CATRE CRESTINI' ORf

\rr(roooe,
tr\t1 DESPR=---"
d.).l
VALENTINE'S DAY
Preot IOAN

Motto:

' @ubiti crodincio;i

_ Zcul indrdgostitilor este Cupidon (in latina cupidon : dorintd).
in mitologia romand Cupidon era fiul zer,tei iubirii, Venus. Conform
miturilor, oricine era lovit de sigeata lui Cupidon, se indrdgostea de
prima persoand care-i ieqea in cale. Corespondentul lui Cupidon in mitologia greac[ este Eros,
zeul iubirii. Se spunea adesea despre Cupidon c[ este un qmecher, un glume! rdutdcios, care se
plimbi qi infige s[gefile iubirii in inirnile oamenilor qi in zei, astfel f6cdndu-i sd se indrdgosteasci.
Odatd cu mult dorita libertate obfinutd prin revoluJia din 1989 a apdrut qi o sdrbdtoare de
irnpofi, Valentine's day, ,,ziuaindragostililor" (sau ziua iubdretilor cum ii rnai spun unii), in care
se ddruiesc bomboane, ciocolat5, flori qi felicitari celor pe care ii iubim. Aceste lucruri se fac in
onoarea lui Valentin. Dar cine este acest Valentin? Haidefi sd llmurim lucrurile pe indelete.

Ce inseamnd sdrbdtoare ?
CuvAntul a sirbitori provine din limba latind qi inseamni a line festivitdfi in onoarea unui
eveniment special. Sdrb5toare inseamni o zi sffintd, o zi in care oamenii ii mulfumesc qi-l sl[vesc
pe Dumnezeu. De sdrbdtori (cruce rogie in calendar) oamenii n-ar trebui sd munceasca. Sdrb[torile
pot fi de mai multe feluri: religioase, nalionale sau personale. Cu rnii de ani in urmd, oamenii an
considerat ziua de narstere ca o zi importantd qi mai credeau cd, de zitanaqterii persoana respectivd
poate fi ajutata de spiritele bune, sau rdniti de spiritele rele.
Aqadar, cAnd o persoani iqi sir-bdtorea zjua de nagtere,
::,:
rudele gi prietenii apropiafi se adunau pentru a-l proteja, gi
astfel au inceput petrecerile cu ocazia zilei de nagtere.

Valeniine's Day - o controversd...

Ce ne spun izvoarele?
Cea mai mare parte a istoricilor cred c6
sdrbltoarea Sfrntului Valentin poate fi asociatb in Italia :'t \.
cu lupercaliile romane. Lupercaliile erau sirbdtori anuale -riL;i'

