijloace electronice, de la
comerciant la centrul de autorizare.
16
În câteva secunde, utilizând informaţia conţinută pe banda magnetică a cardului

introdus în terminal, acesta va testa valoarea tranzacţiei la punctul de vânzare, iar
comerciantul primeşte automat autorizarea de efectuare a plăţii.
După ce tranzacţia a fost autorizată, dispozitivul furnizează nota de plată în două
exemplare. Ele sunt semnate de client, semnătura dată se compară de comerciant cu cea de
pe card, iar dacă acestea coincid plata a fost efectuată. O notă de plată rămâne la
comerciant, iar cealaltă împreună cu marfa este dată cumpărătorului.
 IMPRINTER
Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe

elementele în relief, de pe faţa cardului şi transpunerea lor pe suprafaţa unui document
confecţionat pe un suport de hârtie.
În cazul în care comerciantul verifică formal cardul şi comunică elementele de
identificare ale cardului şi valoarea tranzacţiei, centrul de procesare folosind sistemul de
telecomunicaţii prin satelit, autorizează efectuarea tranzacţiei. După confruntarea
semnăturii de pe card, vânzătorul eliberează marfa şi îi dă un exemplar al notei de plată şi
clientului.
La încheierea zilei de lucru, comerciantul totalizează notele de plată întocmite cu
ocazia vânzării lor prin intermediul cardului. El le înregistrează şi le predă băncii câte un
exemplar din fiecare, celelalte rămân în evidenţele sale. Banca plăteşte comerciantului
contravaloarea notelor de plată predate la un termen prestabilit prin contractul încheiat.
Pentru utilizarea acestora, deţinătorul cardului trebuie să introducă într-o fantă
specială a aparatului, să tasteze codul PIN şi suma dorită, operaţiunea se realizează direct
şi imediat, iar deţinătorul cardului primeşte automat un document scris prin care le permite
să păstreze evidenţa tranzacţiei.
Într-o abordare strictă se disting două tipuri de distribuitoare de numerar:
- distribuitor automat de numerar sau cash dispenser, este un dispozitiv
electromagnetic care permite unui utilizator de card accesul la dreptul deţinătorului de a
retrage disponibil din contul său sub formă de bancnote şi uneori monede metalice;
- ghişeu automat de bancă: este un dispozitiv electromagnetic, în principiu
asemănător distribuitorului automat de numerar, care în afară de faptul că permite
retragerea de numerar din disponibilul din cont, permite deţinătorului de card să aibă acces
şi la diferite servicii de informare asupra situaţiei unor conturi ale sale.
Cardul poate fi folosit şi pentru tranzacţii poştale şi telefonice. Numărul este citit
de telefon sau este scris pe nota de plată şi tranzacţia este încheiată. Pentru a preîntâmpina
frauda, când se foloseşte cardul pentru astfel de tranzacţii au fost introduse multe
mijloace de control. În cazul în care bunurile sunt livrate la domiciliul cumpărătorului,
reprezentantul firmei vânzătoare trebuie să obţină semnătura pentru livrarea mărfii.
2.4.2. AUTORIZAREA PLĂŢII
Pentru a putea fi efectuată o plată prin utilizarea ca instrument de plată a cardului,

ea presupune autorizarea prealabilă la centrul de procesare al băncii emitente. Răspunsul
primit, care este rezultatul autorizării poate conţine unul din următoarele tipuri de mesaje
referitor la card:
- acceptarea pentru toată suma plătită;
- solicitarea de instrucţiuni suplimentare la o adresă dată şi într-un anumit interval
de timp;
17
- neacceptarea ca mijloc de plată;

- neacceptarea ca mijloc de plată, cu solicitarea de a se confisca respectivul card
de către comerciant .
Sistemul este astfel conceput încât asigură securitatea operaţiunilor, protecţia
băncii emitente şi comerciantului, din punct de vedere al plăţii şi existenţa fondurilor,
precum şi protecţia tuturor celor implicaţi împotriva fraudelor şi falsurilor.
 Cheltuielile posesorilor de carduri :

Ca pentru orice serviciu suplimentar, trebuie achitat un preţ.
Dacă posesorul cardului optează pentru achitarea unui procent minim din datorie, i
se va percepe o anumită dobândă pentru restul datoriei. În majoritatea cazurilor, posesorul
cardului are de achitat o taxă de emitere şi o taxă anuală de utilizare.
 Cheltuielile comercianţilor şi prestărilor de servicii:

Aşa cum s-a arătat atât vânzătorul cât şi alte persoane care acceptă cardurile ca
mijloc de plată, trebuie să achite un anumit comision. Acest comision este denumit ”taxă
pentru comerciant” care se stabileşte de către banca comerciantului sub forma unui
procent care se aplică asupra valorii tranzacţiilor derulate de acesta.
Comparativ cu cheltuielile pe care vânzătorul ar trebui să le facă în cazul în care
tranzacţiile s-ar efectua cu plata în numerar, nivelul acestui comision este mai avantajos
pentru vânzător.
 Cardurile pierdute sau furate :

Companiile emitente de carduri trebuie să asigure un anumit grad de protecţie
posesorilor de carduri în cazul în care aceştia le pierd sau le sunt furate.
Posesorul trebuie să anunţe imediat pierderea sau furtul cardului, imediat ce a fost
constatat, companiei emitente. Numărul de telefon unde se reclamă pierderea sau furtul
cardului este comunicat de către compania emitentă fiecărui titular.
În momentul în care a fost înştiinţată, compania procedează la anularea cărţii de
credit pentru a preveni folosirea ei de către o altă persoană.
În Anglia posesorii de carduri intră sub incidenţa răspunderii limitate ceea ce
presupune că aceştia vor să suporte numai o mică parte din suma rezultată din folosirea
ilegală a cardului, anterior comunicării pierderii.
În cazul debit cardului posesorii acestora suportă singuri, întreaga sumă în cazul în
care cardul a fost folosit înainte de a fi comunicată pierderea lui.
Pentru o anumită sumă plătită în plus, denumită ”primă”, posesorii cardurilor pot
cumpăra poliţe de asigurări pentru cazuri de boală sau accidente.
Primele sunt calculate în funcţie de soldul bancar şi sunt evidenţiate în situaţia
soldului. Aceste servicii sunt opţionale.
Unele companii emitente de carduri, în schimbul unei taxe anuale, pot asigura
cardurile clienţilor împotriva pierderii sau furtului.
Clienţii trebuie să anunţe telefonic pierderea sau furtul, iar compania va anula
cardul imediat şi va ordona înlocuirea lui. În acest fel clienţii, vor fi protejaţi împotriva
pierderilor ce le-ar înregistra ca rezultat al folosirii frauduloase a cardului.
18
CAPITOLUL III
MODALITĂŢI DE UTILIZARE A CARDURILOR

3.1. CREDITUL PRIN CARDURI
Importanţa deosebită a cardurilor în activitatea bancară este dată de operaţiunile

implicite determinate de funcţionalităţile cardului:
- construirea depozitelor pentru cardurile de debit;
- împrumuturile acordate de bănci prin intermediul
cardului de credit.
Se va insista în cele ce urmează asupra evoluţiei creditelor acordate de bănci prin
intermediul utilizării de către titulari a liniilor de credite deschise de bănci care este una
din căile principale de acordare a creditelor de consum în S.U.A..
La nivelul anului 1998 totalul creditelor acordate de către bănci prin intermediul
cardurilor se menţinea la un nivel de 25 de miliarde de dolari. De o deosebită semnificaţie
se consideră însă nivelul capacităţii de creditare nefolosite care atingea în martie în martie
1998, uriaşa sumă de 1,8 trilioane de dolari. Aceasta se explică prin faptul că în ultimii 5
ani volumul creditelor neutilizate a crescut cu mai mult de un trilion de dolari.
Apar astfel două tendinţe inverse7:
- Pe de o parte, disponibilitatea băncilor de a extinde operaţiuni care se înscriu
printre cele mai rentabile, şi prin această încercare de a forţa la maxim creşterea prin
deschideri tot mai generoase către clientelă.
- Pe de altă parte, ritmul mai restrâns al creşterii faţă de operaţiunile optimiste ale
băncilor se explică prin rezistenţa clientelei în a se angaja prea mult în beneficierea de
credite, care reprezintă pentru ea, cea mai ridicată rată a costului, uneori peste 20% pe an.
Semnele unei saturaţii în dezvoltarea acestui credit specific se relevă pe diverse
planuri:
Astfel, pe un prim plan cresc creditele restante, care în 1998 reprezentau 12,4
miliarde de dolari, şi care de fapt s-au dublat în ultimii 3 ani şi jumătate. Creşterea rapidă a
creditelor restante ale titularilor de carduri arată că în sfera debitorilor au fost incluse tot
mai multe persoane cu capacitatea de plată neadecvată.
Încordarea relaţiilor de credit se vădeşte şi prin numărul anual al falimentelor
personale care prezintă o creştere de 9 % faţă de anul precedent. Această situaţie
semnificativă privind evoluţia potenţialului economic al clientelei bancare nu poate să nu
influenţeze evoluţia profitului bancar care era de 26% în anul 1997 faţă de 5,4 % într-o
perioadă de vârf în 1983.
O asemenea stare de fapt a determinat băncile să statueze şi să aplice unele măsuri
pentru stoparea fenomenelor aducătoare de pierderi şi respectiv pentru atragerea
clientelei prin tarife modice. Fermitatea în condiţiile de creditare, susţinută un timp a
trebuit să fie stopată sau temperată, în funcţie de condiţiile pieţei.
La începutul anului 1998 două bănci americane de primă mână, FIRST US
BANK şi CAPITAL ONE, au început să promoveze carduri de credit cu sarcini fixe şi
mult mai reduse respectiv 9,99% faţă de media de 19% înregistrată pe piaţa americană.
Dar se pare că exemplul lor nu găseşte mulţi adepţi.
Unul din specialişti de înaltă competenţă Robert K. Hammer reaminteşte că ratele
sunt crescătoare şi ponderate în funcţie de riscuri şi vor evolua corespunzător, dacă
7
Ioan I. Trenca – Managementul operaţiunilor bancare, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”,
Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 1999
19
ponderea rău platnicilor va creşte. De aici importante acţiuni bancare de cunoaştere a

clienţilor pe temeiul organizării unei minuţioase baze de date în măsură să clasifice clienţii
în funcţie de riscul de credit şi probabilitatea de epuizare a posibilităţilor de plată ale
fiecărui client.
Aşa cum s-a arătat mai sus, scăderea semnificativă a profitului bancar în S.U.A.
este explicată adesea prin neâmplinirile activităţii cu carduri bancare.
O semnificativă analiză a costurilor desfăşurată în anul 1996 la nivelul băncilor
emitente de carduri cu active mai mari de 200 de milioane de dolari în depozite prezintă
următoarele elemente .
Este semnificativă întinderea fenomenului în condiţiile în anul 1996 mai mult de
2/3 din utilizatorii de carduri aveau balanţă activă a conturilor şi plăteau dobânzi băncilor,
iar dimensiunea medie a soldurilor active ale utilizatorilor erau de 1139 de mii de dolari.
În anul 1997 pierderile rezultate din creditele acordate titularilor de carduri erau estimate
la 7 miliarde de dolari, din care 80% reprezentau debite neachitate la termen şi 20%
fraude.
În 1998 pierderile reprezentau peste 5% din creditele acordate.
În faţa acestei situaţii exprimate prin statisticile bancare, atitudinile specialiştilor
sunt diferite. Unii consideră că factorul pierderi este, în fapt, o parte a felului de-a fi al
afacerii, şi în acest sens gândim şi noi. În legătură cu această viziune trebuie să subliniem
că o separare completă şi precisă a costurilor şi chiar a veniturilor pentru ceea ce aparţine
cardului, faţă de activitatea de colectare depozite-efectuarea de plăţi şi credite, în care
acestea sunt atât de intim corelate, este greu de susţinut.
O parte importantă a costurilor şi veniturilor se derulează în continuă şi intimă
independenţă şi putem spune că se poate uşor atribui cardurilor deficite care pot aparţine
întregului ansamblu conceptual funcţionalităţii şi filozofiei bancare. Chiar dacă avem
rezerve asupra vinovatului sau a vinei fiecărui factor, unele din datele prezentate
facilitează accepţiunea unei viziuni a fenomenului în ansamblul său.
Dobânzile elastice ar permite, prin creşterea lor, protejarea băncilor împotriva
clienţilor cu potenţial major de rău platnici, concomitent cu constituirea unor rezerve
acoperitoare. S-ar acţiona astfel asupra unei cauze care afectează major şi alte segmente
ale creditului de consum, suprasolicitarea băncilor de către virtuali clienţi care împinsă la
maxim, aduce mai mari prejudicii decât avantaje.
Dar, pe de altă parte o mai flexibilă politică a dobânzilor creează, în condiţii de
piaţă, cadrul de delimitare a dobânzii ce poate fi suportată de clientul mediu dincolo de
care solicitările de credit scad semnificativ.
Analiza principalelor tendinţe actuale în evoluţia cardurilor în S.U.A., scoate în
evidenţă unele laturi contradictorii şi negativiste dacă se judecă fenomenul cardurilor
separat şi nu în contextul funcţionării aparatului bancar în ansamblul lui şi fără a lua în
considerare că băncile în majoritatea lor luptă pentru supravieţuire.
În economia americană asistăm în ultimii ani la afluxul unor noi categorii de
carduri emise de societăţile financiare şi chiar de către marile societăţi comerciale.
Competiţia se răspândeşte tot mai mult. Cetăţenii americani primesc zilnic oferte
tot mai multe ale societăţilor emitente, dar şi ale băncilor cu reputaţie, privind atribuirea de
carduri de credit, cu linii de credit accesibile, tot mai promiţătoare.
Evident, sunt semne că fenomenul cardului este în extensie pe multiple planuri şi
că manifestările de insuficienţă şi saturaţie în unele aspecte pot fi ele însele laturi ale unei
crize de creştere.
3.2. COMERŢUL PRIN INTERNET
20
Comerţul electronic via internet a prins un avânt deosebit în ultimii ani în întreaga
lume. Ce aţi spune să vă vindeţi produsele sau serviciile în permanenţă, chiar şi în timpul
somnului sau când sunteţi plecat în vacanţă?
Totul este posibil pe internet prin comerţul electronic.
Tot mai multe firme îşi deschid magazine virtuale sau vând pur şi simplu la
comandă direct din site-ul propriu de pe internet. Principiul de funcţionare al unui magazin
virtual este simplu, vizitatorii îşi caută produsul sau serviciul dorit, îi studiază
caracteristicile şi îl comandă, iar plata se face fie prin ramburs fie prin utilizarea cărţilor
de credit direct prin internet.
Milioane de oameni de pe întregul glob utilizează internetul, ca structură de bază în
schimbul electronic al informaţiilor. Utilizarea acestuia în scopuri comerciale a devenit în
ultima perioadă din ce în ce mai frecventă ca urmare a instituirii magazinelor virtuale
on–line. Clienţii pot vizita aceste magazine în scopul vizualizării şi achiziţionării
produselor care le sunt oferite. Plata acestor cumpărături se realizează cu carduri de credit
pe baza transmiterii informaţiilor necesare prin modem, dar interceptarea mesajelor pe
internet fiind relativ simplă. Gradul de securitate al acestor operaţiuni este scăzut.
Soluţia preconizată pentru această problemă constă în utilizarea tehnologiei de
criptare în cadrul internet, fapt care necesită adaptarea unui protocol de criptare standard
sau realizarea de înţelegeri între cumpărători şi vânzători înaintea încheierii tranzacţiilor.
O dezvoltare de ultimă oră în crearea de bani electronici sunt E-MONEY
compatibili cu tipul de monedă existentă pe cardurile prealimentate.
În acest caz puterea de cumpărare nu este transferată dintr-un microchip către o
unitate de procesare, ci, mai simplu se transferă printr-o linie telefonică. O astfel de
schemă implică cu necesitate dezvoltarea unor sisteme speciale pentru combaterea
fraudelor. În domeniul sistemelor de plăţi, aparent aceasta este una din zonele care
urmează să se dezvolte pe scară largă în mileniul următor.
CAPITOLUL IV
21
CADRUL GENERAL LEGAL PRIVIND PRINCIPIILE ŞI

