Universitatea Apollonia IAI

Facultatea de
Medicina Dentar
Specialitatea: Medicina Dentar
Anul IV

REFERAT
Chirurgia Dento - Alveolara
Tematica: Alveolita Postextractionala

Grupa: I
Prilepov Andrei

Cuprins:

Introducere
Etiopatogenie
Anatomia patologica
Simptomatologia
Evolutie
Tratament
Bibliografie

Introducere

Alveolita este o osteita localizata, in care apare inflamatia alveolei si necroza

superficiala a peretelui osos.

Etiopatogenie

In mecanismul de producere a alveolitei intervin factorii loco-regionali si generali care

favorizeaza infectarea continului alveolei si a peretilor ososi. Au fost incriminate
tulburarile vasomotorii loco-regionale, provocate de o parte de traumatismul operator,
care actionand asupra terminatiilor nervoase produce pe cale reflexa un spasm vascular
si pe de alta parte de actiunea adrenalinei din Solutia anestezica care produce
vasoconstrictie intense si prelungita.
Cauze locale:
Extractii laborioase si prelungite, cu zdrobiri ale mucoasei si ale peretilor ososi;
Utilizarea la turatii mari a intrumentelor rotative care incalzeste osul si il
necrozeaza;
Existent in alveola postextractionala a unor fragmente detasate de os sau dinte care
impiedica procesul de cicatrizare normal;
Extractiile incomplete cu ramanerea in alveola a unor resturi radiculare;
Procesele infectioase periradiculare acue sau cornice care se pot exacerba in timpul
extractiei producand insamantari microbiene. Sunt incriminate granuloame periapicale
si chisturile radiculare extirpate incomplet.
Aplicarea in alveola postextractionala a diverselor substante in scop hemostatic sau
antiseptic care impiedica organizarea unui cheag viguros
Mesele indesate in alveole si tinute multa vreme in scopul protejarii osului;
Nerespectarea conditiilor de asepsie in conducerea actului operator;
Nerespectarea de catrea pacient a prescriptiilor privind ingrijirile postextractionale.

Anatomia

patologica

Se descriu 2 forme anatopatologice ale alveolitei postextractionale:

- Alveolita umeda (supurata);

- Alveolita uscata.
In alveolita umeda se produce o inflamatie a alveolei in totalitate. Marginile alveolei
sunt tumefiate, iar gingivomucoasa prezinta o staza
vasculara marcata. Cheagul endoalveolar este murder,
acoperit cu depozite purulente. In alveola se gaseste tesut
de granulatie burjonat care sangereaza foarte usor. Peretii
ososi
sunt
si
ei
infiltrati.
Sunt incriminati factorii locali care favorizeaza producerea
infectiei.
Alveolita uscata este lipsita de congestie. Gingia este
palida. Din alveola lipseste complet cheagul sau se gaseste un cheag mic, burn-cenusiu
care se detaseaza foarte usor. Peretii ososi endoalveolari sunt albiciosi. Este incriminata
vasoconstrictia prelungita a capilarelor care favorizeaza trombozarea.

Simptomatologia
La 3-4 zile dupa extractie apare durerea care are un caracter violent, creste progresiv in
intensitate iradiind in hemimaxilar sau hemicraniu. Durerea persista, nu se calmeaza la
analgezicele obisnuite.
Desi este o infectie cu caracter localizat, starea generala sufera modificari: febra
moderata, limfonodulii loco-regionali mariti de volum, durerosi la presiune.
In alveolita umeda, gingivomucoasa care acopera osul alveolar este congestionata,
tumefiata. Cheagul endoalveolar este acoperit cu depozite purulente urat mirositoare. In
alveola se gaseste tesut de granulatie care burjoneaza sangerand foarte usor la atingere
si eventuale eschile osoase sau resturi de dinti, inglobate intr-o masa purulenta. Peretii
ososi alveolari sunt inmuiati, rugosi; periostul este ingrosat si extrem de dureros la
presiune.
In alveolita uscata, gingivomucoasa este palida, fara tendinta de cicatrizare. Alveola
este goala, fara cheag sau acoperita partial cu un cheag brun-cenusiu care se detaseaza
usor, lasand sa se vada peretii ososi albiciosi uscati. Pe peretele osos endoalveolar se
desprind sechestre mici sub forma unor aschii osoase, fara ca sangerarea sa apara
imediat.