I
celebrate 1a 1-s februarie in onoarea lui Lupercus, zeul
fecr-rnilitdlii gi totodatd zeul tutmelor qi al ciobanilor sau in
onoarea lui ,.Lupus" adicd l,up, fiindca se qtie bine cd Romulus
gi Remus. faimogii conducltori ai Romei au supraviefuit datorita
laptelui de lupoaicd. Aceste sdrbatori mafcau ziua prim[verii in
vechea Rorn[. Cu aceast[ oca;ie se organiza un fel de loterie a
tlragostei. Aceasta cotrsta in tragerea la sorJi de numelor de fete
;i baieti. care deveneau cupluri ce aveau sd iasi ?mpreund tot
restul anului. Valentin vine probabil din latinescul ,,valens" care
inscamni " plin ,le vigoare". in Italia aceastd slrbdtoare ia forma
"Festivaluirri primdverii" 9i este celebrati in aer liber. Tinerii se
intAinesc in parcuri unde ascultdr'rutzicd gi citesc poezii. Acesta
este de fapt un obicei de care nu-qi aminteqte aproape numeni.
in or-aqul Torino indrSgosti{ii obiqnuiau sd-qi anu}e logodna in
zirra dcSfintul \alentin.
in Europa r-nedievali, oamenii credeau cd 14 februarie
este ziua in care pdsdrile igi aleg parlenerii. De aici termenul de porumbei pentru cei ce iqi fac
cadc'turi cu ocazia acestei sdrb[tori.
.tn Austria, existd unele obiceiuri de curtare care ar putea fi asociate cu slrbdtoarea
Sfintului Valentin. Se obignu:egte ca la 14 februarie tinerii s5 se prezinte in fata iubitei cu un
buchet de flori.
ln [,larea Britanie, sdrbdtoarea a devenit foarte populard incepAnd cu secolul XVII.
Cea mai veche feiicitare de Valentine's Day cunoscutd este un poem trirnis de Charles Duke
sotiei sale in timp ce ea se afla inchisi in Turnul Londrei. in anul 1415. Fiecare provincie ate
propriile ei obiceiuri gi pe rnisurh ce ziuase apropie, revistele incep sd publice poezioare potrivite
cu ocaziit.
in Danemarca, f-elicitarea estenumit[ ,,felicitarea indrdgosti{ilor" este transparentd, si
ciaci o tii in iumirtdvezi imaginea romanticd a unor iubifi.
in Franla, obiceiul este ca persoanele necdsdtorite sd intre in cas[ stAnd fa[[ in fafd, de
c) parte qr ric alta a unei ferestre ,si sd se strige. Tot in Franla felicitari elegante numite ,.cafies
d'amintics" srlnt irnpar{ite qi prietenilor nu numai partenerilor.
in Germania, tindrul indrdgostit ii duce flori iubitet cu ocazia zllei Sfintul Valentin.
in Scofia, ziua indrdgostifilor se s[rbdtoregte printr-un festival. La acesta parlicipi un
numir egal de tineri qi tinere care sunt singuri. Toatd lumea scrie pe bilete un nume, apoi bileteie
sunt puse in cloud paiarii. Fiecare trebuie sd extrag[ din pdl[rie un bilet. Se formeazd astfel cupluri
;i ia sflirgitul festivalului se pot celebra chiar cdsdtorii. Potrivit Greeting Card Association, aproape
un niliard cle felicitdri sunt trimise anual de Valentine's Day frcAnd din aceasta cea de-a doua
sdrbitoare ca importan{[ a anului (aproape2,6 miliarde de felicitdri sunt trimise de Criciun).
Aproximativ 85% dintre acestea sllnt cump[rate de femei.
in Australia, in timpul goanei dup[ aur, minerii, proaspdt imboga]i]i de pe urma minelor
Ballarat, erau dispuqi si pldteascd bani mulli pentru felicitdri mai
eiaborate. Cele mai extravagante erau confeclionate din satin,

ffi f-t
rl
Fla
4trt ltt,lk -*r;rl,,i:,;Lffi1 -;,
{O
parfumate, ornate cu flori, cu scoici colorate. Ele aveau ata$ate qi false
p[sdrele cAnt[toare. Totul era pus frumos intr-o cutie qi aceasta era
considerati cadoul cel mai scump gi cel mai la mod6.
tt:llttr titrr / Utd r fl in America, Valentine's Day se celebreazd de la inceputul
0.d ql
anilor 1700, iar in 1840, Esther A. Howland a vAndut primele felicitari

2
 produse in masd. De-a lungul timpului au circulat mai multe tipuri de felicitdri pentru sirbStoarea
Sffintului Valentin. Multe din acestea nu se incadrau in spiritul romantic al sirbdtorii, din contrS,
erau de o cruzime gi o rdutate greu de imaginat. Mai exista un soi de felicitlri de prost gust care
confineau injurii qi erau trimise fostelor iubite (foqtilor iubili) sau altor persoane pe care
expeditorul voia sd se r[zbune. Unele felicitiri erau confecfionate din hdrtie decoratl cu scoici,
conuri de brad, fructe uscate gi tot felul de seminfe. Culmea, pe unele erau atagate chiar alge sau
flori uscate gi prinse cu o sfoari de felicitare, astfel incdt, dacd o agfiai undeva dldea impresia de
tridimensional.