ORGANIZAREA PLĂŢILOR CU CARD DE CĂTRE SOCIETĂŢILE
BANCARE
4.1. Cadrul legal privind organizarea plăţilor cu card de
către societăţile bancare.
Prin statutul său Banca Naţională a României, a emis un regulament care se aplică
băncilor, persoane juridice romane, precum şi sucursalelor din România ale băncilor,
persoane juridice străine, denumite în continuare bănci şi are ca obiect stabilirea
principiilor privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul
României, în special a cardurilor, şi a condiţiilor care trebuie îndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăti cu instrumente de plată electronică,
indiferent de moneda în care sunt emise sau denominate acestea8.
Autorizarea plăţii cu card este operaţiunea care constă într-un ansamblu de metode
şi proceduri, prevăzute prin contract, prin care comerciantul acceptant/terminalul transmite
emitentului său procesorului informaţiile referitoare la un card şi solicită acestuia
transmiterea unui răspuns privind confirmarea validităţii cardului şi acceptarea efectuării
tranzacţiei.
Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare la plată
a cardurilor şi/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza
unui contract încheiat în prealabil între bancă şi comerciant, precum şi servicii de eliberare
de numerar la ghişeele băncii şi în reţeaua proprie de automate bancare. În cazul
instrumentelor de plată cu acces la distanţă, altele decat cardurile, cum sunt aplicaţiile
informatice de tip home-banking, Internet-banking şi phone-banking, banca acceptantă
este întotdeauna şi emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta
furnizând serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deţinătorilor.
O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor şi/sau a
instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money) autorităţilor administraţiei
publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităţilor şi altor obligaţii de
plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două părţi, cu respectarea
prevederilor prezentului regulament şi a celorlalte prevederi legale în materie, unităţile
teritoriale ale administraţiei publice având în acest caz toate drepturile şi obligaţiile
comerciantilor acceptanti, aplicabile acestora.
Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie
standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să utilizeze
disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului
ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de
emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a
urmatoarelor operaţiuni:
- retragerea de numerar, respectiv încarcarea şi descărcarea unităţilor
valorice în cazul unui instrument de plată tip moneda electronică, de la terminale precum
distribuitoarele de numerar şi ATM, de la ghişeele emitentului/băncii acceptante sau de la
sediul unei instituţii, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică;
- plata bunurilor sau a serviciilor achiziţionate de la comercianţii
acceptanţi şi plata obligaţiilor către autorităţile administraţiei publice, reprezentând
8
Maricica Stoica – Management bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2000
22
impozite, taxe, amenzi, penalităţi etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS
sau prin alte medii electronice;
- transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate şi
executate de instituţiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata
electronică.
- Cardul de debit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune
doar de disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru
efectuarea operatiunilor.
- Cardul de debit cu facilitate de overdraft este cardul prin intermediul
căruia deţinătorul poate dispune, pe lângă disponibilităţile băneşti proprii existente într-un
cont deschis la emitent, şi de o anumită sumă, asimilată unui credit, în limita unui plafon
predeterminat, acordată, de regulă, în situaţia în care drepturile băneşti ale deţintorului (de
exemplu salariul) sunt virate regulat în contul de card pentru efectuarea operaţiunilor
prevăzute.
- Cardul de credit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune
de disponibilităţi băneşti ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi
permit acestuia efectuarea operaţiunilor prevazute, în limita unui plafon stabilit în
prealabil; cardul de credit trebuie să permită deţinătorului fie rambursarea în totalitate a
creditului la sfârşitul perioadei stabilite de emitent, caz în care cardul este un card de
călătorie şi divertisment - travel and entertainment card, fie rambursarea parţială a
creditului acordat, partea ramasă urmând să fie considerată ca o extensie a creditului
acordat anterior - charge card.
- Cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la
distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar.
- Cardul de garantare a cecurilor este cardul emis ca parte a unui sistem
de garantare care, la prezentare alături de un cec completat şi semnat de către deţinatorul
cardului, garantează că orice cec emis până la incidenţa valorii de garantare a cardului va
fi onorat de banca emitentă a cecului.
Cardul specific unei companii sau cardul de comerciant este cardul emis de un
comerciant clientului sau ori de un grup de comercianţi clienţilor lor, pentru a permite sau
a facilita plăţi în vederea achiziţionării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianţii
emitenţi sau de la cei care acceptă cardul pe bază de contract, fără a acorda accesul la un
cont bancar.
Cardul hibrid (dual card) este cardul care conţine atât banda magnetică, cât şi
microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecarui tip
de card.
Cardul co-branded este cardul emis de o bancă împreună cu o entitate care, de
regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.
Chip-cardul sau smart-cardul este cardul ce oferă posibilitatea procesării şi/sau
stocării unităţilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip). Spre
deosebire de cardul clasic cu banda magnetică, pe smart-card se pot stoca efectiv fonduri
transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operaţiune card to card),
precum şi informaţii referitoare la soldul disponibil, plata efectuată cu acest tip de card
putându-se realiza instantaneu9.
Codul de identificare al emitentului (Issuer Identification Number), prescurtat
conform uzantelor internaţionale prin termenul IIN, este un cod inalienabil oricărui card,
care este atribuit în vederea identificării emitentului indicat de către deţinător pentru a
9
Sabin Ilieşi – Finanţe publice, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2000
23
efectua plata. În cazul emitenţilor bănci, acesta se numeste BIN (Bank Identification
Number).
Codul personal de identificare aferent unui card (Personal Identification Number),
prescurtat conform uzanţelor internaţionale prin termenul PIN, este codul personal atribuit
biunivoc de către emitent unui deţinător de card, cod care permite identificarea
deţinătorului cardului atunci când acesta utilizează un terminal; acolo unde plata cu card se
poate face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat ca echivalentul
electronic al semnaturii deţinătorului cardului.
Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte şi fapte de
comerţ şi care acceptă cardul şi/sau instrumentul de plată de tip moneda electronică (e-
money) ca mijloc de plată pentru bunurile vândute şi serviciile prestate, pe baza unui
contract încheiat anterior cu o banca acceptanta.
Deţinătorul este persoana fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, care,
conform contractului încheiat cu emitentul instrumentului de plată electronică, deţine un
instrument de plată electronic emis pe numele său,sau, în cazul instrumentelor de plată cu
acces la distanţă, altele decât cardurile, deţine un nume de utilizator/parolă/cod sau orice
alt element similar care să permită emitentului identificarea acestuia.
Emitentul este o bancă autorizată de Banca Naţională a României să emită
instrumente de plată electronică şi care pune la dispoziţie deţinătorului un instrument de
plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu acesta.
Furnizorul de sistem este persoana juridică care oferă un produs financiar sub
numele unei mărci înregistrate şi de obicei, prin intermediul unei reţele, făcând astfel
posibilă utilizarea instrumentelor de plată electronică.
Imprinter este dispozitivul mecanic, denumit conform uzanţelor internaţionale
imprinter voucher, care permite luarea unei amprente a elementelor confecţionate în relief
pe aversul cardului, pe suprafaţa unui document care certifică executarea tranzacţiei, de
obicei o chitanţă (voucher), care urmează să fie semnata de către deţinător/utilizator.
Instrumentul de plată electronică este instrumentul care permite deţinătorului să
efectueze operaţiuni de tipul celor prevăzute mai sus; acesta poate fi atât un card sau un alt
instrument de plată cu acces la distanţă, cât şi un instrument de plată de tip monedă
electronică (e-money).
Instrumentul de plată de tip monedă electronică (e-money) este instrumentul de
plată electronică reâncărcabil sau nu, altul decat instrumentul de plată cu acces la distanţă,
cum ar fi un chip-card, o memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, cu o
valoare predeterminată, pe care sunt stocate electronic unităţi valorice, permiţând
deţinătorului său să efectueze operaţiunile prevăzute mai sus şi care este acceptat la plată
şi de alte entităţi în afara emitentului, valoarea monetară a unitaţilor valorice fiind în mod
obligatoriu egală cu suma în numerar primită de emitent de la deţinător10.
Instrumentul de plată cu acces la distanţaă este instrumentul ce permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său, prin intermediul căruia poate
efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri şi care
necesită, de obicei, un nume de utilizator şi un cod personal de identificare/parolă şi/sau
orice altă dovadă similară a identităţii; în categoria instrumentelor de plată cu acces la
distanţă sunt incluse, în special, cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria
instrumentelor de plată de tip monedă electronică (indiferent daca sunt de debit, de credit
etc.), precum şi aplicaţiile de tip Internet-banking şi home-banking. Pe lângă operaţiunile
de transfer de fonduri, ce conferă deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distantă
10
Nicolae Dardac – Tehnici bancare, ASE-INDE Bucureşti, 2003/2004
24
posibilitatea transmiterii electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu

şi a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem,
deţinătorul poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar, poate constitui depozite şi poate
obţine informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate; toate tranzacţiile
sunt recepţionate de bancă într-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată, înainte de a fi transmise în sistemul
informatic propriu. În cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe tehnologia Internet (World
Wide Web), precum şi pe sistemele informatice ale emitentului. În cazul aplicaţiilor de tip
home-banking principiul de funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă
se bazează pe o aplicaţie software a emitentului, instalată la sediul deţinătorului, pe o staţie
de lucru individuală sau în reţea.
Interoperabilitatea se referă la situaţia potrivit căreia un card sau un instrument de
plată de tip monedă electronică emis într-o ţară şi/sau aparţinând unui sistem de plăţi poate
fi folosit în alte ţări şi/sau în cadrul altor sisteme de plăţi. Pentru realizarea acestei funcţii
instrumentele de plată electronică şi terminalele la care sunt utilizabile din cadrul
diferitelor sisteme de plăţi trebuie să fie compatibile din punct de vedere tehnologic, iar
sistemele trebuie să funcţioneze pe baza unor acorduri reciproce directe sau prin
apartenenţa la sistemele organizaţiilor proprietare de mărci. În situaţia în care un card sau
un instrument de plată de tip monedă electronică poate fi utilizat şi pe teritoriul unei alte
ţări decât cea în care a fost emis, acesta este un instrument de plată electronică cu
circulaţie internaţională; altfel, instrumentul de plată electronică este cu circulaţie
naţională - domestic card.
Plata electronică reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată prin intermediul
instrumentelor de plată electronică.
Procesorul11 este o persoană juridică ce acţionează în cadrul sistemelor de plăţi cu
carduri, ca intermediar între deţinător, comerciantul acceptant, emitent, banca acceptantă,
alt procesor şi/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu emitentul/banca
acceptantă.
Proprietarul de marcă, denumit conform uzanţelor internaţionale credit card
company, este o persoană juridică, proprietară a marcii sub care este emis un card şi care,
în baza contractului încheiat, poate acorda emitenţilor dreptul de a folosi marca respectivă,
precum şi accesul în cadrul unui anumit sistem de plăţi şi servicii de marketing, prelucrare
de informaţii etc.
Răspunsul se referă la rezultatul solicitării de autorizare a unei plăţi cu card şi
conţine unul dintre următoarele tipuri de mesaje:
a) acceptarea întregii sume de plată;
b) solicitarea unor instructiuni suplimentare într-un anumit interval de timp şi prin
proceduri cunoscute de părţile contractante;
c) neacceptarea la plată;
d) neacceptarea la plată, cu solicitarea de reţinere a respectivului card de către
comerciantul acceptant.
Terminalele sunt dispozitive electromecanice prin intermediul cărora, utilizându-se
un instrument de plată electronică compatibil, se iniţiază şi se efectuează operaţiuni în
numele şi pe contul deţinătorului. Acestea pot fi:
a) distribuitorul de numerar (cash dispenser) este un dispozitiv
electromecanic ce permite unui utilizator de card accesul la contul deţinătorului şi
11
Constantin Rotaru – Managementul performanţei bancare, Ed. Expert, Bucureşti, 2001
25
retragerea de disponibil din contul acestuia, sub forma bancnotelor sau a monedelor
metalice, denumite în continuare numerar;
b) ghişeul automat de bancă (Automated Teller Machine), denumit
prescurtat conform uzanţelor internaţionale ATM, este un dispozitiv electromecanic ce
permite unui utilizator de card şi/sau unui utilizator de instrument de plată de tip monedă
electronică retragerea de disponibil din contul deţinătorului (sau din unităţile valorice
stocate pe instrumentul de plată de tip monedă electronică) sub forma numerarului,
transferuri de fonduri, constituirea de depozite şi informarea privind situaţia conturilor şi a
operaţiunilor efectuate prin intermediul cardului;
c) terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare
(Electronic Funds Transfer at Point of Sale), denumit prescurtat conform uzanţelor
internaţionale terminal POS, este un dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice,
preluarea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea de informaţii privind plata cu card şi/sau cu
un instrument de plată de tip monedă electronică, efectuată la punctele de vânzare, de
obicei cu amănuntul, ale comerciantului acceptant. Din punct de vedere al accesului la
datele administrate de o unitate centrală, prin utilizarea combinată a tehnicilor de
transmisie şi prelucrare a datelor, un terminal poate opera în timp real (on-line) sau cu
decalaj în timp (off-line);
d) terminalul multicard este terminalul care acceptă carduri cu bandă
magnetică şi chip-carduri, nu neapărat emise sub aceeaşi marcă; acest dispozitiv poate
permite şi efectuarea operaţiunilor card to card.
Utilizatorul este deţinătorul sau o persoană fizică recunoscută şi acceptată de către
deţinător ca având acces la drepturile sale conferite de către emitent.
4.2 Emiterea şi utilizarea cardurilor
Cardul este produs de firme producătoare specializate, certificate de

VISA/Eurocard-Mastercard conform cu designul pus la dispoziţie de către bancă, pe baza
contractelor încheiate cu producătorii.Înainte de încheierea contractelor banca se va
asigura ca firma producătoare specializată este conform cu:
 Standaredele de Securitate pentru vânzătorii VISA
 Specificaţia pentru Carduri şi Mărci VISA
 Specificaţia de design pentru carduri-Eurocard/Mastercard.
Astfel banca va urmării ca:
o Producătorul să utilizeze numai machete furnizată de bancă şi pentru bancă;
o Elementele ce individualizează cardul, să fie de mărimea şi poziţiile
solicitate în machetele cardului;
o Producătorul să respecte în totalitate standardele impuse de
VISA/Eurocard-Mastercard şi să obţină, în prealabil certificarea din partea
acesteia.
În mod obligatoriu în contractul încheiat cu producătorul se vor regăsi elementele:

o Modaliatatea de transport;
o Obligaţiile părţilor pentru predarea – primirea cardurilor;
o Răspunderea părţilor şi dreptul la daune interese în cazul nerespectării
clauzelor contractuale, cu privire la cantitatea, calitatea, preţ, pierdera,
distrugerea sau furtul mărfii.
26
Transportul cardurilor de la producător la bancă se va face în regimul transportului

de valori securizat. Responsabilitatea asigurării acestuia pâna la vama română revine
producătorului iar din vamă la sediul central al băncii revine bancii. Primirea, recepţia şi
depozitarea cardurilor, de la furnizororul extern se face de către o comisie de recepţie
desemnată de conducerea băncii, care are următoarele atribuţii:
1. Să asigure preluarea lotului de carduri de la locul primirii lor, până la spaţiul
stabilit pentru depozitare, în condiţii de securitate;
2. Să efectueze recepţia cantitativă a cardurilor primate, conform cu documentele
de transport;
3. Să constate eventualele deteriorări vizibile ale cardurilor;
4. Să sesizeze de urgenţă compartimentul de specialitate din centrala băncii, în
vederea aducerii imediate la cunoştinţa firmei producătoare a cazurilor de diferenţe
cantitative sau calitative constatate la recepţia cardurilor;
5. Să asigure depozitarea cardurilor într-un spaţiu amenajat corespunzător din
punct de vedere al siguranţei (făra surse de umiditate, incendiu, dotate cu sistem de
alarmă, etc.)
Depozitarea loturilor de carduri se face în tezaur(case de fier) situate în
magazia centralei. Solicitarea loturilor de carduri din magazia centralei (tezaur) se face pe
bază de referat semnat de vicepresedintele de resort- director general adjunt, directorul
direcţiei de carduri şi persoana care face ridicarea. Fiecare lot va fi preluat în cadrul
Direcţiei Carduri pe bază de bon de consum şi va fi depozitat într-un loc la care are acces
numai angajatul cu gestiunea cardurilor.
În vedera personalizării, cardurile sunt preluate de la gestionar de angajatul cu

atribuţiuni de personalizare prevăzute în fişa postului, pe bază de raport de producţie
semnat de directorul Direcţiei Carduri. În procesul de personalizare a cardurilor angajatul
desemnat va proceda astfel:
 Generează cardurile;
 Verifică concordanţa dintre datele de solicitanţi în cererea de emitere
avizată şi elementele de personalizare ale cardului emis;
 Generează codurile personale-PIN aferent cărţilor de plată generate;
 Predă cardurile printr-un Raport de producţie, către o altă persoană din
cadrul Direcţiei Carduri, cu atribuţii de împărţirea şi expedierea la
sucursale.
După primirea cererilor de emitere card de la sucursale persoana desemnată cu

emiterea cardului:
 Verifică concordanţa dintre datele declarate de solicitanţi în cererea
de emitere a cardului şi datele introduse în fişierele întocmite de persoanele
desemnate din sucursale;
 Obţine avizul directorului direcţiei carduri, procesează în sistem
cererile de emitere a cardurilor şi predă fişierul cererilor persoanei desemnate,
pentru personalizarea cardurilor. Personalizarea cardurilor constă in gravarea
elementelor de pe faţa cărţii de plată (numărul cardului, data expirării cărţii de
plată, numele şi prenumele deţinătorului cărţii de plată), precum şi atribuirea
codului personal PIN-ul fiecărui deţinător de card.
În scopul securizării procesului de personalizare a cardurilor, trebuie asigurate

următoarele:
27
 Dotarea tehnică necesară conform normelor Visa şi Europay;

