RIDICHEA VESELĂ

-activitate
integrată-

EDUCATOARE: DOROBĂȚ VIRGINIA

Gradiniţa cu P.P. NR. 15, FOCȘANI
Unitatea de ȋnvăţământ:Grădiniţa cu P.P. nr. 15, Focșani
Grupa Mică “Florile”
Tema anuală”Când/cum şi de ce se întâmplă?”
Tema proiect:”Zâmbetul primăverii”
Subtema proiect:”Legume timpurii”
Tema zilei: “Păţania moşului”
Forma de realizare:Activitate integrată(ADP+ALA1+ADE)
Tipul de activitate:invăţare-consolidare;

Elemente componente ale activităţii integrate:

ADP: Întâlnirea de dimineaţă cu tema:”Ce legume mi-ar plăcea să cumpăr”

ALA1: Activităţi pe centre de interes:

 Joc de rol: “De-a grădinarii”

 Joc de masă: “Din jumatate-întreg”

Activităţi pe Domenii Experenţiale:

 DLC-“Ridichea uriaşă”-lectura educatoarei;

 DEC-“Legumele”-cântec; “În pădure pe cărare”-joc cu text şi cânt

SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
stimularea curozităţii pentru investigarea acestuia;
 aprofundarea cunoştinţelor legate de legumele de primăvară;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

ADP: -să utilizeze formula de salut adecvată momentului zilei;

-să sesizeze prezenţa sau absenţa unui coleg cunoscându-i chipul şi numele;
-să observe cu atenţie vremea de afară oferind verbal câteva caracteristici ale acesteia,
marcându-le prin simbolul adecvat;
-să-şi dezvolte abilităţi de comunicare, participând la dialogul dintre educatoare şi copii
în cadrul întâlnirii de dimineaţă;
-să respecte regulile grupului;
-să respecte regulile de igienă.

ALA1: Joc de rol:”De-a grădinarii”:

-să folosească uneltele de lucru pentru grădinărit;
-să-şi exerseze deprinderile de cooperare şi colaborare în grup pentru
realizarea unui scop comun;
 -să aprecieze şi să respecte munca celorlalti.

Joc de masă:”Din jumătate-întreg”:

-să reconstituie întregul din jumătăţi;
-să denumească întregul realizat;
-să precizeze câteva caracteristici ale ridichii.

ADE: Domeniul Limbă şi Comunicare: ”Ridichea uriaşă”-lectura educatoarei

COGNITIVE:
O1 - să asculte cu atenţie povestirea educatoarei pentru a sesiza succesiunea momentelor
acţiunii şi mesajul transmis prin textul literar;
O2 – să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii şi cuvinte noi: “mare cât capul omului”,
“smulge”, “poală”, “tovarăş”;
O3 - să expună cu ajutorul imaginilor şi al întrebărilor principalele momente ale
povestirii;
O4 - să răspundă la întrebările adresate de către educatoare utilizând propoziţii clare şi
corecte din punct de vedere gramatical;
O5 - să cunoască succesiunea momentelor povestirii;
PSIHOMOTRICE:
O6 - să aşeze planşele în ordinea logică cerută de firul narativ;
AFECTIVE:
O7 - să înteleagă mesajul transmis de textul literar;
O8 - să participe cu interes la activitate;

Domeniul Estetic şi Creativ: ”Legumele/Mi-am luat unelte”-cântec

“În pădure pe cărare”-joc cu text şi cânt,
COGNITIVE:
O1-să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
O2-să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
PSIHOMOTRICE:
O3-să se orienteze corect în spaţiul de lucru;
AFECTIVE:
O4- să dobândească sentimentul de bucurie şi satisfacţie faţă de rezultatul propriei muncii .

STRATEGII DIDACTICE :
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, povestirea,
problematizarea, surpriza;
Mijloace de invatamant: calendarul naturii, “cadou”-surpriză de la Zâna Primăvară, mijloace
informatice, tabelă de prezenţă, figurine, jetoane , fişe de lucru,planşe.