Tradilii legate de sdrbdtoarea

Sfflntului Valentin
I
in evul mediu tinerii extrigeau dintr-un bol bile{ele qi astfel aflau cine este paftenerul
\
lor de Sfbntul Valentin. Biletele pe care le extrlgeau erau purtate pe reverul hainei timp de o
+,
sdptamdnd. In unele ![ri femeia primea de la birbat un articol de imbrdc[minte. Dacd il pdstra,
inseamna cd il
accepta ca sof.
r O credinjd populard rom6neascd zice cd" dacd o femeie vede o rdndunicd zburflnd pe
deasupra capului ei in ziua Sffintului Valentin, inseamnd cd o si se mdrite cu un marinar. Dacd
vede o vrabie, se va cisdtori cu un soldat si va fi fericitd. Dacd"vede un cintezoi se va mdrita cu un
milionar.
r O altd credinfS populari spune cd trebuie sd te gdndeqti la 5-6 blieli cu care ai vrea sd
te mdrifi gi si rlsucegti codila unui mir in timp ce le rosteqti pe rdnd numele. Te vei cdsitori cu
persoana al cdrei nume il rosteai atunci cdnd s-a rupt codifa m5rului.
I Alege o pipddie cu puf, line ochii inchiqi qi sufld in ea. Apoi deschide-i qi vezi dacd a
mai r[mas vreun puf. Numdri firele qi atAlia copii vei face.
r In Jara Galilor copiii se costumau in adu{i gi mergeau dinugd in uqd c6nt6nd. indrigostifii
impdr{eau copiilor linguri din lemn. Acestea erau decorate cu inimioare gi chei. Mesajul
decoraliunii era,,deschide-mi inima!".

Grddina Sf1ntului Valentin

,@

ffii
Potrivit tradifiei, de ziua Sf0ntului Valentin se oferd flori iubitelor. Este bine
cunoscut limbajul florilor. Iatd cdteva exemple: brf,nduga inseamnd ,,mi-e teamd de tine":
dalia - ,,recunogtinld"; gladiola inseamnd ,,vreau sd-!i dau intdlnire"; in timp ce hortensia
vrea si spund ,,egti capricioasd, prea exigent6"; irisul declari "dragoste"; liliacul nou -
"prietenie"; crinul transmite "sentimente pure"; garoafa albi semnificl
"fidelitate", cea galbenl - "exigenla", garoafa roz - ,,chiamd-m6", cea
gatirati - "timiditate" , iar cea ropie - "dragoste infocat5"; nufirul inseamni
"indiferen!5"; orhideea semnifici "dragoste rafinatl qi misterioas5";
bujorul este simbolul sinceritSfii, cel ro$u suger0nd cuvintele ,,veghezi
asupra ta"; trandafirul alb inseamnd "puritate qi dragoste platontcd";
trandafirul roqu simbolizea zd " dr agoste arzdtoare, pasiune"; tran dafirul
galben - "prietenie gi iubire"; laleaua rogie inseamni "declaralie de iubire".

J
 Exrsfii mai multe legende cu privire la via SfAntului Valentin:
i'.

1l
se spUne'c[ abest Yaldin'ar fl fast ep"i$bop'$i id sensibiliz,[t de
alrlft:.,. i:iri:"1 :.:,r: ':liii.,i .t il ,r'rii*l+:a pi-' aCegtia in SeCfet"
Ltitili: rl:-,,,' - i ';:r r, rq'1-' I.rr t;r,-; :'l,tllilliii'1iiO:'" 5i a pLfS SEfie

