NGRIJIREA PACIENTULUI CU OSTEOPOROZ

CUPRINS

MOTIVAIA LUCRRII INTRODUCERE CAPITOLUL I - ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS CAPITOLUL II DESCRIEREA BOLII OSTEOPOROZA II.1 Definiie II.2 Clasificarea osteoporozei II.3 Etiopatogenie II.4 Factorii de risc II.5 Patogenie II.6 Consecinele osteoporozei II.7 e!ne "i si!pto!e clinice II.# In$estigaii paraclinice II.% Diagnostic&l osteoporozei II.1' (rata!ent&l osteoporozei CAPITOLUL III CAPIROLUL IV CAPITOLUL V . BIBLIOGRAFIA

MOTIVAIA LUCRRII
)steoporoza reprezint* &n pericol pentr& orice persoan* poate n& i!ediat+ dar c& sig&ran* ,n -&r&l $.rstei de 4' de ani+ iar ,n caz&ri nefaste+ c& ani ,nainte. /ceast* 0oal* a atins proporii epide!ice ,n /!erica de 1ord "i E&ropa )ccidentala+ iar ,n 2egat&l 3nit o fe!eie din trei "i &n 0*r0at din doisprezece risc* s* fac* osteoporoz* ,n ti!p&l $ietii. C& alte c&$inte+ risc&l de a a$ea &n "old fract&rat datorit* osteoporozei este !ai !are decat cel al cancer&l&i de s.n+ o$are "i &ter l&ate ,!pre&n*+ c& o pro0a0ilitate de deces de 2' la s&t* ,n pri!&l an. )steoporoza poate ,nse!na l&ngi perioade de d&rere+ defor!ari generatoare de infir!itate din ca&za r&perii sa& f*r.!i*rii oaselor+ sa& c4iar posi0ilitatea &nei !ori pre!at&re. Datorit* longe$it*ii $ieii din prezent+ si cre"terii n&!*r&l&i persoanelor ce depa"esc $.rsta de 6' de ani 5persoane predisp&se osteoporozei6+ n&!*r&l celor care s&fer* de aceast* 0oal* este ,n ascensi&ne contin&*. )steologii calc&leaz* c* ,n an&l 2'5' ,n l&!e $or fi apro7i!ati$ 6.25'.''' de fract&ri de "old 5,n an&l 1%%' s8a& prod&s ,n l&!e 1.6''.''' fract&ri de col fe!&ral la persoanele ,n $.rsta de peste 35 de ani6. 9ine,nteles+ aceast* cifr* este ,ngri-or*toare "i s&0liniaz* de ase!enea al*t&ri de s&ferina 0olna$ilor de osteoporoz* i!portana acestei afeci&ni. )rganizaia :ondial* a !a-ore ale epocii !oderne. ): *n*t*ii 5): 6 consider* osteoporoza ca &na din 0olile apreciaz* totodat* c* ,n &r!atorii 2' de ani n&!*r&l

caz&rilor de osteoporoz* se $a d&0la+ iar fract&rile pe care le deter!in* constit&ie &na din pro0le!ele !a-ore de s*n*tate pentr& societate+ c*reia a&torit*ile !edicale tre0&ie s* ,i acorde o atenie proritar*. C& toate c* in cele !ai !&lte caz&ri osteoporoza afecteaz* persoane ,n $.rst* tinereea n& reprezint* &n factor lepsit de pericol. E7ista o for!* -&$enil* a acesteia care ,i afecteaz* si pe copii. ;a fe!ei osteoporoza poate ap*rea d&pa na"terea &n&i copil+ la 2'83' de ani+ de ase!enea este &neori generat* de !edicaia c& steroizi la orice $.rsta. 3n risc oarecare n& poate fi e$itat la o $.rst* !ai inaintat*+ dar perspecti$a n& este total lipsit* de sperane.

INTRODUCERE
/sistenta !edical*+ n&rsa+ tre0&ie s* asig&re i!plicarea acti$* a indi$id&l&i "i fa!iliei sale+ a gr&p&rilor sociale "i co!&nit*ii in aspectele de ,ngri-ire a s*n*t*ii+ adic* s* ,nc&ra-eze a&tospri-in&l si a&todeter!inarea. 1&rsing&l reprezint* o sintez* a celor !ai !oderne date ale te4nicilor de ,ngri-ire c&lese din literat&ra a&to4ton* "i internaional* !enite a instr&i c.t !ai a!pl& "i pe &n inter$al c.t !ai ,ntins cadrele care se dedic* acestei f&ncii. <n consecina+ n&rsa pe l.nga c&no"tinele teoretice "i practice pe care le posed* "tie s* a0ordeze pacient&l in cli!at&l psi4ic opti! acest&ia d.nd do$ada de ,nelegere "i c*ld&ra s&fleteasca deose0ie !enite in crearea &n&i confort psi4ic plac&t pacient&l&i. Deoarece+ asistenta !edical* n& trateaz* 0oli+ ci pacieni. <n tratarea osteoporozei+ asistenta !edical* are &n rol 0ine definit "i foarte i!portant dease!enea. <n aceasta const* ,n pri!&l r.nd !isi&nea de a oferi persoanelor predisp&se acestei s&ferine infor!aiile necesare pentr& e$itarea prod&cerii 0olii sa& in caz&l prezenei osteoporozei+ e$itarea prod&cerii &nei fract&ri. ) ca&za foarte i!portant* pe care o $a s&sine n&rsa+ este ali!entaia adec$at* !eninerii &n&i organis! rezistent "i i!portana condiiei fizice opti!e &nei osat&ri rezistente. 3n alt rol al n&rsei la fel de i!portant in co!0aterea osteoporozei ,l constit&ie aplicarea corect* a trata!ent&l&i la indicaia !edic&l&i. <n concl&zie asistenta !edical* reprezint* p&ntea de leg*t&r* dintre pacient "i infor!aiile "i trata!ent&l necesar a!elior*rii st*rii acest&ia. I ()2IC )steoporoza a fost !&lt ti!p considerat* ca o stare nor!ala a $.rstnicilor neacord.nd&8i8se atenie. Dez$oltarea c&no"tinelor !edicale arat* c* osteoporoza n& este specific* n&!ai generaiei a treia+ ea apare "i la $.rste !ai tinere.<n 2o!.nia+ ,n prezent+ risc&l ca o fe!eie s* s&fere o fract&r* osteoporotic* se apropie de 4'=+ iar 2'= dintre $icti!ele &nei fract&ri de "old !or ,n an&l &r!*tor+ din ca&za co!plicaiilor... 2isc&l de deces> ? fract&ra de "old> 2.#= 525= dintre persoanele care s&fer* pri!a fract&r* de "old !or ,n &r!atoarele 12 l&ni din ca&za co!plicaiilor6 ? cancer&l de s.n> 2.#= ? cancer &terin> '.7= 4

)steoporoza poate fi tratat* "i !ai ales pre$enita c& s&cces. C& c.t 0oala este depistat* ,ntr8o faz* incipient*+ c& at.t eficiena inter$eniei $a fi !ai !are. Este 0ine ca 0oala s* fie tratata ,naintea pri!elor fract&ri osteoprotice+ deoarece o pri!* fract&ra $a iniia apariia altora. De"i nici 0*r0aii n& s&nt ocolii de aceast* 0oal*+ incidena este de 284 ori !ai !are la fe!ei dec.t la 0ar0ai 51 din 3 fe!ei ad&lte $a dez$olta+ de8a l&ng&l $ieii+ o fract&r* osteoporotic*+ pe c.nd doar 1 din # 0*r0ai $a s&feri din aceea"i ca&z*@ la gr&pa de $.rst* 5'8 6' de ani+ incidena este aceea"i at.t la fe!ei+ c.t "i la 0ar0ai6. De ase!enea+ speciali"tii a& o0ser$at fapt&l c* incidena 0olii este !ai !are la pop&laia indo8e&ropean* "i asiatic*+ dec.t la pop&laia african*.

CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS

c4elet&l &!an este constit&it din do&* tip&ri de os> cortical "i tra0ec&lar 5spongios6. Aes&t&l osos are trei !ari f&ncii> 8 ser$e"te ca s&port+ protecie "i loco!oie@ 8 constit&ie &n rezer$or de ioni necesar pentr& !&ltiple f&ncii ale corp&l&i 5 Ca+ :g+ 1a+ car0onat+ fosfor etc6@ 8 conine es&t&l 4e!atopoetic )asele s&nt organe $ii+ acti$e ale corp&l&i+ ,n contin&* sc4i!0are "i ,nnoire+ str.ns i!plicate ,n ,ntreg !eta0olis!&l> adic* in !od&l de f&ncionare a organis!&l&i din p&nct de $edere c4i!ic. Caracteristica cea !ai i!portant* a os&l&i este rigiditatea> Daca oasele ar fi fost la fel de fle7i0ile ca alte es&t&ri+ a! fi fost o !as* f*r* for!*. Daca oasele ar fi a$&t o str&ct&r* in totalitate solid*+ ar fi fost !&lt prea grele. ecret&l oaselor consta In str&ct&ra lor+ care este diferit* de a oric*r&i alt es&t. Fiecare os este co!p&s dintr8o parte n&!it* corte7 "i partea tra0ec&lar*. Den&!irea Bcorte7C $ine din latin* si insea!n* BscoaraC "i se refer* la ,n$eli"&l d&r+ co!pact +protector al os&l&i. 2eprezint* #' la s&t* din !asa total* a os&l&i. )s&l cortical este alc*t&it dintr8o serie de &nit*i cilindrice+ n&!ite siste!e 4a$ersiene+ sit&ate paralel c& s&prafaa e7tern* a os&l&i. Dona tra0ec&lar*+ $ine din latinesc&l Btra0ec&l&!C care insea!n* Braz*C sa& Bgrind*C. Este &n e"afoda- care s&sine corte7&l+ constit&ind rest&l de 2' la s&t* din es&t&l osos dar in co!paraie c& corte7&l oc&p* !ai !&lt spai&. eci&ne ,n os )s tra0ec&lar nor!al

)s&l tra0ec&lar const* ,n !ai !&lte siste!e frag!entate de la!ele 4a$ersiene "i lac&ne acoperite de n&!eroase linii de ci!ent+ separate prin spaii !ari pline c& !*d&$* osoas*. )s&l tra0ec&lar este !ai acti$ dec.tcel cortical din p&nct de $edere !eta0olic "i reacioneaz* !ai pro!pt la di$erse !ecanis!e care regleaz* re!odelarea es&t&l&i osos.