Locul desfăşurării: sala de grupă;

Forma de organizare: individual, frontal, pe grupe;

Bibliografie:
 “Curriculum pentru ȋnvăţământul preşcolar”, ed.Didactica Publishing
House,Bucuresti,2009;
 “Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie-o provocare?”, ed. Diana, Piteşti;
 “Metodica cunoaşterii mediului ȋnconjurător, a dezvoltări şi corectării vorbirii copilului
preşcolar”, E. Varzari, M. Taiban, E.D.P. Bucureşti, 1978;
 Programa activităţilor insrtuctiv-educative ȋn grădiniţa de copii;
 “Revista Învăţământului Preşcolar”, nr.3-4/2009, nr.1-2/2010; nr.1-2/2012, ed.Arlequin;
 Jocuri şi activităţi alese, Stefania Antonovici, Paula Neatu, Ed.Aramis,2008;
 www.didactic.ro.

Scenariulzilei
Activitatea va debuta cu Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, completarea calendarului
naturii, activitatea de grup şi noutatea zilei;
Salutul:”Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
A-nceput o nouă zi:
Bună dimineaţa, floricelelor!”
Copii vor fi ȋntrebaţi de ce cred ei ca au fost salutaţi prin apelativul “floricelelor”, urmând
discuţii libere prin care fiecare îşi expune părerea proprie.
Prezenţa: “Toate florile-s aici?
Toate sunt prezente?
Colorate de pitici,
Flori mai mari
Sau flori mai mici,
Toate sunt prezente?
Dar cine, cine oare nu-i aici?
Se va realiza prezenţa prin citirea catalogului, după ce ȋn prealabil copiii şi-au anunţat
sosirea la grădiniţă prin postarea figurinelor pe tabloul de prezenţă.
Calendarul naturii:”Vremea să o studiem
Şi-n calendar să notăm:
De e soare, sau e ploaie,
Dacă mergem la plimbare!”
Se va completa Calendarul naturii, copiii afişând imagini reprezentative pentru ziua în curs.
 Activitatea de grup se va realiza prin vizionarea unui PPT despre primavară. Se vor evidenţia
principalele caracteristici ale anotimpului de primăvară.
Noutatea zilei constă într-o “surpriză”, un cadou-surpriză de la Zâna Primăvară. După
deschiderea cadoului copiii vor găsi două plicuri, numerotate cu cifrele 1,2(cifre pe care ei le-au
învăţat deja şi pe care vor trebui să le recunoască) şi o scrisoare de la Zâna Primăvară(Anexa 1).
Se va lectura scrisoarea din care copiii vor afla că Zâna le trimite cele două plicuri, care vor
trebui să fie deschise pe rând. Doar prin rezolvarea sarcinii unui plic, se va deschide următorul.
Astfel, se deschide primul plic din care copiii vor afla sarcinile pentru cele două sectoare.
Tranziţie: “Bat din palme:
Calp,clap, clap,
Din picioare:
Trap, trap, trap.
Ne-vârtim, ne răsucim,
Şi spre centre noi pornim.”
La centrul Joc de rol copiii vor mânui cu atenţie uneltele grădinarului pentru a « Sădi
legume »/pentru a face “Salata de legume”, la centrul Joc de masă vor juca jocul “Din jumatăţi-
ȋntregul”.
Tranzitie : “Bat din palme clap,clap,cpal
Din picioare trap,trap,trap
Ne-nvârtim ne răsucim,
Şi la baie noi pornim.
Mâinile curate, aduc sănatate !“

Rutine: “Singurel mă îngrijesc!”, Micul dejun ;

Gimnastica de înviorare : Exercţii de înviorare;

Tranziţie: “Rin-tin-tin,
Ana-bana-din,
Spre activităţi
Voioşi noi pornim”
Prima activitate pe domenii experienţiale este “Ridichea uriaşă” şi aparţine Domeniului
Limbă şi Comunicare. Pentru că sarcinile cerute în primul plic au fost îndeplinite, este momentul
să aflam ce mai avem de făcut şi de aceea se va deschide al doilea plic(Anexa 2). Acum copiii
vor afla că urmează să asculte povestea “Ridichea uriaşă”.
Tranzitie-“Dacă vesel se trăieşte”-cântec;
Îndeplinirea cu succes a sarcinilor propuse duce la deschiderea ultimului plic(Anexa 3).
“Legumele/mi-am luat unelte” este a doua activitate pe domenii experienţiale şi aparţine
Domeniului Estetic şi Creativ. Aici copiii vor învăţa un cântec, apoi vor repeta un joc cu cânt-“În
pădure pe cărare” .