 Amenajarea spaţiului în condiţii de securizare conform
normelor Visa şi Europay în vigoare astfel încât emiterea cardului şi a PIN-ului să fie făcut
în încăperi diferite şi în care nu se află setser-ul care ruleză aplicaţia de procesare carduri;
 Înterzicerea accesului persoanelor străine în acest spaţiu.
Persoana desemnată cu expedierea cardurilor şi PIN-urilor:

 Pregăteşte separate plicul cu cardurile personalizate
şi cu codurile personale PIN, în vederea expedierii către sucursale, împreună cu un
exemplar din lista cardurilor emise;
 Remite cardurile împreună cu doua exemplare din
borderou şi câte doua exemplare din cererile de emitere de card avizate într-un plic sigilat
la sucursale;
 Elaboarează borderoul cardurilor emise cuprinzând
PIN-ul şi numărul total al acestora, câte una pentru fiecare sucursală, le introduce în alt
plic sigilat pe care îl expediază la o dată şi cale diferită faţă de expedierea cardurilor;
 Complectează raportul de producţie specificând
numărul de carduri primite în vederea generării, precum şi numărul de carduri procesate,
expediate, rebuturi, carduri test, carduri de supervisor;
Procesarea cererilor în sistem se face către persoane diferite de cele care

personalizează cardurile şi PIN-urile.
Eliberarea cardurilor personalizate, către solicitanţii acestora se face la sediul
unităţilor teritoriale, la sucursala sau agenţia unde a fost de pusă cererea de emitere de
card. Banca poate hotărî să trimită cardurile si PIN-ul la solicitant acasă sau la adresa
prevăzută în cererea de emitere a cardului.
În scopul transmiterii la sucursale a cardurilor Directia Carduri procedeaza
pregătirea transportului astfel :
 Într-un plic închis, se introduc toate cardurile aparţinând solicitanţilor de la
aceeaşi unitate a băncii, împreună cu două exemplare ale listei cardurilor emise, pe plic se
va înscrie denumirea şi adresa sediului sucursalei sau a agenţiei destinatare şi persoana
desemnată la sucursală să preia transportul.
 În alt plic se introduc PIN-urile care se generează la o imprimantă specială,
pentru fiecare card, pe fiecare plic se inscrie denumirea societăţii şi adresa sediului
unităţii, precum şi persoana desemnată la sucursală să preia transportul.
28
Pentru creşterea gradului de securitate împotriva fraudelor, cardurile se trimit
sucursalelor în transporturi şi zile diferite faţă de transportul plicurilor conţinând PIN-
urile. Plicurile cu carduri se trimit cu mijloace de transport securizate iar plicurile cu
PIN-uri se trimit pe poşta rapidă împreună cu două exemplare de borderou şi două
exemplare de cerere avizate la sucursale. Un exemplar din cererea de emitere a
cardului ramâne la client, iar celălalt va rămâne la Direcţia Carduri.
La primirea coletelor, unităţile teritoriale ale băncii procedează la :

 Verificarea integrităţii plicurilor;
 Verificarea respectării destinaţiei plicurilor, în sensul evitării
primirii de plicuri adresate altor unităţi ale băncii;
 Verificarea conţinutului plicului cu carduri cuvenite
solicitanţilor, în raport cu numărul acestora înscris în borderoul însoţitor;
 Verificarea numărului de plicuri conţinând PIN-ul aferent
fiecărui card, fără desigilarea acestora;
 Depozitarea în tezaurului băncii a cardurilor individuale
conţinănd PIN-urile solicitanţilor.
Eliberarea către solicitanţi, a cardurilor şi a plicurilor sigilate cu PIN-ul
atribuit se face de unităţile teritoriale ale băncii, persoana desemnată procedând
astfel:
 Înştiinţarea telefonică sau în scris a beneficiarilor de carduri pentru
prezentarea la sediul băncii;
 Completarea celor două exemplare din cererea de eliberare de carduri a
solicitantului cu numărul de card, data expirării;
 Solicitarea semnăturii posesorului de card pe exemplarul de cerere care
rămâne la sediul sucursalei, pentru atestarea primirii cardului,
respective, plicului sigilat conţinând PIN-ul;
 Arhivarea la sucursală a exemplarului cererii de carduri a
solicitantului.
Cardurile sunt instrumente de plată fără numerar, cu acceptarea pe teritoriul

României pentru operaţiuni în lei, dar şi pe teritoriul altor state pentru operaţiuni în
valută. Posesorul lor poate achita contravaloarea unor bunuri şi servicii procurate de
la comercianţii abilitaţi să-l accepte, de asemenea el poate obţine numerar de la ATM-
urile unităţilor bancare.
Prin conturile pentru operaţii cu carduri, plăţile se fac numai în limitele
plafonului stabilit de bancă pentru soldul contului. Pentru sumele păstrate în contul de
card, banca bonifică o dobândă conform deciziilor băncii. Nivelele comisioanelor
percepute de bancă pentru operaţiunile cu carduri, inclusive dobânzile la creditul prin
card sunt cele prevăzute în listele de comisioane şi dobânzi ale băncii. Titlurile
executorii emise asupra conturilor de card deschise posesorilor în conformitate cu
dispoziţiile în vigoare, se onorează de bancă, fără acceptul prealabil a titularilor de
cont. riscul pierderii, furtului sau înmânării unei terţe persone, a cardului, este al
posesorului pe numele căruia a fost emis cardul, banca neavând nici o responsabilitate
din acest punct de vedere. Riscul dezvăluirii PIN-ului către o terţă persoană revine în
întregime deţinătorului cardului.
Posesorul obţine dreptul de utilizare a cardului prin :

 Completarea unei cereri tip de emitere a cardului la o unitate a

băncii;
 Achitarea contravalorii taxei de emitere şi taxei de utilizare, în
momentul depunerii cererii, pentru fiecare card;
 Depunerea unei sume iniţiale în contul de card, în momentul primirii
cardului;
 Semnarea cardului, de către posesorul înscris pe faţa cardului, titularul
de cont, sau posesorul desemnat, la sediul băncii unde a fost completată
cererea de emitere a cardului;
Posesorul cardului şi persoanele desemnate de acesta au obligaţia respectării

următoarelor condiţii de utilizare stabilite de bancă:
 Cardul este nominal şi se poate utilize numai de persoana pe numele căruia a
fost emis;
 Cardurile se acceptă pe teritoriul României şi în strainătate pentru operaţiile:
1) Obţinerea de numerar de la ATM-uri;
2) Plaţi din contul de card şi transferuri de fonduri din alte conturi,
realizate prin intermediul ATM-ului;
3) Obţinerea de numerar de la POS băncii emitente;
4) Cumpărarea de bunuri şi servicii de la comercianţi, persoane juridice
române, autorizate, în acest sens.
La efectuarea unei operaţiuni de eliberare de numerar sau cumpărare de bunuri

şi servicii prin utilizarea cardului, posesorul respective, persoanele desemnate, trebuie
să procedeze după cum urmează:
 Să semneze chitanţele tip de vînzare eliberate de POS-urile numai după
verificarea datelor înscrise pe acesta,
 Să solicite, de la vînzător, un exemplar din chitanţa de vânzare,
respectiv să solicite ATM-ului chitanţa de retragere de numerar, care atestă efectuarea
operaţiunii cu cardul.Exemplarul chitanţei va fi păstrat de posesor în scopul verificării
extrasului de cont lunar, precum şi pentru soluţionarea unor eventuale reclamaţii
legate de neânregistrarea corectă în extras a unor operaţiuni efectuate cu cardul.
Posesorul şi persoanele desemnate, utilizatori ai cardului, au obligaţia de a
păstra în condiţii bune cardul, de a preântâmpina deteriorarea acestuia şi de a lua toate
măsurile ce se impun pentru a împiedica utilizarea sa de către personae neautorizate
să îl deţină.
În toate cazurile când se constată pierdera sau furtul cardului, deţinătorul
cardului va proceda după cum urmează:
 Va comunica de îndată telefonic acest fapt centrului de procesare al
băncii.
 Se va prezenta în cel mai scurt timp la cea mai apropiată unitate a
băncii pentru completarea unei cereri de blocare a cardului pierdut sau furat şi
reemiterea unui nou card.
 În cazul în care deţinătorii, după reclamarea pierderii sau a furtului
cardului, au recuperat cardul reclamat, au obligaţia să îl returneze de îndată la orice
unitate a băncii,
30
 Posesorul unui card este răspunzător pentru toate operaţiile realizate

prin utilizarea frauduloasă a acestiua, până la data declarării pierderii sau furtul
cardului.
În situaţiile în care, deţinătorul a semnat o chitanţă tip de cumpărare a unor
bunuri sau servicii sau pentru eliberarea de numerar şi din diverse motive, returnează
în aceeaşi zi integral bunul, serviciile cumpărate sau numerarul eliberat, acesta are
obligaţia:
 Să solicite întocmirea unei chitanţe tip de stornare a contravalorii
bunurilor, serviciilor sau numerarul returnat,
 Să semneze chitanţa tip de stornare numai după verificarea datelor
înscrise în aceasta şi anume:valoarea totală returnată, inclusiv în cazul numerarului,
 Să păstreze chitanţa tip de stornare pentru a o confrunta cu operaţiunile
din extrasul de cont lunar al operaţiunilor cu card sau pentru soluţionarea unor
eventuale înregistrări eronate.
Banca emitentă a cardurilor are următoarele drepturi şi obligaţii:

 Să stabilească şi să modifice nivelul plafonului minim de
disponibilităţi din conturile de card, care să-i asigure recuperarea comisioanelor şi
taxelor percepute pentru efectuarea de operaţiuni cu carduri de către posesori,
 Să înscrie cardul în lista cardurilor interzise la acceptare în cazurile
câmd a fost declarat de către posesor ca furat sau pierdut,
 Să solicite de la posesor, exemplarul chitanţei de cumpărare de bunuri,
servicii sau eliberare de numerar precum şi exemplarul chitanţei de stornare, în cazul
în cazurile de soluţionare a unor operaţiuni eronat înregistrate în extrasul de cont,
reclamate de posesor,
 Se retrage dreptul de utilizare a cardurilor eliberate posesorilor care le
utilizează în străinătate pentru alte operaţiuni decât pentru eliberări de numerar sau
cumpărări de bunuri şi servicii, apreciate ca operaţiuni valutare curente.
 Să retragă cardurile dacă se constată ca s-a încercat a fi folosite pentru
alte tranzacţii decît cele prevăzute.
Banca emitentă a cardurilor are următoarele obligaţii:

 Să ofere informaţii privin modul de utilizare a cardurilor, realizate de
posesori.
 Să pună la dispoziţia posesorilor extrase de cont lunare în care vor fi
reflectate toate operaţiunile efectuate.
 Să asigure serviciile de autorizare non-stop a operaţiunilor cu carduri,
realizate de posesori.
 Să facă cunoscut posesorilor de carduri, prin afişarea la sediile băncii,
toate modificările intervenite cu privire la nivelul comisioanelor, taxelor sau a
condiţiilor de emitere şi utilizare a cardurilor.
 Să asigure posesorilor de carduri deschidera unor conturi de card pentru
derularea operaţiunilor cu aceste instrumente de plată.
 Să crediteze în minim 24 de ore, conturile de card ale posesorilor cu toate
sumele de alimentare a conturilor, inclusive cu dobanda lunară cuvenită.
 Să înlocuiască la cererea posesorilor contra cost cardurile reclamate ca
pierdute sau furate.
31
 Să iniţieze demersurile necesare pentru soluţionarea oricărei reclamaţii sau

refuz la plată al posesorilor privind operaţiunile cu carduri, în termen de 30 de zile de
la data primirii reclamaţiei.
 Să asigure confidenţialitatea datelor privin posesorii de card şi operaţiunile
efectuate de aceştia.
 Să aplice taxa de depăşire pentru ridicarea neautorizată a disponibilităţilor
din card sau a limitei de creditare aprobată de bancă.
Posesorul are următoarele drepturi:

 Să efectueze operaţiuni cu carduri pe teritoriul României şi în străinătate,
în limita plafonului minim stabilit de bancă pentru disponibilul din conturile deschise.
 Să primească extrase de cont lunare pentru verificarea operaţiunilor
effectuate.
 Să primească consultanţă din partea băncii, pentru însuşirea modului de
utilizare a cardurilor.
 Să beneficieze de servicii de autorizare non-stop a operaţiunilor cu carduri
eliberate de bancă.
 Să beneficieze de înlocuirea cardului sau a PIN-ului contra taxei de
reemitere, în cazul pierderii, furtului acestora, în cazul expirării tremenului de
valabilitate al vechiului card sau în alte cazuri care necesită acest lucru.
 Să refuze la plată orice operaţiune apărută în extrasul de cont reclamată ca
neefectută şi să primească rezultatl soluţionării reclamaţiei.
Posesorul are următoarele obligaţii:

o Să utilizeze cardul pe teritoriul altor ţări numai pentru operaţiuni valutare
curente şi nu de natura operaţiunilor valutare de capital.
o Să anunţe banca despre orice refuz nejustificat de acceptare a cardului de
către comerciant sau de către alte unităţi bancare.
o Să asigure un plafon minim permanent în contul de card, care să asigure
băncii recuperarea comisioanelor şi a taxelor cuvenite pentru operaţinui cu carduri
efectuate.
o Să suporte din disponibilităţile în lei existente în cont contravaloarea
opraţiunilor în valută, inclusiv comisioanele şi taxele generate de aceste operaţiuni,
prin aplicarea cursului de schimb pentru operaţiuni cu carduri, al băncii emitente din
ziua decontării tranzacţiei. La data decontării tranzacţiei, în baza raportului de
decontare transmis de către societatea sub sigla căreia s-a emis cardul şi a
informaţiilor comunicate de bancă, contul clientului va fi debitat cu contravaloarea
sumelor în EUR/USD la cursul practicat de banca emitentă în ziua respectivă,
necesare pentru acoperirea valorii tranzacţiilor, şi comisioanelor aferente.În acest
sens, clientul este de acord ca banca emitentă să participle pe piaţa valutară în numele
şi contul clientului pentru cumpărarea sumelor de valută necesare decontării
tranzacţiilor.
o Să nu dea cardul sau PIN-ul altor personae.
o Să nu păstreze PIN-ul în acelaşi loc cu cardul.
o Să înştiinţeze banca dacă plicul conţinând PIN-ul nu a fost găsit sigilat.
o Să anunţe banca în cazul în care nu îşi aminteşte PIN-ul pentru alocarea
unui nou, contra cost.
32
o Să accepte din conturile de carduri deschise pe numele său, toate

operaţiunile efectuate cu carduri eliberate pe numele său sau al posesorilor desemnaţi
în calitate de cotitulari de cont.
o Să restituie băncii cardurile a căror termen de valabilitate a expirat.
o Să anunţe de îndată, la telefon şi în scris centrala despre pierderea sau
furtul cardului.
4.3 Organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare
Cardurile se înscriu între modalităţile moderne de decontare, siglele

EUROCARD, MASTERCARD sau VISA oferind clienţilor posibilitatea efectuării de
cheltuieli în orice regiune de pe mapamond ce recunoaşte şi are afişat aceste însemne.
În urma aprobării cererilor de emitere a cardurilor, persoana fizică va depune
fondurile necesare pentru constituirea disponibilităţilor valutare, corespunzătoare
numărului de carduri solicitate. Constituirea diponibilităţilor în contul dedicat pentru
card se poate realiza pe diferite căi:
 Prin întocmirea de către solicitant a unui ordin de plată reprezenând
transferul din contul de disponibilităţi a clientului deschis la o altă bancă.
 Depunere de numerar la casieria băncii, respectând regulamentul
pentru operaţiunile de depunere de numerar.
Serviciul de Operaţiuni cu cărţi de plată, din cadrul uniăţii teritoriale transmite
Centralei respective, Serviciului Emitere Carduri, cererile de emitere avizate
favorabil, pentru a fi îndeplinie procedurile standard de personalizare a cardurilor
solicitate.
Sumele în valută depuse de o persoană fizică pentru constituirea contului de
card vor fi transferate prin document în Centrală, la Serviciul Contabilitate Valutară,
în ziua depunerii fondurilor sau cel mai târziu în ziua lucrătoare următoare. Contul
pentru operaţiuni cu cărţi de plată este purtător de dobândă la vedere.
În situaţia consumării fondurilor din contul de cărţi de plată sau insuficienţei
acestora pentru anumite tranzacţii sau deplasări, persoanele fizice deţinătoare a
cardului sau împuterniciţii ei, procedează la alimentarea contului de card.
Tehnica utilizării cardului

