Sunteți pe pagina 1din 13

Aruncarea discului Scurt istoric Aruncarea discului este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi probe

atletice, care a aparut ca necesitate Tn viata de zi cu zi a oamenilor pusa Tn slujba procurarii hranei i apararii. Mai multi istoriografi, ce au observat si studiat viata populatiilor primitive consemneaza, uneori cu lux de amanunte pregatirea tinerilor pentru vanatoare. Dupa cum citeaza Todan, I., i lancu, H., din ,,lbidem", ,,baietii se jucau cu sulita si discul", Tn formatie de cate doua grupuri. ,,Tn timp ce discul se rotea azvarlit dintr-o parte Tn alta, fiecare ceata Tncerca sa nimereasca cu sulita discul Tn zbor". Daca la Tnceput aruncarea discului era folosita ca un exercitii pentru vanatoare, prin care oamenii Tncercau sa-si formeze un ochi ager si o precizie a aruncarii, cu timpul aceasta s-a transformat Tn Tntrecere si astfel a devenit exercitiu fizic si mai apoi proba atletica. Aruncarea discului a facut parte din programul Jocurilor Olimpice Antice Tnca din anul 776 T.e.n. si a fost imortalizata de catre marele sculptor al antichitatii Miron Tn vestita sculptura ,,Discobolul" din secolul V T.e.n, ce s-a pastrat pana Tn zilele noastre. Discul avea atunci o forma lenticulara, confectionat din lemn, piatra sau bronz, cu o greutate de 2 I 6,5 kg i un diametru de 20-36 cm. Izvoarele istorice atesta ca Tn 478 Tnainte de Cristos grecul Phazllos din Creta a aruncat cu un disc de 5, 250 kg la 26,17m. Din Iliada, din descrierea concursurilor ce s-au organizat de greci, la Troia, Tn cinstea lui Patrocle eel ucis de Hector, reiese ca si aruncarea discului a facut parte din programul Tntrecerilor, iar din Odiseea cantui 8, se arata ca Tn cinstea lui Ulise aruncat de valuri pe insula Feacilor s-a organizat Tntreceri la aruncarea discului, alergare lupte si dansuri. Ulise a participat numai la aruncarea discului pe care si a castigat-o. Aruncarea discului poate fi considerata o proba specific greceasca (Tntrucat ea nu s- a mai Tntalnit la alte popoare), dar executia era diferita fata de cea de azi, se arunca cu un disc de 2-5 kg, fara pirueta de pe un loc supraTnaltat numit balbis. La prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne, 1986, americanul Robert Garet, a aruncat 39,15 m cu un disc de 1,923 kg, dintr-un careu Tnaltat cu latura de 2 m dupa modelul antic. Cu ocazia

Jocurilor Olimpice din 1906 sustinute la Londra, s-a definitivat forma si dimensiunile discului i instalatiilor. El cantareste 2 kg, cercul are un diametru de 2,50 m si s-a introdus aruncarea cu elan (cu utilizarea fortei centrifuge), cu o pirueta. Valoarea rezultatelor a crescut de-a lungul timpului, de la 47,56 m, Tn 1912 considerat ca fiind primul record mondial Tnregistrat de H. Duncan, la 51,73 m Tn 1930 de catre Krenz, la 60, 56 m de catre Silvester Tn 1960 la 70,66 m de catre Mac Wilkins Tn 1970. Printre marii aruncatori ce s-u evidential ca participanti la mai multe olimpiade face parte Al. Certer (Melbourne 1956, Roma 1960, Tokio 1964 si Mexic 1968) si Lia Manoliu (Tokio 1964. Mexic 1968, Miunchen 1972, Melbourne 1976). Azi recordul mondial este detinut la barbati de Jurgen Schult (Neubrandenburg 06.06.1986) cu un rezultat de 74,08 m si la femei de Gabriele Reinsch (Neubrandenburg .09. 07.1988 ) cu un rezultat de 76,80 m, iar la juniori la fete de like Wyludda cu un rezultat de 74,40 m (Berlin 13.09.1988) si la juniori baieti de Werner Hatmann (Strasburg 25.06.1978) cu un rezultat de 63.64 m. Din sportivii de valoare ai Romaniei ce au contribuit la ridicarea prestigiului atletismului romanesc amintim pe: Lia Manoliu care a participat la patru olimpiade si a castigat medalia de aur la Ciudat de Mexico, 1968 si doua medalii de bronz una la Roma Tn 1960 si alta la Tokio Tn 1964, pe Argentina Menis, medalie de argint la JO de la Munchen Tn 1972 , Florenta Craciunescu medalie de bronz la JO de la Los Angeles si pe Nicoleta Grasu care a castigat medalia de bronz la Campionatele Europene la Budapesta din 1998. Recordurile Romaniei sunt astazi detinute la barbati de losif Noghi cu un rezultat de 68,12 m (Zaragoza, 22.05.1983) si la femei de Daniela Costian cu un rezultat de 73,84 m (Bucuresti, 30.04.1998). Descrierea tehnica Pentru realizarea scopului fundamental al aruncarii si proiectarea discului la o distanta cat mai mare, este necesara Tnsusirea unei tehnici compatibile, atat pentru efectuarea elanului cat si pentru aruncarea propriu-zisa, care sa rezolve: - imprimarea unei viteze cat mai mari discului Tn momentui eliberarii sale din mana aruncatorului; - proiectarea discului sub un unghi optim, fata de orizontala; - discul sa se roteasca, Tn jurul axei sale transversale (Tn timpul zborului) si sa aiba o pozitie aerodinamica favorabila fata de directia de