Rasplata finalizării sarcinilor sunt medaliile câştigate pentru eforturile depuse în realizarea cu
succes a tuturor sarcinilor din această zi.
 Desfăşurarea activităţii

Evenimente Strategia didactică

didactice Conţinut ştiinţific Metode şi Mijloace de Evaluare
procedee ȋnvăţământ
Se asigură condiţiile unei bune
desfăşurări a activităţii:
1.Moment -pregatirea materialului
organizatoric didactic;
-aranjarea mobilierului;
-aerisirea sălii de grupă;
-intrarea copiilor în sala de
grupă;
2.Captarea -Se va realiza prin prezentarea Conversaţia Machetă
atenţiei machetei care înfăţişează
peisajul din “grădina
bunicului”: Explicaţia
-Ia uitaţi-vă copii ce ne-a lăsat
Zâna Primăverii!
-Ce este aceasta oare? Evaluare orală
-Ce se află pe strat?
-Cum este ridichea?
3.Anunţarea -Se va realiza prin citirea celei Conversaţia Observarea
temei şi a de-a doua scrisori de la Zâna comporta-
obiectivelor Primăvară: mentului
-Pentru că aţi îndeplinit bine nonverbal
sarcinile date de Zână în prima
scrisoare, este timpul să o
deschidem pe cea de-a doua.
-Prin intermediul scrisorii vor
fi anunţate tema si obiectivele
activităţii. Explicaţia

4. Prezentarea Voi expune povestea clar, Povestirea Evaluare

optimă a accesibil si expresiv pentru a continuă
conţinutului putea trezi emoţii şi pentru a
asigura motivaţia învăţării.

-Expresivitatea expunerii o voi

realiza prin modelarea vocii,
schimbarea ritmului vorbirii pe
parcursul expunerii, pauze
logice, psihologice şi
 dramatice, accentuări şi scăderi
ale intensităţii vocii, repetiţii,
mimică şi gestică.
-Pe parcursul povestirii voi
explica cuvintele şi expresiile
necunoscute:
smulge=scoate,trage; Explicaţia
poală=partea de jos a fustei;
tovaraş=prieten.
-Pentru o mai bună întelegere a
conţinutului, voi puncta
momentele principale prin
aşezarea siluetelor pe machetă.
Siluete

5.Asigurarea -Zâna Primăvară ne-a lăsat Conversaţia Planşe Evaluare

retenţiei şi a aceste planşe pe care noi verbală
transferului trebuie să le asezăm în ordinea Explicaţia,
desfăşurării activităţii din
poveste.
-Cu ajutorul întrebărilor copiii
îşi vor fixa conţinutul
povestirii conform planului Evaluare orală
principal, concomitent cu Exerciţiul
aşezarea planşelor în ordinea
corectă. Problema-
1. Primăvara, moşul sădeşte tizarea
legume.
2. Moşul găseşte ridichea Gradul de
uriaşă, vrea să o ducă acasă la implicare al
familia lui, dar nu reuşeşte să o fiecărui copil
scoată din pământ.
3. Moşul o cheamă pe babă să
îl ajute să scoată ridichea, dar
ei nu reuşesc.
4. Baba o cheamă pe nepoţica
lor să îi ajute să scoată
ridichea, dar nu reuşesc.
5. Fata îl cheamă pe căţel să îi
ajute să scoată ridichea, dar
nici aşa nu reuşesc.
6. Căţelul o cheamă pe pisică
să îi ajute, dar degeaba vine şi
pisicuţa că tot nu reuşesc să
scoată ridichea cea uriaşă din
 pământ.
7. Pisicuţa îl cheamă pe şoricel
să îi ajute să scoată ridichea
uriaşă din pământ şi ca prin
minune aceasta iese.
Se va insista pe mesajul
educativ al poveştii „Unde-s
mulţi puterea creşte”.
-Spuneţi-mi voi mie, e mare un
şoricel?
-Are el putere?
Aşa este copii, deşi un şoricel e
mic şi fără multă putere, cu
ajutorul lui au reuşit să scoată
ridichea din pământ. Să ştiţi că
orice ajutor e de folos uneori şi
la fel şi noi trebuie să ne
ajutăm între noi la gradiniţă
sau acasă cu familia.
Acolo unde sunt mai mulţi şi
puterea e mai mare.
6.Obţinerea -Tranziţie:“Dacă vesel se Exerciţiul Evaluare
performanţei trăieşte”-cântec continuă
a)Anunţarea temei şi a Conversaţia Plic cu
obiectivelor Surpriza scrisoare
-Se va deschide al treilea plic.
Copiii află ca vor învăţa un Conversaţia
cântec “Legumele” şi repeta
jocul cu text şi cânt “În pădure
pe cărare”.Prin intermediul
scrisorii se vor enunţa şi
obiectivele activităţii. Explicaţia
b)Încǎlzirea vocii: -Facem Demonstra-ţia
exerciţii de încălzire a vocii;
-Voi învăţa versurile,apoi îl
vom cânta;
-vom prepeta în grup,în cor cât
şi individual.
Apoi se va repeta jocul cu text
şi cânt”În pădure pe cărare”. Exerciţiul
d)Executarea temei de cǎtre
copii
7.Asigurarea -Copii ce poveste am învăţat Conversaţia
feedback-ului astăzi?
-Cum se numeşte cântecul?
8.Încheerea -Pentru că au fost atenţi şi au T Evaluarea
activităţii cântat frumos, copiii vor fi produselor
rasplătiti cu bulinuţe vesele. activităţii

