„Program kinetic de recuperare a tendinitei de fesier mijlociu cu particularitati la un pacient

cardiopat”

TENDINITA FESIERULUI MIJLOCIU

Pacientii cu bursita trohanteriana aproape intotdeauna au tendita de

fesier mijlociu. La pacientii cu bursita trohanteriana, palparea
proeminentei laterale a marelui trohanter provoaca sensibilitate.
Mecanismul de producere
- de obicei apare la distanta de traumatism, pe partea laterala a
coapsei, prin traumatism direct (ex: cadere );
- mars fortat prelungit;
- un sport care solicita in mod excesiv tendonul;
- o activitate repetitiva profesionala
- modificare a mersului (de exemplu, din cauza osteoartritei,
accident vascular cerebral, sau picior de lungimi diferente);
- inflamatie la acest nivel (de exemplu in RA).
Tablou clinic
- dureri acute in sold - durerea poate cobori pe coapsa facand mersul dificil si impiedicat;
- inflamatia - poate fi foarte importanta incat tendonul se va umfla iar orice miscare va fi
imposibila pana ce inflamatia nu se va vindeca;
Diagnosticul este pus clinic si nu necesita examinari complementare. Radiografia de sold nu poate
evidentia nimic, cu exceptia cazului in care e vorba de un tendinita calcifianta
Evolutie
In general durerea se dispare in cateva zile, cu eliminarea
efortului sau a miscarii ce a declansat-o. Dar de cel mai adesea
durerea recidiveaza, uneori se agraveaza. Uneori, de asemenea,
cu ocazia unui efort excesiv sau al unui nou traumatism, calciul
poate fi mobilizat in afara tendonului si cauza o afectiune
inflamatorie foarte dureroasa provocand o incapacitate totala de
mobilizare a piciorului pe o durata de cateva zile. In acest caz
este necesar, de cele mai multe ori, sa se apeleze la un tratament
pentru vindecarea inflamatiei cronice.
Examinare clinica:
- teste izometrice de abductie: evidentiaza durere si/sau
slabiciune;
- intinderi: dureroase de factura inconstanta;
- palpare: evidentiaza durere posterosuperioara a trohanterului mare
Tratament
- tratamentul este in primul rand local: gel antiinflamator, mezoterapie;

-1-
 - infiltratiile – cu moderatie pentru a nu fragiliza complet tendonul;
- fizioterapie – foarte utila;
- masajul sustinut – masajul transversal profund;
- scaderea in greutate;
- kinetoterapia: stretching-ul si tonifierea fesierului mijlociu si a bandei iliotibiale;
- pentru prevenirea recidivelor este necesar sa se faca stretching inainte si dupa efort si sa bea
apa plata in mod regulat.

I. PROGRAMULUI DE RECUPERARE IN FAZA ACUTA A TENDINITEI DE FESIER

MIJLOCIU, TINAND CONT SI DE CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA A
PACIENTULUI
Obiectivul principal al fazei acute de reabilitare este de a atenua durerea, spasmele, si edemul. Un
aspect secundar, daca este necesar, este acela de readaptare a pacientului la activitatile de zi cu zi (de
exemplu, mersul pe jos fara ajutor extern). O combinatie de medicamente, gheata, odihna, si
stretching bland ajuta la indeplinirea acestor obiective.
 aplicarea de gheata pe locul leziunii timp de 15-20 minute la fiecare 1-2 ore, timp de 1-3 zile
(gheata nu trebuie sa intre in contact direct cu pielea) ajuta la ameliorarea durerii, spasmelor,
si inflamatiei;
 vor fi administrate medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pe cale orala (5-14
zile). – atentie la cresterea tensiunii arteriale!
 se recomanda suplimentar infiltratii locale cu corticosteriozi urmate de o pauza de 2
saptamani de repaus – atentie la cresterea tensiunii arteriale!
 in tratamentul incipient trebuie incepute exercitiile de stretching usor si exercitii intermediare
(exercitiile izometrice fiind daunatoare bolnavilor cardiovasculari). Stretching-ul nu trebuie
sa urmeze imediat aplicarea de gheata, atunci cand sensibilitatea la durere este diminuata,
deoarece exista preicolul unei supraintinderi.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI KINETIC