zbor. Figura nr. 71

Aruncarea discului (fig. nr. 71) cuprinde doua faze fundamentale: elanul si efortui final. Acestora li se adauga Tnca o serie de momente deosebit de importante, fara de care lansarea discului si obtinerea de performante nu poate avea loc. Descrierea tehnicii aruncarii discului va prezenta urmatoarele momente: > Priza si pozitia deplecare; > Miscarile pregatitoare (preliminare) elanului; > Elanul sub forma de pirueta; > Efortui final; > Echilibrarea (redresarea) > Zborul discului. Priza (fig. nr. 72). Discul se va sprijini cu muchia pe ultimile falange, flexate, ale celor patru degete, usor desfacute. Exceptie face policele, care se sprijina pe suprafata discului, fara a apuca marginea, rolul sau fiind doar de echilibrare a acestuia. Una dintre fetele discului se afla Tn contact direct cu palma si cu fata interna a antebratului, iar cealalta este orientata spre coapsa piciorului de aceeasi parte.

DegetuI mijiociu se afla Tn prelungirea antebratului pe diametrul discului. Pozitia de plecare presupune ocuparea unei pozitii care sa faciliteze Tnceperea unei miscari Tn mod cat mai natural. AtletuI se aseaza cu spatele pe directia de aruncare, Tn stand departat, cu genunchi usor flexati, cu talpile paralele de o parte si de alta a

diametrului cercului de aruncare, cu trunchiul vertical relaxat, greutatea egal repartizata pe ambele picioare, bratui cu discul pe langa sold. -\ Micarile pregatitoare (preliminare). Aceste miscari Tncep din momentui Tn care aruncatorul se aseaza la marginea departata a cercului de aruncare si se Tncheie Tn momentui Tn care aruncatorul transfera greutatea corpului pe piciorul drept. Ele cuprind urmatoarele acte motrice: 1. pozitia aruncatorului (fig. nr.73, a), care va ocupa eel mai favorabil loc din interiorul cercului cu spatele orientat spre directia de aruncare. Acest loc se afia Tn partea posterioara a cercului, aruncatorul avand grija ca varfurile talpilor sale sa se afle Tn imediata apropiere a ramei metalice (ce Tnconjoara suprafata de elan) Tntr-o pozitie Tnalta cu spatele drept. Figura nr. 73

acd

2. punerea Tn miscare a discului (fig. nr. 73, b). Aruncatorul Tncepe prin a duce discul Tn spate, printr-o miscare circulara cu bratui de aruncare, mai putin ampla, Tnsotita si de o usoara torsionare a trunchiului Tn aceeasi directie. Bratui opus Tnsoteste corpul Tn actiunea sa de Tntoarcere, usor flexat din articulatia cotului. Capul ramane cu privirea pe directia initiala. 3. Din aceasta pozitie (fig. nr. 73 b), aruncatorul revine Tn pozitia de la Tnceput (fig. nr. 73 a), ducand discul prin fata pieptului si Tl sprijina cu cealalta fata a sa pe palma bratului opus, care Tntre timp se ridica la nivelul umerilor, Tndoit din cot la aproximativ 90 si cu palma orientata Tn sus. Din aceasta pozitie se reia miscarea si se repeta de cateva ori, pana ce atletui simte ca s-a concentrat pentru aruncarea discului.