Buline vesele Aprecieri

verbale
individuale

ANEXA 1

Dragi copii,

Sunt eu, Zâna Primăvară. Ce mai faceţi?

Sunteţi pregătiţi de activităţi?
 Pentru că acum sunt foarte ocupată să aduc primăvara ȋn toată ţara, nu am putut să
rămân la voi, dar v-am lăsat acest cadou.
Vreţi să-l deschidem ?
Ȋnăuntru veţi găsi trei plicuri care conţin instrucţiunile mele. Vă rog să le urmaţi
ȋntocmai ! Plicurile trebuie deschise pe rând. Doar prin rezolvarea sarcinii unui plic, se va
putea deschide următorul, aşa că fiţi atenţi la doamna educatoare pentru a putea rezolva toate
sarcinile.
Promit să trec pe la geamul vostru pentru a vă vedea cum lucraţi.
Dacă rezolvaţi corect toate sarcinile, veţi putea deschide cadoul cu darurile mele
pentru voi!
Spor la treabă!

ANEXA 2

PRIMA SARCINĂ
 Prima mea sarcină pentru voi este să mergeţi şi să observaţi cele trei centre deschise ȋn
cadrul ACTIVITĂȚILOR LA LIBERĂ ALEGERE.. Va trebui să mergeţi şi să vă alegeţi
centrul la care vreţi să vă jucaţi:
 La centrul CONSTRUCȚII va trebui să construţi „Straturi de legume” cu
ajutorul jocului Mozaic;
 La centrul JOC DE MASĂ va trebui să alcătuiţi imagini cu ajutorul jocului
„Din jumătăţi-ȋntregul”;
 La centrul BIBLIOTECĂ va trebui să recunoateţi caracteristici ale
anotimpului de primăvară şi apoi să rezolvaţi fişa de lucru.

SPOR LA TREABĂ!

ANEXA 3
A DOUA SARCINĂ

”Dragi copii, v-a plăcut imaginea din grădina bunicului pe care eu v-am lăsat-o?
Ei bine, eu ştiu povestea acestei ridichi şi i-am povestit-o şi doamnei educatoare. Vreţi
să o aflaţi şi voi?
O voi ruga pe doamna educatoare să vă spună povestea care se numeşte chiar
„Ridichea uriaşă”.(Voi repeta titlul poveştii cu 2-3 copii pentru fixare)
Trebuie să ascultaţi cu mare atenţie această poveste ca să o ştiţi povesti şi voi
părinţilor, bunicilor sau fraţilor voştri.

SPOR LA TREABĂ!”

