SEMIOLOGIA

CHIRURGICALĂ A CAPULUI
ŞI A GÎTULUI
CAPUL
n Este format din două părţi:

n Neurocraniul ( patologie
neurochirurgicală/neurologică)

n Viscerocraniul ( patologie ORL,

oftalmologie, chiurgie OMF)

CAPUL
Examenul clinic se efectuează
pe rând în cele două segmente.
 Va cuprinde în special
inspecţia si palparea şi o
atenţie deosebită trebuie
acordată examenului
neurologic
1. NEUROCRANIUL
n Este situat in porţiunea superioară
şi posterioara a capului adăpostind
encefalul şi vasele sale
n Oasele neurocraniului sunt:
n 4 oase nepereche: frontal,
etmoid, sfenoid, occipital
n 2 oase pereche: parietal şi
temporal

TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
n Capitol important de patologie
neurochirurgicală
n Incidenţă crescuta
n Multitudine de factori
etiologici:
n Accidente de circulatie
n Agresiunile
n Căderi accidentale

TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
n LEZIUNILE SCALPULUI
 a) plăgile scalpului: liniare,
stelate,
anfractuoase,scalpate,
înţepate!- pot fi neglijate la
un examen clinic superficial
dar au risc septic prin
caracterul lor penetrant
b) hematom epicranian:
infiltrat hematic între calea
aponevrotică şi periost
c) echimoze şi escoriaţii

TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
2. LEZIUNILE CRANIULUI
Sunt reprezentate de fracturile
craniene care reprezintă un
marker al traumatismului şi
orientează asupra
mecanismului de producere şi
asupra intensităţii
traumatismului
CLASIFICARE:
a) fracturi de boltă craniană
- liniare: unice,
ramificate, circulare
- cominutive cu sau fără
denivelare
- dehiscente cu sau fără
denivelare
 - alte tipuri: aşchiere,
disjuncţii suturi
craniene, etc.

TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
b) fracturi de bază de craniu-
etaj anterior, mijlociu sau
posterior
c) fracturi mixte- de boltă
iradiate la baza craniului
COMPLICAŢII:
- septice: osteomielita, abces
cerebral, meningoencefalita,
empiem
- fistule de LCR:
otică=otoliquoree, nazală=
rinoliquoree, orală=
oroliquoree
- neurologice: contuzie
cerebrală, dilacerare cerebrală,
hematoame intracraniene,
leziuni de nervi cranieni
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
3. LEZIUNI ALE MENINGELUI ŞI
CREIERULUI
a) Comoţia cerebrală
Reprezintă o noţiune
fiziopatologică neavînd
substrat lezional organic; se
produce o depolarizare a
membranei neuronale cu
blocarea conductibilităţii la
nivelul SRAA
Bruscă, imediată alterare a
stîrii de conştienţă de scurtă
durată, total reversibilă
 b) Contuzia cerebrală-
pierderea stării de conştienţă
de durată variabilă, semne
neurologice şi tulburări
vegetative
Apar tulburări vasculare şi
leziuni parenchimatoase
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
Pot fi:
- de gravitate minoră, medie
gravă
- după întindere: circumscrisă,
difuză, cu predominanţă în
unele structuri
CLINIC:
- abolirea stării de conştienţă
de la câteva minute la
săptămâni
- amnezie
- semne neurologice:
modificări de reflexe, diplopie,
Babinski, până la tulburări
tonigene şi posturale
- modificări vegetative

c) Dilacerarea cerebrală- lipsă de

continuitate a parenchimului
cerebral
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
d) Hematomul extradural
e)Hematomul subdural
f)Hematom intraparenchimatos

TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
PLĂGI CRANIO-CEREBRALE
Se caracterizeazează prin existenţa
unei soluţii de continuitate ce
afectează următoarele planuri:
scalp, os, dura mater, creier.