1. Autorizarea tranzacţiilor prin carduri
În cazul în care valoarea tranzacţiei este mai mică decât limita de autorizare
comerciantul are obligaţia de a verifica dacă această carte de plată prezentată
figurează în lista cărţilor de plată pierdute sau furate. Dacă lista cuprinde cartea
respectivă, tranzacţia nu se va putea efectua. Tranzacţiile se vor putea deconta numai
dacă valoarea acestora se încadrează în limita de autorizare aferentă cardului.
Tranzacţiile a căror valoare depăşeşte limita de autorizare a comercianţilor
străini cât şi operaţiunile de eliberare de numerar trebuie în mod obligatoriu autorizate
de bancă prin serviciul său specializat din Centrala Băncii.
Obţinerea autorizării, după caz, intră în sarcina comerciantului străin sau este
dată de echipamentul automat de retragere numerar ATM .La nivelul Oficiului de
33
Autorizare din Centrala băncii se păstreză o evidenţă strictă a tuturor tranzacţiilor

autorizate pentru fiecare carte de plată emisă în parte.
2. Decontarea externă a tranzacţiilor cu carduri
Tranzacţiile efectuate de către utilizatorii cărţilor de plată sunt decontate zilnic
de către societăţile sub sigla cărora s-au emis cardurile (EUROCARD;
MASTERCARD) din disponibilităţile băncii emitente existente în contul deschis la
Midland Bank, pentru operaţiunile efectuate în Europa, sau First Republik National
Bank of New York, pentru operaţiunile efectuate în afara Europei.
Debitările sunt evidenţiate în rapoartele EUROPAY primite de la banca
emitentă, de la centrul sau de procesare.Serviciul Emitere Carduri din Centrala Bancii
repartizează apoi tranzacţiile pe fiecare card emis în parte.
3. Decontarea internă a operaţiunilor efectuate prin intermediul
cardurilor
În baza rapoartelor primite de la Europay International, Serviciul Emitere
Carduri transmite Serviciului Contabilitate din Centrală lista tranzacţiilor efectuate
de fiecare persoană fizică deţinătoare de card, în vederea debitării conturilor de card
ale persoanelor fizice.
4. Emiterea extraselor de cont pentru persoane fizice cu conturi de
card.
Pentru operaţiunile efectuate în străinătate prin intermediul cardurilor,
Serviciul Contabilitate din Centrală emite la rândul său extrase de cont pe baza listelor
de tranzacţii primate de la Serviciul Emitere Carduri. Extrasele de cont sunt emise in
valuta in care s-a efectuat tranzacţia.
Lunar, Serviciul Emitere Carduri din Centrală transmite unităţilor teritoriale,
pentru fiecare uilizator de card în parte, o situaţie detaliată a tranzacţiilor efectuate de
fiecare card în luna expirată.
5. Procedurile în cazul depăşirii disponibilului din contul cardului şi
rezilierea contractului privind utilizarea cardului
În cazul depăşirii disponibilului din cont, banca va atenţiona utilizatorul
asupra obligaţiei acestuia ca într-un interval de maxim 30 zile calendaristice să
acopere debitul şi va proceda concomitent la blocarea utilizării cardului.
În cadrul intervalului de 30 zile calendaristice, stipulate în accord, sau până în
momentul acoperirii debitului, Serviciul Emitere Carduri din Centrala Băncii
introduce şi menţine cartea de plată în fisiere negative.
Pentru depăşirile înregistrate se percepe o dobândă penalizatoare .Dacă la
expirarea termenului de 30 zile calendaristice uitilizatorul nu a acoperit debitul, bancă
se va îndrepta asupra oricăror disponibilităţi ale utilizatorului.În cazul inexistenţei de
lichidităţi în conturile deţinute de posesorul cardului, banca va recupera debitul pe
cale judecătorească.
Banca poate rezilia unilateral contractul în cazul decesului utilizatorului,
nesoluţionării de către acesta într-un interval de maxim 30 de zile calendaristice a
debitelor sau în orice alte cazuri considerate întemeiate de bancă.
Utilizatorul poate renunţa la card înaintea expirării perioadei de valabilitate a
acestuia.Renunţarea trebuie notificată în scris băncii .Odată cu notificarea, utilizatorul
are obligaţia de a depune cardul deţinut la bancă.
6. Înregistrările contabile efectuate la emiterea, utilizarea şi
rezilierea cardului.
34
Contul de card sau disponibil al clientului = Casa de circulaţie suma totală12

În cazul folosirii contului de disponibilităţi al persoanei fizice se va credita
contul persoanei fizice si se va debita contul casa de circulaţie cu suma totală.În cazul
depunerii de numerar de la casierie se întocmeşte o notă contabilă care trebuie să
cuprindă următoarele informaţii:numele întreg al pesoanei fizice, datele de
identificare, explicaţii privind suma transmisă cu menţiunea “alimentare cont”.
Contul de disponibil pentru operaţiuni cu cardul este purtător de dobândă
.Aceasta se calculează lunar şi se virează în contul de disponibilităţi al cardului.
Debitarea cu comisioanele şi tranzacţiile cu card se face automat din contul de plată
de către Serviciul Emitere Carduri .
În cazul depăşirii disponibilului din contul de plăţi, Serviciul Emitere Carduri
nu mai autorizează nici o plată ulterioară, suma înregistrându-se in contul “ Debitori
diverşi”.Urmărirea debitorului cade în sarcina Serviciului Emitere carduri din
Centrala băncii precum şi a unităţii teritoriale, până la lichidare. Acest cont este
purtător de dobândă penalizatoare .
12
Lucian I. Ionescu – Băncile şi operaţiunile bancare, Ed. Economică, Bucureşti, 1996
35
CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ – CARDURILE PROMOVATE

DE BANCA TRANSILVANIA
5.1. Cardurile de debit ale Băncii Transilvania

5.1.1. Cardul de debit Visa Electron Global
Cardul
VISA ELECTRON GLOBAL
a) Prezentarea produsului
Cardul VISA Electron GLOBAL este un card de debit în lei, destinat

persoanelor fizice cu posibilitatea utilizarii lui numai pe teritoriul ROMANIEI,
oriunde este afişatã sigla Visa Electron.
Cardul poate fi utilizat pentru retrageri de numerar de la ATM-urile tuturor
bãncilor din ţarã, precum şi pentru plata de bunuri şi servicii la comercianţii care
afişazã sigla Visa Electron.
b) Facilitãţi şi servicii aferente produsului
 Cardul Visa Electron GLOBAL oferă cele mai mici costuri de pe piaţă la ora
actuală.
 Cardul Visa Electron GLOBAL este legat direct la contul curent în lei,
putându-se astfel accesa acest cont pe orice canal: ghişeu, bancomate, POS-
uri, internet.
 În momentul emiterii cardului, fiecărui client i se va deschide un contul curent
în lei la BT, de unde poate efectua orice operaţiuni.
36
 Posesorul principal al cardului Visa Electron GLOBAL poate desemna şi alţi

utilizatori – posesori desemnati ai unui card de acest tip, şi implicit ai contului
sãu curent in lei, acestora emiţându-li-se astfel câte un card de debit Visa
Electron GLOBAL.
 În cazul în care se doreşte, se poate schimba PIN-ul gratuit, direct de la orice
bancomat al BT.
 Plata facturilor la Electrica, Vodafone, Orange, Zapp, Avon şi direct de la
bancomat cu comision 0
 În cazul în care este încheiată o convenţie de plată a salariilor pe card, se pot
acorda linii de credit pe contul curent, cu accesarea lor direct de pe cardul de
debit Visa Electron GLOBAL. Limita acestor linii de credit poate să fie între
70% din salariul net al solicitantului (limita minimă care se acorda unui client
BT – posesor de card de debit Visa Electron GLOBAL fără scoring) la până la
maxim 3 venituri nete lunare cu caracter permanent (max 3500 EUR, echiv
RON) determinat în baza unui scoring efectuat de BT.
c) Alte caracteristici ale cardului Visa Electron GLOBAL
 Pentru a vira salariile angajaţilor pe carduri de debit BT (Visa Electron

GLOBAL sau Mastercard Mondo), compania/instituţia trebuie să încheie cu
banca o convenţie de plată a salariilor; iar pe baza ordinului de plată depus de
companie/instituţie se va debita contul firmei şi se va vira întreaga sumă într-
un cont colector. În aceeaşi zi, se va primi de la companie, pe suport fizic
(borderou) şi electronic (dischetă), lista angajaţilor şi salariile acestora şi se
vor alimenta pe baza fişierului de salarii, în mod automat, conturile
individuale ale tuturor angajatilor.
 În cazul în care clientul nu are cont de disponibil deschis la BT, este necesară
deschiderea mai întâi a unui cont de disponibil, apoi completarea şi semnarea
cererilor de emitere a cardurilor pentru fiecare din angajaţii care au optat
pentru carduri BT (* vezi Anexa nr. 1 – Cerere deschidere cont – Emitere Crd
de Debit Persoane Fizice ).
 Banii vor fi transferaţi în conturile salariaţilor în termen de maxim 4 ore de la
depunerea fişierului în bancă, în ziua de salarii care a fost comunicată de
societate/instituţie, în condiţiile în care contul colector de salarii este alimentat
de catre societate/instituţie.
 Comisionul plătit de companie pentru plata salariilor este de 0,22% -
negociabil din suma OPH.
 In cazul instituţiilor bugetare, nu se plăteste comision de virament al salariilor,
iar contul colector al instituţiei în BT se deschide gratuit.
 Clientului i se va înmâna cardul şi plicul care conţine PIN-ul; solicitantul
primeşte sfaturi de utilizare, împreunã cu un exemplar al cererii de emitere
card.
 Banca Transilvania nu percepe comision de administrare anuala a cardului.
d) Comisioanele cardului Visa Electron GLOBAL
 Emitere card 0 RON

 Comision de ridicare numerar de la ATM-urile Bancii Transilvania 0
37
 Comision pentru retrageri de numerar de la POS - urile aflate la ghiseele BT

0,1%
 Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania ) 0 RON
 Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din
tara 2,5 RON + 0.5%
 Comision pentru ridicare numerar de la ATM - urile/POS-urile altor banci din
strainatate
NOTA: cardul nu este valabil in strainatate
 Închidere card 2,5 RON
 Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 4,9 RON
 Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) 4,9 RON
 Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0 RON
 Plafon maxim de tranzacţii / zi 9.000 RON / max.10 tranz acţii
 Număr maxim încercări PIN 3
e) Fluxul operational
 Acceptarea ofertei de către client (care poate fi atât la nivel individual, cât şi la
nivelul unui grup, în baza unei convenţii de salarii acceptată de către o
societate/instituţie) şi completarea de către acesta a cererii de emitere card (* vezi
Anexa nr. 1 – Cerere deschidere cont – Emitere Card de Debit Persoane Fizice ).
 Deschidere contului curent – persoană fizică - dacă nu există deja, de către un
administrator de cont
 Trimiterea documentatiei prin intermediul unei aplicaţii informatice a cererii
de emitere a cardului la Serviciul Operaţiuni Carduri din cadrul Centralei BT .
 La nivel de Centrală BT are loc emiterea plasticului şi a PIN+ului.
 De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite prin poştă cardul într-o zi, iar
PIN-ul în ziua următoare către agenţia/sucursala de unde a venit formularul de
cerere de card.
 Se înmâneaza clientului cardul, PIN-ul şi 1 exemplar din cererea deschidere
cont – emitere card de debit şi i se mai prezintă încă o dată modul de utilizare
al cardului şi avantajele de care beneficiează clientul.
Asistenţa pentru clienţi (customer service) este asigurată 24 de ore din 24, la
telefoanele:
 0800 80 CARD (0800 80 2273), număr cu acces gratuit din reţeaua fixă
de telefonie;
 0264 / 59.43.37 de pe telefoanele mobile sau din străinătate, număr cu
tarif normal.
5.1.2. Cardul de debit Mastercard Mondo
Cardul
MasterCard MONDO
38
Cardul MasterCard MONDO este un card de debit cu cont în lei şi cu utilizare

internaţională. Poate fi folosit atât pentru tranzacţii on-line, cât şi off-line, dar şi pe
Internet.
b) Facilitãţi şi servicii aferente produsului
 Cardul MasterCard MONDO este legat direct la contul curent in lei, putându-
se astfel accesa acest cont pe orice canal: ghiseu, bancomate, POS-uri,
internet.
 Card embosat (cu elemente de identificare în relief) şi arie foarte largă de
acceptanţă.
 Posibilitatea utilizării cardului oriunde în lume unde apare afişată sigla
MasterCard, atât pentru cumpărături (la POS sau Imprinter), cât şi pentru
retrageri de numerar şi plăti pe internet.
 Comisioane foarte avantajoase pentru toate tipurile de tranzacţii.
 Reemiterea cardului în cel mai scurt timp de la pierderea/furtul/
demagnetizarea acestuia.
 Plata facturilor la Vodafone, Orange, Zapp, Avon si Electrica direct de la
bancomat cu comision 0
bancomat al BT.
 Posesorul principal al cardului Mastercard MONDO poate desemna şi alţi
utilizatori – posesori desemnati ai unui card de acest tip, şi implicit ai contului
său curent în lei, acestora emiţându-li-se astfel câte un card de debit
Mastercard MONDO.
 Cardul se alimenteazã în lei şi poate fi utilizat oriunde în lume, fãcându-se
automat conversia în moneda ţării respective
 Pentru societăţile ale caror angajaţi călătoresc în străinătate, poate fi oferit ca
şi card de salarii.
c) Comisioanele cardului MasterCard Mondo
 Emitere card
0 RON
 Comision de ridicare numerar de la ATM-urile Bancii Transilvania 0,1%
 Comision pentru retrageri de numerar de la POS - urile aflate la ghiseele BT
0,1%
 Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania sau strainatate) 0 RON
 Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor bănci din ţară
2,5 RON + 0.5%
39
 Comision pentru ridicare numerar de la ATM - urile/POS-urile altor banci din strainatate
1,5 RON + 1%
 Închidere card
2,5 RON
 Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 9,5 RON
 Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) 4,9 RON
 Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0 RON
 Plafon maxim de tranzactii / zi 9.000 RON / max. 10
tranzacţii
 Număr maxim îincercări PIN
3
d) Flux operational
cerere de card.
telefoanele:
de telefonie;
tarif normal.
5.1.3. Cardul de debit Visa Electron Euro < 26
Cardul
VISA ELECTRON
EURO < 26
40
Cardul bancar VISA ELECTRON EURO<26 este un card de debit cu cont în

lei şi cu utilizare internaţională emis sub sigla VISA Electron, în regim co-branded
BANCA TRANSILVANIA – EURO<26 ROMANIA, destinat persoanelor între 15 şi
25 ani.
b) Facilităţi şi servicii aferente produsului
 Deţinãtorii de carduri VISA ELECTRON Euro<26, emise de BT, beneficiază

de facilităţile acordate în reţeaua EYCA, la nivel european (42 de ţări), cât şi facilitãţi
la comercianţii din ţară, conform contractelor încheiate; aceşti comercianţi au afişată
sigla EURO<26.
 Deţinătorii de carduri VISA ELECTRON Euro<26 beneficiază de o asigurare
medicală de călătorie valabilă oferită de BT ASIGURĂRI.
bancomat cu comision 0.
 Deţinătorul cardului intră fără nici un alt comision în posesia unui cont curent,
cont pe care poate efectua operaţiunile bancare pe care le doreşte.
bancomat al BT.
c) Alte caracteristici
 Este cardul ideal pentru plata burselor.

 Nu se remit carduri pentru posesorii desemnaţi.
 Cardul se elibereazã pe o perioadã de doi ani.
 Remiterea cardului se face numai pentru persoanele care nu au 25 ani
împliniţi.
 Cardul VISA ELECTRON EURO<26 se poate utiliza la:
- ATM-urile şi POS-urile din România care afişează sigla Visa Electron
numai pentru operaţiuni în lei.
- ATM-urile şi POS-urile de pe teritoriul altor ţări, acolo unde este afişată
sigla Visa Electron, numai pentru operaţiuni în moneda ţării unde are loc tranzacţia.
- cumpărarea de produse sau servicii de la comercianţii care au afişată
sigla EURO<26 şi cu care EURO<26 România / BANCA TRANSILVANIA au
încheiat agreement-uri de acordare de discount-uri la cumpărarea de mãrfuri sau
servicii.
d) Comisioanele cardului Visa Electron Euro < 26
 Emitere card 0 RON

 Comision emitere card 0 RON
 Comision mentenanta anuala 5 RON
- 5 Ron, comision mentenanţă, se va percepe la emiterea cardului
- 5 Ron, comision mentenanţă, se va percepe la aniversarea cardului
 Ridicare numerar de la ATM-uri BT 0 RON
 Ridicare numerar de la POS-uri BT 0,1%
 Comision cumparari de bunuri de la comercianti 0 RON
 Comision ridicare numerar de la ATM-rile si POS-rile altor bănci din ţară
2,5 RON+0,5%
 Comision ridicare numerar de laATM-rile si POS-rile băncilor din străinătate 1,5 RON + 1
%
41
 Închidere card 5 RON

 Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 9,5 RON
 Reemitere PIN din vina clientului 4,9 RON
 Reemitere card la scadenţă 0 RON
 Plafon maxim de tranzacţii/ zi 5.000 RON / max 10 tranzacţii
 Număr maxim încercări PIN 3
e) Flux operational
cerere de card.
telefoanele:
de telefonie;
tarif normal.
5.1.4. Cardul de debit Maestro Direct
Cardul
MaestroDirect
42
Maestro DIRECT este un card de debit cu cont în EURO şi cu utilizare

internaţională. Reprezintă cea mai bună soluţie atât pentru studenţii beneficiari ai
burselor ERASMUS, SOCRATES, TEMPUS etc., cât şi pentru orice persoanã care
călătoreşte în Uniunea Europeană.
b) Facilităţi şi servicii aferente produsului
 Dispare riscul schimbului valutar.