Aes&t&l !atriceal sa& de 0az* este constit&it ,n principal dintr8o protein* n&!it* colagen care conine cel&le osoase sa& osteocite.Ele controleaz* !eta0olis!&l os&l&i $i&+ ,n contin&* sc4i!0are+ incl&si$ ,n ceea ce pri$e"te conin&t&l ,n !inerale. /cesta este constit&it ,n cea !ai !are parte din fosfat de calci&+ care ,i confer* os&l&i t*ria+ dar incl&de "i sodi&+ !agnezi& "i fl&or. Co!poziia os&l&i incl&de constit&eni organici "i !inerali+ os&l fiind alc*t&it din es&t con-&ncti$ !ineralizat. Co!ponenta organic* !a-or* este reprezentat* de colagen care constit&ie 25 la s&t* din gre&tatea os&l&i cortical "i %5 la s&t* din proteinele os&l&i. Co!ponenta !ineral* reprezint* 75 la s&t* din gre&tatea os&l&i cortical &scat. Cel&lele es&t&l&i osos+ care a& &n rol i!portant ,n re!odelarea os&l&i s&nt de trei tip&ri> osteo0laste+ osteoclaste "i osteocite.

OSTEOBLASTELE Den&!irea pro$ine din li!0a greac* "i are sens&l de Eger!eneC+ adic* origine. Ele iniiaz* proces&l de constr&cie a es&t&l&i no& de ,nloc&ire. Ele ,"i sc4i!0* for!a at&nci c.nd a-&ng la stadi&l ,n care calci&l se dep&ne ,n os&l i!at&r "i din no&+ ,n final+ c.nd intr* ,n faza de repa&s. e g*sesc ,n !*d&$a 4e!atopoetic* "i ,n$eli"&l endostal. Ele sintetizeaz* cea !ai !are parte din proteinele care intr* ,n co!poziia os&l&i+ adic* !atricea proteic* ne!ineralizat*@tot osteo0lastele realizeaz* !ineralizarea acestei !atrice. OSTEOCLASTELE C&$ant ce pro$ine din li!0a greac* "i ,nsea!n* Edistr&g*tor de oaseC. arcina lor este de a de!ola+ de a distr&ge si de a ,ndep*rta es&t&l osos ,!0*tr.nit. &nt responsa0ile de resor0ia os&l&i calcificat "i a cartila-&l&i. 7

OSTEOCITELE &nt osteo0laste care r*!.n ,n &r!* c.nd s&prafaa de osteofor!are a$anseaz*. De"i f&ncia lor este neclar*+ este posi0il caele s* contri0&ie la coordonarea r*sp&ns&l&i os&l&i fa* de &n stres sa& defor!are. )asele ca "i rest&l organis!&l&i+ se afla intr8o per!anent* stare de !odificare+ c.nd es&t&l $ec4i este ,nlat&rat "i ,nloc&it c& !aterial no&+ proasp*t. Cel&lele ro"ii din s.nge se regenereaza din "ase ,n "ase s*pt*!.ni+ iar es&t&l din &ng4ii cre"te ne,ncetat. <n perioada copil*riei ,ntreg&l sc4elet este ,nloc&it+ cel&l* c& cel&l*+ la fiecare doi ani@ la &n ad&lt acest proces d&reaz* ,ntre "apte "i zece ani. /ceast* re,nnoire contin&* reprezint* esena $ieii+ per!i.nd $indecarea r*nilor "i+ ,ntr8o oarecare !*s&ra+ rec&perarea ,n proces&l de ,!0*tr.nire. <n caz&l oaselor+ acest proces F care incl&de re!odelarea F este deose0it de i!portant ,n perioadele de cre"tere. Dac* toate oasele ar de$eni doar !ai !asi$e+ copiii n& ar !ai cre"te niciodat* ,n ,n*li!e. CICLUL OSOS /cti$area este pri!&l e$eni!ent. Gr&p&rile de osteoclaste s&nt atrase spre loc&ri de pe s&prafaa intern* a oaselor. <n !od o0i"n&it+ acest l&cr& se ,nt.!pl* la inter$ale reg&late+ dar poate fi sti!&lat+ de e7e!pl&+ de o r*nire sa&+ ,n !od parado7al+ de &n repa&s ,ndel&ngat. 2esor0ia este proces&l de distr&gere a &nor !ici zone din os pentr& a for!a !ici ca$it*i. Este realizat* de osteoclaste "i d&reaza intre 4 "i 12 zile. 2efacerea const* ,n &!plerea g*&rilor !ici+ pe care le8a& f*c&t osteoclastele+ c& &n ci!ent te!porar. Cel&lele care a& aceast* responsa0ilitate se n&!esc cel&le de refacere "i acti$itatea lor d&reaz* ,ntre 7 "i 1' zile. C&plarea are loc c.nd resor0ia "i refacerea s8a& ,nc4eiat. Este declan"at* de cel&lele de refacere at&nci c.nd ele "i8a& ,ndeplinit sarcina+ tri!i.nd &n se!nal de Ec4e!areC a osteo0lastelor. /c&! ele preia& co!anda. For!area este proces&l principal de reconstr&cie sa& de refor!are a os&l&i+ ,ncep.nd c& prod&cerea strat&rilor !atricei. :ineralizarea reprezint* stadi&l final "i const* ,n dep&nerea de calci& "i de alte !inerale ,n os&l no& . <n pri!ele do&* decade ale $ieii predo!in* osteogeneza 5for!area6+ rez&lt.nd cre"terea. 3r!eaz* o perioad* de consolidare+ apro7i!ati$ de 1' ani ,n ti!p&l c*reia indi$id&l ,"i atinge !a7i!&l !asei sale osoase.

<ncep.nd c& $.rsta de 3' de ani+ datorit* predo!in*rii resor0iei+ aceasta se $a red&ce treptat+ rez&lt.nd o pierdere de apro7i!ati$ 3 = pe deceni&. <n !enopa&z* pierderea osoasa se intensific*+ ating.nd 2= an&al.

)s nor!al

)s c& osteoporoza

<ndep*rtarea "i ,nloc&irea es&t&rilor ,!0*tr.nite i!plic* ,n !od nor!al+ ,n fiecare !o!ent+ n&!ai 1' la s&t* din os "i aceste procese se prod&c si!&ltan ,n diferite loc&ri acti$itatea fiind de patr& ori !ai intens* ,n zona tra0ec&lar* dec.t ,n cea cortical*. /ceasta se ,nt.!pl* datorit* fapt&l&i c* s&prafaa cel&i dint.i c& 0arele "i fi0rele sale ,ncr&ci"ate+ este !&lt !ai !are. <n ti!p ce resor0ia d&reaz* n&!ai c.te$a zile+ aspectele de constr&cie "i !ineralizare ale cicl&l&i d&reaz* l&ni. /ceasta ,nsea!n* c* dac* proces&l ciclic n& are &n rit! foare lent+ resor0ia o ia ,naintea reconstr&ciei "i rez&ltat&l net este o pierdere a !asei osoase. ti!&lentelor c4i!ice care contri0&ie ,n !od energic la desf*"&raraea proces&l&i de resor0ie s&nt 4idro7iprolina reprezint* ,n apa "i fosfataza alcalin* din s.nge. Remodelarea osoas Este &n proces fiziologic per!anent+ care intereseaz* at.t os&l cortical c.t "i pe cel spongios+ odat* cecre"terea os&l&i a ,ncetat. Ea este &n proces caracteristic ad&lt&l&i prin care es&t&l osos este re,nnoit ,n per!anen*. 2e!odelarea osoas* se desf*"oar* ,n cadr&l &nor &nit*i de !odelare osoas* n&!ite &nit*i !&lticel&larede 0az* 53:96. <n fiecare 3:9 a& loc &r!*toarele sec$ene c& participarea acti$* a cel&lelor osoase> &nitatea este acti$at*@ acti$area resor0iei osoase n& este clar e7plicat* osteoclastele apar "i ,ncep s* resoar0* os&l prod&c.nd lac&ne@

d&p* c.te$a zile osteo0lastele !igreaz* c*tre zona de re!odelare "i sintetizeaz* !atricea proteic* 5osteoid&l6 tot c& participarea osteo0lastelor are loc !ineralizarea !atricelor proteice. <ntr&c.t aci&nea osteoclastelor d&reaz* apro7i!ati$ do&* s*pt*!.ni+ iar sinteza osteoid&l&i de c*tre osteo0laste d&reaz* "ase s*pt*!.ni 5 d&p* care are loc !ineralizarea6 se poate aprecia c* ,ntreg&l cicl& al re!odel*rii osoase d&reaz* 386 l&ni. 2e!odelarea osoas* se prod&ce at.t ,n os&l cortical c.t "i ,n cel tra0ec&lar. ;a ad&lt+ ,n -&r de 25 la s&t* din os&l spongios este resor0it "i ,nloc&it ,n fiecare an+ ,n co!paraie c& n&!ai 3= din os&l cortical. 2eglarea re!odel*rii osoase !enine ,n condiii nor!ale &n ec4ili0r& perfect ,ntre proces&l de resor0ie litic* "i cel de for!are a es&t&l&i osos caracteristic ad&lt&l&i nor!al@ ea se e7ercit* as&pra cel&lelor care particip* la re!odelarea osoas*. ECHILIBRUL <n ti!p&l copil*riei+ !ai ales ,n pri!ii 283 ani si apoi din no& la p&0ertate+ are loc !ai !&lt o constr&cie dec.t o distr&gere a oaselor. /ceast* tendin* scade treptat ,n perioada ad&lt* ti!p&rie+iar ,ntre 25835 de ani cele do&* proceseseafl* ,n ec4ili0r&> n& se c."tig* dar nici n& se pierde !as* osoas*. <n -&r&l $.rstei de 35 de ani este &n !o!ent 4ot*r.tor ,n $iaa oaselor+ 0alana ,nclin.nd ,n !od decisi$ ,n fa$oarea resor0iei. e pierde treptat es&t osos "i ,!pre&n* c& el s&0stan* !ineral* sa& calci&. P*rile cele !ai afectate s&nt zonele tra0ec&lare+ fiecare cicl& ,nse!n.nd o pierdere in pl&s. e instaleaza ac&! osteoporoza. C.nd acest proces este accelerat+ oasele de$in tot !ai fragile 5c4iar dac* la e7terior pot p*rea solide6 "i str&ct&ra lor se asea!ana tot !ai !&lt c& a &n&i 0&rete c& g*&ri !ari ,n interior.