1. Conservarea mobilitatii (stretching usor), fara a atinge pragul durerii.
2. Conservarea fortei musculare (exercitii izometrice scurte de 2 sec. sau exercitii intermediare)
3. Reeducarea mersului (daca e cazul)

Program de exercitii in faza acuta

1. Pastrarea mobilitatii (stretching usor)
Stretching iliopsoas
Ex.1 – din pozitia de cavaler servant (membrul afectat cu genunchiul pe sol), se va trece treptat
greutatea corpului pe membrul sanatos extinzand soldul afectat. Se mentine intinderea 20 sec, pauza
30 sec. Repetare de 5 ori.
Ex.2 – pacientul in DD pe masa, cu membrul afectat in afara mesei iar membrul sanatos flectat spre
piept. Cu ambele maini se trage genunchiul la piept si se mentine 20 sec, pauza 30 sec. Repetare de 5
ori.
Stretching fesier mijlociu si tensor al fasciei lata

-2-
Din ortostatism, se incruciseaza picioarele astfel incat maleolele externe sa se atinga; mentinand MI
extinse, se apleaca trunchiul lateral, mainile pe solduri, spre partea sanatoasa, proiectand greutatea
corpului pe soldul sanatos. Se mentine pozitia 20 de sec, apoi pauza 30 sec. Repetare de 5 ori.
Stretching tensor al fasciei lata, cavdriceps, fesieri
Din DD se flecteaza genunchiul MI afectat la piept, asezand mana opusa pe partea laterala a
genunchiului; pastrand umerii in permanent contact cu solul, se trage de genunchi maxim posibil, se
mentine intinderea 20 sec, pauza 30 sec Se repeta de 5 ori.
Stretching fesier mare si piriform
Din DD cu genunchii flectati, picioarele pe podea. Se pozitioneaza glezna MI afectat pe genunchiul
celuilalt MI. Cu mainile apucand coapsa MI sanatos din treimea distala se trage genunchiul acestuia
spre piept, se mentine 20 sec, pauza 30 sec, apoi se repeta de inca 5 ori.
Stretching rotatori interni si adductori
Din asezat cu genunchii flectati, coapsele abduse si rotate extern, talpile lipite una de alta cat mai
aproape de bazin, mainile apica gleznele tragandu-le spre pubis iar coatele apasa usor pe zona interna
a genunchilor. Se mentine pozitia 20 sec, pauza 30 sec, apoi se repeta de inca 5 ori.
Stretching adductori
DD cu fesele si coapsele ipite vertical de un perete, se abduc coapsele fara a desprinde partea
posterioara de perete mentinandu-se pozitia 20 sec, pauza 30 sec, apoi se repeta de inca 5 ori.
Stretching ischiogambieri
Din sprijin pe MI sanatos, cu piciorul homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea si inclinarea
trunchiului in fata maresc gradul de flexie a articulatiei si intinderea musculaturii ischiogambiere. Se
mentine 20 sec, pauza 30 sec, apoi se repeta de inca 5 ori.
Stretching rotatori externi
Pacientul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara (RI) axului coapsei. Se mentine 20
sec, pauza 30 sec, apoi se repeta de inca 5 ori.

Atentie ca pacientul sa respire normal in timpul mentinerii stretchingului.

2. Conservarea fortei musculare (exercitii intermediare)

Exercitii intermediare
Pentru psoasiliac
Ex. – pac.asezat pe scaun executa flexia lenta a coapsei iar Kt opune rezistenta pe fata anterioara a
coapsei in treimea distala (sau cu propriile maini). Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se
relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru dreptul anterior
Ex. - pac in DD cu Ml afectat abdus uşor pentru a fi scos din planul mesei, cu genunchiul flectat şi
soldul uşor flectat : Kt opune rezistenta la nivelul gleznei iar pac.extinde G şi flecteaza CF lent.
Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru tensorul fasciei lata
Ex. – pac.in decubit contralateral cu MI sanatos flectat, MI afectat in E-ADD si RE, genunchiul
intins si piciorul sprijinit pe masa, efectueaza lent ABD-RI-F iar Kt opune rezistenta pe fata laterala
a talonului. Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru marele fesier