,l

lui Valentin, ex,btd deci o bdjbdiald biograficd

ma,

4
 Via{a Sfffntului Valentin (catolicul)
Prezentlm in continuare viafa Sfintului Valentin dupi (catolicul), un document
primit de Ia Biserica Catolici din Roma, in limba italiani, bibliografia, traducerea in
limba romdni gi spre o imagine cdt se poate de clari, Viala Sfdntului Valentin (ortodoxul).
"Valentino, santo, martire di Ternt. E ricordato nei principali codici
del Martirologio Geronimiano al 14 febb. come sepolto al LXIII miglio
dellavia Flaminia, nei presi di Terni. Ivi infati esisteva un cimitero cristiano
sub diu, e sul sepolcro del martirefu edificata una basilica nella quale il
papa Zaccaria (741-752) si incontro con Liutprando (Lib. Pont. I" pp.
427-428). Chifose Valentino, e quando siavissuto e impossibile precisare,'
nella tradizione posteriore, a partire almeno dal sec. VI-WI, e presentato
r
come vescovo di Terni, ma non consta con certezza di questa sua dignita.
I Notizie leggendarie si leggono in una passio, anteriore al sec. VIII, in cui
si nara che invitato a Roma per guerire da un'artrosi deformante ilfiglio
di un certo Cratone,fu arrestato per ordine del preffeto Placido e poiche
si refiuto di sacrificare agli idoli,fu decapitato. Il suo corpofu transferito
a Terni e sepolto "in suburbano...non longe ab eadem civitate". Lafesta
StatuiaSfAntuhi
di Valentino, fu inserita da Beda nel suo Martirologio con un latercolo
Valentin (catolicul)
estratto dalla passio, e attraverso i Martirologi di Adone ed Usuardo e
passata, sempre al l4 febb. nel Martirologio Romano. Alla stessa data e ricordato un altro Valentino
martire di Roma (v.) ma questo e mai esistito, e I'unico martire autentico e quello de Terni. Nel 1605
il corpo dt Valentino fu transferito nella catedrale di Terni, e le notizie di altre translazioni altrove
sono da ritenersi prive di fondamento storico " .

Bibliografia: (Agostino Amore in LThK, X, coll. 598-599; id., Saint Valentino di Roma o di Terni?, in Antonianum,
XLI (1966), PAG,260-277. Acta SS. Februarii, II, Venezia, 1735, pag,754-762; Quentin, pag.84,418,460,481; Comm.
Martyr. Hieron., pag. 92-93; Vies des Saints, I[, pag. 323-325; Comm. Martyr. Rom., pag. 62; J. Dubois, Le Martyrologe
d'Usuard (:Subsidia hagiographica, n. 40), Bruxelles 1965, pag., 180. )

"Valentino, sfhnt, martir din Temi. Este amintit in principalele codici

Martirologiu ale Martirologiului Ieronimian la 14 februarie; are ca mormdnt locul 63
din aleea Flaminia in locurile din Terni. Acolo de fapt exista un cimitir
crestin, si deasupra mormintului martirului a fost construit6 o BisericI in
care papa Zaharia (741-752) s-a intdlnit cu Liutprando. CINE A FOST
ri VALENTIN $I CAND A TRAIT ESTE IMPOSIBIL SA PRECIZAM.
in tradiqia posterioar[, incep6nd cel pu(in din secolul VI-VII, este prezentat
I
ca episcop de Terni, dar nu se stie cu certitudine dacS s-a bucurat de
aceast[ demnitate. Informaliile legendare se leag[ de o suferin![ anterioari
secolului VIII, in care se povesteste c[ invitat la Roma pentru a vindeca
de artrozd deformatoare, pe fiul unui filozof ce se numea Cratone, a fost arestat din ordinul prefectului
Placido si pentru cd arefuzat s5 slujeasc6 idolilor, a fost decapitat. Corpul siu a fost mutat la Terni
qi inmormAntat in marginea ora$ului. SdrbStoarea Sfdntul Valentin a fost introdus[ de Beda in
Martyrologiul s[u cu o parte extras[ din suferinla lui. In Martyrologiile din Adone si Usuardo a fost
trecut[ sdrb5toarea tot la 14 februarie ca qi in Martyrologiul Roman. La aceeasi datd este amintit un
alt Valentin, martir in Roma, dar acesta nu a existat Ei deci, unicul martir autentic este acela din
Terni. in 1605, corpul lui Valentin a fost transferat in catedrala din Terni si informaliile de alte
transferf,ri in alte locuri sunt de retinut cafdrd fundamentare istoric[".

