PREZENTARE DE CAZ
 În apendicita acută factorul
APENDICITA ACUTĂ LA
PACIENTUL VÂRSTNIC
Autori:
1. D. Racu
2. Y. Shawish
3. M. Pătrășcoiu
4. O. Pribagu
5. L. Neagu
6. A. Dima
7. N. Alshemali
Grupa a.2.a , Medicină
Generală
Facultatea de Medicină și
Farmacie Dunărea de jos, Galați ,
România
 Cuvinte cheie : apendicita acută,
tratament chirurgical, vârstnic (acute
appendicitis, patient, old age)
 Corespondență : D. Racu, e-mail:
racudaniel1@gmail.com
 Paajanen H, Kettinen J, Costiainen S.
Emergency appendectomies in
patients over 80 years. Am Surg.
1994; 60: 12.
- În 49% din cazuri
apendicele este perforat
- Peritonita, generalizată
sau localizată, complicația
cea mai frecventă
REZUMAT
obstructiv şi cel infecţios reprezintă
elemente determinante ale procesului
inflamator appendicular. Simptomele
clinice sunt: durere în FID,
meteorsim, greață,
vărsături,subfebrilitate, complicația
frecventă fiind ruptura apendicelui
cu peritonită (localizată sau
generalizată). Lucrarea scoate în
evidență complicațiile apărute la
persoanele vârstnice diagnosticate cu
AA complicată peritonită
generalizată.Nu în ultimul rând
evidențiem necesitatea și
oportunitatea tratamentului cu
antibiotice extrem de puternice
folosit.
INTRODUCERE
 Apendicita este
un sindrom abdominal acut sau
cronic determinat
de inflamația septică sau aseptică
a apendicelui ileocecal. Clinic, de la
o vârsta înaintată, are loc o regresie
şi atrofie a foliculilor limfatici,
durerea spontană la palpare în
regiunea iliacă dreaptă este de
intensitate redusă, contractura
musculară în perioada avansată a
bolii poate lipsi, doar semnul
Blumberg fiind prezent.
 Tratamentul este exclusiv chirurgical
(apendicectomia deschisă,
laparoscopică si robotică(1),(2)) și
 antibioterapie specifică (figurile 1 și
2).
 Se va prezenta în aceasta lucrare un
caz cu o evoluție clinică particulară
din cazuistica lucrarilor practice ale
grupei a 2 a din cadrul Universitații
Dunărea de Jos.
pereţilor, şi lipsa compresibilităţii.
(fig. 3)
 Ecografia cu presiune gradată
evidenţiază apendicele inflamat
și/sau masă tumorală sau exsudat
pericecal.

PREZENTAREA CAZULUI CLINIC

 Pacient în vârstă de 70 de ani cu

subfebrilitate și HTA
stabilizată cu tratament, se
internează în urgență
pentru durere abdominală cu caracter
colicativ,
localizată în fosa iliacă dreapta cu
iradiere ( spre
mezogastru / flancul drept / membru
Fig 1. Liza aderentelor peripendiculare
inferior ),cu
meteorism, asociat cu greață și
vărsături.
 Clinic, abdomen ușor meteorizat,
mobil cu respirațiile, cu simptome
principale: durere, contractură
musculară, semne de iritaţie
peritoneală pozitive (Blumberg,
Mandell) cu puncte dureroase Fig 2. Apendicectomie
prezente (McBurney si lanz ). Lipsa
tranzitului intestinal de 3 zile
.Diagnosticul clinic: apendicită acută
.
 Din analizele de laborator se
constată: leucocitoza 18500, CRP 6
mg/dl, procalcitonină crescută, raport
neutrofile/limfocite ^3,5.
 Ultrasonografia transabdominală
Fig 3. Ultrasonografie abdominală
evidențiază mărirea diametrului
apendicelui, îngroşarea asimetrică a

 Laparoscopia diagnostică
diferenţiază formelor
patomorfologice ale AA şi a gradului
de răspândire a peritonitei.
 Clisma baritată evidenţiază un
eventual plastron apendicular şi
permite diferenţierea de o tumoră
cecală.
 EKG pentru pentru aprecierea
funcţiei cardiace pre- şi postoperator.
 Dupa tratament antibiotic specific iv
(Imipenem + Metronidazol) 7
zile,după remisie clinică, s-a efectuat
apendicectomie în manieră deschisă
cu drenaj peritoneal. Sub tratament
antibiotic postoperator 5 zile,evoluția
a fost favorabilă cu vindecare.
DISCUȚII
 Deși USG este o metodă
neinvazivă, nu utilizează radiaţie
la pacienţii obezi şi cu distensie
abdominală gazoasă precizia
diagnosticului ultrasonor este
diminuată.
 Tratamentul este utilizat pentru
cele mai severe cazuri şi infecţii
nosocomiale. Se face sub
supreveghere permanentă a
funcțiilor renale și hepatice.
 Laparotomia mediană inferioară
permite o toaletă perfectă prin
lavajul întregii cavităţi
peritoneale şi instalarea unui
drenaj corect în cazul AA
complicate cu peritonită
generalizată..
 Tulburările de tranzit în
anamneză sugerează posibilitatea
cancerului de colon, dar este
necesară confirmarea prin
radiografie abdominală simplă şi
clismă baritată, laparoscopie.
 Nu este general efectuată, de
către chirurgi, manevra de
înfundare a bontului apendicular
în bursa cecală în timpul unei
apendicectomii deschise.
 A fost recomandat EKG pre si
postoperator deoarece pacientul
nostru are în APP HTA grad 2,
stabilizată terapeutic.
Autorii menționează ca au acordul
bolnavului pentru publicarea cazului.
 Nu există conflict de interese între
autori.

BIBLIOGRAFIE

1. Duca S.: Chirurgia laparoscopică,

Editura Dacia, 1997.
2. Corneliu Dragomirescu (sub
redacția): Manual de chirurgie,
Editura didactică și pedagogică,
București, 1998.
3. Jecu A. Patologia chirurgicală a
apendicelui. În: N. Angelescu, editor.
Tratat de Patologie Chirurgicală.
Bucureşti: Ed. Medicală, 2001:1595-
1615.
4. Păunescu V. Peritonitele acute. In:
N. Angelescu editor. Tratat de
Patologie Chirurgicală. Bucureşti:
Ed. Medicală, 2001. p. 2116-2153
5. Abu-Yousef MM. Ultrasonography
of the right lower quadrant. In:
Ultrasound Q. 2001 Dec;17(4):211-
225.
6. Alfraih Y, Postuma R, Keijzer R.
How do you diagnose appendicitis?
An international evaluation of
methods. Int J Surg. 2014;12(5):67-
70.
7. Weston AR, Jackson TJ, Blamey S.
Diagnosis of appendicitis in adults
by ultrasonography or computed
tomography: a systematic review and
meta-analysis. Int J Technol Assess
Health Care. 2005;21(3):368-379.