-3-
Ex. – pac.in DV cu genunchiul flectat la 90 grade, performeaza lent extensia coapsei, Kt opunand
rezistenta pe planta piciorului. Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5
ori;
Pentru ischiogambieri
Ex. – pac in DD cu CF flectata si genunchii aproape extinsi, calcaiele sprijinite pe o bancuta, ridica
lent bazinul de pe sol Kt opunand rezistenta pe crestele iliace. Miscarea dureaza 6 sec.dupa care
gradual se relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru fesierul mijlociu
Ex. – pac.in decubit contralateral cu MI opus si flectat ai MI afectat cu G flectat, performeaza lent
abductia contra rezistentei opuse de mana KT la nivelul genunchiului (lateral); Miscarea dureaza 6
sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru pelvitrohanterieni
Ex – pac in DD cu CF flectata si in ADD maxima, genunchiul flectat, MI opus intins; KT fixeaza la
masa bazinul de partea opusa si opune rezistenta la nivelul genunchiului MI afectat la miscarea lenta
de ABD orizontala a coapsei; Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5
ori;
Pentru fesierul mic
Ex. – pac.in DD la marginea mesei, cu MI opus sprijinit cu piciorul pe masa, MI afectat cu
genunchiul flectat cu gamba atarnand, performeaza ABD orizontala lenta cu o usoara flexie din sold,
Kt opunand rezistenta cu o mana pe glezna si alta pe partea interna a genunchiului. Miscarea dureaza
6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta de 5 ori;
Pentru adductori si pectineu
Pacient in DD cu CF si genunchii flectati, Kt opune rezistenta pe partea interna a genunchilor la
miscarea lenta de apropiere a lor. Miscarea dureaza 6 sec.dupa care gradual se relaxeaza. Se repeta
de 5 ori;

Atentie: Toate exercitiile vor fi coordonate cu respiratia pentru a evita cresterea tensiunii
arteriale.

3. Reeducarea mersului (daca e cazul)

Exersarea mersului
In cazul in care un mers normal nu este prezent la momentul diagnosticului, pacientul trebuie sa
inceapa exercitii de deplasare, progresiv, astfel:
 cu ajutorul carjelor cu incarcare partiala,
 cu ajutorul carjelor cu incarcare totala;
 deplasarea fara mers antalgic si fara asistenta;
La inceput se va performa mersul intre bare paralele (inainte, inapoi, lateral cu pas adaugat si
incrucisat, peste obstacole), mai tarziu in sala in fata unei oglinzi pentru a se asigura ca ritmul si
tehnica sunt corecte.

II. PROGRAMUL KINETIC IN FAZA DE RECUPERARE PROPRIUZISA A TENDINITEI

DE FESIER MIJLOCIU, TINAND CONT SI DE CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA
A PACIENTULUI

Scopul acestei faze este acela de recastigare a intregii mobilitati, a fortei, a rezistentei.

-4-
OBIECTIVELE PROGRAMULUI KINETIC
1. Refacerea mobilitatii;
2. Refacerea fortei musculare si a rezistentei (andurantei);
3. Refacerea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii

1. Refacerea mobilitatii

Posturi
Pentru flexie
Ex.1 – din sprijin pe MI sanatos, cu piciorul homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea si inclinarea
trunchiului in fata maresc gradul de flexie a articulatiei.
Ex.2 - prin suspendare si montaj cu scripeti: pacientul in decubit dorsal pe planul mesei cu gamba MI
sanatos atarnand la marginea patului si coapsa fixate de pat, MI afectat suspendat de gamba si picior
cu genunchiul flectat la aprox.90 de grade; sistemul cu scripete si diverse greutati postureaza coapsa
prinsa din treimea distala a acesteia la diverse grade de flexie.
Pentru extensie (cu genunchiul extins pentru a pune in tensiune dreptul anterior)
Ex.1 – pac.in DV, bazinul fixat intr-o chinga, sub coapse si genunchi se pune o perna;
Ex.2 – pac.in DD, perna sub fese, MI afectat intins, MI sanatos in flexie fortata pentru a asigura
retroversia bazinului;
Ex.3 – pac.in DD cu bazinul la marginea mesei, piciorul suspendat de un arc sau cordon de cauciuc,
de coapsa atarna o greutate, MI opus flectat.
Pentru ABD
Ex.1 – pac.in DD cu o perna intre genunchi
Ex.2 – in pozitia „sezand calare” pe o bancheta;
Ex.3 – din DL pe MI sanatos, MI afectat suspendat cu ajutorul unui sistem de scripeti cu greutate
Pentru ADD
Ex.1 – pac.in DD incruciseaza MI cu genunchii intinsi; MI afectat este dedesubt;
Ex.2 – din asezat pe scaun, se incruciseaza coapsa (pozitia picior peste picior).
Pentru rotatii
Ex.1 – pacientul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara (RI) sau inauntrul (RE)
axului coapsei;
Ex.2 – pac.asezat pe scaun cu coapsa MI afectat fixata de scaun; la nivelul gleznei se ataseaza un
sistem de scripete cu greutate ce tractioneaza piciorul in exteriorul (RI) sau interiorul (RE) axului
coapsei

Mobilizarile pasive vor fi evitate la bolnavul cu cardiopatie ischemica, se vor performa eventual
mobilizari auto-pasive, avand grija la respiratie

Pentru flexie
Ex.1 – automobilizarea in flexie din decubit homolateral, cu MI contralateral in rectitudine – se
utilizeaza priza manuala sau o chinga trecuta pe sub genunchi;
Ex.2 – din patrupedie se forteaza flexia soldului prin greutatea trunchiului – oblicitatea coapsei
determina variatiile unghiului de flexie
Ex.3 – automabilizare prin scripeti si suspendare in diverse montaje.
Pentru extensie

-5-
Ex.1 – din pozitia de fandare se intinde puternic psoasiliacul; in acelasi timp este fortata flexia
soldului opus;
Ex.2 – prin montaje cu scripeti si suspendari
Pentru ABD
Ex. – pac.in DL pe partea sanatoasa, cu Mi bolnav sustinut printr-un scripete si tractionat in sus prin
priza manuala
Pentru ADD
Ex. – pac.in decubit homolateral, cu MI opus flectat, cu MI afectat prins in chingi de un scripete si
tractionat in ADD cu mana
Pentru rotatii
Ex. – pac.in DD la marginea mesei, coapsa MI afectat fixata si cu gamba atarnand iar MI sanatos
flectat din sold si genunchi cu talonul pe masa; se ataseaza de glezna MI afectat un sistem de scripeti
astfel incat pacientul sa poata efectua singur tractionari laterale ale piciorului in RI sau RE.

Tehnici de facilitare
Pentru flexie
IL – decubit dorsal la marginea patului se realizeaza schema diagonalei D1F a MI urmata imediat de
D1E, miscarea activa a pacientului este controlata de Kt fara a o bloca insa. Nu se fac pauze,
trecandu-se imediat de la o schema la alta. Miscarea este ampla pe toata amplitudinea posibila
ILO – la tehnica de mai sus se introduce o scurta izometrie la sfarsitul cursei diagonalei;
IR – o mobilizare pasiva, apoi pasivo-activa executata pe diagonale;
RO antagonistica – DD la marginea patului pe partea MI afectat. Se mobilizeaza soldul in E-ABD-RI
cu genunchiul flectat sau intins si piciorul in flexie plantara si eversie. Kt incearca sa initieze o
miscare pe diagonala D1F dar pacientul “tine”, realizandu-se izometria. Dupa 5-6 sec se relaxeaza
lent, iar in momentul cand extensorul este complet relaxat pacientul duce coapsa active in flexie pana
la limita maxima. Se repeat de cateva ori.
RO agonistica – se poarta MI in diagonala D1F cat permite retractura extensorilor. La acest punct
maxim pacientul incearca active sa continue flexia dar Kt se opune (izometrie). Apoi relaxare urmata
imediat de miscarea active de continuarea flexiei.
RI (rotatia ritmica) – DD, priza pe condilii femurali, se executa RI-RE (pacientul cat mai relaxat),
apoi se mobilizeaza pasiv soldul pe D1F, fortand flexia.
Pentru extensie
Imposibilitatea de extensie determinata de hipertrofia, contractura sau retractura psoasiliacului se
corecteaza prin tehnicile prezentate mai sus la tehnici de facilitare pentru flexie, dar cu schemele
inversate.
Pentru ABD
IL – se va lucra pe diagonalele D1E si D1F
ILO - se va lucra pe diagonalele D1E si D1F cu rezistenta si izometria pe RI si ADD
RO antagonistica – se duce coapsa in RI max. si ADD, iar Kt incearca sa execute RE cu ABD,
pacientul „tinand” insa in contractie izometrica.
RO agonistica - coapsa este dusa in RE. ABD, E sau F pana la punctul maxim, Kt opunandu-se aici
continuarii acestei miscari.
Pentru ADD
In general nu sunt necesare in reeducarea ADD.
Pentru rotatii