)s nor!al

)steoporoza

1'

Fiecare cicl& din acti$itatea os&l&i las* &n deficit care se $a !*ri !&lt c.nd $a e7ista o cre"tere a rit!&l&i general al cicl&l&i osos. /cest l&cr& se int.!pl* la !enopa&z*+t&l0&rarea 4or!onilor fe!inini la !i-loc&l $ieii. De ase!enea+ sedentaris!&l+alte !odific*ri 4or!onale+ &nele !edica!ente+ sa& c4iar i!0atr.nirea accelereaz* !eta0olis!&l os&l&i "i d&c la osteoporoz*. Pe ter!en sc&rt e7ist* in !od e$ident &n efect 0enefic al resor0iei os&l&i "i al ,nnoirii l&i F ,n caz&l refacerii $*t*!*rilor de orice fel F dar pe ter!en l&ng+ pre&l este o crestere a pierderii de !as* osoas* .

;a !eninerea ec4ili0r&l&i re!odel*rii osoase partcip* factori siste!ici "i factori locali> Factorii sistemici (hormonali) &nt reprezentai de 4or!on&l paratiroidian+ $ita!ina D "i deri$aii s*i acti$i. Hor!on&l paratiroidian sti!&leaz* at.t osteo0lastele c.t "i osteoclastele. <n caz&l &nei secreii !ari de 4or!oni paratiroidiani resor0ia osoas* dep*"e"te for!area de es&t osos. Hor!on&l paratiroidian !enine calce!ia constant*. Prin sti!&larea sintezei for!ei acti$e a $ita!inei D+ 4or!on&l paratiroidian !*re"te indirect a0sor0ia intestinal* a calci&l&i. Iita!ina D+ ,n for!a sa acti$* !*re"te a0sor0ia intestinal* a calci&l&i "i fa$orizeaz* cre"terea os&l&i "i for!area de os. Iita!ina D sti!&leaz* prod&cia de osteocalcin* "i fosfataza alcalin* de c*tre osteo0laste+ prec&l "i diferenierea osteoclastelor "i ,n!&lirea n&cleilor lor@ prin acest &nlti! efect+ $ita!ina Ddeter!in* resor0ia calci&l&i "i fosfatat&l&i din sc4elet. Calcitonina este secretat* de cel&lele C din glanda tiroid*. ecreia sa este sti!&lat* de concentraia cresc&t* a Ca din s.nge. Calcitonina red&cecalce!ia acion.nd direct pe osteoclaste+ prin in4i0area acestora+ calcitonina !ic"oreaz* resor0ia osoas*. Hor!on&l tiroidian este necesar pentr& cre"etrea os&l&i "i pentr& re!odelarea sa@ ,n e7ces+ tiro7ina sti!&leaz* resor0ia osoas*+ deter!in.nd o cre"tererapid* a &nit*ilor !&lticel&larede 0az* c& pierdere de es&t osos.

11

Hor!onii se7&ali a& &nele aci&ni as&pra es&t&l&i osos+ !ai ales estrogenii@ declin&l secreiei de estrogeni ,n perioada !enopa&zei se ,nsoe"te de o rapid* pierdere de os+ !ai accent&at* ,n os&l tra0ec&lar. Estrogenii acioneaz* as&pra osteo0lastelor+ sti!&lare care se constit&ie ,ntr8&n se!nal pentr& osteoclaste care ,"i red&c acti$itatea astfel ,nc.t estrogenii red&c resor0ia osoas*. Hor!onii gl&cocorticoizi+ ,n concentraii fiziologice contri0&ie la !eninerea &n&i ec4ili0r& ,ntre for!area "i resor0ia os&l&i. Factorii locali a& de ase!enea &n rol i!portant ,n re!odelarea osoas*+ ei inter$enind ,n do&* !o!ente c4eie> ,n faza de acti$are carecoresp&nde diferenierii osteoclastice "i ,n c&pla-&l resor0ie for!arecare necesit* &n se!nal ,n &r!a c*reai resor0ia ,nceteaz* "i ,ncepe proces&l de recr&tare a osteo0lastelor care $oe iniia osteogeneza> tot ei inter!ediaz* "i aci&nea local* a &nor 4or!oni as&pra es&t&l&i osos. <n general s&nt factori de cre"tere sintetizai de cel&le osoase sa& de !*d&$a 4e!atogen*. Cercet*rile pentr& identificare "i c&noasterea rol&l&i factorilor locali ,n patogenia osteoporozei s&nt a0ia la ,ncep&t. Aes&t&l osos conine pro0a0il sti!&latori "i in4i0itori ai for!*rii "i resor0iei de os care interacioneaz* n& n&!ai intre ei ci "i c& 4or!onii siste!ici. Histologia os&l&i poate fi apreciat* prin 0iopsii. :asa osoas* a corp&l&i &!an cre"te contin&& de la na"tere p.n* la $.rsta ad&lt* ating.nd ,n -&r&l $.rstei de 3'835 de ani &n !a7i!&! den&!it $.rf al !asei osoase. :asa osoas* a persoanelor de se7 fe!inin este la toate $.rstele !ai !ic*+ conin.nd ,n total circa 1 Jg calci& dec.t a celor de se7 !asc&lin c& 3'85' la s&t*+ conin.nd ,n total 1.5 Jg calci&. D&p* ce !asa osoas* atinge acest !a7i!+ ea ,ncepe s* scad* c& o rat* de '.38'.5 = pe an+ di!in&.nd se!nificati$ la $.rstnici "i !ai ales la persoane de se7 fe!inin. MASA OSOAS MAXIM 2eprezint* s&!a total* a es&t&l&i osos at&nci c.nd acesta atinge ni$el&l !a7i! ,n -&r&l $.rstei de 2' de ani . Desi oasele inceteaz* s* !ai creasc* in -&r&l $.rstei de 1681# ani+ densitatea "i t*ria lor contin&* s* sporeasc* inc* &n n&!*r de ani. 9*r0aii a& oase !&lt !ai !ari "i ca atare o !as* de s&0stan* osoas* iniial* !ai !aredec.t fe!eile. ;a fel si persoanele de c&loare de a!0ele se7e+ a& o !as* osoas* !ai !are dec.t al0ii .

12

)steoporoza n& este o pro0le!* a os&l&i anor!al ci a &nei deficiene la ni$el&l es&t&l&i osos nor!al+ datorat* fapt&l&i c* pierderea dep*"e"te for!area os&l&i no& . /li!entaia deficitar* si lipsa calci&l&i si $ita!inei D pot contri0&i la o deteriorare a proces&l&i de for!are a es&t&l&i osos. )asele rez&ltate s&nt fragile "i casante . 3tilitatea c&noa"terii densit*ii !asei osoase> 8 e constat* dac* e7ist* osteoporoz* 8 e &r!*reste e$ol&ia de8a l&ng&l anilor 8 e apreciaz* necesitatea terapiei 4or!onale de s&0stit&ie 8 e $erific* efect&l steroizilor "i al &nor trata!ente !edica!entoase de d&rat* 8 e e$al&eaz* pericol&l prod&cerii &nei fract&ri8reprezint* &n etalon pentr& orice $.rst*+ se7 "i !as* osoas*. Cauzele pierderii osoase la adult: Fiziologice : 8d&p* ce $.rf&l densitaii osoase este atins+ densitatea osoas* ra!.ne sta0il* c.i$a ani+ apoi descre"te. ;a fe!ei pierderea osoasa ,ncepe ,naintea !enopa&zei "i intre 2' 8 4' ani la 0ar0ai. D&p* instalarea !enopa&zei rata pierderii osoase este accelerat* de cate$a ori la fe!ei !ai ales la os&l tra0ec&lar 5$erte0re+ oase late+ epifize6@ 8rata pierderii osoase $ariaz* considera0il ,ntre fe!ei. ) categorie la care osteopenia este !ai se$er* dec.t ar fi nor!al pentr& $.rsta pe care o a& este considerat* a a$ea osteoporoz* post!enopa&z* sa& tip I. Clinic acest tip se !anifest* prin fract&ri prin Kstri$ire $erte0ral*K@ 8osteopenia rez&ltat* prin proces&l nor!al de ,!0atranire care apare at.t la 0*r0ai c.t "i la fe!ei a fost den&!it* osteoporoz* senil* sa& tip&l II. /par frec$ent fract&ri ale "old&l&i+ 0azin&l&i+ artic&laiei p&!n&l&i+ 4&!er&s&l&i pro7i!al+ ti0iei pro7i!ale+ corpilor $erte0rali. Secundare : 80oli endocrine > 4ipogonadis! fe!inin 54iperprolactine!ie+ a!enoree 4ipotala!ic*+ anore7ie ner$oas*+ ins&ficien* o$arian*+ 4ipogonadis! !asc&lin 5ins&ficien* gonadic* pri!ar* L sec&ndar*+ p&0ertate ,ntarziat*6+ 4ipertiroidie@ 4iperparatiroidie@ 4ipercorticis!@ deficit al 4or!on&l&i de cre"tere. 80oli gastointestinale > gastrecto!ie s&0total*@ sindroa!e de !ala0sor0ie+ icter o0str&cti$ cronic+ ciroz* 4epatic*. 8afecti&ni ale !*d&$ei 4e!atogene > !ielo! !&ltipl&+ li!fo!+ le&ce!ie+ ane!ii 4e!olitice+ carcino! dise!inat 8!edica!ente > 4eparina+ gl&cocorticoizi+ tiro7ina+ anticon$&lsi$ante+ c4i!ioterapie. 8alcool 8i!o0ilizarea 13