5
 Viala SfAntului Valentin (ortodoxul)
La 16 februarie, in calendarul crestin ortodox sunt pr5znuili ceil2 sfinfi mucenici
care s-au invrednicit uu numai de darul proorocesc qi apostolesc, dar gi de a intra in ceata celor
ce au pltimit pentru Hristos inCezareea Palestinei. Ei au trdit pe vremea impiratului Dioclefian.
Lrnul dintre aceqtia era Sfdntul Valentin, diaconul bisericii Eliei, bdrbat cinstit, care degi era
bdtrAn, era asculit la minte, cdci qtia pe de rost Biblia. Sfdntul Valentin, dup[ ce a suferit mult
de la ighemonul Urban, a fost aruncat intr-o temnitA unde a stat doi ani. in acea vreme au fost
izgonili din Egipt cinci mdrturisitori ai lui Hristos. Aceqti mdrturisitori fuseserd os0ndifi in
Cilicia la sdparea minelor de aur. Intr0nd ei pe poarta cetd[ii i-au ?ntrebat strdjerii cine sunt qi
de unde vin. Iar ei netdinuind adevdrul, au mdrturisit cd sunt cregtini gi patria lor este Ierusalimul
cel de sus. Deci i-au prins qi i-au aruncat in temnili ca pe nigte tdlhari.A doua zi, care era 16 t
februarie, au fost scogi din temnild cei cinci tineri gi cu ei gi Valentin diaconul. Au fost dugi la
.jridecat[ inaintea tiranului p[g6n Firmilian. t
Mai intAi i-au infricogat cu diferite munci. Apoi intrebAndu-i de patria lor aceqtia au
rdspuns: Ierusalimul cel de sus este patria noastr5! Pdg6nul Firmilian nu pricepea ce este
Iemsalimlrtr gi in ce parte se afld pentru cd in vremurile acelea sf6nta cetate nu se mai numea
Ierusalimul ci Elia (dupd numele impdratului Elie Adrian). Timp de 200 de ani nimeni nu i-a
rnai rostit nrimele Ierusalim, ci Elia, dupd porunca impdratului Adrian, pdnd la venirea
credinciosului impdrat Constantin gi a rnamei sale Elena. Pdg6nul Firmilian, auzindde Iemsalimul
cel de sus, credoa c[ de fapt creqtinii qi-au zidit undeva acea cetate gi voiesc sd se impotriveascd
romanilor. Toli cei cinci tineri au fost tdiali cu sabia. Apoi Valentin diaconul, nevoind a se
sltpune ia impdr[teasca poruncd de a se lep[da de dreapta credinfi, a fost si el tdiat cu sabia.
Astfel aceqti mucenici stau cu proorocii qi cu apostolii inaintea lui Hristos Domnul,
intru cereasca ?rnplrilie, incoronafi cu cununile biruinfei. Trupurile mucenicilor au fost aruncate
afar[ din cetate qi au zlcut acolo patru zlle. Ydzdnd pdgAnii cd nu se ating de acele trupuri nici
ciini, nici p6s[rile, nici fiarele, au poruncit si le ia qi s[ le ingroape. Deci ludndu-le le-au
ingropat cu cinste slSvind pe Tatdl gi pe Fiul qi pe Sf0ntul Duh. Amin.