 Comisioane foarte avantajoase.
 Reemiterea cardului în cel mai scurt timp la pierderea/furtul/demagnetizarea
acestuia.
bancomat cu comision 0.
bancomat al BT.
 Posesorul principal al cardului Maestro DIRECT poate desemna şi alţi
utilizatori – posesori desemnaţi ai acestui de card şi implicit ai contului său
curent în euro.
c) Alte caracteristici
 Contul de card se alimentează în EURO, iar clientul retrage EURO şi face

plăţi în EURO oriunde în Uniunea Europeană, unde este afişată sigla MAESTRO.
 Cardul poate fi utilizat oriunde în lume, la ATM sau la POS, sub sigla
MAESTRO, făcându-se conversia în moneda ţării respective.
d) Comisioane cardului Maestro Direct
 Emitere card 2 EUR / card

 Administrarea anuală a cardului 2 EUR / card
 Ridicare de numerar de la ATM-urile BT 0,20%
 Ridicare de numerar de la POS-urile BT 0.20%
 Cumpărări de bunuri de la comercianţi (din România sau străinătate) 0
 Ridicare de numerar de la ATM-urile/POS-urile altor bănci din ţară 1 EUR
 Ridicare de numerar de la ATM-urile/POS-urile altor bănci din străinătate
1% min. 2 EUR
 Retragere numerar în regim de urgenţă (numai la pierdere sau furt) 1%+5EUR
 Informatii sold cont de la ATM-urile BT 0
 Închidere card 1 EUR
 Reemitere PIN din vina deţinătorului (uitat, pierdut, distrus) 2 EUR
 Reemitere card şi PIN din vina deţinătorului (pierdut, furat) 2 EUR
 Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0
 Plafon maxim de tranzacţii/zi 2.500 EURO / 10
tranzacţii
 Număr maxim încercări PIN 3
e) Flux operational
43
cerere de card.
telefoanele:
de telefonie;
tarif normal.
O evoluţie a cardurilor de debit emise de Banca Transilvania Bistriţa poate fi

vazută în tabelul următor:
Tabel 1. – Carduri de debit emise de Banca Transilvania Sucursala Bistriţa

TIP CARD 2005 2006
Visa Electron Global 4712 8128 creştere de 172,5%
MasterCard Mondo 771 2357 creştere de 305,71%
Visa Electron
111 130 creştere de 117,12%
EURO<26
MaestroDirect 104 188 creştere de 180,77%
creştere de
TOTAL 5698 10803
189,59%
44
5.2. Cardul de credit al Băncii Transilvania –

MASTERCARD FORTE
Mastercard Forte este un instrument de plată fără numerar care poate fi utilizat
atât la ATM-urile cât şi la POS-urile care afişează sigla MASTERCARD pentru
ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri si servicii.
Cu acest tip de card pot fi efectuate tranzacţii atât on-line cat si off-line şi pe
INTERNET.
Clienţii beneficiari ai cardului de credit trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
 să fie persoane fizice cu cetăţenie română.
 să aibă vârsta între 18-63 ani.
 să poată dovedi că sunt beneficiari de venituri permanente (salarii, venituri
din chirii, drepturi de autor, contracte de colaborare, alte venituri cu
caracter permanent).
 să aibă un venit lunar net cert cu caracter permanent de cel puţin 100
EUR.
45
 să se încadreze în condiţiile de acordare a credit cardului conform

scoringului.
 să nu fie implicate în activităţi frauduloase cu carduri.
 să îndeplinească condiţiile de deschidere a unui cont curent aşa cum sunt
impuse de norma de cunoaştere a clientelei.
 dacă au mai avut credite la BT, să nu fi înregistrat credite restante pentru o
perioada mai mare de 30 zile în ultimii 2 ani.
Dacă creditul se garanteaza cu depozit colateral, acest depozit va reprezenta
110% din valoarea limitei de credit solicitată.
Veniturile lunare nete, certe cu caracter permanent se obţin prin scăderea din
veniturile totale certe cu caracter permanent a angajamentelor de plată ale
solicitantului si familiei acestuia.
Titularul unui astfel de card este persoana fizica pe numele căreia este deschis
contul de card Mastercard Forte (şi implicit contul curent) în baza cererii/ contract tip
şi căreia banca îi aprobă acordarea unei limite de credit pe card (sau card cu limita 0).
Posesorul desemnat este persoana fizica împuternicită de titular, prin cererea
de emitere, pentru deţinerea unui card pe contul său de card şi care opereazăcu cardul
în aceleaşi condiţii ca şi titularul.
b) Elementele funcţionale ale cardului de credit Mastercard Forte :
 Limita de credit
 Perioada de graţie
 Ciclul de rambursare
 Suma minimă de plată
 Extras de cont
 Dobândă
Limita de credit13 este valoarea maximăa autorizată de bancă până la care

poate să ajungă soldul debitor al contului de card de credit. Limita autorizată poate fi
angajată de client prin trageri succesive, ea refăcându-se la fiecare rambursare
(revolving).
Valoarea limitei de credit poate ajunge până la de 3 ori venitul lunar net cert cu
caracter permanent al titularului contului de card (maxim 5.000 EURO).
Perioada de gratie este perioada pentru care banca nu calculează dobânzi,
astfel:
i) luna curenta în care clientul începe să utilizeze linia de credit;
ii) lunile în care între data de 1 si 25 (inclusiv), clientul a rambursat integral
valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii precedente.
Ciclul de rambursare este între 1 si 25 a lunii, perioadă în care clientul are
obligaţia de a alimenta contul de card cu suma minima de plată.
Suma minima de plata este suma pe care posesorul de card este obligat să o
achite lunar, între 1 şi 25 a lunii (10% din valoarea creditului angajat până la sfârşitul
lunii precedente).
Extrasul de cont este raportul de activitate pentru contul de card Mastercard
Forte, emis lunar de bancă la sfârşitul lunii. Perioada cuprinsa între 2 extrase de cont
ale contului de card reprezintă ciclul de tranzactionare.
Extrasul de cont evidentiază:
13
Ioan I. Trenca – Fundamente ale managementului financiar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
2005
46
• soldul contului de credit card de la începutul perioadei de tranzactionare;

• rambursările aferente ciclului de tranzacţionare precedent;
• dobânzi calculate;
• tranzacţiile efectuate cu credit cardul şi comisioanele aferente;
• alte taxe şi comisioane;
• valoarea creditului angajat la sfârşitul perioadei de tranzacţionare;
• valoarea sumei minime de plată.
Dobâda este de 25% /an. În cazul în care clientul plăteşte integral între 1 şi 25
ale lunii, valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii precedente (evidenţiat în extrasul
de cont), banca nu calculează dobânzi la sfârşitul lunii în curs. În cazul în care clientul
nu plăteşte integral, între 1 şi 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii
precedente, banca va calcula dobânzi la sfărşitul lunii în curs.
c) Emiterea cardului
Emiterea cardului se relizează după completarea cererii de deschidere de cont

curent / cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de
credit Mastercard Forte (* vezi Anexa nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent /
cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit
Mastercard Forte ).
Documentatia necesară pentru emiterea unui card de credit Mastercard Forte
cu linie de credit este:
 Cererea / contract pentru cardul de credit;
 Copie act identitate;
 Acord consultare CRB (se consulta la nivel de sucursala);
 Acord consultare Birou de credit (se consulta la nivel de Centrală);
 Declaraţie de apartenenţă la grup;
 Dovada veniturilor.
Pentru limita 0 : - cererea şi copie act identitate.
Veniturile trebuie să provină din salarii nete lunare, dividende, chirii, pensii,
diurne (piloţi, stewardeze, transportatori etc.), drepturi de autor, din contracte de
colaborare sau alte venituri cu caracter permanent.
Cheltuieli care sunt luate în considerare la calcularea limitei de credit de pe
cardul Mastercard Forte sunt: creditele angajate (rate + alte comisione suportate de
solicitant), contracte de leasing, CAR, popriri (pensii alimentare), alte angajamente.
Cheltuielile se calculează pe familie.
Veniturile provenite din salarii sunt dovedite cu adeverinţa de salar tip,
semnată de angajator, copie după cartea de munca (excepţie fac angajaţii firmelor cu
care banca are încheiate convenţii de virare a salariilor pe card precum şi angajaţii
M.A.I. ) şi fluturaşul de salarizare sau copie după statul de plată semnat de angajator.
Venitule provenite din chirii sunt dovedite prin contractul de închirere
înregistrat la Administraţia Financiară valabil pe perioada creditului, sau cu clauză de
prelungire automata la expirare şi prin decizia de impunere anticipată pe 2007.
Dovada dividendelor se face cu: bilant, balanţă (31.12.2006), ultima balanţă –
anterioară lunii in curs, hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, semnată de toţi
asociaţii, Certificat Constatator ORC.
Persoanele care sunt în pensie îşi dovedesc veniturile cu ajutorul ultimului
cupon de pensie sau copie dupa cuponul de pensie care să aibă stampila in
47
conformitate cu originalul, şi, în cazul în care nu apare CNP-ul pe cuponul de pensie,

se cere decizia de pensionare.
Veniturile obţinute de persoanele fizice autorizate sunt dovedite prin decizia de
impunere finală sau declaraţia pe venitul global pe 2006 înregistrată la Administraţia
Finanţelor Publice, copie dupa decizia de liberă practică, precum şi certificatul de
înregistrare.
c) Taxe şi comisioane:
Tip Comision Valoare comision

Comision deschidere cont de card 0 RON
Comision emitere card 10 RON
Comision administrare anuala a contului de card 10 RON
Alimentarea contului de card 0 RON
Comision interogare sold 0,3 RON/interogare
Comision ridicare numerar de la ATM-urile Bancii 0,5 %
Transilvania
Comision ridicare numerar de la POS-urile aflate la 0,5%
ghiseele BT
Comision ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile 2,5 RON + 1%
altor banci din tara
Comision ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile 2,5 RON + 1%
altor banci din strainatate
Comision retragere numerar in regim de urgenta (numai la 1% + 2,5 RON
pierdere sau furt)
Comision cumparari de bunuri de la comercianti (din tara 0
sau strainatate)
Remitere extras de cont prin posta 0 RON
Remitere extras de cont la cerere 1 RON/extras
Comision inchidere card la cererea detinatorului de card 2,5 RON
Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, 9,5 RON
distrus)
Reemitere PIN din vina clientului 4,9 RON
Reemitere card la scadenta (reinnoire card) sau card 0 RON
demagnetizat
Plafon maxim de tranzactii/zi 9.000 RON / max. 10
tranzactii
Numar maxim incercari PIN 3
Dobanda 25%
Taxa de intreare pe debitori 7% din suma cu care se
intra pe debitori
Taxa de intarziere a platii minime lunare (se percepe 5% la suma neplatita
incepand cu a doua neplata a sumei minime lunare
Dobanda de neplata a creditului la scadenta Dobanda curenta + 10%
Dobanda la creditul in extrabilant Dobanda curenta + 10%
d) Flux operaţional:
48
- Pentru cardurile de credit care ţin de competenţa sucursalei – cele ale căror linii nu
depăşesc 12.000 RON
1. Acceptarea ofertei de către client – completarea documentaţiei.

2. Deschiderea contului curent, dacă nu există (de către administratorul de
cont).
3. Completarea cererii pentru cardul de credit Mastercard Forte (* vezi
Anexa nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard
Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte ).
4. Consultarea CRB la nivel de sucursală, semnatura analistului de credite şi
a directorului de operaţiuni.
5. Trimiterea cererii şi a documentaţiei doveditore a veniturilor şi a
cheltuielilor solicitantului de către consilierul clientelă / consilierului bancar retail
analistului de credite / şef agentie (în agenţiile senior), pentru a se realiza validarea
veniturilor solicitantului de card de credit Mastercard Forte.
6. După ce au fost validate veniturile are loc aprobarea dosarului de către
directorul de sucursală.
7. Dosarul este trimis, prin intermediul unei aplicaţii informatice in Centrala
BT.
8. La nivel de Centrală are loc deschiderea contului de card, emiterea
plasticului şi a PIN-ului, atasarea liniei de credit.
9. De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite cardul într-o zi, iar PIN-ul
în ziua următoare.
10. Se înmânează clientului cardul PIN-ul şi un exemplar din contract (*
vezi Anexa nr. 3 – Contract de CreditCard MasterCard Forte) şi se trimite cerere de
deblocare la Customer Support pe fax.
- Pentru cardurile de credit care ţin de competenţa Centralei
1. Acceptarea ofertei de către client – completarea documentaţiei.

2. Deschiderea contului curent, dacă nu există (de către administratorul de
cont).
3. Completarea cererii pentru cardul de credit Mastercard Forte (* vezi
Anexa nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard
Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte ).
3. Consultarea CRB la nivel de sucursală, semnatura analistului de credite şi
a directorului de operaţiuni.
4. Trimiterea cererii şi a documentaţiei doveditore a veniturilor şi a
cheltuielilor solicitantului pe poştă, însoţită de borderou, la Data Entry.
5. La nivel de Centrală are loc scorarea cererii, analiza dosarului, deschiderea
contului de card, emiterea plasticului şi PIN-ului, atasarea liniei de credit.
6. De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite cardul într-o zi, iar PIN-ul în
ziua următoare.
7. Se înmânează clientului cardul,PIN-ul şi un exemplar din contractul de
credit (* vezi Anexa nr. 3 – Contract de CreditCard MasterCard Forte) şi se trimite
cerere de deblocare la Customer Support pe fax.
49
Cardurile refuzate se trimit cu borderou la Serviciul Operational Carduri.
O evoluţie a creditcardurilor MasterCard Forte emise de Banca Transilvania

Bistriţa poate fi vazută în tabelul următor:
Tabel 2. – Carduri de credit MasterCard Forte