-6-
Indiferent de tehnicile de facilitare folosite, RE se va asocia cu ADD si inversia piciorului iar RI cu
ABD si eversia piciorului. Ca si completare a schemei „pivotului proximal” se asociaza flexia sau
extensia. Pe acest principiu se vor selecta diagonalele dorite.

Tractiuni specifice
tractiuni externe – pe directia colului femural
Ex – pacientul in DD, cu ambele MI intinse; Kt face o priza „in cravata” in treimea superioara a
coapsei apoi tractioneaza in afara, cu corpul contrand usor la nivelul genunchiului.
tractiuni caudale – pe axul longitudinal al femurului
Ex - pacientul in DD, cu ambele MI intinse (sau cu MI afectat flectat din sold si genunchi, gamba
asezata pe umarul Kt); Kt face o priza dubla deasupra genunchiului si tractioneaza in in jos axul
femurului.

2. Refacerea fortei musculare

Exercitii dinamice
Iliopsoas
Ex.1 – din asezat pe scaun sau masa, gambele atarnand, flexii ale coapsei cu genunchiul flectat la 90
grade.
Drept anterior
Ex.2 – din DD, un membru flectat cu planta pe sol, celalalt MI intins, se performeaza flexii ale
coapsei cu gamba intinsa
Pentru rotatorii externi
Ex.3 – din asezat pe masa cu coapsele usor departate si gambele atarnate, se efectueaza duceri ale
gambei spre linia mediana a corpului
Fesierul mare
Ex.4 – din ortostatism lateral la perete, cu o mana sprijita de perete, MI sanatos ramane pe sol, cel
afectat executa extensii din CF;
Musculatura abdominala (afectarea iliopsoasului poate provoca lordoza lombara)
Ex.5 – din DD, mainile la ceafa, cu MI flectate din CF si genunchii la 90 grade, se performeaza flexii
ale trunchiului (abdomene)
Ischiogambieri
Ex.5 - pac in DD cu CF flectata si genunchiul aproape extins, executa extensia coapsei iar Kt
contreaza miscarea la nivelul talonului. Rezistenta poate fi data si de un montaj de scripeti cu
contragreutati progresive
Pentru refacerea fortei si echilibrului
Ex.6 – din ortostatism, se efectueaza fandari lente cu piciorul din fata asezat pe un suport mai inalt.
Se mentine pozitia joasa timp de 5-7 sec, apoi se revine la pozitia initiala
Fandarile permit multor muschi (iliopsoas, ischiogambieri, fesieri, abdomen) sa lucreze impreuna
pentru o revenire la forta si echilibrul sportiv anterior.
Pentru croitor
Ex. – pac.in ortostatism cu o greutate prinsa de picior (eventual se tine cu mainile de o bara pentru
echilibru) si ridica piciorul executand ABD-F-RE a coapsei si F-RI a genunchiului
Pentru tensorul fasciei lata
Ex. – pac.in decubit contralateral cu MI sanatos flectat, MI afectat in E-ADD si RE, genunchiul
intins si piciorul sprijinit pe masa, incearca ABD-RI-F dar Kt opune rezistenta pe fata laterala a
talonului

