STUDIU DE CAZ NR.

TEME:

1. Rescrieți textul următor, folosind stilul de citare Harvard în locul stilului numeric.

2. Prezentați lista de referințe bibliografice aferentă acestui text, în conformitate cu stilul

Harvard.

CORUPŢIA ŞI BIROCRAŢIA ÎN SERVICIILE PUBLICE

Luminiţa Ionescu, George Lăzăroiu şi Gheorghe Iosif

Lipsa reglementărilor poate reduce corupţia prin diminuarea măsurii în care

oficialităţile publice au capacitatea de a pretinde bani. 1 Corupţia, susţin Jensen, Li,
Rahman și Kpundeh, reprezintă folosirea serviciilor publice pentru câştiguri private. 2 […]
Libertatea presei este un determinant important asupra modului în care firmele consideră
corupţia drept o problemă în afacerile pe care le au în ţările respective. Absenţa libertăţii
presei este asociată cu absenţa răspunsului şi subevaluarea mărimii şi profunzimii
corupţiei. În societăţi fără libertatea presei, cetăţenii sunt bombardaţi cu mesaje despre
absenţa corupţiei.3 […] Generalizarea corupţiei într-o ţară este măsurată de un indicator
ce reţine corupţia birocratică.4 Strategiile de control birocratic practicate de liderii
relevanţi pot ajuta jucătorii de nivel mediu să se învinovăţească, în timp ce birocraţii
publici şi interesele private pot adesea beneficia din înţelegerile ambigue legate de
delegare.5 Konisky examinează nivelul la care atitudinile birocratice se adecvează

1
Svensson, J. Eight questions about corruption, Journal of Economic Perspectives, 19(3), pp.19-42, 2005.
2
Jensen, N.M., Li, Q, Rahman, A și Kpundeh, S. Understanding corruption and firm responses in cross-
national firm-level surveys, Journal of International Business Studies, 41, pp.1481-1504, 2010.
3
Ibidem, p.1500
4
Luechinger, S., Meier, S. and Stutzer, A. Bureaucratic rents and life satisfaction, Journal of Law,
Economics, and Organization, 24(2), pp.476-488, 2008.
5
Hood, C. The blame game: Spin, bureaucracy, and self-preservation in government. Princeton University
Press, Princeton, NJ, 2011, p.165.
preferinţelor publice: oficialii birocratici împărtăşesc opiniile publicului şi pornesc
acţiuni pentru a transpune aceste opinii în decizii strategice. 6 […] Birocraţii şi publicul
împărtăşesc atitudini similare subiacente despre reglementarea de mediu, birocraţii pot fi
mai informaţi cu privire la specificul politic, în timp ce oficialii birocratici de stat au o
percepţie diferită asupra competiţiei decât publicul larg.7
Lambsdorff susţine că un sector public redus va avea drept consecinţă corupţia
birocratică. Un guvern puternic va urmări să menţină corupţia de nivel redus în cadrul
birocraţiei. Investiţiile prezintă riscuri îndeosebi acolo unde există corupţie. 8 […]
Lambsdorff conchide că înţelegerile corupte sunt confirmate într-un cadru de relaţii
legale existente anterior. Dar, o combinaţie de transparenţă şi vizibilitate poate fi utilă
pentru minimizarea corupţiei. Angajamentele anticorupţie pot conduce la scăderea
solicitării mitei.9 Lederman, Loayza, Morris și Soares susţin cum corupţia are un impact
negativ asupra rezultatelor economice importante.10 Instituţiile politice şi economice
influenţează corupţia prin responsabilitate politică şi structura bunurilor publice. Instituţii
politice specifice sunt asociate pregnant cu prevalenţa corupţiei. Factorii ce conduc la
infracţiuni comune pot juca un rol important în determinarea incidenţei corupţiei. Factorii
ce deosebesc corupţia de alte infracţiuni joacă un rol important.11

6
Konisky, D. M. Bureaucratic and public attitudes toward environmental regulation and the economy, State
and Local Government Review, 40(3), pp.139-149, 2008.
7
Ibidem, pp.145-146
8
Lambsdorff, J.G. The institutional economics of corruption and reform: Theory, evidence, and policy.
Cambridge University Press, New York, 2007, pp.211-213.
9
Ibidem, p.256
10
Lederman, D., Loayza, N.V., Morris, S. D., and Soares, R.R. On the political nature of corruption, in R.
Stapenhurst, N. Johnston, R. Pelizzo (eds.), The Role of Parliament in Curbing Corruption. Washington,
DC: The World Bank, pp.27-40, 2006.
11
Păun, E. The changing form and functions of cities in an expanding global economy, Geopolitics,
History, and International Relations, 3(1), pp.200-205, 2011.