TIP CARD 2005 2006
MasterCard Forte 44 1002 creştere de 2277,27%
CAPITOLUL VI
CARDURI CO-BRANDED
6.1. Caracteristici generale ale cardurilor co-branded
În faţa restricţiilor la împrumuturi impuse de BNR băncile şi marile magazine

au găsit o armă redutabilă: cardurile co-branded. Cu plasticul în buzunar,
consumatorii au o libertate deplină, iar finanţarea cumpărăturilor devine foarte usoară.
Din totalitatea creditelor de consum acordate de băncile comerciale, un
procent covărşitor este destinat finanţării cumpărăturilor de articole casnice,
electrocasnice şi electronice. Marile magazine specializate au înregistrat vânzări
fabuloase şi în 2005, în ciuda restricţiilor la credit impuse de BNR. Explicaţia este
simplă. Instituţiile financiare nebancare au scăpat şi în anul trecut neatinse de normele
restrictive.
Proliferarea creditului doar cu buletinul a iritat şi irită băncile comerciale, care
au acuzat Banca Naţională că prin măsurile luate favorizează implicit instituţiile
financiare nebancare şi încurajează concurenţa neloială pe piaţa creditului. Pentru a nu
pierde la nesfârşit bătălia pe piaţa electrocasnicelor, băncile s-au decis să intre în
marile magazine prin intermediul cardurilor co-branded, prezentând marilor retaileri
oferte imbatabile. Alianţa pe card pentru că nu au vrut să piardă din beneficiile
imense de care se bucurau tot mai mult companiile financiare non-bancare, băncile
comerciale au speculat la maximum, anul trecut, avantajele oferite de cardurile
cobranded,intrând puternic şi pe piata de retail. Avantajele sunt certe pentru toate
părţile. Astfel, clientul nu mai este nevoit să angajeze un credit, în sensul clasic al
cuvântului, de fiecare dată când doreşte să îşi achiziţioneze un produs. Actele
justificative de venit sunt solicitate o singură dată, la emiterea cardului. Avantajul
major constă însă în faptul că din împrumut este obligatoriu doar plata lunară a
dobânzii aferente creditului, în timp ce la un împrumut clasic, rata plătită lunar
include obligatoriu şi o parte din imprumutul principal.
Aceasta face ca posesorul cardului să nu figureze în baza de date a Biroului de
Credit ca debitor al băncii. Nu în ultimul rând, cardurile cobranded pot fi utilizate
oriunde în lume, având toate funcţiile unui card obişnuit. Cardurile cobranded sunt o
50
strategie excelentă aleasă de bănci pentru a câştiga noi clienţi şi resurse financiare pe
care le pot transforma în credite. Prin aceste credite, băncile contribuie şi la creşterea
economică generală. Pe de altă parte, compania parteneră obţine loializarea clienţilor,
banca înregistrează, de regulă, un volum mai mare de cheltuieli pe acest tip de card,
iar deţinătorul de card beneficiază de bonusuri cum ar fi punctele de fidelitate sau
reduceri de preţ.Ofertele de carduri cobranded sunt din ce în ce mai variate şi practice,
orice mare retailer care doreşte să se menţină în pas cu timpurile oferă clienţilor
această oportunitate. Spre exemplu, Mastercard a susţinut o serie de programe
cobranded ca, de exemplu, cel instituit între Altex şi BCR sau Banca Ţiriac şi Metro.
De asemenea, sub sigla Visa BCR a lansat carduri împreuna cu Depozitul de
Calculatoare.
Creditul cu fluturasul işi ia zborul. Dacă până acum marii retaileri şi-au făcut
concurenţa popularizând creditul cu buletinul sau cel cu fluturaşul, pe viitor acest tip
de împrumuturi îşi va pierde din importanţă. Fenomenul se explică atât prin scăderea
apetitului românilor pentru credite atunci când este vorba despre produsele care nu au
o valoare foarte mare, cât şi prin diversificarea ofertelor prin card. “În anul 2006 vor
apărea noi sisteme de creditare legate de carduri. Este vorba în primul rând de cele co-
branded", susţine, CEO Altex. Compania a raportat în 2003 vânzări în rate de 80% din
totalul vânzărilor, în 2004 procentul a scăzut la 70%, iar în 2005 la 60%. Pentru 2006,
oficialii companiei estimează că 50% din vânzări să aibă la bază un sistem de
finanţare în rate. Trendul va fi acelaşi şi în 2007. La Flanco însă ponderea achiziţiilor
prin credit a fost anul acesta ceva mai mare, reprezentând 70% din totalul vânzărilor.
La dobânzi apropiate, avantajul e pe card.Formula de creditare doar cu
buletinul ar părea la fel de facilă precum cea a cardului de credit. Pentru sume mici,
de pâna la 1.000 de euro, în cazul creditului doar cu buletinul, clientul trebuie să
prezinte numai o copie a actului de identitate. Spre exemplu, la Altex, dobânda anuala
efectiva la un credit pe 5 ani este de 24,97%. Împrumutul doar cu buletinul, ca orice
alt tip de credit, prezintă un dezavantaj major. El este automat raportat la Biroul de
Credit, ceea ce înseamnă că limita de creditare pentru un viitor împrumut scade
corespunzator. La o dobândă apropiată de 29,1% avantajul este că nu se plăteşte rata,
ci doar dobânda lunară, limita de împrumut creşte considerabil ajungând până la 5.000
de euro. Practic, această linie de credit se reînnoieste automat, singura condiţie fiind
aceea ca posesorul de card să plătească cu regularitate dobânda lunară, care reprezintă
circa 2,5% din valoarea cumpărăturilor. Cumpărăturile cu cardul beneficiază de o
perioadă de graţie de 55 de zile, în care, dacă împrumutul este rambursat în totalitate,
practic nu se plăteşte nimic în plus.Suntem abia la începutul drumului.
În timp ce la noi sistemul de plată cu cardurile co-branded este abia la început,
statisticile arată ca în Europa aproximativ unu din opt carduri Mastercard sunt co-
branded sau de afinitate, în SUA unu din trei, iar în Asia unu din patru. De asemenea,
Mastercard a aprobat pâna acum în jur de 2.500 de programe co-branded la nivelul
întregii Europe. Printre statele unde au fost lansate cele mai multe astfel de programe
se numară Turcia, unde s-au concentrat 33% dintre aceste tipuri de carduri, Marea
Britanie, cu 30%, şi Spania, cu 12%. Cu toate acestea, în funcţie de ritmul de creştere,
clasamentul este diferit. Mai precis, Germania a înregistrat o rată de creştere de 10%,
Grecia de 8% şi România de 6%. Cele mai multe carduri cobranded lansate în toată
Europa, mai precis 49% dintre ele, au fost lansate de bănci împreună cu magazine.Pe
sectorul financiar s-au lansat 15% dintre aceste carduri, iar pe auto 10%.
Cardurile cu cip încep să cucereasca şi piaţa românească, mai ales datorită
gradului mai mare de securitate pe care îl oferă Pe parcursul acestui an, mai multe
51
bănci vor lansa carduri cu cip (smart-card), necesitatea pentru acest tip de instrument
de plată fiind reprezentată de securitatea sporită a tranzacţiilor. În 2005 s-a dat startul
la migrarea de la cardul cu bandă la cel cu cip, prima institutie care a acceptat astfel
de instrumente de plata fiind BCR. Aceasta a fost urmată de Procredit Bank România,
care a emis smart-carduri, iar in martie 2007 şi Banca Transilvania început procesul
de acceptare a cardurilor cu cip. Pe acest tip de card se pot stoca mai multe informaţii,
cu un nivel mai mare de siguranţă, iar avantajul este că permite executarea
tranzacţiilor fără a lua contact cu banca emitentă, pentru autorizarea plăţii. În lume
existau, în 2005, peste 175 de milioane de carduri cu cip şi peste patru milioane de
terminale acceptatoare. Introducerea cardurilor cu cip va permite reducerea numarului
de fraude în acest domeniu.
6.2 Carduri co-branded promovate de Banca Transilvania
1. Cardul co-branded Banca Transilvania & Astral Telecom “VISA

ELECTRON MAXISHOP”
Cardul VISA ELECTRON MAXISHOP este un instrument de plată fără

numerar care poate fi utilizat în ţară sau străinătate numai în limita disponibilităţilor în
lei din contul de card, mai puţin suma minimă permanent blocată. Este emis sub sigla
VISA, în regim cobranded Banca Transilvania –SC Astral SA. MAXI SHOP este o
reţea de magazine care acceptă utilizarea cardului VISA ELECTRON MAXISHOP şi
acordă în acest magazine discounturi de preţ.
Cardul Visa Electron Maxishop se poate utilize astfel:
 La ATM-urile şi POS-urile având afişată marca VISA Electron, numai
pentru operaţiunile în lei
 La ATM-urile şi POS-urile de pe teritoriul altor ţări care accepta marca
Visa Electron numai pentru operaţiunile în moneda ţării unde are loc tranzacţia.,
 La cumpărarea de produse sau servicii de la comercianţi care au afişat
sigla MAXISHOP şi cu care Banca Transilvania a încheiat agrementuri de acordare de
discounturi la cumpărarea de mărfuri sau servicii;
 La achitarea în regim debit direct a abonamentului TV Cablu Astral
Telecom, societate preluată de UPC România S.A.
De regulă deţinătorii cardului sunt abonaţi UPC România, cărora, în urma
cererii adresate băncii, le-a fost emis un card dar şi altor persoane fizice care solicită
acest card.
52
Pentru clienţii care primesc cererile de card prin intermediul UPC România:
 Banca Transilvania transmite la adresa abonaţilor UPC România prin
intermediul agenţiilor UPC România cererile pentru deschiderea contului,
 Doritorii vor completa cererile de emitere de card Visa Electron
Maxishop şi le vor depune la casieriile UPC România la care fac plata abonamentului
TV Cablu,
 UPC România transmite cererile de emitere sucursalelor Băncii
Transilvania împreună cu un borderou însoţitor de predare primire care va cuprinde
numele solicitanţilor de card şi semnăturile de predare primire ale reprezentanţilor
UPC România şi respective BT,
 La sucursală, se va verifica dacă solicitanţii de card deţin deja un cont
curent la Banca Transilvania şi dacă există toate informaţiile cerute. În cazul în care
solicitanţii nu deţin conturi curente la sucursala Băncii Transilvania, referentul carduri
va proceda la deschiderea acestora.
 Alimentarea contului de card al clientului se va înregistra în contul
curent şi va putea fi accesata în acceaşi zi,
 Pentru tranzacţiile efectuate în străinătate, suma în lei se va debita din
contul clientului la cursul de schimb pentru tranzacţii cu carduri, comunicat de VISA
Internaţional
Facilităţile utilizării cardului:

 Suportarea a 50% din abonamentul TV Cablu pe o lună.
Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, odată cu
primirea cardului, de o reducere de 50% din valoarea abonamentului TV Cablu UPC
România pentru luna urmatoare celei în care se primeşte cardul. Această sumă se va
vira în contul SC UPC România SA deschis la Banca Transilvania. Termenul
virametului va fi stabilit printr-o convenţie cardu încheiată cu SC UPC România SA.
 Plata abonamentului UPC România în sistem direct debit.
Banca Transilvania oferă această facilitate clienţilor care şi-au exprimat
ecordul pe formularul de cerere de card .În această situaţie titularul de cont de card
autorizează Banca Transilvania şi dispune acesteia să emită şi să execute ordine de
plată prin debitarea directă din contul de card în favoarea UPC România.Sumele de
plată reprezintă valoarea serviciilor UPC România datorate pentru luna curentă.Plata
se efectuează până în ziua de 21 a fiecărei luni cu condiţia ca titularul să realizeze
alimentarea contului de card cu sumele necesare până la data limită menţionată.
 Acordarea de reduceri pentru cumpărăturile, serviciile efectuate în cadrul
reţelei de comercianţi MAXISHOP.
 Efectuarea de plăţi prin intermediul ATM-urilor a facturilor AVON.
2. Cardul affinity Banca Transilvania & Euro<26 România VISA

ELECTRON EURO<26
Euro<26 România este o asociaţie nonprofit, reprezentată a organizaţiei

europene EYCA care are dreptul de a emite carduri pentru tineret cu logo-ul EYCA
(în cazul în care aceste carduri sunt emise împreună cu o bancă, acestea poartă
denumirea de carduri bancare affinity Euro< 26).
Cardul Visa electron Euro<26 este un card de debit, emis sub sigla Visa, în
regim cobranded Banca Transilvania- Euro<26 România.Reţeaua Euro< 26 este o
53
reţea de magazine care acceptă utilizarea cardului Visa Electron Euro< 26 şi accordă
în magazine discounturi de preţ.
Asociaţia se va ocupa de promovarea cardului Euro< 26, făcând oferte atât
individuale cât şi la nivel de instituţii(universităţi). Asociaţia va efectua pentru Banca
Transilvania, strict în cazul cardului bancar Euro< 26, serviciul de introducere a
datelor din cererile de deschidere de cont current/ cererile de emitere de card puse la
dispoziţie de bancă. Asociaţia pune la dispoziţia băncii, pentru eliberarea cardului
bancar Euro< 26 şi deschidera conturilor bancare personale, fişierele conţinând datele
personale ale posesorilor cardului. Structura fişierelor şi modul de transmitere a
acestora se stabilesc de către bancă şi sunt agreate de asociaţie.
Asociaţia se obligă să identifice entităţi-reţele de magazine care să acorde
facilităţi deţinătorilor de card Euro< 26, încheind cu aceste entităţi contracte, fiecare
contract fiind adus la cunoştinţă băncii. Asociaţia are obligaţia de a încheia un
contract de asigurare medicală de călătorie valabilă pentru cardurile emise şi care să
fie valabile pe o perioadă de un an de la data emiterii cardului bancar Euro< 26,
asigurarea va fi inclusă în costul cardului fără alte costuri suplimentare din partea
titularilor.
Banca prin deschiderea contului de diponibil şi eliberarea cardului va presta în
favoarea asociaţiei servicii constând în intermedierea în procesul de stabilire a relaţiei
de membru asociat al asociatiei Euro< 26 România pentru cei care devin deţinători ai
acestor carduri. Banca poate elibera sau reemite un card bancar exclusiv persoanelor
care îndeplinesc condiţiile speciale pentru a deveni membri asociaţi al
asociaţiei.Banca poate elibera un card bancar Euro< 26 numai persoanei fizice care la
data depunerii cererii de eliberare a cardului are împliniţi 15 ani, fără a depăşi vârsta
de 25 de ani neâmpliniţi.
Facilităţile utilizării cardului:

 Dobândirea calităţii de membru Euro< 26. Modul de funcţionare a
cardului precum şi obligaţiile şi drepturile părţilor sunt reglementate de contractul de
colaborare în domeniul emiterii şi reemiterii de carduri. Cardul Euro< 26 eliberat de
bancă poate reprezenta dovada calităţii de membru asociat Euro< 26 pentru
deţinătorul cardului şi îi dă dreptul să beneficieze de toate avantajele, reducerile şi
facilităţile pe care această calitate le implică relative la reţeaua EYCA. Astfel prin
eliberarea unui card Euro< 26 Banca Transilvania intermediază procedura de stabilire
a realţiei de membru asociat al Euro< 26 România.
 Asigurare medicală de călătorie. Deţinătorii de carduri Euro< 26
beneficiază de o asigurare medicală de călătorie valabilă un an de la data emiterii
cardului.
 Acordarea de reduceri pentru cumpărăturile, serviciile efectuate în
cadrul reţelei de comercianţi Euro< 26.
3. Cardul co-branded Banca Transilvania&Credisson Internaţional

-MasterCard Credisson BT
54
Cardul co-branded MASTERCARD CREDISSON BT, emis de Banca

Transilvania este un instrument de plată fără numerar, în lei, cu utilizare internaţională
care se poate utilize la ATM-urile şi POS-urile care afişează sigla Mastercard, pentru
ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri şi servicii.La comercianţi tranzacţiile pot
avea loc atât în modul de autorizare on-line cât şi off-line, în funcţie de condiţiile
impuse de băncile acceptoare.
Modul de autorizare şi decontare a tranzacţiilor este similar celorlalte carduri
co-branded emise de Banca Transilvania.
Credisson International a luat fiinţă prin separarea activităţii de creditare
pentru consumatori din cadrul Flanco în urmă cu un an. În prezent Credisson acoperă
cu birouri de credit, în afară de întreaga reţea Flanco, domenii variate de retail, fiind
prezent în magazinele Elvila, Cora, Depozitul de Calculatoare, BestComputers, Delta
şi, din luna iunie, Praktiker.
Facilităţile utilizării cardului :

 Acordarea unei recompense de 0,1% din valoarea alimentărilor în
contul de card în momentul alimentării cardului (la fiecare 0,1 RON un punct).
Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, de o creditare a
contului de card cu 0,1% din valoarea fiecărei alimentări.
 Plata ratelor la bunurile cumpărate prin Credisson în sistem de
debit direct sau direct la POS-uri sau la ATM-urile BT. Banca Transilvania oferă
această facilitate clienţilor care şi-au exprimat acordul pe formularul de cerere de
card.
 Participarea clienţilor cu tranzacţii anuale de peste o anumita
valoare stabilita la o tragere la sorti.Tranzacţiile cumulate efectuate la comercianţi in
valoare de peste 0,2 ron pe parcursul unui an vor participa la o tragere la sorţi în urma
căreia deţinătorii de card vor primi obiecte promoţionale.
4. Cardul co-branded Banca Transilvania & Credisson Internaţional –

VISA CLASIC CREDISSON BT
55
Cardul co-branded VISA CLASIC CREDISSON BT, emis de Banca

Transilvania este un instrument de plată fără numerar, în lei, cu utilizare internaţională
care se poate utilize la ATM-urile şi POS-urile care afişează sigla VISA pentru
ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri şi servicii.La comercianţi tranzacţiile pot
avea loc atât în modul de autorizare on-line cât şi off-line, în funcţie de condiţiile
impuse de băncile acceptoare.
Modul de autorizare şi decontare a tranzacţiilor este similar celorlalte carduri
cobranded emise de Banca Transilvania.
Flanco Interantional
Cu o cifră de afaceri reală netă (fără TVA) de aproape 120 de milioane în
2003 şi mai mult de 80 de magazine distribuite uniform în ţară (Flanco este singurul
retailer de electronice şi electrocasnice prezent în toate capitalele de judeţ şi în toate
oraşeşe de peste 40.000 de locuitori) Flanco International este cel mai mare retailer de
electrocasnice şi electronice. Încă de la lansarea primului său magazin, în 1994,
Flanco, ulterior alături de Credisson, a oferit primul pieţei româneşti cele mai
inovatoare sisteme de credit de consum, de la creditul fără avans la cel cu graţie (“Iei
acum plăteşti la anul”), de la creditul în rate fixe, la cel fără girant, de la creditul cu o
rată cadou, la noul credit cu formalităţi simplificate.
Facilităţile utilizării cardului :

 Acordarea unei recompense de 0,1% din valoarea alimentărilor în
contul de card în momentul alimentării cardului( la fiecare 0,1 RON un punct).
Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, de o creditare a
contului de card cu 0,1% din valoarea fiecărei alimentări.
 Plata ratelor la bunurile cumpărate prin Credisson în sistem de
debit direct sau direct la POS-uri sau la ATM-urile BT. Banca Transilvania oferă
această facilitate clienţilor care şi-au exprimat acordul pe formularul de cerere de
card.
 Participarea clienţilor cu tranzacţii anuale de peste o anumita
valoare stabilita la o tragere la sorti.Tranzacţiile cumulate efectuate la comercianţi in
valoare de peste 0,2 ron pe parcursul unui an vor participa la o tragere la sorţi în urma
căreia deţinătorii de card vor primi obiecte promoţionale.
O evoluţie a cardurilor co-branded poate fi vazută în tabelul următor:
Tabel 2. – Carduri co-branded

TIP CARD 2005 2006
MaxiShop 6262 6025 scădere de 3,78%
Credisson 314 178 scădere de 43,31%
TOTAL 6576 6203 scădere de 5,67%
6.3. Carduri co-branded promovate în sistemul bancar românesc.