-7-
Pentru fesierul mijlociu
Ex. – pac.in decubit contralateral cu MI opus si flectat ai MI afectat cu G flectat, executa abductii
contra rezistentei opuse de mana KT la nivelul genunchiului (lateral);
Pentru pelvitrohanterieni
Ex – pac in DD cu CF flectata si inADD maxima, genunchiul flectat, MI opus intins; KT fixeaza la
masa bazinul de partea opusa si opune rezistenta la nivelul genunchiului MI afectat la incercarea
pac.de a abduce coapsa orizontal;
Pentru fesierul mic
Ex. – pac.in DD la marginea mesei, cu MI opus sprijinit cu piciorul pe masa, MI afectat cu
genunchiul flectat cu gamba atarnand, de glezna fiind atasate greutati, executa o ABD orizontala cu
o usoara flexie din sold
Adductori si rotatori externi
Ex.1 – pac.in DD cu MI afectat in E-ABD si RI (genuchi extins), executa F-ADD si RI (F pana la 60
grade) contra rezistentei opuse de Kt pe picior si in treimea inferioara a coapsei – lucreaza in special
adductorii mijlociu si mic, pectineul si fibrele inalte ale marelui adductor
Ex.2 – pac.in DL cu MI sanatos flectat pe masa iar MI afectat deasupra in F-ABD si RI, genunchi
intins, executa E-ADD si RE contra rezistentei opuse de KT – lucreaza mai ales patratul crural.
Adductori si rotatori interni
Ex. – pac.in DD cu MI afectat in F-ABD si RE, performeaza miscarea de E-ADD si RI contra
rezistentei opuse de KT la nivelul piciorului
Pentru piramidal, gemeni si obturator intern (pelvitrohanterieni)
Ex – pac.in DL pe partea afectata, MI sanatos flectat din CF si genunchi pe o perna, iar MI afectat cu
CF intinsa si genunchiul flectat la 90 grade in afara mese, de glezna atasata o greutate, se opune
caderii gambei.
Pentru adductori si patratul crural
Ex. – pac.in DD la marginea mesei cu gambele atarnand, MI opus sprijini pe un scaun, executa o RE
asociata cu ADD contra rezistentei opuse de KT la nivelul condilului intern si al piciorului posterior.

Indicatii:
• La inceput exercitiile de consolidare se fac cu greutati mici sau banda elastica cu care
pacientul poate controla tensiunea.
• Exercitiile se vor performa fara durere, cu o intensitate progresiva, zilnic, in 4 seturi de 10-15
repetari.
• Cand greutatile se pot ridica usor, se creste fie numarul de repetari fie rezistenta aplicata la
fiecare trei sau patru antrenamente.

Exercitii pentru refacerea stabilitatii controlaterale

- Pac.in DD cu CF si genunchii flectate, executa concomitent flexia unui sold si extensia celuilalt, Kt
opunand rezistenta; apoi directiile se inverseaza (flexori-extensori);
- Pac.din DL cu MI de deasupra usor abdus, contracta abductorii iar Kt se opune; (abductori-
adductori)
- Pac.in ortostatism cu MI usor departate incearca rotatiile fara ca piciorul sa alunece pe sol (rotatori
interni-externi);

