SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ

A CAPULUI ŞI A GÎTULUI
 CAPUL
 Este format din două părţi:

- Neurocraniul ( patologie
neurochirurgicală/neurologică)
- Viscerocraniul ( patologie ORL,
oftalmologie, chiurgie OMF)
 CAPUL
Examenul clinic se efectuează pe
rând în cele două segmente.
Va cuprinde în special inspecţia si
palparea şi o atenţie deosebită
trebuie acordată examenului
neurologic
 1. NEUROCRANIUL
 Este situat in porţiunea superioară şi posterioara a capului adăpostind
encefalul şi vasele sale
 Oasele neurocraniului sunt:
– 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sfenoid, occipital
– 2 oase pereche: parietal şi temporal
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
- Capitol important de patologie neurochirurgicală
- Incidenţă crescuta
- Multitudine de factori etiologici:

- Accidente de circulatie

- Agresiunile

- Căderi accidentale
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
1. LEZIUNILE SCALPULUI
a) plăgile scalpului: liniare, stelate, anfractuoase,scalpate, înţepate!- pot
fi neglijate la un examen clinic superficial dar au risc septic prin
caracterul lor penetrant
b) hematom epicranian: infiltrat hematic între calea aponevrotică şi
periost
c) echimoze şi escoriaţii
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
2. LEZIUNILE CRANIULUI
Sunt reprezentate de fracturile craniene care reprezintă
un marker al traumatismului şi orientează asupra
mecanismului de producere şi asupra intensităţii
traumatismului
CLASIFICARE:
a) fracturi de boltă craniană
- liniare: unice, ramificate, circulare
- cominutive cu sau fără denivelare
- dehiscente cu sau fără denivelare
- alte tipuri: aşchiere, disjuncţii suturi
craniene, etc.
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
b) fracturi de bază de craniu- etaj anterior,
mijlociu sau posterior
c) fracturi mixte- de boltă iradiate la baza
craniului

COMPLICAŢII:

- septice: osteomielita, abces cerebral, meningoencefalita, empiem

- fistule de LCR: otică=otoliquoree, nazală= rinoliquoree, orală=

oroliquoree

- neurologice: contuzie cerebrală, dilacerare cerebrală, hematoame

 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
3. LEZIUNI ALE MENINGELUI ŞI CREIERULUI
a) Comoţia cerebrală
Reprezintă o noţiune fiziopatologică neavînd substrat
lezional organic; se produce o depolarizare a membranei neuronale
cu blocarea conductibilităţii la nivelul SRAA
Bruscă, imediată alterare a stîrii de conştienţă de scurtă
durată, total reversibilă

b) Contuzia cerebrală- pierderea stării de

conştienţă de durată variabilă, semne
neurologice şi tulburări vegetative
Apar tulburări vasculare şi leziuni
parenchimatoase
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
Pot fi:
- de gravitate minoră, medie gravă
- după întindere: circumscrisă, difuză, cu predominanţă în unele
structuri

CLINIC:
- abolirea stării de conştienţă de la câteva minute la săptămâni
- amnezie
- semne neurologice: modificări de reflexe, diplopie, Babinski, până
la tulburări tonigene şi posturale
- modificări vegetative

c) Dilacerarea cerebrală- lipsă de continuitate a

parenchimului cerebral
TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
d) Hematomul extradural
e)Hematomul subdural
f)Hematom intraparenchimatos
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
PLĂGI CRANIO-CEREBRALE
Se caracterizeazează prin existenţa unei soluţii de continuitate ce
afectează următoarele planuri: scalp, os, dura mater, creier.

CLASIFICARE:
- Plăgi cc tangenţiale (rare)
- Plăgi cc penetrante oarbe
- Plăgi cc transfixiante- frecvente în timp de război
- Plăgi transventriculare
 TRAUMATISME CRANIO
CEREBRALE
COMA TRAUMATICĂ
Coma este definită ca o abolire totală a stării de conştienţă
însoţită de alterarea funcţiilor de relaţie, senzitivo-senzoriale şi
a motilităţii active şi de tulburări vegetative mai mult sau mai
puţin accentuate.
Poate fi evaluată prin scala Glasgow (GCS) – cea mai
răspîndită la momentul actual. Are o mare obiectivitate
şi reproductibilitate şi evită terminologia confuză.