Carduri cu bonusuri, reduceri, promoţii sau carduri cu puncte
Posesorii cardurilor co-branded au posibilitatea de a beneficia de bonusuri,
56
reduceri sau promoţii în cazul în care folosesc la comercianţii parteneri ai băncilor

aceste mijloace de plată. Deşi mai puţin căutate decât cardurile de credit, cardurile co-
branded (emise în partenereiat de către bancă şi un comerciant) atât cele de credit, cât
şi cele de debit ar putea deveni în viitorul nu foarte îndepărtat (în 1-2 ani) urmatoarea
„modă" în domeniul acestor produse bancare, pe piaţa romaneâscă de gen. Motivul
este unul cât se poate de simplu. Faţă de un card „clasic" de credit sau debit, cele co-
branded vin cu o serie de bonusuri pentru utilizator: reduceri în magazinele partenere
la achiziţionarea unor produse, promoţii mai numeroase, etc.
Doar şapte bănci (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, HVB-Ţiriac, Banca
Transilvania, Finansbank şi Banca Carpatica) oferă la ora actuală astfel de carduri
clienţilor lor. Cele mai prolifice în emiterea de carduri co-branded s-au dovedit a fi
până acum Banca Transilvania şi BRD. Credisson-BT Visa Classic este spre exemplu
un card de credit cu cont în lei şi utilizare internaţională ce vizează clienţii companiei
Credisson, cu venituri lunare certe şi cu caracter permanent de cel puţin 100 Euro.
Rata dobânzii este de 25% iar valoarea maximă a creditului este cuprinsă între 300 şi
2.500 euro (în echivalent lei). Cardul are o perioada de graţie de până la 55 de zile, iar
suma minimă de plată este de 10% din valoarea creditului utilizat. La sfârşitul fiecărei
luni contul de card al clientului va fi creditat de Banca Transilvania (BT) cu 0,1% din
valoarea alimentărilor făcute în contul de card, facilitatea aceasta fiind disponibilă şi
în cazul cardurilor de debit emise de BT în colaborare cu Credisson. Un alt card emis
de BT este Visa Electron Maxishop care permite posesorilor lui să platească numai
jumatate din abonamentul UPC România, aferent unei luni.
BRD dispune la rândul său de cardurile co-branded de credit emise (de divizia
de retail a BRD numita BRD Finance) în parteneriat cu Carrefour, Praktiker şi
Rombiz. Banii folosiţi pot fi rambursati utilizând două modalităţi de plată: rambursare
integrală cu perioada de graţie (între 11 şi 40 de zile), caz în care nu se percepe nici un
fel de dobândă, cu condiţia să fie rambursată integral suma la scadenţă sau cu plata în
sume minime lunare la o dobândă lunară ce variază în funcţie de suma utilizată.
La BCR pot fi accesate două carduri co-branded de credit BCR-ALTEX şi
BCR-Depozitul de Calculatoare. Produsele oferă o limită de creditare de până la
echivalentul în lei a 5.000 EUR şi o perioadă de graţie de maxim 50 de zile. Cardurile
pot fi utilizate atât în ţară cât şi în străinătate şi se obţin numai în magazinele
partenere. O persoană cu un venit mediu pe economie poate beneficia de un plafon de
credit de circa 10.000 lei noi (100 mil. lei vechi) dacă nu are alte credite angajate.
Atât cardurile oferite de BRD, cat si cele puse la dispozitie de BCR aduc
posesorilor reduceri pentru bunurile cumparate din magazinele partenere, cat si
posibilitatea de a accesa o serie de promotii disponibile doar detinatorilor acestora.
HVB-Ţiriac oferă cardul Maestro Cirrus emis în colaborare cu reţeaua Metro.
Este un card de debit în lei cu utilizare naţională, ce permite persoanelor fizice sau
juridice posesoare de legitimaţii de acces în cadrul reţelei Metro să achiziţioneze
bunuri din aceste magazine (sunt singurele carduri acceptate în magazinele Metro).
Pentru cei ce deţin un cont central există facilitatea de descoperit de cont autorizat de
100% din salariu net.
Card AVANTAJ de la Finansbank este un card de credit co-branded care permite
cumparare de produse în rate, în Bucureşti Mall, fără dobândă, posesorii săi putând
acccesa de asemenea o serie de bonusuri. Cardul poate fi folosit exclusiv în
magazinele participante din Bucuresti Mall.
Cardul co-branded dintre Raiffeisen Bank şi Connex permite posesorului să
acumuleze puncte de loialitate. Pentru fiecare plată efectuată la comercianţi
57
utilizatorii acestui card primesc puncte de loialitate în programul „Connex în fiecare

zi", puncte ce pot fi folosite pentru a obţine telefoane mobile la preţuri mici, minute
gratuite, reduceri la abonamente, extraopţiuni sau alte produse Connex.
6.4. Avantajele utilizării cardurilor co-branded
6.4.1. Facilităţile utilizării cardurilor co-branded în activitatea de creditare
Normele BNR nu cuprind noi dispoziţii în privinţa cardului de credit, “ci ating
doar creditul de consum”.Cardul de credit era deja limitat la trei salarii nete ale
solicitantului încă de anul trecut. Diferenţa dintre un card de credit şi un credit simplu
de consum este dată de faptul că un card de credit odată contractat ramâne o linie de
credit deschisă pe viaţă. Bineânteles, cu condiţia ca posesorul cardului să se
dovedească a fi bun platnic.
Decizia BNR de a nu introduce reglementari separate pentru aceste produse
bancare se datorează, probabil şi faptului că ponderea cardurilor de credit este de
numai 10% - 15% din totalul sistemului bancar, precum şi datorită fluctuaţiilor care se
înregistrează în rambursarea unui credit contractat pe card. Nefiind vorba de un credit
propriu-zis la care să se poata calcula o rată lunară fixă, ci de o linie de credit la care
solicitantul poate apela oricând cu sume diverse, ratele sunt fluctuante, iar banca nu
poate calcula cu exactitate ratele viitoare ale unui client.
În plus, facilităţile de overdraft, ataşate cardurilor de salarii, nu sunt
deocamdată cuprinse în nici un fel de raportare, iar băncile trebuie să se bazeze pe
buna credinţă a solicitantului de card de credit. În ultima perioadă, tipurile de carduri
de credit existente pe piaţa românească s-au îmbogăţit cu o noua formulă: cardul de
credit de tip cobranded. Dupa apariţia cardurilor EuroLine Retail Service (carduri de
credit acceptate de o retea de magazine partenere), băncile au început să se orienteze
către acest segment de piata. Au apărut carduri de acest tip emise de Banca
Transilvania în parteneriat cu reţeaua la care are acces Credisson, de Finansbank
împreună cu o reţea extinsă de magazine partenere, iar, mai nou, cardurile emise de
BRD Groupe Société Générale, în parteneriat cu Carrefour şi Praktiker. Este de
aşteptat în aceste condiţii ca piaţa cardurilor să cunoască o dezvoltare deosebită în
urmatoarea perioadă. Timpul fizic de obţinere a unui card de credit este dublu faţă de
cel pierdut pentru obţinerea unui credit de consum. Deocamdată, cardul ca instrument
financiar nu este suficient de dezvoltat (nu poate fi folosit pentru transferuri bancare,
de exemplu, pentru schimb valutar sau alte tipuri de operaţiuni, care nu se fac decât
tot la ghişeul băncii). De asemenea, numarul comercianţilor acceptatori de carduri la
plată este încă redus, iar utilităţile se plătesc în continuare preponderent la ghişeu,
chiar dacă unele bănci au această opţiune, pe carduri.
Piaţa cardului co-branded din România a luat fiinţă în noiembrie 2001 prin
lansarea cardului Ţiriac-Metro. în ultimul an, am asistat la o explozie pe acest
segment: Banca Transilvania a lansat cu Credisson, Finansbank cu Bucuresti Mall şi
BCR cu Altex.Chiar BRD Finance credite de consum, instituţie non-bancară, a lansat
astfel de produse cu Carrefour, Praktiker şi Rombiz
Integrarea în UE forţează băncile să găsească noi segmente de piaţă, noi
produse, prin care să îşi consolideze poziţia în piaţă Cardul co-branded este doar un
alt canal de distribuţie. Obiectivul nu este neapărat cel de a vinde carduri ci furnizarea
de servicii retail.
58
Cu toate acestea cardurile co-branded sunt destul de scumpe momentan.Rata

dobânzii nu este singurul cost al unui card de credit.Trebuie urmarit de asemenea,
costul de emitere, taxa anuală de administrare a contului, etc. Clienţii însă îşi doresc
aceste carduri nu neapărat pentru că pot beneficia de un credit ci pentru că pot obţine
reduceri şi bonusuri pe care retailer-ul le ofera celor care cumpară folosind aceste
carduri. Asta este ceea ce îl face special şi diferit de celelalte carduri.
Cardul de credit a parcurs un drum anevoios până a captat interesul
consumatorului român.Au început să se realizeze parteneriate între bănci şi
comercianţi, care au dus la apariţia cardurilor de credit co-branded. Lupta acerbă
pentru o cotă de piaţă cat mai mare a determinat institutiile emitente să adopte soluţii
care să simplifice cât mai mult obţinerea unui card şi în acelaşi timp să promoveze
agresiv produsele de plată no-cash.
Taxele şi comisioanele ataşate cardurilor este în mare aceeaşi, indiferent de
banca emitentă.Diferenţele şi elementele atractive totodata vin din serviciile ataşate şi
facilităţile oferite consumatorilor. Raiffeisen Bank a fost prima bancă din piaţă care a
lansat un card de credit cu perioadă de graţie.Astăzi majoritatea bancilor oferă o
perioadă de graţie utilizatorilor până la prima plată.În funcţie de instituţia emitentă,
perioadele pentru care nu se plateşte dobânda se situeaza între 40 şi 100 de zile. În
ceea ce priveşte serviciile ataşate, BRD a fost prima instituţie de credit care a oferit un
întreg pachet de servicii gratuite conexe cardului Vivere, emis sub sigla
MasterCard.Acesta cuprinde asigurare medicală obligatorie în cazul călătoriilor în
străinătate, asigurare în caz de accident, asistenţă voiaj, asigurare specială de viaţă,
servicii de urgenţă în străinătate şi reduceri pentru rezervări făcute în cadrul unor
lanţuri hoteliere din străinătate. ABN Amro, recent intrată pe segmentul cardurilor de
credit, a atasat acestor produse, emise sub sigla MasterCard, o asigurare pentru
acoperirea riscurilor de deces sau pierdere a locului de munca, pe care banca o
plăteşte în primele două luni de la emiterea cardului. Posesorii cardurilor ABN Amro
beneficiază de reduceri între 5 şi 20% la o serie de hoteluri, restaurante şi magazine
din ţară.
Limita unui credit pe card se calculează pe baza unui punctaj, care ţine cont de
veniturile solicitantului, vechimea la locul de munca, persoanele aflate în întreţinere
etc14. Acest punctaj diferă de la o bancă la alta, astfel încât de la unele instituţii de
credit se poate obţine un împrumut mai mare, în timp ce altele sunt restrictive. De
regulă, chiar dacă o bancă anunţă ca oferă maximum 5.000 de euro echivalent în lei,
de fapt utilizatorul cardului va primi doar o suma egală cu contravaloarea veniturilor
nete obţinute pe o perioadă de câteva luni. Regula este de obicei ca limita de credit să
reprezinte trei sau şase venituri nete lunare.
Deşi mai comod şi cu tot felul de servicii şi facilităţi ataşate, cardul este mai
scump decât clasicul împrumut de nevoi personale. Şi asta pentru că reprezintă un
produs mai riscant. Băncile nu cer garanţii la emiterea cardurilor de credit, motiv
pentru care consideră că riscul asumat este mult mai mare. Prin urmare, clienţii
plătesc dobânzi considerabil mai mari decât în cazul creditelor obişnuite. Şi aceasta
doar dacă nu returnează integral creditul utilizat până la data scadenţei.Dobânzile
aferente împrumuturilor pe card sunt cuprinse între 20 şi 28% pe an. Dar dobânzile
anuale efective trec de 30% pe an. În acelaşi timp taxele şi comisioanele nu sunt deloc
neglijabile.Comisioanele de emitere pot fi gratuite în unele cazuri şi pot depăşi 10 lei
(100.000 de lei vechi) în altele.Cele mai scumpe sunt însă comisioanele de
14
Ion Niţu – Managementul riscului bancar, Ed. Expert, Bucureşti, 2000
59
administrare, care variaza între 10 şi 40 de lei. Retragerile din ţară şi străinătate de la

bancomat sau de la ghişeele băncilor sunt, de asemenea, comisionate.
Pentru plăţile efectuate la comercianţii din România nici o banca nu percepe
comision. Exista însă bănci care percep comisioane pentru plăţile efectuate la
comercianţii din străinătate. Absolut toate instituţiile de credit emitente percep un
comision de conversie, aplicat pentru plăţile efectuate în altă monedă decât cea în care
este emis cardul.
6.4.2.Perspectivele serviciilor oferite de cardurile co-branded
Potrivit statisticilor, pe piaţa bancară românească s-au emis anul trecut peste
200.000 de carduri co-branded.Surprinzător, nu BCR sau BRD sunt liderii acestei
pieţe, ci Banca Transilvania, cu aproape trei sferturi din total.Şi asta datorită lansării
în 2005 a cardurilor co-branded cu Credisson International, atât de debit, cât şi de
credit.
Cardurile cu cip15 încep să cucerească şi piaţa românească, mai ales datorită
gradului mai mare de securitate pe care îl oferă. Pe parcursul acestui an, mai multe
bănci vor lansa carduri cu cip (smart-card), necesitatea pentru acest tip de instrument
de plată fiind reprezentată de securitatea sporită a tranzacţiilor.În 2005 s-a dat startul
la migrarea de la cardul cu bandă la cel cu cip, prima instituţie care a acceptat astfel
de instrumente de plată fiind BCR. Aceasta a fost urmată de Procredit Bank România,
care a emis smart-carduri.Pe acest tip de card se pot stoca mai multe informaţii, cu un
nivel mai mare de siguranţă, iar avantajul este că permite executarea tranzacţiilor fără
a lua contact cu banca emitentă, pentru autorizarea plăţii.
Introducerea cardurilor cu cip va permite reducerea numărului de fraude în
acest domeniu.Prin cardurile cu bandă magnetică sunt sustrase sute de milioane de lei
vechi din bancomate, iar acest lucru duce la pierderea încrederii clienţilor în sistemul
bancar.Astfel s-ar impune în următorii doi-trei ani ca toate băncile să treacă la
cardurile cu cip.
În vederea limitării fraudei on-line, Visa intenţioneaz să introducă cardul cu
parolă dinamică.Această tehnologie este în curs de dezvoltare şi va aduga înca un
nivel de protecţie a datelor pentru consumatorii care fac cumpărături online.Visa
colaborează pentru dezvoltarea acestei soluţii cu Innovative Card Technologies şi
Cryptone. Această tehnologie inovatoarea permite cardurilor Visa să genereze şi să
afişeze pe un display de pe card o parolă dinamică de unică folosinţă. Noua
tehnologie sporeşte securitatea pentru utilizatorii de carduri, atunci când fac
cumparaturi sau tranzacţii on-line. Cardul va fi testat în acest an pe anumite pieţe din
lume selecţionate de Visa.Conceptul este similar cu tehnologia de securizarea a
laptopurilor sau alte unităţi în reţea prin cititoare sau chei de acces. Însă nu este
nevoie de un dispozitiv special de autentificare, tehnologia fiind integrată în card.
Această soluţie este mai convenabilă pentru posesorii de carduri şi mai ieftină pentru
băncile emitente. Practic, în timpul unei verificări on-line pentru o tranzacţie sau la
logarea pentru Internet-bankig, posesorul de card va apasa pe un buton de pe card.
Cardul îi va afişa pe display un numar, codul unic, pe care utilizatorul trebuie să îl
introducă pentru autentificare. Astfel demonstreaza prezenţa cardului şi poate finaliza
tranzacţia. Pentru o securizare sporită a operaţiunilor on-line, sistemul de parole
dinamice pentru card poate fi folosit împreună cu alte măsuri de securitate, precum
15
Aurel Negucioiu – Economie Politică, Vol. II, Ed. George Bariţiu, Cluj-Napoca, 1998
60
programul "Verified by Visa" sau parole personale. În acest caz, cardul permite
autentificarea dublă prin validarea unei informaţii pe care posesorul o cunoaşte (o
parola) precum şi a cardului. Sistemul "Verified by Visa" presupune înregistrarea
fiecărui deţinător de card prin atribuirea unui cod (parola) de autorizare a fiecărei
tranzacţii on-line. Acest cod va fi cerut cumpărătorilor on-line de sistemele "Verified
by Visa" de fiecare dată în momentul în care plasează o comanda. Acest program a
fost implementat în România încă din 2004, de câteva bănci precum Alpha Bank,
BCR, Raiffeisen Bank şi Banca Ţiriac. Utilizarea programului "Verified by Visa" a
susţinut creşterea tranzacţiilor on-line în România. Potrivit unei statistici pe 2004,
deţinătorii de carduri Visa din România au cheltuit în acest an 4,6 milioane USD
pentru a cumpara bunuri şi servicii prin Internet, în magazinele virtuale din România
şi din străintate, valoarea medie a unei tranzaţtii fiind de 135 USD.Aceste cifre
reprezintă o creştere substanţială faţă de datele corespunzătoare anului 2003, numărul
şi valoarea tranzacţiilor pe Internet prin intermediul cardurilor Visa crescând cu
193%, respectiv 226%. Dezvoltarea cardurilor cu parolă dinamica şi display va
permite multiple utilizări, precum afişarea soldului contului la cardurile pre-paid,
afişarea punctelor de loialitate adunate, în timp ce cardurile de debit vor putea afişa
ultimele tranzacţii efectuate. Importanţa securizării operaţiunilor on-line este arătată
de rezultatele unui sondaj dat publicităţii de către Visa Internaţional, în cadrul
Forumului Economic Mondial de la Davos.Potrivit acestuia, furtul sau pierderea
informaţiilor personale sau financiare reprezintă principalul motiv de îngrijorare
pentru consumatorii din întreaga lume (64%), mai important decât pierderea locului
de muncă (57%) sau îmbolnăvirea (55%). Cercetările arată că progresele tehnologice
utilizate pentru autentificarea deţintorilor de card ar face 57% dintre consumatori să se
simtă mult mai încrezători în nivelul de protejare a datelor lor personale.
61
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În domeniul financiar bancar şi în special în ceea ce priveşte sistemul