Exercitii pentru refacerea controlului muscular si abilitatii

Pentru flexori-extensori

-8-
- Pac.asezat la marginea mesei cu gambele atarnand, mainile pe solduri, incearca sa-si mentina
pozitia la incercarea Kt.de a-l dezechilibra in fata sau pe spate;
- Pac in DV cu sprijin pe antebrate si pe varfurile picioarelor, isi mentine trunchiul drept; Kt poate
aplica o impingere usoara sau moderata pe bazin;
- Pac.in patrupedie, Kt trage sau impinge de umerii pac.pentru a-l dezechilibra;
- In piscina se realizeaza o suita de extercitii de promovare a flexiei sau extensiei din pozitie de
ortostatism sau sezand, utilizand flotoare sau palete prinse de glezna, ridicand sau coborand
segmentul gambier si realizand astfel facilitari sau rezistente pentru miscarile respective.
- Exercitiile pe bicicleta ergonomica, prin pedalaj normal cu axul pedalier inaintea seii, antreneaza
musculatura extensoare a coxofemuralei sau genunchiului in retropedalaj cu axul pedalier inapoia
seii activitatea extensorilor coxofemuralei este mult diminuata, solicitandu-se mai mult extensorii
genunchiului ca si flexorii coxofemuralei si genunchiului.
Pentru abductori-adductori
- Pac.in ortostatism cu un picior pe un skate-board pe care il misca stanga-dreapta in plan frontal;
- Pac.in ortostatism incearca sa isi mentina pozitia la incercarea Kt.de a-l dezechilibra (cu o miana
impinge bazinul spre stanga si cu alta mana impinge umarul opus spre dreapta);
Pentru rotatori
- Pac.in ortostatism cu un genunchi pe giroplan, executa rotatia MI pe giroplan, cu sau fara rezistenta
Kt-lui la nivelul gleznei;

Cresterea rezistentei (andurantei) musculare, tinand cont si de cardiopatia existenta, se va face

prin:
• Bicicleta cu rezistenta redusa;
• Uracatul unei scari cu o rezistenta minima; in ritm lent ori cu viteza medie;
• Mersul pe jos cu greutati in maini (2-4 kg);
• Jogging-ul pe teren plat
• Mersul pe teren deluros;
• Saritul corzii;
• Inotul si exercitii fizice in apa;
• Exercitii fizice cu greutati (2-4 kg max);
• Unele sporturi de rezistenta
• Sporturi premise: tenisul de masa, golf, volei, pescuit, calarie

Indicatii:
• Se va urmari ca pulsul sa nu depaseasca 130-140 b/min
• La fiecare antrenament se poate creste timpul de executie.
• Exercitiile nu trebuie sa produca durere ci sa induca doar o oboseala musculara.
• Exercitiile trebuiesc exersate cu prudenta pentru a oferi musculaturii timp pentru refacere
pana la urmatorul de antrenament de anduranta.
• Frecventa exercitiilor de anduranta, este de 3 pe saptamina cu o zi pauza intre ele. Eforturile
indicate constau din mersul pe jos, pedalarea la bicicleta, joggingul, inotul, gimnastica si
unele sporturi de rezistenta. Rezistenta poate fi crescuta gradual.
• Intensitatea efortului trebuie sa atinga 70—75% din consumul maxim de oxigen.
• Durata sedintelor este cuprinsa intre 40—60 minute,
• Antrenamentul supravegheat se efectueaza sub indrumarea unei echipe medicale.

-9-
Atunci cand durerea la nivelul soldului a disparut total, chiar si la exercitii cu incarcare maxima,
pacientul va continua programul kinetic recomandat de medicul cardiolog pentru cardiopatia
ischemica, sau poate practica sporturi necompetitionale precum: inotul, ciclism, schi fond etc.

BIBLIOGRAFIE:

1. Sbenghe T. – Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului – Ed. Medicala, Bucuresti,

1996;
2. Sbenghe T - Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor - Ed. Medicala,
Bucuresti, 1981;
3. Corneliu Obrascu - Recuperarea bolnavilor cardiovasculari – Ed. Medicala, Bucuresti, 1986
4. Marko M.Pecina & Ivan Bojanic - Overuse Injuries of the Musculoskeletal System, second
edition – CRC Press, 2004;
5. Prof.univ.dr. Luminita Sidenco - Curs - Terapii kinetice specifice in patologia
cardiovasculara
6. Prof.univ.dr. Luminita Sidenco - Curs - Kinetoterapia in patologia locomotorie
7. Internet:
• www.courskine.fr/cours_mk_162.htm;
• www.docteurclic.com/maladie/periarthrite-de-hanche.aspx;
• www.noureev-medical.org/articles/pathologie-abarticulaire-de-hanche;

- 10 -