Obiectivele acestei faze a aruncarii urmaresc punerea Tn actiune a sistemului aruncator-obiect, asezarea obiectului pe linia umerilor si rasucirea trunchiului pe bazin, obtinerea unei pozitii potrivite pentru declansarea elanului. Elanul compus dintr-o suita de miscari, se realizeaza sub forma de pirueta si consta dintr-o saltare razanta combinata cu o rotare a sistemului aruncator - disc Tn jurul unei axe ce trece prin piciorul si umarul opus bratului de aruncare, suprapusa pe fondul unei actiuni de Tnaintare de la marginea posterioara spre cea anterioara a cercului (este de o structura specifica si complicata). Elanul dureaza din momentui trecerii greutatii corpului deasupra piciorului de pivotare (stang), pana la reluarea contactului cu solul de catre piciorul de aceeasi parte a bratului de aruncare. El cuprinde trei componente sau momente: - momentui sprijinului bilateral; - momentui sprijinului unilateral; - momentui fara sprijin. Momentui sprijinului bilateral (fig. nr. 74 a) corespunde cu intrarea Tn pirueta, si dureaza de la trecerea greutatii pe piciorul de pivotare, pana la Tntreruperea contactului cu solul de catre piciorul de aceeasi parte a bratului de aruncare. In acest moment se realizeaza urmatoarele actiuni: a) greutatea corpului este Figura nr. 74 translata de pe piciorul drept (fig. nr. 74 b), unde se afia la sfarsitui actiunii de rasucire a miscarilor preliminare pe piciorul stang (fig. nr. 74a);

b) piciorul stang pivoteaza spre

stanga, cu genunchiul usor Tndoit pe pingea, pe partea externa, umarul stang urmeaza aceeasi miscare de rotare spre stanga (fig. nr. 74b), mentinandu-se deasupra piciorului stang. mai mult; 0 data cu miscarea de Tnaintare spre stanga, genunchiul piciorului stang se Tndoaie a) piciorul drept se descarca progresiv de greutate concomitent cu Tndoirea si rotarea spre stanga interior (fig. nr. 74b); b) miscarea de rotare spre stanga declansata de pivotarea pe piciorul stang se realizeaza Tn ,,bloc" (Ardelean, 1983, pag. 114) Tn totaxul stang al corpului si se transmite de jos Tn sus de la varful piciorului,la glezna, la genunchi, la sold, la umar (fig. nr. 74d). Momentui sprijinului unilateral este considerat din clipa Tn care toata partea stanga a corpului s-a Tntors spre stanga si se Tntrerupe contactui piciorul drept cu solul.Drept urmare, aruncatorul trece Tn sprijin pe un singur picior, eel pe care se produce pivotarea (stangul) (a). Tn aceasta faza genunchiul piciorului stang flexat, continua miscarea de rotatie spre exterior (stanga) con-comitent cu miscarea de pendulare circulars! a piciorului drept, care iese Tn afara cercului.

In momentui cand genunchiul piciorului de sprijin (stang) ajunge pe

directia de aruncare (b) Tntr-o pozitie de start din picioare acesta Tncepe o miscarea de impulsie si se desprinde de pe sol. Corpul aruncatorului ramane fara sprijin pe sol, dar continua miscarea de rotatie. Momentui fara sprijin debuteaza cu desprinderea de pe sol a piciorului stang si se Tncheie o data cu reluarea contactului cu solul, cu piciorul opus. Din miscarea de pendulare laterala piciorul drept Tndoit se Tndreapta rapid spre sol si aterizeaza pe toata talpa. Pe parcursul realizarii elanului, bratui cu discul ramane permanent Tntins lateral spate, umarului stang revenindu-i sarcina de a deschide miscarea. EfortuI final se declanseaza o data cu restabilirea contactului cu solul de catre piciorul drept si se Tncheie Tn momentui eliberarii discului din mana aruncatorului. Realizarea efortului final presupune: - sprijinul unilateral (fig. nr. 76 a) ce consta Tn punerea piciorului drept pe toata talpa, Tn par-tea opusa directiei de aruncare, la mijiocul cercului, cu trunchiul Tnclinat deasupra acestuia, cu genunchiul si soldul putin rasucite spre zona de aterizare. Figura nr. 76 - sprijinul bilateral (fig. nr. 76 b) ,r^^3 ^^. 0). ^ realizat prin asezarea rapida a piciorului stang blocat, mtins, pe toata talpa.