CAPITOLUL II DESCRIEREA BOLII - OSTEOPOROZA

II.1 DEFINIIE 1&!ele 0olii pro$ine din latin* "i ,nsea!n* Kos porosK+ "i ne sp&ne c* oasele afectate a& g*&ri ,n str&ct&ra lor. (er!en&l este deri$at din latinesc&l Kporo&s 0onesK ,n care oasele s&nt poroase+ fragile+ sf*r.!icioase+ predisp&se s* se fract&reze la cel !ai !ic tra&!atis!. Este o 0oal* sc4eletic* siste!ic* ce se caracterizeaz* printr8o !as* osoas* scaz&t* c& deteriorarea !icroar4itect&rii es&t&l&i osos+ a$.nd ca &r!are cre"terea fragilit*ii osoase "i s&scepti0ilitatea la fract&rare. )setoporoza reprezint* &na din !arile pro0le!e de s*n*tate+ !ai ales la $.rstnici. <n !od nor!al e7ist* &n ec4ili0r& ,ntre for!area de os "i resor0ia sa. <n caz&l osteoporozei acest ec4ili0r& este pert&r0at ,n fa$oarea resor0iilor. Foarte i!portanta este "i calitatea os&l&i no& for!at+ ,n osteoporoz* apar.nd &n os c& str&ct&ra !odificat* "i fragilitate cresc&t*. )steoporoza este caracterizat* prin red&cerea paralel* a !ineralelor osoase "i !atricei osoase astfel ,ncat os&l este ,n cantitate sc*z&t*+ dar c& o co!poziie nor!al* procent&al. /"adar+ este o 0oal* progresi$* ,n care oasele de$in ,n !od grad&al !ai sla0e deter!in.nd sc4i!0*ri ,n post&r* "i fac.nd indi$id&l s&scepti0il la fract&ri osoase. )steoporoza n& este ,nc* o condiie c&ra0il* dar e7ist* $ariate !etode care pot ,ncetini proces&l de pierdere osoas*. 1ec&no"tina de ca&z* poate d&ce la concl&zia gre"it* c* osteoporoza este ca&zat* n&!ai prin deficiena de calci& din ali!entaie si prin &r!are poate fi re!ediat* prin l&area de s&pli!ente de calci&@ dar aceasta n&8i toc!ai corect*. Factor&l i!portant aici este !od&l in care calci&l este a0sor0it "i &tilizat de c*tre organis!+ n& ,n !od necesar cantitatea de calci& cons&!at*. )steoporoza este s&pran&!ita "i B4o&l t*c&t al calci&l&iC pentr& c* poate sl*0i oasele ti!p de ani de zile f*ra s* fie detectat*. De"i n& fig&reaz* printre pri!ele ca&ze de deces+ osteoporoza este o afeci&ne de te!&t. Dac* la ,ncep&t se !anifest* doar prin ,nco$oierea spatel&i+ c& ti!p&l pot ap*rea co!plicaii tot !ai in$alidante+ c&! este de e7e!pl& fract&ra de col fe!&ral. Iestea 0&n* este c* osteoporoza este o 0oal* trata0il*.

14

De"i apare c& prec*dere la $.rstnici "i la fe!ei d&p* !enopa&z*+ osteoporoza poate afecta a!0ele se7e la orice $.rsta. Diagnostic&l este dificil de p&s ,n fazele incipiente+ necesit.nd teste de deter!inare a densitaii osoase. )steoporoza este asi!pto!atic* dac* n& este co!plicat* c& o fract&r* 5prin co!presie $erte0ral* sa& a p&!n&l&i+ "old&l&i+ coastelor+ 0azin&l&i+ 4&!er&s&l&i6. ) ) (E)P)2)(IC ) M1M()

II. CLASIFICAREA OSTEO!ORO"EI 1.Os#eo$oro%e &d&o$a#&'e ($r&mare)* )steoporoza idiopatic* tip I 5post!enopa&z*+presenil*6

Este ,nt.lnit* la fe!ei ,n $.rst* de 5'865 de ani+ la &n inter$al de 1582' de ani de la instalarea !enopa&zei. Fract&rile $erte0rale+ cele de radi&s 5Po&tea& Colles6+ "i cele costale s&nt cele !ai ,nt.lnite !anifest*ri clinice ale acest&i tip de osteoporoz*. &nt fract&ri prin zdro0ire care antreneaz* defor!*ri osoase "i d&reri intense+ loc&l de elecie al acestor fract&ri este reprezentat de zone osoase+ care conin cantit*i !ari de os tra0ec&lar. ;a persoanele c& osteoporoz* de tip I+ rata pierderii osoase a os&l&i tra0ec&lar este de 283 ori !ai !are dec.t cea nor!al*+ ,n ti!p ce rata pierderii la ni$el&l os&l&i cortical dep*"e"te n&!ai c& p&in nor!al&l. <n ti!p&l acestei faze accelerate a pierderii osoase a& loc perforaii ale pl*cilor tra0ec&lare c& sl*0irea str&ct&rii $erte0relor "i ci o !arcat* tendin* a acestora la colaps ac&t. <n caz&l osteoporozei de tip I+ la !a-oritatea 0olna$ilor+ t&rno$er&8&l osos este ,nalt+ c& o resor0ie osoas* accent&at* "i c& o for!are osoas* co!pensatorie ins&ficient*. <n ceea ce pri$e"te patogenia osteoporozei de tip I e7ist* &nele partic&larit*i> !a-oritatea factorilor i!plcai ,n acest tip de osteoporoz* s&nt deter!inai de deficit&l de estrogeni+ !enopa&z*+ accelerarea pierderii de es&t osos+ sc*derea secreiei de 4or!on paratiroidian+ sc*derea se!nificati$* a a0sor0iei calci&l&i+ ceea ce s&gereaz* pierderea osoas*. )steoporoza idiopatic* de tip II 5senil*+ de in$ol&ie6

15

Este ,nt.lnit* la persoanele de peste 7' de ani de a!0ele se7e+ rez&lt.nd dintr8o pierdere lent* de es&t osos. e !anifest* !ai ales prin fract&ri de cil fe!&ral+ dar "i prin fract&ri $erte0rale+ ale 4&!er&s&l&i+ ale ti0iei pro7i!ale "i ale 0azin&l&i+ fract&ri $erte0rale deseori !&ltiple "i realiz.nd aspect&l de $erte0re c&neifor!e 8 pot d&ce la o accent&at* cifoz* dorsal*. &0ierea tra0ec&lelor "i red&cerea lent* a !asei osoase deter!in* o defor!are treptat* a corpilor $erte0rali+ ne,nsoit* de d&rere. :ecanis!ele care d&c la constit&irea osteoporozei de in$ol&ie acioneaz* lent si se aplic* a!0elor se7e si la ,ntreaga pop&laie. Pe !*s&ra ,naint*rii ,n $.rst* cre"te proporia celor la care sc*derea densit*ii osoase atinge prag&l fract&rar. Principalele !ecanis!e de in$ol&ie s&nt reprezentate de sc*derea capacit*ii !*d&$ei osoase de a for!a prec&rsori osteo0lastici "i de 4iperparatiroidis!&l sec&ndar. Pierderea accent&at* de es&t osos ,n perioada post!enopa&z* e7plic* dece osteoporoza de in$ol&ie "i fract&rile de col fe!&ral s&nt dedo&* ori !ai frec$ente la persoanele $.rstnice dese7 fe!inin dec.t la 0*r0aii de $.rst* coresp&nz*toare+ de"i rata pierderii osoase lente este si!ilar* la cele do&* se7e. )steoporoza idiopatic* a ad&lt&l&i t.n*r Este rar ,nt.lnit* la a!0ele se7e+ !anifest.nd&8se !ai ales prin fract&ri $erte0rale+ dar "i prin fract&ri de coaste sa& ale oaselor periferice. E$ol&ia este &neori 0l.nd*+ alteori se$er*+ progresi$*+ refractar* la trata!ent&l clasic al osteoporozei. 3neori ea apare la fe!ei tinere ,n c&rs&l sa& d&p* o sarcin*+ la &nele dintre ele not.nd&8se o sc*dere a fosfatazei alcaline ,n ser. )steoporoza idiopatic* -&$enil* :ai rar* dec.t osteoporoza ad&lt&l&i t.n*r.Poate afecta 0*iei "i fete ,n perioada prep&0ertar*+ ,ntre #814 ani./re o e$ol&ie zgo!otoas* pentr& 284 ani+ c& d&reri osoase "i fract&ri d&p* tra&!atis!e !ini!e@ d&p* care se prod&ce o re!isie spontan*+ &r!at* de rel&area cre"teii es&t&l&i osos.