ANEXA 4
 A TREIA SARCINĂ

Pentru că aţi fost atenţi şi aţi reţinut povestea „Ridichea uriaşă”, acum veţi afla că a
treia sarcină este să pictaţi, cu ajutorul degetelelor, „Ridichea veselă”.(voi repeta tema
activitǎţii cu 2-3 copii pentru fixarea ei).
Voi va trebui să fiţi atenţi ca să aflaţi ce culori să folosiţi şi cum trebuie să procedaţi
pentru a realiza lucrări cât mai frumoase.

SPOR LA TREABĂ!

DEC-“Ridichea veselă”-dactilopictură
ANEXA 5
Data:
ANEXA 6

Ridichea uriaşă
poveste populară

Bunicul a pus în grădiniţă o ridiche şi a crescut ridichea aceea mare, mare, cât capul
omului, şi mai mare. Într-o zi bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ, şi apucând-o de
frunze trage şi trage...iar ridichea nu s-a lăsat deloc.
Moşul a chemat şi pe baba. Baba s-a prins de mijlocul moşneagului, moşneagul de
frunzele ridichii şi trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
A chemat baba şi o nepoată. Nepoţica s-a prins cu amândouă mâinile de mijlocul babei,
baba de moş şi moşul de ridiche. Trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
Nepoţica a chemat căţeluşul. Căţeluşul s-a agăţat de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul
babei, baba de moş şi moşul de ridiche şi trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
Iaca şi pisica să ajute şi ea la scos ridichea. Pisica s-a agăţat de coada căţelului, căţeluşul
de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul babei, baba de moşneag şi trag, trag, trag, dar ridichea
tot nu s-a smuls.
- Staţi că mai aduc eu un tovarăş în ajutor! zice pisica. Şi a chemat pe şoarece.
Se prinde şoarecele de coada pisicii, pisica de căţeluş, căţeluşul de nepoţică, nepoţica de
bunică, bunica de moş, moşul de ridiche şi trag, trag...ridichea s-a smuls.
ANEXA 7

ALA1-BIBLIOTECĂ-“Daruri de la Zâna Primăvară”

Data:

FIȘĂ DE LUCRU

Răspunde corect la următoarea ghicitoare şi apoi colorează leguma preferată!

“Mai mare ca o alună,
Roşie şi tare bună,
Primăvara din grădină,
O culege-o gopodină?
 i) METODA R.A.I. ( răspunde, aruncă, interoghează)
Are la baza stimularea si dezvoltarea capacităţilor de a comunica prin întrebări şi
răspunsuri. La sfârşitul unei activităţi sau al unei secvenţe educatoarea împreună cu copiii
investighează rezultatele obţinute în urma predării printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare
de la un copil la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare celui care o prinde,
din activitatea predată. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi o aruncă mai departe
punând de asemenea celui care urmează să o prindă o nouă întrebare. Evident, cel care pune
întrebarea trebuie să cunoască răspunsul.Copilul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc şi în
acest caz răspunsul va fi dat de copilul care a adresat întrebarea. În acest fel, acesta are ocazia de
a mai arunca o dată mingea şi de a mai pune o întrebare. Dacă cel care interoghează este
descoperit că nu ar cunoaşte răspunsul la propria-i întrebare este scos din joc în favoarea celui
căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau care nu au dat nici un
răspuns conduce treptat la rămânerea în joc a celor care sunt cel mai bine pregătiţi.

Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor RĂSPUNDE–ARUNCĂ INTEROGHEAZĂ. Se

desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau
calificativ.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfarşitul activităţii, pe parcursul ei sau la inceput atunci când se
verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers, în scopul descoperirii de către
educator a eventualelor lacune în cunoştinţele copiilor/ elevilor.
 Pot fi sugestive întrebări, de genul:

Ø Ce ştiţi despre…….?

Ø Care sunt ideile principale….?

Ø Despre ce ai învăţat…….?

Ø Care e importantă faptului că………?

Ø Cum explici faptul că………?

Ø Care crezi că sunt consecinţele faptului că……?

Ø Ce ai vrea să mai afli în legătură cu……..?

Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi

de a găsi cel mai potrivit răspuns. Metoda R.A.I. poate fi folosită la orice tip de conţinut.

Copiii sunt încântaţi de aplicarea acestei metode-joc deoarece pot constata reciproc
rezultatele obţinute.