CLASIFICARE:
n Plăgi cc tangenţiale (rare)
n Plăgi cc penetrante oarbe
n Plăgi cc transfixiante-
frecvente în timp de război
n Plăgi transventriculare
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
COMA TRAUMATICĂ
 Coma este definită ca o abolire
totală a stării de conştienţă însoţită
de alterarea funcţiilor de relaţie,
senzitivo-senzoriale şi a motilităţii
active şi de tulburări vegetative mai
mult sau mai puţin accentuate.
Poate fi evaluată prin scala
Glasgow (GCS) – cea mai
răspîndită la momentul actual.
Are o mare obiectivitate şi
reproductibilitate şi evită
terminologia confuză.
 O altă scală folosită, dar mai
puţin în practică, este scala
Mollaret şi Goulon ( 4 stadii de
comă : vigilă, propriu-zisă,
profundă, depăşită)

2. VISCEROCRANIUL
Se va face examenul clinic
al fiecărui segment ce
aparţine viscerocraniului.
Patologia evidenţiată poate
aparţine specialitîţilor
diferite: ORL, Chirurgie OMF,
Oftalmologie
n OCHI
n Exoftalmie, enoftalmie
n Peoape: ptoze, edem, leziuni
n Conjunctivă: paloare, icter,
inflamaţii
n Pupile: dimensiuni, egalitate,
regularitate, reacţia la
lumină, distanţă
n Mişcări oculare, nistagmus,
strabism

2. URECHI
n Percepţie auditivă, calitate,
stereofonie
n Conduct auditiv, secreţii
patologice
n Puncte dureroase oto-
mastoidiene
3. NAS
n Formă, permeabilitate fose,
secreţii patologice, sept
4. GURĂ ŞI FARINGE
n Buze: culoare, erupţii, comisuri
n Gingii: formă, culoare, leziuni
n Limba: forma, culoare,
mobilitate, leziuni, gust
n Faringe: mucoasa, deglutitie
timp bucofaringian
5. MASIV FACIAL
- Culoare, leziuni, deformări
GÂTUL
Se va cerceta mobilitatea în
toate planurile, dureri,
redoare; Se palpează gangionii
limfatici, pulsul carotidian,
tiroida. Se vor asculta suflurile
carotidiene si se va verifica
refluxul hepatojugular
GÂTUL
Topografic poate fi împărţit în mai
multe regiuni:
 - regiune cervicală anterioară
- regiunea cervicală anterolaterală
- regiunea cervicală posterioară

Cele mai imporante din punct de

vedere chirurgical sunt primele
două regiuni.
GÂTUL
Gâtul conţine organe de
imporanţă vitală:

- tiroida, conductul aero-

digestiv (trahee, esofag) pe
linia mediană
 - arterele şi venele ce
vascularizează extremitatea
cefalică în lateral
- nervii rahidieni, portiune
distală bulb şi porţiune
proximală măduva spinării
GÂTUL
GÂTUL
TRAUMATISMELE GÂTULUI
Pot fi:
- deschise- plăgi (gravitate
deosebită) şi pot fi:
* superficiale
* profunde
 - închise contuzii
TRAUMATISMELE GÂTULUI
n PLĂGILE
n superficiale- sunt foarte
sângerânde
n Profunde- afectează cel mai
frecvent vasele sau nervii cu
hemoragii masive ce pot
merge până la exsanghinare
!!! Plaga de carotidă se
suturează vascular NU SE
LIGATUREAZĂ
 Pot afecta şi conductul
aerodigestiv (traheea- grave
prin insuficienţa ventilatorie
produsă sau esofagul- la fel
de grave prin mediastinita
secundară)

TRAUMATISMELE GÂTULUI
2. CONTUZIILE

Cel mai afectat organ este

traheea- se pot produce asfixii
Prin lezarea sinusului carotidian
se pot froduce stopuri cardiace
(cordul este oprit în diastolă
prin reflexe vagale)
Mai rar sunt afectate celelalte
organe
MALFORMAŢII
CONGENITALE
n Pe linia mediană
a) persistenţa de canal tireoglos
(simplu- necomplicat sau
complicaţii:
- inflamatorii
- malignizare
 b) chist de canal tireoglos
(nedureros, renitent, fix pe planul
profund)
MALFORMAŢII
CONGENITALE
MALFORMAŢII
CONGENITALE
2. Laterale

n Fistula branhială – pe
marginea anterioară a scm
un orificiu punctiform prin
care se scurge lichid
seropurulent
n Chist branhial
MALFORMAŢII
CONGENITALE
SUPURAŢIILE GÂTULUI

Pot fi cu punct de plecare în sfera

OMF sau ORL sau local supuraţiile
ganglionare
Au potenţial crescut de difuzie (de-a
lungul tecii vaselor mari sau în
spaţiul retrofaringian
Tratamentul:
n Medical (Ab, antiinflamatorii)
n Chirurgical (incizii, drenaje)