16

. Os#eo$oro%e se'+,dare> )steoporoza ind&s* de gl&cocorticoizi

Este ,nt.nlit* ,n sindro!&l C&s4ing si d&p* trata!ent&l ,ndel&ngat c& corticoizi. (rata!ent&l c& 4or!ono gl&cocorticoizi detr!in* o pierdere osoas* datorit* facpt&l&i c* rata resor0iei osoase o dep*"e"te pe cea a for!*rii osoase. Dozele s&prafiziologice de 4or!oni gl&cocorticoizi realizeaz* acest dezec4ili0r& prin do&* !ecanis!e> 8 red&cerea for!*rii osoase datorate depri!*rii f&nciilor osteo0la"tilor 8 cre"terea resor0iei &nt afectate ,n special oasele c& conin&t !are de os tra0ec&lar 5$erte0rele "i coastele6+ rez&lt.nd &n !are risc de fract&r*+ dar "i risc&l de fract&r* de "old este triplat. c*derea densit*ii osoase are loc !ai ales ,n pri!&l an al corticoterapiei+ dar contin&*+ ,ntr8&n rit! !ai lent+ "i ,n perioada &r!*toare. :ecanis!ele prin acre dozele s&prafiziologice de cortizon s&pri!* for!area de os s&nt> 2ed&cerea con$ersiei &nor cel&le prec&rsoare ,n osteo0laste@ 2ed&cerea sintezei de c*tre osteo0lastele !at&re a principalelor proteine ele !atricei oaselor@ &pri!area &nor factori locali de cre"tere datorit* s&pri!*rii sintezei de prostaglandine+ care a& &nele aci&ni as&pra factorilor de cre"tere propri&8zi"i. Efect&l 4or!onilor gl&cocorticoizi de a !*ri resor0ia osoas* se realizeaz* prin &r!*toarele !ecanis!e> a62ed&cerea a0sor0iei intestinale a calci&l&i 06 2ed&cerea resor0iei calci&l&i+ la ni$el&l t&0ilor renali c& cre"terea pierderii sale &rinare@ c6 ti!&larea secreiei de parat4or!on+ ca rez&ltat al !ala0sor0iei calci&l&i "i pierderii &rinare d6 /cti$area osteoclastelor+sec&ndar* se!nalelor declan"ate de e7ces&l de parat4or!on. Gl&cocorticoizii scad "i concentraiile serice de 4or!oni se7&ali+ ,n special la 0*r0 at "i la fe!eie d&p* !enopa&z*. 3r!area acestor efecte c&!&lati$e este o pierdere s&0stanial* de os tra0ec&lar+ e$al&at* ,n &nele st&dii p.n* la 3'= ,n pri!ele l&ni ale trata!ent&l&i. Pierderea de os are ca &r!are apariia de fract&ri la circa o trei!e din 0olna$i d&p* 58 1' ani de trata!ent.

17

Incidena osteoporozei sec&ndare corticoterapiei+ ,nsoit* de fract&ri ale sc4elet&l&i a7ial "i periferic este at.t de !are ,nc.t reprezint* o pro0le!* !edical* !a-or*. /ceste fract&ri s&nt !ai frec$ente la $.rstnici deoarece osteopenia cortizonic* se ada&g* celei deter!inate de $.rst*+ de !enopa&z* "i de descre"terea acti$it*ii fizice. t&dii clinice "i densio!etrice efect&ate pe s&0iecii tratai c& cortizon 5Prednison+ 3'!gLzi6 ti!p ,ndel&ngat a& de!onstrat la #'= dintre ei fie osteoporoz*+ fie prezena &nor co!plicaii ale acesteia 5fract&ri6. Factorii !a-ori care !*resc risc&l fract&rilor ,n caz&l celor tratai c& cortizon s&nt> 8 Cifra !area dozei c&!&late de 4or!oni gl&cocorticoizi+ 8 I.rstele !ari 8 Perioada post!enopa&z* E7a!en&l radiologic al coloanei $erte0rale e$ideniaz* &neori t.rzi& o 4ipertransparen* a corpilor $erte0rali. t&diile densio!etrice s&nt costisitoare+ dar per!it &n diagnostic prcoce al acestei for!e de osteoporoz* sec&ndar*. Di$ersele fract&ri certific* diagnostic&l tardi$. )steoporoza din 4ipertiroidis!

Poate fi at.t endogen*+ c.t "i e7ogen* ,n caz&l s&0iecilor c*rora li se ad!inistreaz* tiroid* 5le$itiro7in*6 ca trata!ent de s&0stit&ie. Este o for!* c& t&rno$er ,nalt "i se trad&ce clinic prin d&reri osoase "i fract&ri :ecanis!&l principal este reprezentat de sti!&larea resor0iei osoase de c*tre ni$el&rile e7cesi$e ale 4or!on&l&i tiroidian. Datorit* cre"terii resor0iei osoase+ are loc &r!*toarea s&ccesi&ne de t&l0&r*ri> 8 Di!in&areasecreiei de 4or!on paratiroidian 8 c*derea concentraiei de $ita!ina D 8 :ala0sor0ia calci&l&i Dintre para!etri 0ioc4i!ici s&nt derein&t cre"terea ,n plas!* a calci&l&i "i a fosfatazei alcaline+ ,nsoit* de cre"terea ,n &rin* a calci&l&i+ fosfor&l&i "i 4idro7iprolinei. )steoporoza 0*r0at&l&i c& 4ipogonadis!

Hipogonadis!&l constit&ie &na din ca&zele osteoporozei la 0*r0at+ identificat la 387= dintre 0*r0aii c& fract&ri $erte0rale. <n aceast* for!* are loc at.t o red&cere a os&l&i cortical+ c.t "i a cel&i tra0ec&lar+ ca &r!are a cre"terii resor0iei "i sc*derii !ineraliz*rii+ a!0ele feno!ene p&t.nd fi corectate prin trata!ent c& androgeni. <n patogenie par s* inter$in* &r!*torii factori> 1#

Efect&l direct al androgenilor pe es&t osos c*derea concentraiei plas!atice a for!ei acti$e de $ita!ina D :ala0sor0ia calci&l&i 2ed&cerea ni$el&l&i calcitoninei circ&lante Diagnostic&l osteoporozei prin 4ipogonadis! este facilitat de dozarea ,n ser a testosteron&l&i "i a gonadotrofinelor. <n acro!egalie poate ap*rea &neori o osteoporoz* la constit&irea c*reia particip* pan4ipopit&itaris!&l sec&ndar "i 4ipogonadis! asociat. )steoporoza atletelor a!enoreice

E7erciiile fizice ,n general a& &n efect 0eneficas&pra sc4elet&l&i+ atleii a$.nd o a!s* osoas* !ai !are dec.t s&0iecii sedentari. (ot&"i atletele de perfor!an* care a& de$enit a!enoreice a& o !as* osoas* !ai !ic* "i prezint* risc&l &nei fract&ri de stres. /!enoreea este co!&n* ,n caz&l atletelor "i al dansatoarelor de 0alet+ a-&ng.nd p.na la 5'= dintre alerg*toare de c&rs* l&ng* "i dintre 0alerinele de elit*. /!enoreea se datoreaz* pro0a0il &nei gre&t*i corporale prea !ici. )steoporoza atletelor a!enoreice se datoreaz* deficit&l&i de estrogeni circ&lani ele g*sind&8se ,ntr8o sit&aie si!ilar* fe!eilor tinere+ c& o$ariecto!ie 0ilateral*. )steopenia atletelor a!enoreice este 8cel p&in ,n parte8 re$ersi0il*+ red&cerea intensit*ii e7erciiilor d&c.nd la o cre"tere ,n gre&tate+ cre"terea estrogenilor circ&lani+ reapariia !enstrelor "i a!eliorarea !asei osoase. )steoporoza rezecailor gastric

)steoporoza este relati$ frec$ent ,nt.lnit* ,n caz&l 0olna$ilor s&p&"i c4ir&rgiei gastrice+ de a!0ele se7e. 3n st&di& recent arat* c* %= dintre 0*r0aii care prezenta& fract&ri de osteoporoz* a$ea& ,n antecedente rezecii gastrice. Factorii care pot e7plica acest tip de osteoporoz* s&nt> c*derea a0sor0iei $ita!inei D 2ed&cerea aport&l&i ali!entar :ala0sor0ia calci&l&i /0sena acti$it*ii gastrice "i accelerarea tranzit&l&i intestinal )steoporoza din dia0et&l za4arat

1& prezint* o co!plicaie !a-or* a acest&ia de"i !asa osoas* este red&s* la persoanele c& dia0et "i ace"tia prezint* &n risccresc&t de farct&r*. Pierderea osoas* poate ,ncepe la p&in ti!p d&p* apariia dia0et&l&i. 1%

:ecanis!ele caree7plic* apariia osteoporozei ,n cadr&l persoanelor cares&fer* de dia0et s&nt &r!*toarele> c*derea for!*rii osoase datorit* deficit&l&i de ins&lin* Pierderea de calci& prin &rin* ,nsiind glicoz&ria Cre"terea resor0iei osoase prin alte !ecanis!e ins&ficient precizate. )steoporoza de i!o0ilizare

/cti$itatea fizic* "i orostatis!&l s&nt eseniale pentr& !eninerea !asei osoase+ di!in&areaacti$it*ii fizice contri0&ind la pierderea osoas* ce apare odat* c& ,naintarea ,n $.rst*. I!o0ilizarea d&ce la o rapid* pierdere osoas*+ de apro7i!ati$ de 1= pe s*pt*!.n*+ care contin&* ti!p de apro7i!ati$ "ase l&ni+ d&p* care pierderea osoas* de$ine tot !ai lent*. )steoporoza de i!o0ilizare este deter!inat* de accent&area resor0iei osoase "i de di!in&area for!*rii osoase+ la care se asociaz* o cre"tere a concentraiei calci&l&i ,n plas!*+ 4ipercalci&rie+ di!in&area secreiei de 4or!on paratiroidian+ di!in&area a0sor0iei de $ita!ina D "i calci&l&i. I!o0ilizarea d&ce la o !ai !are pierdere osoas* ,n oasele ce particip* la port&l gre&t*ii corporale+ ceeace s&gereaz* c* la apariia pierderii osoase contri0&ie factori !ecanici locali. )steoporoza cos!ona&ilor