Din aceasta pozitie se transleaza greutatea de pe piciorul drept pe piciorul stang prin actiunea de rasucire spre dreapta si ridicare spre Tnainte sus, cu arcuirea trunchiului. Bratui cu discul, Tntins, departat de trunchi se deplaseaza pe un arc de cere dinapoi spre Tnainte sus. Eliberarea discului (fig. nr. 76 c). se realizeaza cand discul ajunge pe directia de aruncare si se produce Tn urma biciuirii articulatiei mainii si transmiterii miscarii de rotatie a discului prin actiunea degetului aratator, Tn sensul acelor de ceasornic. Echilibrarea sau redresarea Tncepe din momentui eliberarii discului pana ce aruncatorul se echilibreaza Tn centrul cercului. Consta Tntr-o schimbare a picioarelor, printr-o succesiune de sarituri, ce contribute la deplasarea CGG al aruncatorului spre Tnapoi. Metodica fnsu^irii Metodica Tnsusirii aruncarii discului presupune Tnsusirea prizei si acomodarea cu discul, Tnsusirea mecanismului de baza si a efortului final si Tnsusirea aruncarii cu pirueta. Pentru msuirea prizei i acomodarea cu discul se folosesc urmatoarele exercitii:

1. din stand departat, cu fata spre directia de aruncare, se fac pendulari pe langa corp si pendulari laterale, rotari i "opturi" cu discul Tn mana, cu bratui Tntins; 2. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta, se executa miscarea de balans lateral Tnainte pentru a lansa discul, bratui stang efectueaza o tractiune spre Tnapoi. 3. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta se trece discul dintr-o mana Tn alta, cu verificarea prizei; 4. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta .se trece discul dintr-o mana Tn alta, circular Tn jurul trunchiului. 5. din stand departat cu fata spre directia de aruncare ce fac, "opturi" cu discul Tn mana; 6. se arunca discul Tn sus, cu imprimarea miscarii de rotatie si se prinde, la Tnceput cu doua maini, dupa aceea cu o mana; Figura nr. 77 7. Din stand departat anteroposterior, se penduleaza pe langa coapsa bratui cu discul, mai Tntai spre Tnapoi, dupa aceea spre Tnainte si se rostogoleste pe muchie, pe o linie dreapta spre Tnainte, pe sol (fig. nr. 77);

GLORIA RATA_____________________________________________ 8. Se arunca discul sus cu imprimarea miscarii de rotatie si la prinderea lui cu o mana se aseaza acesta, controland priza Tn palma si se reia miscarea; ^Cy 9. Aceeasi pozitie (ex.3), aruncarea discului Tn aer, Tn plan vertical, cu

imprimarea miscarii de rotatie, prin actiunea degetului aratator

Greeli frecvente Strangerea exagerata a discului Tn mana. Flexarea exagerata a falangelor si pnnderea cu acestea a muchiei discului. Crisparea miscarii datorat8 fricii de a scapa discul. Imprimarea miscarii de rotatie cu ait deget decat cu eel aratator. Indicatii metodice Se va urmari ca miscarile sa fie line si relaxate. Miscarile vor fi la Tnceput lente, crescand viteza de executie odata cu obisnuirea purtarii discului. lnsuirea efortului final 1. Din stand departat, cu umarul stang spre directia de aruncare, se executa miscarea de ridicare-Tntoarcere (oblic sus la stanga), cu trecerea greutatii corpului de pe piciorul drept pe eel stang. 2. Se exerseaza miscarea de balansare a bratului cu discul spre dreapta cu trecerea greutatii pe piciorul drept. 3. Din stand sau din aezat cu picioarele departate sau din stand pe genunchi, se arunca o minge medicinala la perete, printr-o miscare de rotatie, cu mana dreapta ?i cu mana stanga. 4. Aruncarea mingii medicinale tinuta la nivelul soldurilor de catre un partener se face astfel: aruncatorul se Tntoarce spre Tnapoi, apuca mingea cu o mana sau cu ambele maini si o arunca Tn perete. 5. Din stand departat sagital, bratui fiind Tntins se efectueaza un balans la stanga cu o extensie rapida a trunchiului spre Tn sus si o rotare a soldului drept pana cand trunchiul ajunge la axa piciorului