Evolutie
Netratata, alveolita poate evolua timp de 2-3 saptamani cu fenomenele clinice descrise
mai sus, care incep sa se amelioreze catre sfarsitul intervalului mentionat. In aceasta
perioada se produce o limitare a proceselor necrotice endoalveolare, cu eliminarea
eventualilor corpi straini sau a sechestrelor. Pe masura ce tesuturile necrotice sunt
eliminate incepe procesul reparator, aparand in mai multe puncte ale alveolei tesut de

granulatie normal, care sangereaza mult mai putin la atingere. In cazurile in care
capacitatea de aparare a organismului este afectata, procesul de necroza se poate extinde
la segmente mari de os, capatand un caracter osteomielitic. De asemenea procesul
infectios poate difuza in partile moi perimaxilare si lojele superficiale, sau profunde ale
fetei aparand supuratii care uneori pot imbraca un aspect destul de grav.

Tratament
Tratamentul preventiv : se vor lua toate masurile care sa reduca la maximum pericolul
aparitiei necrozei si infectarii osului. Se va alege cel mai potrivit moment pentru
extractie pentru ca apararea locala si generala a organismului sa poata face fata
traumatismului operator diminuand riscul infectiei si favorizand procesul normal de
cicatrizare. Extractiile traumatizante vor fi urmate in mod obligatoriu de toaleta ingrijita
a plagii, inlaturarea zonelor de mucoasa rupta, regularizarea osului si acoperirea pe cat
posibil cu mucoasa a zonelor osoase ramase denudate. Extractia dintilor cu procese
infectioase cronice periapicale va fi urmata de chiuretajul riguros al zonei afectate. In
cazurile in care se presupune ca evolutia postextractionala ar putea fi nefavorabila
datorita proceselor septice endoalveolare sau unei stari generale alterate, se va institui
preventiv un tratament cu antibiotice si se vor lua masuri de protectie a cheagului
endoalveolar prin sutura gingivomucoasei.
Tratamentul curativ urmareste combaterea durerii si a infectiei si stimularea procesului
de regenerare tisulara si de cicatrizare. In general terapia consta in:
- Indepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini si a si a portiunilor
de os necrozat;
- Aplicare locala de substante anestezice si antiinfectioase;
- Tratament general antiinfectios si antialgic;
- Tratament local si general de stimulare a cicatrizarii.
In alveolita umeda se incepe cu irigare a alveolei timp de cateva minute cu o sol de
xilina 0,5% calduta, aplicarea unei mese cu solu a carei componente de camfor va

reduce intensitatea durerilor sau eugenol sau irigarea abundenta cu seringa a alveolei
cu o sol de ser fiziologic/apa oxigenata-indepartarea cheagului infectat si fragmentelor
detasabile. In alvola curatata se vor aplica conuri care contin antiniotic neomicina sau
xilina. Daca dupa 24 ore nu se amelioreaza, este un indiciu ca infectia alveolei este
intretinuta de elemente endoalveolare corpi straini sau necroza avansata a peretelui
osos. Se indica chiuretajul alveolar, se indeparteaza continul alveolei apoi peretii
alveolari.
In alveolita uscata, necroza osoasa este mai extinsa, reactivitatea locala redusa. Este
contraindicat chiuretajul, preferand aplicarea meselor imbibate cu sol analgezice sau
antibiotice, alveola fiind protejata cu mese iodoformate.

Bibliografie
1.

Aparatul
dentomaxilar-formare
Medicala,Bucuresti,1979;

si

dezvoltare-

Boboc

Gh;

Edit.

2.

Urgente,riscuri si dificultati in practica stomatologica, Burlibasa C., Popescu

V.; Edit.Medicala, Bucuresti, 1992;