E7p&nerea la &n !edi& !icrogra$itaional deter!in* o pierderede calci& din sc4elet&l cos!ona&ilor. /ceast* pierdere are loc datorit* a0senei gra$itaiei terestre ceea ce pert&r0* procesele de !eninere a os&l&i ,n e7ercitarea f&nciei sale !a-ore F aceea dea s&porta gre&tatea corp&l&i F se consider* c* acest !ecanis! si!ilar cel&i ce inetr$ine "i ,n osteoporoza de i!o0ilizare+ reprezint* principala e7plicaie a osteoporozei cos!ona&ilor. 1& este e7c&l ca la aceast* pierdere s* contri0&ie "i ali factori+ c&! ar fi &nele t&l0&r*ri 4or!onale sa& &n an&!it deficit n&triional. )steogenesis i!perfecta

Este o afeci&ne ereditar* rar*+ deter!int* de o sintz* anor!al* a colagen&l&i c& !odific*ri ale co!poziiei acest&ia "i a sta0ilit*ii sale. Este caracterizat* prin> )steoporoz* Fract&ri !&ltiple Defor!*ri ale sc4elet&l&i &rditate 2'

 /no!alii dentare Piele s&0ire /no!alii cardiace+ etc <n f&ncie de apariia ano!aliilor !enionate+ 0oala aredo&* for!e> )steogenesis i!perfecta congenita )steogenesis i!perfecta tarda For!a tardi$*+ !ai frec$ent* dec.t cea congenital*+ este trans!is* ,n !od a&toso!al do!inant "i se poate !anifesta prin fract&ri ,n pri!&l an de $ia* 5for!a gra$*6+ sa& !ai t.rzi& 5for!a &"oar*6. 9oala poate deter!ina fract&ri $erte0rale+ red&cerea ,n*li!ii+ scolioz* "i fract&ri ale oaselor l&ngi c& defor!*ri "i poziie $icioas* 5aplecat*6. )steoporoza+ al*t&ri de teg&!antele s&0iri "i alte c.te$a consecine ale aceste 0oli+ constit&ie erg&!ente ,n fa$oarea &nei ano!alii generalizate a es&t&l&i con-&ncti$. )steoporoza din alcoolis!

Cons&!&l !are "i ,ndel&ngat poate d&ce la o osteoporoz* se$er*. /lcoolis!&l cronic poate fi identificat la 581'= dintre 0*r0aii c& osteoporoz*+ c& fract&ri $erte0rale. /lcoolis!&l se ,nsoe"te de o sc*dere a for!*rii osoase printr8&n efect direct al alcool&l&i as&pra osteo0lastelor. /li factori patogeni ai osteoporozei din alcoolis! s&nt> /li!entaia deficitar* :ala0sor0ia calci&l&i datorit* deficit&l&i de $ita!in* D Pierderea decalci& prin &rin* 5ind&s* de alcool6 /fectarea 4epatic* )steoporoza ind&s* de anticon$&lsi$ante

t&diile densio!etrice a& identificet o !as* osoas* red&s* c& 1'83'= la 0olna$ii epileptici tratai c& anicon$&lsi$ante. /d!inistrarea anticon$&lsi$antelor la copii poate red&ce !asa osoas* !a7i!*+ rez&lt.nd fract&ri la $.rsta ad&lt*. <n caz&l 0olna$ilor c& epilepsie+ fract&rile $erte0rale pot ap*rea "i ca &r!area a tra&!atis!elor "i con$&lsiilor. )steoporoza 0olna$ilor c& 4o!ocistinirie

Ho!ocistin&ria se datoreaz* &nei eroro inn*sc&te ,n !eta0olis!&l !etioninei. 21

Datorit* deficit&l&i enzi!ei cistationin sintetaz* se ac&!&leaz* ,n organis! !etionina "i 4o!ocistina. 9oala este ereditar*+ recesi$ a&toso!al*+ foarte rar* "i se trad&ce prin> 8 )steoporoz* /no!alii sc4eletice Dislocarea cristalin&l&i Epilepsie <nt.rziere !intal*+etc )steoporoza care afecteaz* coloana $erte0ral* deter!in* apariia $erte0relor 0iconca$e. )steoporoza oaselor l&ngi ind&ce tendina la fract&ri patologice+ c& $indecare lent*.

II.- ETIO!ATO.ENIE E#&olo/&e )steoporoza este considerat* sindro! anato!o8radiologico8clinic+ deter!inat* de n&!eroase ca&ze. Clasificarea etiologic* a osteoporozei c&prinde &r!*toarele for!e> )steoporoza idiopatic* 5pri!ar*6 > )steoporoza co!&n* 8 tip I 5post!enopa&z*+ presenil*6 8 tip II 5senil*+ de in$ol&ie6 )steoporoza idiopatic* a ad&lt&l&i t.n*r )steoporoza idiopatic* -&$enil* )steoporoze sec&ndare > )steoporoza sec&ndar* &nor 0oli endocrine> 8 ind&s* de gl&cocorticoizi> 22

a6 for!a spontan* 06 for!a iatrogen* 8 osteoporoza din> a6 4ipertiroidis! 06 4ipogonadis! c6 acro!egalie d6 a!enoreea atletelor de perfor!an* )steoporoza sec&ndar* a &nor 0oli digesti$e> 8 sec4ele d&p* rezecii gastrice 8 sindroa!e de !ala0sor0ie 8 icter o0str&cti$ cronic 8 ciroz* 0iliar* pri!iti$* 8 !aln&triie se$er* )steoporoza sec&ndar* &nor 0oli !eta0olice 8 dia0et za4arat 8 4e!ocro!atoz* )steoporoza de i!o0ilizare )steoporoza cos!ona&ilor )steoporoza genetic* )steoporoza de ca&ze di$erse> 8 alcool 8 trata!ent prel&ngit c& 4eparin* 8 !etastaze carcinoase ,n !*d&$a osoas* )steoporoza idiopatic* este tip&l idiologic cel !ei frec$ent reprezent.nd peste 75 la s&t* din totalitatea caz&rilor de osteoporoz*. )steoporoza idiopatic* reprezint* ,n caz&l se7&l&i fe!inin o proporie de 658#' la s&t* din totalitatea caz&rilor@,n caz&l se7&l&i !asc&lin+ proporia este de apro7i!ati$ 6' la s&t*. Dintre di$ersele tip&ri de osteoporoz* idiopatic*+ &nele s&nt rar ,nt.lnite > osteoporoza idiopatic* a ad&lt&l&i t.n*r "i !ai ales osteoporoza idiopatic* -&$enil*. )steoporoza co!&n*+ c& cele do&* s&0tip&ri ale ei+ osteoporoza post!enopa&z* 5,nt.lnit* la fe!eile ,n $.rst* de 4586' de ani6 "i osteoporoza senil* 5osteoporoza $.rstnicilor de peste 7' de ani6 constit&ie cea !ai frec$ent* for!* de osteoporoz*+ pentr& care s&nt $ala0ile noi&nile prezentate !ai s&s "i cele ce &r!eaz*. Factorii de risc principali ai

23

osteoporozei idiopatice s&nt genetici+ 4or!onali+ ali!entari "i e7ogeni. C.nd ace"tia lipsesc+ tre0&ie l&ate ,n considerare ca&zele &nei osteoporoze sec&ndare. )steoporoza sec&ndar* are cel p&in "ase for!e etiologice@ pe pri! plan se sit&eaz* osteoporoza 0olilor endocrine+ in special osteoporoza cortizonic* c&! este cea ,nt.lnit* ,n sindro!&l C&s4ing+ ca "i cea deter!inat* de trata!ent&l c& 4or!oni gl&cocorticoizi. )steoporoza sec&ndar* este ,nt.lnit* la 2' la s&t* dintre fe!eile "i la 4' la s&t* dintre 0*r0aii care se prezint* la !edic pentr& fract&ri $erte0rale. II.0 FACTORII DE RISC pri$ind aceast* 0oal* in$alidant* s&nt de do&* categorii> cei ,n leg*t&r* c& care n& se poate face ni!ic "i cei care pot fi e$itai sa& !odoficai. Fa'#or& de r&s' &,e1&#a2&l&* Sexul 8 fe!eile s&nt predisp&se la osteoporoz* deoarece oasele lor s&nt !ai &"oare "i !ai p&in p&ternice+ iar la 45 de ani prod&cia de 4or!oni se red&ce. De do&* ori !ai !&lte fe!ei dec.t 0ar0ai s&fera fract&ri de "old. Vrsta 8 d&p* $.rsta de 3' de ani se red&ce s&0stana !ineral* din oase Rasa 8 peroanele descendente din pop&laia african*+ neagr*+ !ai ales 0*r0aii s&nt cele !ai rezistente la osteoporoz*+apoi &r!eaz* 0ar0aii asiatici. )a!enii al0i a& de do&* ori !ai !&lte fract&ri datorate osteoporozei dec.t cei c& ascendeni africani sa& asiatici. Factorii individuali 8 fa!ilia 5ereditatea6+ fizic&l 5tr*s*t&ra de fa!ilie+ de ras*+ ali!entaie din copil*rie6+ antecedente !edicale> !enstre nereg&late sa& a0sente 5deficit de estrogen6+ fract&ri osoase+ operaii pe sto!ac sa& intestine 5 d&c la a0sor0ia deficitar* a calci&l&i si $ia!inei D din ali!ente6+ 4isterecto!ia+ inter$enii c4ir&rgicale pe prostat* sa& testic&le+ cancer. Fa'#or& de r&s' &,3l+e,4a2&l& Cafeina in e7ces (&t&n&l 8 pare sa 0loc4eze capacitatea estrogenilor de a prote-a oasele /lcool&l !ai !&lt de &n pa4ar pe zi edentaris!&l Diet* care i!plic* a0sor0ia calci&l&i8fast food ;ipsa $ita!inelor N+C+D ;ipsa oligoele!entelor Pil&le contracepti$e /0sena trata!ent&l&i 4or!onal de s&0stit&ie d&p* !enopa&z* :&sc&lat&r* sla0 dez$oltat* 24

radioterapie "i c4i!ioterapie :edica!ente care o0str&cioneaza a0sor0ia calci&l&i 5F&rose!id+(etraciclin*+ /nticon$&lsi$ante+ teroizi+ /ntiacide6 :as* corporal* red&s* 5c&re de sl*0ire6

