INCIDENTE, ACCIDENTE ȘI

COMPLICAȚII LOCALE ALE

ANESTEZIEI LOCO-
REGIONALE
 ACCIDENTE
IMEDIATE:
Durerea

Leziunivasculare
Pareze tranzitorii
DUREREA
La întroducerea acului sau în timpul înjectării
anestezicului poate să apară o durere intensă
produsă de ințeparea trunchiului nervos sau
a tecii acestuia( la anestezia n.infraorbital).
Durerea la injectare crește anxietatea și poate
duce la mișcări neașteptate ale pacientului
crescînd riscul de rupere a acului.
LEZIUNI VASCULARE
- în cursul realizării anesteziei, mai ales pentru molarii
superiori, se poate produce hematomul obrazului.
Acesta apare ca urmare a lezării vaselor de sînge din
țesuturile pe care le străbate acul seringii.
- se manifesta prin apariția imediată a unei umflături
în grosimea obrazului.
- tratamentul constă în realizarea imediată a
compresiei obrazului cu palma, ținîndu-se bine
apăsat timp de cîteva minute, după care se va aplica
un pansament compresiv pentru 24 de ore.
-pacientul va urma un tratament cu antibiotice pentru
a preveni complicațiile hematomului, acesta
resorbindu-se de la sine in 7-10 zile.
PAREZE TRANZITORII

Parestezii tranzitorii (a nervului facial sau

auriculotemporal) constiutuie un incident in
cursul anestetziei prea profunde sau
respectiv prea înalte la Spina Spix. Dureaza
60-90 minute și nu necesită tratament.
ACCIDENTE IMEDIATE
 Tulburări oculare
 Căderea acului în căile respiratorii
superioare
 Ruperea acului
 Lipsa instalării anesteziei
TULBURĂRI OCULARE

 In cursul anesteziei nervului maxilar sau

infraorbitar se poate produce edem
palpebral,exoftalmie,midriaza,diplopie,tulbu
rari ale vederii sau chiar pierderea
tranzitorie a vederii.Sint tulburari de scurta
durata si nu necesita tratament.
RUPEREA ACULUI
Se poate produce printr-o mișcare neprevăzută a
bolnavului,mai ales la copii,prin folosirea de ace
necorespunzatoare sau printr-o tehnica
defectuoasa.Pentru prevenirea acestui incident
trebuie luate măsuri prinvind bolnavul,acele si
tehnica anesteziei.Acul nu trebuie introdus complet
in țesuturi,deoarece ruperea se produce cel mai
frecvent la unirea cu lamboul.In caz de accident acul
trebuie prins cu o pensa hemostatica si extras inainte
ca bolnavul sa se miște sau să inchidă gura. În cazul
cînd acul rupt se află în profunzime,accidentul este
grav si acul trebuie extras prin intervenție
chirurgicală înainte de a da complicații.
LIPSA INSTALĂRII ANESTEZIEI
 Se datorează cel mai frecvent unei grșeli de
tehnică,dar poate fi determinată și de starea
de reactivitate sau de rezistență a bolnavului
față de substanța anestezică,alterarea
soluției anestezice,o anomalie anatomică
locală,efectuarea injecției în țesuturi
hiperemiate,inflamate.
 Cînd anestezia nu a reușit,trebuie repetată
folosind soluție anestezică dintr-o alta fiolă
sau sticlă,respectînd riguros tehnica și
injectind o cantitate mai mare de anestezic
ACCIDENTE SECUNDARE

 Necroza mucoasei
 Edem postanestezic
 Alveolita uscată
 Infecții perimaxilare
 Nevrite postanestezice
NECROZA MUCOASEI
Se pot produce mai ales la nivelul
fibromucoasei gingivale sau palatine și sînt
determiante de ischemia adrenalinică,mai
ales cind se folosește o concentrație prea
mare,sau greșeli de tehnică:injectarea prea
rapidă sub presiune a unei cantități prea
mari de anestezic,urme de alcool sau
infecție.Aceste complicații pot fi favorizate
de starea țesuturilor la bolnavii cu
lues,t.b.c.,diabet s.a.
EDEM POSTANESTEZIC

Se datorează cel mai des folosirii de soluţii,

ace sau tehnică necorespunzătoare.
Poate fi determinat şi de vasodilatarea care
urmează vasoconstricţiei adrenalinice.
ALVEOLITA USCATĂ
Este mai frecventă la mandibulă, este lipsită de
congestie şi gingia este palidă. Din alveola lipseşte
complet cheagul sau se gaseşte un mic cheag brun-
cenuşiu care se desprinde uşor. Pereţii osoşi
endoalveolari sunt albicioşi cu sechestre mici
lameliforme care se detaşeaza. Capilarele gingivale
şi osoase prezintă trombi care obliterează complet
lumenul, ceea ce antrenează necroza osoasă. Cele
două forme de alveolită prezintă cauze diferite. In
alveolita umedă sunt incriminaţi factori locali care
favorizează producerea infecţiei, iar in alveolita
uscată este incriminată vasoconstricţia prelungită a
capilarelor care favorizează trombozarea şi necroza.
ALVEOLITA USCATĂ
Tratamentul curativ urmăreşte combaterea
durerii şi a infecţiei şi stimularea procesului de
regenerare tisulară şi de cicatrizare.
Terapia constă în:
 Îndepartarea din alveolă a cheagului infectat, a
corpilor străini şi a porţiunilor de os necrozat;
 Aplicare locală de substanţe anestezice si
antiinfecţioase;
 Tratament general antiinfecţios si antialgic;
 Tratament local si general de stimulare a
cicatrizării.
INFECȚII PERIMAXILARE
 - abces vestibular, palatinal, perimandibular
extern
 - abces loji superficiale: genian, maseterin,
parotidian, orbita, submandibular,
submentonier, lingual, sublingual, temporal
 - abces loji profunde: fosa infratemporala,
groapa zigomatica, spatiul laterofaringian,
laterocervical - supuratii difuze cervico-faciale
 - flegmon cervico-facial, flegmon hemifacial
 - limfadenita inflamatorie specifica sau
nespecifica cervicofaciala
 - fistula cronica perimaxilara
NEVRITE POSTANESTEZICE
Datorita ințepării fibrelor nervoase sau iritației
acestora produsă de substanța anestezică,
apar crize dureroase asemănătoare cu cele
din nevralgie, sau dimpotrivă, apar parestezii
(pacientul simte amorțită zona deservită de
nervul respectiv o perioadă mai lungă de
timp).