O altă scală folosită, dar mai puţin în practică, este

scala Mollaret şi Goulon ( 4 stadii de comă : vigilă,
propriu-zisă, profundă, depăşită)
Deschide ochii Spontan 4p
La stimuli verbali 3p
La stimul dureros 2p
Nu îi deschide 1p
Răspuns verbal Orientat t-s 5p
Confuz 4p
Cuvinte nepotrivite 3p
Sunete neinteligibile 2p
Nu răspunde 1p
Răspuns motor Ascultă comanda 6p
Durere localizată 5p
Retragere la stimul 4p
dureros 3p
Flexie anormală 2p
Extensie anormală 1p
Nu răspunde
 2. VISCEROCRANIUL
Se va face examenul clinic al fiecărui segment ce
aparţine viscerocraniului. Patologia evidenţiată poate
aparţine specialitîţilor diferite: ORL, Chirurgie OMF,
Oftalmologie
1. OCHI
- Exoftalmie, enoftalmie
- Peoape: ptoze, edem, leziuni
- Conjunctivă: paloare, icter, inflamaţii
- Pupile: dimensiuni, egalitate, regularitate, reacţia la
lumină, distanţă
- Mişcări oculare, nistagmus, strabism
2. URECHI
- Percepţie auditivă, calitate, stereofonie
- Conduct auditiv, secreţii patologice
- Puncte dureroase oto-mastoidiene
3. NAS
- Formă, permeabilitate fose, secreţii patologice, sept
4. GURĂ ŞI FARINGE
- Buze: culoare, erupţii, comisuri
- Gingii: formă, culoare, leziuni
- Limba: forma, culoare, mobilitate, leziuni, gust
- Faringe: mucoasa, deglutitie timp bucofaringian
5. MASIV FACIAL
- Culoare, leziuni, deformări
 GÂTUL

Se va cerceta mobilitatea în toate planurile,

dureri, redoare; Se palpează gangionii limfatici,
pulsul carotidian, tiroida. Se vor asculta
suflurile carotidiene si se va verifica refluxul
hepatojugular
 GÂTUL
Topografic poate fi împărţit în mai multe regiuni:
- regiune cervicală anterioară
- regiunea cervicală anterolaterală
- regiunea cervicală posterioară

Cele mai imporante din punct de vedere

chirurgical sunt primele două regiuni.
 GÂTUL
Gâtul conţine organe de imporanţă vitală:

- tiroida, conductul aero-digestiv (trahee,

esofag) pe linia mediană
- arterele şi venele ce vascularizează
extremitatea cefalică în lateral
- nervii rahidieni, portiune distală bulb şi
porţiune proximală măduva spinării
GÂTUL
GÂTUL
 TRAUMATISMELE GÂTULUI

Pot fi:
- deschise- plăgi (gravitate deosebită) şi
pot fi:
* superficiale
* profunde
- închise contuzii
 TRAUMATISMELE GÂTULUI
1. PLĂGILE
a) superficiale- sunt foarte sângerânde
b) Profunde- afectează cel mai frecvent vasele
sau nervii cu hemoragii masive ce pot merge
până la exsanghinare
!!! Plaga de carotidă se suturează
vascular NU SE LIGATUREAZĂ
Pot afecta şi conductul aerodigestiv (traheea-
grave prin insuficienţa ventilatorie produsă
sau esofagul- la fel de grave prin mediastinita
secundară)
 TRAUMATISMELE GÂTULUI
2. CONTUZIILE

Cel mai afectat organ este traheea- se pot

produce asfixii
Prin lezarea sinusului carotidian se pot froduce
stopuri cardiace (cordul este oprit în diastolă
prin reflexe vagale)
Mai rar sunt afectate celelalte organe
 MALFORMAŢII CONGENITALE
1. Pe linia mediană
a) persistenţa de canal tireoglos (simplu-
necomplicat sau complicaţii:
- inflamatorii
- malignizare
b) chist de canal tireoglos (nedureros,
renitent, fix pe planul profund)
MALFORMAŢII CONGENITALE
 MALFORMAŢII CONGENITALE
2. Laterale

a) Fistula branhială – pe marginea

anterioară a scm un orificiu punctiform
prin care se scurge lichid seropurulent
b) Chist branhial
MALFORMAŢII CONGENITALE
 SUPURAŢIILE GÂTULUI

Pot fi cu punct de plecare în sfera OMF sau ORL

sau local supuraţiile ganglionare
Au potenţial crescut de difuzie (de-a lungul tecii
vaselor mari sau în spaţiul retrofaringian
Tratamentul:
- Medical (Ab, antiinflamatorii)

- Chirurgical (incizii, drenaje)