DragobefeJe sau sdrbdtoarea dragostei

la romAni
Este fcarte clar cd Valentine's day sau mai pe
romAneqte, Zitta in drdgo stif i lor, nu-i o slrb Stoare autohtond,
ci una importatd. Adevdrata zi a indrdgostifilor la rom6ni I

este DRAGOBETELE , in ziua de 24 februarie. ins6, unora

le-a sunat mai bine sub numele de Sf0ntul Valentin decdt
neaoqul "DRAGOBETE" cu aparente rezonante slave. Existi
o veche legendd care spune c[ frumosul Dragobete, fiul
babei Dochia, era un tAndr voinic care inspira incredere gi
dragoste curatd. La sate, cu ocazia acestei sdrbdtori, tinerii
se adunau in cete. Fetele culegeau flori, iar bliefii strdngeau
lemne pentru focuriie pe care le aprindeau, gi in jurul cdrora
se a$ezau si glumeau pe seama simpatiilor gi antipatiilor
dintre cei prezenfi. C0nd doi tineri, respectiv un b[iat qi o
fatd se pldceau, rdmineau prieteni cel pufin un an, perioadl
in care iqi verificau reciproc sentimentele. Mergeau sd ceard binecuvdntarea ambelor perechi
de pdririfi, neapirat qi a preotului duhovnic la care s-au spovedit gi apoi urma nunta.

6
@ u./rcfr' ct retl,itrc.o
4i,
cS{.ea,tti u*e,ie;;d ntc'ty'e rlzfcu'te'}?/.1 .le * f iruy'ot'r'nn' ,,,h,,' ctrrote ("''en'
"**
,u.lrioe ne,)n,kn.a.fii, rtctot oh,rcl,, ,rr,,lrr* arLetrdrycofri |nh'u @""--'/ Qf;"o &friolot') , ''''
4

i,ntfoi.tutm. t,tt.lud otnzttc,ccttd, ur,/.d.cohc/ 1-t/^+,rd,r-. A/ncd, ,1r* o*tn/rihie, rnni lbcufe
y'.oy'oaz.e./e aueeil /ur.rhrrf u,. or./tor//ro.h./u,niyu: ayi Ja.ci/u'iru.druaao na'furya rc fra;teo /o"

,/nV.rrtrn*rye, t{ /n o"n*, a. {,r1a,p:rta,f,L-*'/t-gr*/ t*"/-r,/,", Mrt'/t/ c/e tiolr-i'ft,/(} ('(.tt/e

cu/oeh'eceiT ' 0n' ctz'r'e /-ty''i"nont' e';ka' 1* /n"

'ln
ctmifn ' Sr4fi n'ii 17:(t a'tt'l"'l'olo n
""11-r.t'*r,
/n"f;/r.mp.i. @. r74.cL-o r,t ct, arur,/trt, ,nro enzttd. o rnahu<ttte y'entru o /uo, ahh,rrotte rh /.,
n,rr+oln rt eg,f.tnd .
'!%* ,r*r,
,*rrh /o*o ,rrry,vhe,, c.d,n / rurtzu.,r im,/,ie gi o*rr././o. o tt-d,ire nrcti
p4a1.y,icd, g.t cleci gi t/r,t. huty''e,1fi, ,o/. ir,foflnorrtuz'ln, ?r'ttto/ E/;*d/o* iVnifi, t,
"t*.hd,no
c(,t€, liil,n.re,nt tnr/.eru,nah, Lr 7*ttofAttof/ntnt" cit\t,hufnt., c/er, /*/rocdirLrt1,y'.enf*uy',icr-r,{z/e

"t rr.rt/t y
n,o.altNe- rnat i.
e4') /urte-u /t' .r<4tttu, lncrl rut, raty'.ecfdnt, d,r,ld,tort/e 1; a./rrc,a;uuh, c*e,1!rne4ft, ia,t
'C1: u.nn.x.elt ,7.e-cr .hfuai ,lnilu/, rnat/z,, i 1, ,ro,r,ifntttrat e a ktuu,tet, 'ute,{u,. @ r, a.,,rttfi