Exemplificare: p o v e s t e a „ F a t a babei şi fata moşneagului”

 Care sunt personajele din p o v e s t e a „ F a t a babei şi fata moşneagului”?
 Cum era fata moşneagului?
 Cum era fata babei?
 Care sunt personajele pozitive din această poveste?
 Care sunt personajele negative?
 Pe cine întâlneşte în drum cele două fete?
 Cu ce personaj din poveste aţi dori să semănaţi??
 C e c o n c l u z i e p u t e m d e s p r i n d e d i n a c e a s t ă poveste?
 Ce proverbe se potrivesc cu învăţătura poveştii?
Întrebările pot fi divers formulate, de la uşor la greu, cu răspunsuri complete.
Antrenaţi în acest joc cu mingea chiar şi cei mai timizi copii se simt încurajaţi, comunica
cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care este bazată atât pe învăţare cât şi pe
evaluare.
 Cerinţa primordială a educaţiei progresiste, cum spune Jean Piaget, este „de a asigura o
metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă,
cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă independentă”.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre
minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate
evidente.
Predarea tradiţională în sensul în care educatoarea explică, face o demonstraţie, iar rolul
copiilor este acela de a urmări, nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. Educatoarea
trebuie să găsească acele metode care să permită „stocarea” informaţiei pentru mai mult timp,
copiii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de
semnificaţii. Dacă copiilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a
predării, învăţarea nu are loc.
Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune sporirea caracterului
activ al metodelor de învăţământ, adică aplicarea acelor metode cu un pronunţat caracter
formativ.
Pentru a realiza o educaţie de calitate centrată pe copil este necesar ca activităţile de
învăţare să fie combinate cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă
interdependentă.
Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii, permite educatoarei
experimentarea, căutarea unor noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative
din grădiniţă, prin directă implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv.
Adevărata învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. Lucrul în echipă
oferă copiilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de
lucru, informaţiile, iar timpul de soluţionare a problemelor se scurtează, de cele mai multe ori.
Aşadar, metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenţei,
ale imaginaţiei şi creativităţii. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă
priceperile, deprinderile şi capacităţile copiilor, de a folosi roadele cunoaşterii transformând
exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, deci pe promovarea
metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi
creativităţii.
 Pentru că, aşa cum afirma Ioan Cerghit, „pedagogia modernă nu caută să impună nici un
fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor,
rutina excesivă, indiferentă, etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului
pe noi trepte, ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de
regândire şi reconsiderare în spirit creator, a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi
modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele” (Cerghit, 1994 : 44).
Procesul de educaţie, de formare a personalităţii copilului este foarte divers, el necesită
folosirea unor strategii, metode diferite, fiecare eficientă în anumite situaţii, singură sau asociată
cu altele.
Copilul imaginează şi crează multe lucruri: ascultând poveşti, basme, povestiri el
reconstituie mintal momentele naraţiunii, amplifică sau diminuează structurile iniţiale, multiplică
sau omite numărul de elemente structurale. Acum se dezvoltă capacitatea copilului de a integra
psihicul în real.
Urmărind dezvoltarea principaleleor procese psihice, (gândirea, memoria, imaginaţia)
prin repovestire se exersează şi vorbirea sub aspect fonetic, lexical şi gramatical.
Valoarea instructiv-educativă a basmelor şi poveştilor este deosebită. Ele aduc o preţioasă
contribuţie la dezvoltarea proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter- în
general la formarea personalităţii copiilor. Rezultă că receptarea fenomenului literar de către
copiii de 3-6 ani, este nu numai posibilă, dar şi indicată privind traiectoria afectivă pe care se
înscrie. Reflecţiile mesajului etic al literaturii asupra componentului infantil sunt benefice
influenţând conştiinţa morală.
Nouă, educatoarelor ne revine datoria morală de a-i apropia pe copii de carte, de a-i face
să devină prietena lor de la cea mai fragedă vârstă, fie acasă, la grădiniţă sau la bibliotecă locuri
în care se reunesc copii, bibliotecari, educatoare, părinţi, în care se creează cu ajutorul cărţii
situaţii de învăţare, căi alternative de cunoaştere.