Sunteți pe pagina 1din 3

Elaborarea metodică Nr.

Tema:Extracţia molarilor 3 superiori.

1. Indicaţii pentru extracţia molarilor 3 superiori.


 M3 simptomatic, dacă a existat unul sau mai multe episoade de periocoronarită,
 celulită, abces, procese patologice pulpare și periapicale netratabile.
 Carii în M3 și risc crescut de nereușită a acestui tratament
 Boală parodontală caunzata de M3
 Prezența chisturilor dentigere, a ameloblastomului
 Rezorbția radiculara a M3 sau a M2 cauzat de M3
 Când se află în linia de fractură și încurcă la imobilizare.

2.Contraindicaţii pentru extracţia molarilor 3 superiori.

 Nu au erupt sau sunt incluși, dar există posibilități de erupție cu succes și vor avea un rol
funcțional în dentiție
 Pacienții cu diverse patologii locale și sistemice decompensate Când indicția către extracție are
mai puține beneficii pentru sănătate și mai multe riscuri pentru starea generală a pacientului

3. Clasificarea molarilor 3 superiori (după poziție în plan sagital și transversal,

după raportul cu molarul 2, după raportul cu sinusul maxilar, după natura

țesutului acoperitor).

Clasificarea Pell şi Gregory folosită pentru adâncimea incluziei molarului 3 inferior este

utilizată şi pentru molarul de minte superior, fiind sistematizată astfel:

• clasa A - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior este aproximativ la acelaşi nivel

cu faţa ocluzală a molarului de 12 ani superior;

clasa B - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior este între planul ocluzal şi linia

cervicală a molarului de 12 ani superior;

• clasa C - molarul de minte superior este inclus sub nivelul liniei cervicale a molarului de 12

ani superior.

Dupa pozitie:

In plan sagital :verticala,orizontala ,disto-angulara,mezio-angulara.

Dupa natura tesutului acoperitor: incluzia in tesutul moale,incluzia osoasa partiala si totala.

4. Tehnici de efectuare a lambourilor mucoperiostale.- Decolarea lamboului muco-periostal se


realizează cu decolatorul sau cu ajutorul unei comprese îmbibate in ser fiziologic, expunându-se astfel
tabla osoasă vestibulară. Lamboul trebuie să aibă o bază largă, şi va fi tracţionat cu un depărtător.

5. Tipuri de lambouri.De desenat.


6. Tehnici de extracţie a molarilor 3 superiori. Instrumentarul utilizat.

Variatii mari de forma si numar radicular. Frecvent 3 radacini fuzionate sau nu. Coroana globuloasa sau
nanica, conica.

• os spongios, fragil, usor de fracturat.

• Vecinatate cu sinusul maxilar.

Pozitionarea: • Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, extensie, gura mediu deschisa pentru
a nu pune in tensiune tesuturile moi labio-geniene. Operatorul in dreapta si in fata pacientului.

Anestezie: • troncula periferica la tuberozitate si infltratie palatinala.

instrumentar: • Elevator si sindesmotom drept, cleste de molari de minte superiori.

Procesul alveolar se fIxeaza intre indexul si policele maini stangi. Totodata, partile moi ladio-geniene, se
indeparteaza.

• Cu elevatorul in baioneta se sectioneaza ligamentul circular, cu atentie sporita mai ales pe fata
meziala, pentru a nu fractura osul spongios moale sau tuderozitatea maxilara in totalitate.

• Se aplica clestele, initial pe falca palatinala, ulterior cea vestibulara.

• Luxatia: miscari de basculare mai ample spre vestibular. Pe masura ce dintele se mobilizeaza,
amplitudinea bascularii spre vestibular creste.

• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax cand dintele a fost sufcient mobilizat.

• nu sunt permise miscarile de rotatie.

7. Tipuri de sutură.De desenat.

Sutura cu fir întrerupt :Cel mai frecvent utilizată. Introdusă individual prin partea laterală a plăgii și legat
cu un nod chirurgical.

Sutura cu fir continuu :

 Firele sunt plasate și reintroduse într-un mod continuu, astfel încât sutura trece perpendicular
pe mai jos de linia de incizie și oblic în sus. Sutura se încheie prin trecerea unui nod pe la sfârșitul
nestrâns al firului.
 Tehnică rapidă și distribuie uniform tensiunea
 Sunt necesare numai 2 noduri

Sutura „în saltea”

Special concepută pentru a fi utilizată pe tegumente. Se suturează la 2 nivele, primul – adânc,

pentru a oferi sprijin și aducțiune a suprafețelor plăgilor și al doilea nivel – superficial, pentru a trage
marginile împreuna.
Sutura in „8”

Folosită pentru închiderea alveolei postextracționale și de adaptare a papilei gingival din jurul dintelui.
Suturarea începe de pe mucoasa vestibulară, cu 3-4mm de la vârful papilei, astfel încât să prevină
ruperea de papilei.

Acul se introduce mai întâi în mucoasa vestibulară, apoi în cea orală. Apoi, acul se introduce din nou în
același mod, la o distanță orizontală și apoi ambele capete se leagă printr-un nod.

8. Accidentele intraoperatorii în timpul extracției molarului 3 superior. Profilaxia.

 FRACTURA CORONARĂ;
 FRACTURA RADICULARĂ;
 FRACTURA CORONARĂ A DINTELUI VECIN;
 LUXAŢIA DINTELUI VECIN;
 PLĂGI GINGIVALE LINIARE;
 PLĂGI ÎNTINSE CU DECOLĂRI OSOASE IMPORTANTE;
 FRACTURA TUBEROZITĂŢII MAXILARE;
 FRACTURA CORTICALEI ALVEOLARE ;

ACCIDENTE SINUSALE: Constau în:

 deschiderea sinusului maxilar după extracţia completă a dintelui


 împingerea rădăcinilor sub mucoasa sinusală
 comunicarea oro-sinuzală cu împingerea rădăcinilor în plină cavitate sinusală.