R&s'+r& deose2&#e $e,#r+ $ersoa,ele 5, 16rs#* Predispoziia pentr& c*deri 8 ca&zele incl&d> i! al ec4ili0r&l&i deteriorat Control sc*z&t al !&"c4ilor (i!p de reacie red&s :edica!ente care pro$oac* st*ri de conf&zie "i a!eeli /lcool&l (ensi&ne arterial* sc*z&t* /rtic&laii insta0ile 5gen&nc4ii6 /rtrite 9oala ParJinson l*0irea $ederii "i a a&z&l&i Pro0le!e la ni$el&l picioarelor5infla!aii+0*t*t&ri6 1i$el&l sc*z&t al calci&l&i> Calci&l este !ai p&in a0sor0it de c*tre persoanele ,n $.rst* 3tilizarea in cantit*i !ai !ici a prod&selor lactate Diet* inadec$at* /lte considerente> )a!enii ,n $.rst* fac !ai p&in* !i"care :ai p&ine acti$itai in aer li0er 5raze 3I6 2*sp&ns !ai sla0 al pielii la l&!ina soarel&i 5$ita!ina D6 :oral sc*z&t+ !e!orie sla0*5 &it* s* ia s&pli!entele la diet*6 :*s&ri de sig&ran* pentr& $.rstnici> Preca&ii pentr& pre$enirea c*derilor 50al&strade pt sc*ri+ co$ora"e+il&!inat 0&n+etc6 Diet* care s* incl&d* toi factorii de n&triie necesari &pli!ent de calci& "i $ita!ina D E7erciii fizice zilnice (ratarea depresiilor ) trecere ,n re$ist* a !edica!entelor c& di!in&area sa& ren&narea la cele care n& s&nt !o!entan necesare 25

II.7 !ATO.ENIE )steoporoza f&r* s&0stan* !ineral* din oase l*s.nd g*&ri !ari ,n str&ct&ra al$eolar* a parilor interne+tra0ec&lare. )asele de$in sla0e "i casante "i se pot r&pe la cea !ai ne,nse!nat* lo$it&r*. (oate si!pto!ele osteoporozei deri$* de la r&pt&ri+ care s&nt de do&* fel&ri> lezi&nea $erte0relor ,n ti!p&l stri$irii+ f*r.!iarii+ tas*rii fract&ra propri&8zis*5fis&r* sa& r&pt&r* desc4is*6 care apare la rest&l oaselor care n& aparin coloanei $erte0rale. Fract&ra poate fi prod&s* spontan+ ,n ti!p&l accident&l&i@ sa& este posi0il s* se fi r&pt !ai ,nt.i os&l+ pro0a0il din ca&za o0oselii tis&lare+ aceasta d&c.nd la c*dere. /t&nci c.nd s&0stana din oase este red&s* "i aceste s&nt sl*0ite de osteoporoz*+ c4iar dac* ,"i pastreaz* di!ensi&nile "i for!a ele prezint* &n risccresc&t de fract&rare ,n caz&l celor !ai !ici accidente. :*s&ra &tilizat* pentr& aprecierea acestei sl*0iri se n&!e"te densitatea !ineral* a os&l&i 5D:)6. ) densitate !ineral* osoas* scaz&t* insea!n* oase fragile "i cele care pot fi afectate s&nt oasele !e!0relor+ "old&l+ pel$is&l+ "ira spin*rii+ cla$ic&la+ coastele+ !.inile "i picioarele.

Cot&l+ faa "i degetele s&nt !ai p&in s&scepti0ile de fract&ri "i de o0icei scap* de efectele osteoporozei+ dar aceasta ,nsea!n* c* !a-oritatea oaselor r*!.n ,n linia de foc. Cel !ai frec$ent s&nt afectate $erte0rele+ "old&l "i ,nc4eiet&ra !.inii. <ns*"i $.rsta este &n factor e$ident ,n predispoziia fract&r*rii $erte0relor+ a "old&l&i+ 0ra&l&i "i ,n deose0i a pel$is&l&i@,n ti!p ce independent de $.rst* "i de D:) sc*z&t*+ o fract&r* anterioar* cre"te pro0a0ilitatea altei fract&ri. De"i !area !a-oritate a fract&rilor de "old+ a ,nc4eiet&rii p&!n&l&i "i a $erte0relor se datoreaz* osteoporozei+ e7ist* "i alte ca&ze posi0ile 5tra&!atis!ele se$ere+ $.rsta+ t&l0&r*rile ,n !eta0olis!&l os&l&i6.

26

II.8 CONSECINELE OSTEO!ORO"EI Fract&ra tipic* osteoporozei este cea a inc4eiet&rii !.inii 5d&pa $.rsta de 45 de ani6. Fract&rile $erte0rale 5care pot ap*rea la $.rsta de 5586' de ani6 se !anifest* prin tas*ri 5,ng&st*ri6 $erte0rale+ ceea ce d&ce la cifozare 5Kcoco"areaK6 spatel&i+ sc*dere ,n ,nali!e+ d&reri ac&te de spate. <n caz&l acest&i tip de fract&ri+ risc&l recidi$ei cre"te de p.n* la cinci ori. Fract&rile de "old apar la o $.rsta !ai ,naintata 5d&p* 7' de ani6 "i pot fi in$alidante. (re0&ie precizat fapt&l c*+ odata ap*r&ta pri!a fract&r*+ risc&l este ca 1 din 5 fe!ei s* s&fere o no&* fract&r* ,n &r!atoarele 12 l&ni... Fra'#+ra 1er#e2relor Este tip&l de fract&r* cel !ai r*sp.ndit dar "i cel !ai ,n"el*tor. 3n os al spatel&i care se taseaz* ,ncet poate fi ignorat ani de zile. D&rerea de spate este at.t de co!&n* ,ncat poate fi ignorat*+ ea ap*r.nd s&0 for!a &nor -&ng4i&ri &soare. <n ti!p ce osteoporoza atac* in secret oasele la $.rsta de 45 de ani la fe!eie+de-a la 6' de ani+ pierderea !edie a !asei osoase cre"te la 2' la s&t*@ iar in &n&l din patr& caz&ri e7ist* posi0ilitatea de a a$ea &na sa& !ai !&lte $erte0re $*t*!ate. ;a $.rsta de 65 de ani+pierderea a-&nge la 4' la s&t*@ iar ,n -&r&l $.rstei de 75 de ani la 5' la s&t*. ;a aceast* $.rst* a!0ele se7e s&nt $&lnera0ile. Cel !ai e$ident indici& al fract&r*rii $erte0relor este sc*derea ,n ,n*li!e. Disc&rile cartilaginoase inter$erte0rale de$in !ai s&0iri pe !*s&r* ce i!0*tr.ni! si aceasta contri0&ie la a!intita pierdere ,n ,n*li!e+ dar principala pierdere este deter!inat* de tasarea lent* a oaselor datorit* osteoporozei. ;a ,ncep&t oasele $erte0rale a& for!* c&0ic* dar pe !*s&r* ce de$in !ai fragile odat* c& rarefierea e"afoda-&l&i tra0ec&lar+ gre&tatea corp&l&i "i acti$it*i ca aplecarea "i ridicarea fac ca os&l sl*0it s* ,"i !odifice for!a.

(ip&ri de fract&r* $erte0ral*

27

Fract&ra prin tasare Fract&ra plato&l&i $erte0ral 5ad.ncit&r* ,n ,n$eli"&l s&perior al os&l&i6 Fract&ra de apofiz* anterioar* 5partea din fa* a os&l&i cedeaz* "i se taseaz*6 :od&ri de prod&cere a &nei fract&ri > 8fract&r* incident* F os&l cedeaz* dint8o dat*+ posi0il ca &r!are a &nei ca&ze 0anale c&! ar fi t&sea+ aplecarea+ ridicarea etc. 8fract&r* de pre$alen* F se dez$olt* ,n !od gradat far* a a$ea &n p&nct de plecare definit+ rez&ltat&l at.t al osteoporozei c.t "i al deterior*rii generale legate de $.rst* sa& !ai p&in frec$ent efect&l sec&ndar al cancer&l&i Efecte pe ter!en l&ng > 8Fract&ri &lterioare 8 peste #5 la s&t* dintre cei care a& a$&t o fract&r* $erte0ral*. 8 caderea ,n ,n*li!e c& peste 1' c! ,n &r!*toarele zece zile. 8D&reri la ni$el&l ner$ilor spinali+ rareori persistente. 8/!orire sa& paralizie datorate co!pri!*rii ner$ilor 5rar6. 8Cifoza ca&zat* de fract&rile $erte0relor anterioare 8Cifoza+ ,nsoit* de sc&rtarea oaselor spatel&i+ poate a$ea &nele efecte patologice> 89ar0ia aproape se spri-in* pe piept+ deoarece !&"c4ii o0osesc s* !enin* cap&l ridicat. 8Piept&l se ,ng&steaz* F respiraie ane$oias*. 8Datorit* sc*derii ,n ,n*li!e c&tia toracic* se !i"c* ,n -os "i poate s* ating* aripile oaselor coapsei "i !arginea pel$is&l&i. 8Predispoziie la apariia 4erniei 4iatale 8I!posi0ilitatea de a sta ,ntins pe o s&prafa* plan*. 2#

81& e7ist* dest&l loc pentr& a0do!en+ acesta &!fl.nd&8se spre ,nainte. 8Constipaie datorit* st*rii a0do!inale alterate. 8 tat&l ,n picioare "i !ers&l de$in dificile "i o0ositoare.