/,e,t iattt/d, y'otf-r1.e.ce.rn/,t

tttd. a.u .f,reczrtf,e, f,/att Jertr,nr.l,

oofoatrccortteccr,/tm/rl.oV*ytfni.ail.ty"La,v-o.tetl,r,rhtu,l,
ztonth.ef cy'trlrr* gi *n/rgr,roop.6Sn /ol', ,id, xz /,'ur:ru'dnt
L d*lrd,t' ryt/e maattte aryf,/a:r. iJ.c ,7./.t /n orn/oo, ,tu o

or.Ltr.{,??,o Ju.l,o*,t.d, ( e://*//"u)ee tt -iri t,l,'i tocr t,ecr

,,T/a,/enfibrc.'trloy-td,rtdna-rea,truchd.gnt{t{t/ot,
/*ny'tr/, m*,i,' ,,*)l*, term't,grt,npo:, nfr) . ec{oo .rrr,
"oo
y'lin nrt*re/e /te ,o n i/ 7-u.td,tn lun{ont c/e/itr'rrt cr,t
nnttan z,/ih,te 4" cn ,,eliguz, taf attrt/,/ua,n, ttit ldh*t/o /n
c,n'rey'nilrcty'inLo./*rn*r'*,r*1re,lfecomrrcr,t'cr,trrf/nfrr/urt
:tr.o,Jtt rr,. QV/ot i tt. co.rhtari/tutetn, o/aoi /,orrt'et c/,tcrf ?,
ary-rce zi, cici o r,ulmt, y'e-*lrrtnenf, ru,r. c/cu'd u,rent ir)

a,a4.4,t? 4t x,il.e fr{rrn ea,f.e. .rtt/.[ /t'ttrr/cd. ,rr,

,??,cLL f,uJ,o-tr.,
De ce inimioare cu corni{e qi cu
coad6? Cum qi de unde aceastd /onn ohgrcor, /",,tf,d. nzrru.e,/tto) ,-r* 1, nottete, trou ,.1n ,,o
pldcere pentru lucru diavolesc? De *rr,
",/,ior,
/ ailrrrrhe cz; 11.e4u1?o4/a,h,/ t.d,u nod.trtt1ut,
))
ce nu-i dSruiegte o icoan5 cu chipul
Prea Sf6ntului Iisus Hristos sau al tronti.nex'.
Maicii Domnului, si icoand ii va fi CnLiyu, .d uo,,linrl /.LVrn Ld'rld'lori rrr /i rroi
sufletul celui ce dSruieste si cu atdt
mai mult a celei ce ourr/f, *o.fo** r/, o/orifn*rn a, acetlb.l rz, itl.td.y'ent't u ,o,,rro/

7
 .)n. y'**, U/L J?r7,t lor-y, cd d,r"ldfaozea,/ru{,e. f ore/!rtnri tazt n{nnn/d.
1y'efi,, ant y'u,fert
c7rirlri,roo,roa. ffr4hni. ette ,mtwccl/ii czto cMLCe rolte. hr, cahn/tr,t" 6rf" *z*rt, cd.nl nu,
;,r,ruttct'.ut y'enttqt h,uy' rlnr r,.r. /tt d,turnt, utfbtt /7rr"*V*r.f,toty'tzreo n trt*f" Z,fi,rg,,1,'n, ,no
lrrcci,ft.t"oyrorrru,/ 11, /*,terdtr.r,u ne tny'i,el,u:d, ctZhn, tm anatitt, umy'.cwachr., clir',,'!A*/fr*.
Lorr.,/.r.r.'73r.'1r/;",. &*lritonono e/k',r*,cr,/d, e*fe x,rzr,o,0zo cct'tey'u,fe.ne.td ne octty'.d,zt
fi,n'ty'tr.,/.l/,rer cu, at'lce qctcuitote. /, ,/rl*d,, r/e r-r*oil**d, mn. tt febctro,lri,.

a/,'; htl,t e,ld.ryt, ce /ey,ihud. a,r-e. d,rJd.kru,.* E/ar,*rt 'TL,hr*d* (o*h"./**) , ,rr'
7'"oh,r,rirr., 1."y (1-"7r* o ritnt, tucatd. ,tu te. i.rb riontc try,r*) ;w' ntat, a./eo c,to/td-gri.teu,/