din fata (pozitia verticala a corpului). Tragerea bratului drept se face departe Tn exterior la dreapta, la nivelul umarului, pe un arc de cere cat mai lung, Tn timp ce latura stanga a corpului este 6. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, lansarea unor obiecte usoare (cercuri, bete, stinghii, cozi de matura, etc.) prin lateral, din Tnapoi spre Tnainte sus, cu o mana catre un partener, cu si fara Tndoirea genunchilor; 7. Din stand pe genunchi, se lanseaza cu o mana la un partener unele obiecte, prin lateral din Tnapoi, spre Tnainte sus. 8. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza unele obiecte usoare cat mai departe. 9. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se balanseaza bratului Tnapoi cu rasucirea trunchiului (fig. nr. 79) si

Tntoarcerea accelerata a Tntregului corp cu fata pe directia de aruncare antrenandu-se si bratui care lanseaza discul. 10. Din stand departat lateral cu partea neTndemanatica pe directia aruncarii, se Tndoaie genunchii si se rasuceste trunchiul cu bratui Tntins departat lateral de corp, spre Tnapoi, pe partea bratului de aruncare, apoi se revine Tn pozitia initiala cu eliberarea materialului (usor) la un unghi aproximativ de 45.11. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza discul prin lateral din Tnapoi spre Tnainte sus cu o mana sicu Tndoirea genunchilor (fig. nr. 80).

12. Din stand pe genunchi, se lanseaza discul prin lateral, cu o mana spre un partener, din Tnapoi spre Tnainte sus. 13. Din stand departat sagital cu fata pe directia de aruncare, lansarea discului cat mai departe. 14. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza discul, fara rasucirea si cu rasucirea usoara a trunchiului. 15. Din stand departat lateral, cu partea neTndemanatica pe directia aruncarii, se Tndoaie genunchii si se rasuceste trunchiul cu bratui Tntins, departat lateral de corp, spre Tnapoi, apoi se revine si suceste spre stanga cu eliberarea discului, la un unghi de roximativ 45. n stand spatele pe directia de aruncare, aceeasi miscare, dar isarea sa fie cat mai departe. $e// frecvente 3ratul aruncator este prea Tncordat si merge Tnaintea axei srilor. Trunchiul este Tnclinat Tnainte Tn momentui eliberarii discului. Traiectoria discului nu este ascendenta din momenluil inceperii )lasarii de jos Tn sus. Miscarea de rotatie a discului este invers acelor de ceasomic si este suficient de energica. Discul este eliberat Tn pozitie verticala. Genunchii nu se extind simultan cu miscarea de tractiune a itului si cu cea de rasucire spre directia de lansare a dtScuKii. indicatii metodice Executia globala a aruncarii, la Tnceput, se va face cu obiecte itatoare apoi, cu obiecte specifice. Invatarea sa se efectueze Tn afara sectonitm de aruncare, osind la Tnceput drept repere linii trasate pe sol Se va urmari ca aruncarile integrale sa se desfa^oare cursiv, a momente bruscate, fara oprire Tntre elan si efortiH final. Se va urmari ca bratui sa ramana Tntins pe lot parcursul miscarii

tractiune. Se vor evita aruncarile cu obiecte foarte grete la TnceputuI tierii. Este indicat lucrul pe perechi cu mai multe obiecte si folosirea trecerilor, dupa ce exercitiile au fost Tnsu$ite, pentru a se exersa i cat mai multe ori, dar se urmareste ca distanta Tntre parteneri sa ' foarte mare. Se va urmarii ca bratui sa fie Tntotdeauna Tnaintea obiectului. Se va pune accent pe viteza de executie. Se va urmari Tntotdeauna ca Tn sectorul de receptie al aterialelor sa nu se afle persoane neatente.