cardurilor sunt puţine lucrări de specialitate care să reflecte starea concretă a
sistemului de carduri în România şi în mod particular care să prezinte în termeni
viabili acest sistem, iar în particular cardurile co-branded.
În acest context lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu elaborat având ca
referinţă sistemul de carduri promovat de Banca Transilvania, atât în ceea ce priveste
sistemul cardurilor în general, precum şi sistemul cardurilor co-branded promovat de
Banca Transilvania.
Astfel prima parte a lucrării prezină succint cadrul general privind principiile
şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare, activitate coordonata de
Banca Naţională a României. Acest capitol evidenţiază conceptul de card, de sistem
de plată cu cardul, modul de decontare a tranzacţiilor, precum şi modul de emitere şi
utilizare a cardurilor.
Cea de a doua parte a lucrării prezintă sistemul de carduri promovat de Banca
Transilvania, evidenţiind caracteristicile tehnice ale cardurilor, tipurile de carduri
promovate de Banca Transilvania, modul de operare, precum si modul de operare
specific Băncii Transilvania.
A treia parte a lucrării prezintă particularităţile cardurilor co-branded,
caracteristici, mod de operare, facilităţi.S-a pus în evidenta sistemul cardurilor co-
branded al Bancii Transilvania, banca cu cele mai multe carduri co-branded
promovate.
Ultima parte a lucrării evidenţiază avantajele utilizării cardurilor co-branded în
special în activitatea de creditare.În final am prezentat succinct cateva idei referitoare
la evolutia viitoare a sistemului de carduri în general, dar şi în ceea ce priveşte
cardurile co-branded.
În ceea ce priveşte piaţa cardurilor, un lucru este cert. Numărul acestora va
creşte, în principal, datorită faptului că se vor emite carduri cobranded, în asociere cu
marii comercianţi sau furnizorii de servicii ori utilităţi.O parte din cardurile emise de
instituţiile non-bancare vor fi inscriptionate cu logo VISA sau MasterCard.De
asemenea, trendul de creştere al cardurilor de credit de tip revolving şi co-branded va
continua şi nu în ultimul rând, se va largi aria de emitere către zonele rurale.Banca
Comercială Română (BCR) va lansa în acest an cel puţin şase carduri co-branded, în
colaborare cu firmele de retail din domeniul mărfurilor şi serviciilor.Promoţional,
Banca Transilvania desfăşoară o campanie prin care clienţii săi ce solicită un card de
credit MasterCard FORTE până la 31 mai primesc o perioadă de graţie de 100 de zile
pentru plata dobânzii. Ulterior, cardul va avea în continuare o perioadă de graţie de 55
62
de zile, interval în care clienţii trebuie să ramburseze minim 10% din suma folosită
din credit.Limita de credit poate ajunge la trei venituri lunare nete certe, cu caracter
permanent, creditul fiind de maximum 5.000 de euro. Reduceri la avion, reduceri în
magazine, reduceri la benzinării, sau la alte servicii .Aceasta e oferta pentru posesorii
de carduri fideli unor companii din ţările occidentale.
Sensiblue este unul dintre comercianţii cu vechime în ceea ce priveste
acceptarea cardurilor bancare la plată, primele vânzări prin card bancar s-au efectuat
chiar din primul an de existenţă, adică încă din 1997. Iniţial, a existat o reticenţă în a
folosi cardul bancar.Numai în primul trimestru din acest an, în reţeaua de farmacii
Sensiblu s-au realizat peste 41.000 de tranzacţii care au depăşit jumătate de milion de
Euro. Aceste cifre reprezintă deja aproximativ 50% din performanţa anului
2004 .Sensiblu este şi compania cu unul dintre cele mai longevive programe de
fidelizare a clientelei dar în egală masură şi cu cel mai vândut card proprietar .Cardul
de fidelitate a fost conceput din dorinţa ca posesorii de card să vină mai des să facă tot
mai multe cumpărături în farmaciile Sensiblu. În urma utilizării, clienţii acumulează
puncte, respectiv nişte bani pe care îi poate folosi la o cumparatură ulterioară
momentului în care a acumulat punctele, în aşa fel încât cumpărătorul să nu primească
neapărat o reducere a preţului, pe loc, ci poate chiar să-şi cumpere gratis ceva, dacă a
acumulat suficiente puncte.Un cumpărător fidel poate să plece cu un produs gratis
acasă după ce a cumparat, 10 - 20 de produse.
Sistemul de centralizare şi distribuire a facturilor CGN (Concentrateur

Global NEPENTHES) este un sistem informatizat destinat sistemului de asigurare
socială şi de sănătate din Franţa. Sistemul a fost realizat de SIVECO România
conform cu cerinţele formalizate şi structurate în colaborare cu firma franceză
NEPENTHES SA.Creat în 1989, NEPENTHES este un grup care cuprinde
aproximativ 4.000 de farmacii, adică aproape 20% din sistemul farmaceutic francez.
Acest lucru înseamnă că un client din şase intră într-o farmacie NEPENTHES şi o
reţetă din cinci este pregătită de o farmacie NEPENTHES. În anul 2000 compania şi-
a extins domeniul de activităţi, cuprinzând pe lângă COPHARM (Gruparea
Farmaciştilor) şi societatea NEPENTHES Distribution care pune la dispoziţia
solicitanţilor logistică.Sistemul francez de asigurări de sănătate este un sistem format
din mai multe organisme autonome, ce nu se află sub directa autoritate a
statului.Fiecare asigurat beneficiază de o asigurare obligatorie, prin intermediul Casei
Naţionale de Asigurare de Sănătate, şi în plus poate beneficia de o asigurare
complementară, suplimentară. Organismele ce oferă asigurarea complementară sunt
organisme de asigurare private, care în funcţie de tipurile de contracte pe care le pot
oferi asiguraţilor, se obligă să preia un procent din cheltuielile de sănătate ale
acestora, procent care adesea completează până la 100% procentul oferit de asigurarea
obligatorie.Nepenthes oferă farmaciştilor, cu ajutorul Concentratorului Global
NEPENTHES (CGN) facilitatea de a fi în legătură permanentă cu sistemul de
asigurare medicală obligatorie precum şi şi cu cel de asigurare complementară
(reciprocă, asigurare etc).Astfel, CGN permite o concentrare a sistemului de protecţie
sociale, farmacistul fiind tratat, în cazul asigurărilor complementare, într-o manieră
individuală. Sistemul CGN joacă rolul de intermediar între farmacişti şi organismele
de asigurare de sănătate.Farmaciştii care emit facturi compensate, ca urmare a
cumpărării de către asiguraţi a unor medicamente sau alte produse farmaceutice, trimit
aceste facturi electronic către sistemul CGN.Acesta preia aceste facturi, le triază în
funcţie de destinatarii lor şi le trimite apoi tot în format electronic organismelor de
63
asigurare.Aceste organisme, recepţionează facturile, le verifică corectitudinea şi trimit

apoi răspunsuri sistemului CGN. Acesta din urmă se angajează să trieze aceste
răspunsuri şi să le trimită apoi farmaciştilor.De îndată ce au primit facturile, dacă
acestea au fost validate şi se dovedesc corecte, organismele de asigurare declanşează
procedura de rambursare a facturilor către farmacişti. Pentru farmaciştii şi
organismele de asigurare cu care firma NEPENTHES a încheiat acorduri în acest
sens, aceasta poate juca în acelaşi timp şi rolul de intermediar financiar. Astfel, la
recepţionarea facturilor de la farmacişti, NEPENTHES le plăteşte acestora procentul
asociat cuantumului acoperit de organismele de asigurare, urmând ca la recepţia
facturilor, organismele să ramburseze la rândul lor sumele cuvenite către
NEPENTHES. În cazul unor diferenţe între suma plătită de NEPENTHES
farmaciştilor şi cea încasată de aceasta de la organisme, NEPENTHES se va regla cu
farmaciştii la următoarele facturi pe care aceştia le transmit.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, într-un viitor nu prea îndepărtat, s-ar
putea crea o posibilă legatură între sistemul de fideliazare promovat de
farmacii(exemplu prezentat de SENSIBLU), sistemul asigurarilor sociale de sănătate,
chiar asigurări obligatorii ( exempu prezentat de sistemul CGN realizat de SIVECO
România), legătură realizată printru-un card emis, de ce nu, de o instituţie financiar
bancară în sistem co-branded, care pe langă serviciile din domeniul sanitar să
înglobeze şi servicii specifice sectorului bancar.
64
BIBLIOGRAFIE
1. Dardac, Nicolae – Tehnici bancare, ASE-INDE Bucureşti, 2003/2004.

2. Dedu, Vasile – Management bancar, Editura Sildan’94, Bucureşti, 1996.
3. Gaftoniuc, Simona – Practici bancare internaţionale, Editura Economică,
Bucureşti, 1995.
4. Ilieşi, Sabin – Finanţe publice, Editura Mesagerul, Bistriţa, 2000
5. Ionescu, I Lucian (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura
Economică, Bucureşti, 1996.
6. Marian, Vasile – Monedă şi credit, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”,
Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 1999.
7. Negucioiu, Aurel (coordinator) – Economie politică, volumul II, Editura George
Bariţiu, Cluj- Napoca, 1998.
8. Niţu, Ion – Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucureşti, 2000.
9. Rotaru, Constantin – Managementu performaţei bancare, Editura Expert,
Bucureşti, 2001.
10. Stoica, Maricica – Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
11. Trenca, I.Ioan – Fundamente ale managementului financiar, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
12. Trenca, I. Ioan – Managementul operaţiunilor bancare, Universitate Creştină
“Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj Napoca, 1999.
13. Trenca, I.Ioan – Metode şi tehnici bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
2004.
14. *** Legea NR.58/1998 privind societăţile bancare.
15.*** Regulament BNR privind plăţile electronice.
16.*** Regulament BNR privind emitera şi utilizarea cardurilor
17.*** Norme al Băncii Transilvania
18.*** Legea nr. 348 / 14 iulie 2004 privind denominarea
65
19.*** Regulamentul nr. 1 din 2000 privind operaţiunile pe piaţa monetară efectuate
de BNR
20.*** Regulamentul nr. 1 din 30 ianuarie 2004 privind efectuarea operatiunilor
valutare
21. www.bnr.ro
22.www.bancatransilvania.ro
23.www.bcr.ro
24.www.brd.ro
25.www.google.com
26. www.ziare.com
66

Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I Scurt istoric al cardurilor ....................................................................... 2

CONCLUZII SI PROPUNERI ..........................................................................................62

SCURT ISTORIC AL CARDURILOR

1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA CĂRŢILOR DE CREDIT

Realizările în domeniul tehnologiei informaţiei au determinat diversificarea

1.2. EXPANSIUNEA ŞI DIVERSIFICAREA CARDURILOR PE PLAN MONDIAL

Originea americană a marilor reţele de cărţi de plată a modelat organizarea şi chiar

1.2.1. CĂRŢILE DE PLATĂ PE PLAN MONDIAL

Pentru reţeaua American Express (cifrele la 31.12.1987 pentru cărţi şi la

1.3. SISTEMUL EUROCEC

să fie identică cu cele existente pe carte de garanţie şi pe documentul de identitate

1.3.1. ROLUL COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE ÎN PUNEREA ÎN

2.1. Definirea cărţilor de credit

Cartea de plată sau cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, cu

2.1.1. CARACTERISTICILE CĂRŢILOR DE CREDIT

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică ca alternativă la

2.1.2. FALSIFICAREA CARDURILOR

În scopul reducerii posibilităţii de fraudă au fost introduse anumite măsuri de

2.2. CLASIFICAREA CARDURILOR

Visa are cinci tipuri de carduri:

Cărţile de credit se clasifică după mai multe criterii.

2.2.1. TIPURI DE CARDURI

 Avantajele credit cardurilor

O parte din aceste avantaje sunt comune şi debit cardurilor.

 Avantaje pentru posesorul credit cardului .

 Avantaje pentru comerciant

 Avantaje pentru bănci

Multe din marile magazine sau companii de servire a populaţiei au introdus

intermediul sistemului bancar de decontări, astfel că acest tip de operaţiuni pot fi

 Avantajele debit cardurilor

 Avantaje pentru bănci:

 Avantajele pentru clienţi :

 Avantaje pentru comerciant:

2.3. OBŢINEREA CĂRŢILOR DE CREDIT

Odată cu primirea cardului banca îi comunică în mod confidenţial titularului parola

2.4. UTILIZAREA CĂRŢILOR DE CREDIT

2.4.1. INSTRUMENTE DE SECURIZARE ŞI PLATĂ DE NUMERAR A

Efectuarea plăţilor cu cardul prin utilizarea EFTPOS presupune existenţa unui

În câteva secunde, utilizând informaţia conţinută pe banda magnetică a cardului

Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe

2.4.2. AUTORIZAREA PLĂŢII

Pentru a putea fi efectuată o plată prin utilizarea ca instrument de plată a cardului,

- neacceptarea ca mijloc de plată;

 Cheltuielile posesorilor de carduri :

 Cheltuielile comercianţilor şi prestărilor de servicii:

 Cardurile pierdute sau furate :

MODALITĂŢI DE UTILIZARE A CARDURILOR

Importanţa deosebită a cardurilor în activitatea bancară este dată de operaţiunile

ponderea rău platnicilor va creşte. De aici importante acţiuni bancare de cunoaştere a

CADRUL GENERAL LEGAL PRIVIND PRINCIPIILE ŞI

posibilitatea transmiterii electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu

4.2 Emiterea şi utilizarea cardurilor

Cardul este produs de firme producătoare specializate, certificate de

În mod obligatoriu în contractul încheiat cu producătorul se vor regăsi elementele:

Transportul cardurilor de la producător la bancă se va face în regimul transportului

În vedera personalizării, cardurile sunt preluate de la gestionar de angajatul cu

După primirea cererilor de emitere card de la sucursale persoana desemnată cu

În scopul securizării procesului de personalizare a cardurilor, trebuie asigurate

 Dotarea tehnică necesară conform normelor Visa şi Europay;

Persoana desemnată cu expedierea cardurilor şi PIN-urilor:

Procesarea cererilor în sistem se face către persoane diferite de cele care

La primirea coletelor, unităţile teritoriale ale băncii procedează la :

Cardurile sunt instrumente de plată fără numerar, cu acceptarea pe teritoriul