€rV.r./-r,/irr,/1*-rr,*.e,ttc ct,/:;e,i,te,t'15,o*r, /, o * ("rrr;1r-* rrt. r/n, orny'.to)

itcLu otr chd,taryrm

.2 T'i/or,lfr,roi {ny. et.f.e/u,of,ec.ta* o,1,,,Li^i cru,a.f,e Lau, a/ l.errfrdnd,r,u,z ffi /egrriturd u.ui;lci
inl.te.u"cr.{cr trtrrn.,/rt; T'ilrrlt*, m.dryfiniuto* o/"**ho,ti no'cr/"trye o*fo/ol* ,lt,nnrr/o,
e,I{rtci yletL?,tic of.i,/rrrfr*L ,/oy.' ?r,rn n 1nl,rd,{i!d,nt, cu1tt,/ze,tte naa,y',te rlar/uifaot-ect.
"/ i,ln'r,{nrrn L.r,/*y,//r{r"i,t.d.-tconoa4,h,m,ticrk, ctce)trru .ht,a,rnd,n,rrtt/i'nre.') ?'o,'r, ,,,r-

lVrri'rr"*urtnar,rattt)trti,/rc&pnn/'T'ihrrn* (""f*hr),ccu'r.ee.tfe.y'o,nr.anrt/o/f'/el.ruanio
ir, or.f,o/.o* Jn 7,*Vr*qA .*trh*.naa,ttte?;)' 6a{, lrrrton rte,i enfiu;iuiryutrt rl,e
"rrhrrr/*rrl./
,tri,r,lrrl,tocr,t,ecr, I:ik.f;r*' /-/, cttr, .ud,ntt tnd.co,t, c,oy'er{,o. dil"rrtrailnorr/r"i (c,cr,rte c/e acatiite) ,

€oor/rrurlrr, (carfe c/e r-uy.dritr,rr), ?A*lt*;i (ro

.rr/r,io.1-ru) * ?Pr*/ooq*-/. ("o,r.{n nn
tn

uy'rt'n.le o/.i2{r/n fllrr{r.t,rl .2 ? ? t/r,r"eo.y',ie'onft e7o"*tor '%a.tftrro, intq,-tut. ct

^ft.o//tct
G.ea.j./d. lanui.' "c)'i, 1:,t al.u.te :td./tr"ttlrtrn tot/oteh ,lnor-rui", */" lrt/rriuilt; lnr,i (z,ue.//t ,trir:qt,

fu(n rey'tec,ty'antr,offirfi0/1(r,/n*f*. (lrr*t*Aht *./r/rr,,o./-u/*ruo/r*tor/o.) . !1""/ri,,/

o iv.fuf tri fn acoy'e,ru,t i7.,u,tf'/ica,t ou o-,r,rn/, &/rUrf*/tt; T/i/*rfo,tt, lrttt(?ntbtr,/ cter;tr,t,
(nrtorlo,r.) , i,t, *.*i,f,-r./rrrru, .lsnc,tttc". @,n r.*./t,tt,r, ttu-iy'hce tTh"rfrr/rtt.ceeat ..,rr,rh
'(1
e ,i ir,
/hrr,, /rr tr.urt.o/e l,roi. ?.rrr"cn. lrr ,rrr*r.',nu eLfe acea,t,tcr,.'

rlat,, /r,e
Ur**nu*," (y'
6{m.tm, /
BIBLIOGRAFIE: Biblia E.LB.M., BucureSti, 1994; Ziarul Nalional, pag|, 14 02.2003; Ziarul
Libertateo, 14.02.2003; urww.apropo.ro; www.google.com/Valentineb day, Pdrintele Arsenie BoccL,
Cdsiitoriu, fmtilia si copiii ndsculi in lanluri,Editura Pelerinul, la;i,2003, Proloage, luna.fbbntcu.ie,
Eclittu'a Mitropolicr Olteniei; Latn"enliu Dumitru, Hristos ;i tinerii, Editura Buna Vestire, Gatati, 2003.