Fra'#+r&&le de 9old Cele !ai dese "i peric&loase "i !ai generatoare de infir!it*i ca&zate de osteoporoz*. Pentr& fe!ei n&!*r&l de c*deri este ,n cre"tere d&p* $.rsta de 45 de ani. <ntre 6' "i 64 de ani n&!*r&l fe!eilor care s&fer* c*z*t&ri sare de la 1 din 5 la 1 din 3. (ip&ri de fract&r* de "old > 8(ro4anterian*+ sa& intertro4anterian* F se prod&c la e7terior&l artic&liei col&l&i fe!&ral+,ntre !arele tro4anter "i !ic&l tro4anter. ;a persoanele c& porozitatea os&l&i !ai a$ansat* 5zona tra0ec&lar* a os&l&i6. 8Cer$ical* F ,n interior&l caps&lei artic&lare i!plic.nd "i ,n$eli"&l e7terior d&r al os&l&i. 8 &0tro4anterian*8 dedes&0t&l tro4anterelor+ ,n apropierea p*rii s&perioare a corp&l&i fe!&r&l&i. Fra'#+ra l+& COLLES 1&!*r&l celor care s&fer* de fract&ra l&i Colles cre"te de la instalarea !enopa&zei ating.nd &n p&nct !a7i! ,ntre 6' "i 7' de ani. Fi7area fract&rii este co!plicat* "i e7ist* posi0ilitatea ca ea s* se cear* repetat* n& n&!ai o data. 3n efect s&p*r*tor de l&ng* d&rat* este algodistrofia care apare la aproape o trei!e din caz&ri "i face ca artic&laia p&!n&l&i s* fie d&reroas*+ infla!at* "i sensi0il* la presi&ne.

2%

Fract&r* la artic&laia p&!n&l&i ca&zat* de c*derea ,n fa* pe !.na ,ntins*. /pare foarte frec$ent d&p* !enopa&z* "i este &na dintre cele trei tip&ri de fract&ri datorate osteoporozei care afecteaz* 4' la s&t* din fe!eile aflate ,n aceast* perioad*. Fra'#+ra de +mr Fract&ra p*rii s&perioare a 4&!er&s&l&i+ os&l 0ra&l&i 8 este pro$ocat* de o0icei de acela"i tip de c*dere ca "i fract&ra l&i Colles. Iicti!ele s&nt ,n general persoane ,n $.rst* de peste 75 de ani. Fra'#+ra /le%,e& De o0icei fract&ra se $indec* ,n !od satisf*c*tor ,n g4ips. <n caz&l care fract&ra prezint* o deplasare+ frag!ent&l desprins este fi7at ,n poziie prin "&r&0&ri. 2esta0ilirea este lipsit* deco!plicaii. Fra'#+ra me#a#ars&a, Fract&ra se $indec* 0ine a$.nd ne$oie doar de 0anda-e str.nse pentr& alinarea d&rerii "i asig&rarea spri-in&l&i. II.: SEMNE ;I SIM!TOME CLINICE D&p* c&! a! precizat !ai s&s osteoporoza se n&!e"te B4o&l t*c&t al calci&l&i E. Este p&in pro0a0il s* e7iste $re&n si!pto! care s* poat* fi rec&nosc&t ,nainte ca t&l0&r*rile s* dateze de c.i$a ani+ iar e7a!enele radiologice n& $or e$idenia pierderile de es&t osos dec.t at&nci c.nd a& atins cel p&in 4' la s&t*. De !&lte ori ase!enea e$eni!ente s&nt pri!ele indicii c* ce$a n& este ,n reg&l*@ cel !ai pro0a0il ele se prod&c d&p* $.rsta de 6' de ani. <n consecin* toate si!pto!ele osteoporozei deri$* de la r&pt&ri. Cel !ai e$ident indici& al fract&r*rii $erte0relor este sc*derea ,n ,n*li!e. Efectele ac&te ale $erte0relor fract&rate pot fi d&reri ,n zona os&l&i afectat care iradiaz* spre fa* sa& spre o parte+ sa& s&0 for!a &nei str.nsori de cing*toare@ sensi0ilitate la presi&ne 5aceasta n& se si!te c4iar la os ci ,n !&"c4ii care intr* ,n contract&r* pentr& a prote-a partea $*t*!at*6@ infla!aie localizat*@ li!itare se$er* a !i"c*rilor 5,n special la aplecare "i ridicare6@ colic* a0do!inal*@ pierdere a apetit&l&i+ stare de $o!*+ fe0r*. i!pto!ele i!ediate ale fract&rilor de "old pot consta ,n > d&rere de "old resi!it* ,n f&ncie de grad&l tra&!atis!&l&i sa& de pierderea de s.nge@ i!posi0ilitatea de asta ,n picioare@ picior&l este r*s&cit spre e7terior.

3'

i!po!ele fract&rii l&i Colles consta& ,n d&rere ac&t* deoarece fract&ra la artic&laia p&!n&l&i poate fi !ai d&reroas* dec.t cea de "old@ sensi0ilitate@ infla!aie@ li!itarea !i"c*rilor@ artic&laia p&!n&l&i are o for!* neo0i"n&it*. Ia fi descris ta0lo&l clinic al cel&i !ai frec$ent tip de osteoporoz*+ osteoporoza $.rstnic&l&i. )steoporoza are o perioad* s&0clinic* l&ng*@ s&0iecii c& osteoporoz* s&nt de o0icei asi!pto!atici sa& ac&z* $agi d&reri dorsolo!0are+ care se accent&eaz* in ortostatis! prel&ngit sa& c& ocazia &nor solicit*ri fizice !ai intense+ "i care se aten&eaz* prin repa&s ,n dec&0it dorsal. )steoporoza $erte0ral* de$ine net si!pto!atic* odat* c& apariia &nei tas*ri $erte0rale+ care este de fapt o fract&r* de corp $erte0ral. (as*rile $erte0rale se !anifest* prin ra4ialgii de do&* tip&ri> ac&te "i cronice. Cel !ai des+ tasarea $erte0ral* se trad&ce prin ra4ialgii ac&te sit&ate de o0icei ,n regi&nea dorsal* inferioar* sa& ,n regi&nea lo!0ar* instalate 0r&sc &neori ,n &r!a &nei c*deri sa&+ !ai des+ d&p* &n !ic efort de ridicare+ de presi&ne sa& d&p* o si!pl* !i"care a tr&nc4i&l&i. /ceste d&reri s&nt adesea deose0it de intense+ i!p&n.nd repa&s&l la pat ti!p de c.te$a zile sa& s*pt*!.ni+ ra4ialgiile se aten&eaz* progresi$+ p&t.nd dispare co!plet ,n 68# s*pt*!.ni. 2a4ialgiile cronice+ lo!0are sa& prezente ,n inter$al&l dintre episoadele de ra4ialgie ac&t* sa& ,n a0sena lor+ constit&ie sing&ra !anifestare a tas*rilor $erte0rale@ aceste d&reri a& caracter&l ra4ialgiilor 0anale+ de o0oseal*+ "i s&nt accent&ate de port&l &nor gre&tai+ de stat&l prel&ngit ,n picioare sa& pe sca&n+ de acti$it*ile casnice etc@ d&rerile se a!elioreaz* prin repa&s. ;a &nii 0olna$i+ osteoporoza ,nsoit* de tas*ri $erte0rale poate fi co!plet indolor*+ ea fiind identificat* c& prile-&l &n&i e7a!en radiologic+ efect&at ,nt.!pl*tor. <n for!ele a$ansate de osteoporoz* $erte0ral* pot ap*rea "i d&reri cer$icocaps&lare "i toracice de origine static*. 3nii 0olna$i pot prezenta o d&rere toracic* i!ens* d&p* &n tra&!atis! !ini! sa& d&p* efort&l de t&se+ caredeter!in* o fract&r* costal*. 9olna$ii c& osteoporoz* d&reroas* s&nt adesea o0osii+ sl*0ii+ astenici+ irasci0ili@ &neori depri!ai+ inter$enind "i o co!ponent* ne$rotic*. II.< IN=ESTI.AII !ARACLINICE Diagnostic&l de osteoporoz*+ 0*n&it clinic+ este confir!at de prin &r!atoarele e7plor*ri paraclinice >

31

E>ame,+l rad&olo/&' 8 radiografia clasic* a coloanei $erte0rale reprezint* e7a!en&l cel !ai accesi0il+ c4iar dac* ea n& per!ite &n diagnostic precoce al osteoporozei. 8 p&in sensi0il deoarece este necesar* o red&cere s&0stanial* a !asei osoase pentr& a fi $izi0il* pe radiografii@ 8 e$ideniaz* fract&rile. )steoporoza se rec&noa"te radiologic printr8o 4ipertransparen* dif&z* a ra4is&l&i+ ,nsoit* deta"*ri $erte0rale. (ransparena $erte0relor este !*rit* fiind $izi0ile n&!ai traseele osoase $erticale ale corpilor $erte0rali care a& &n aspect striat $ertical 5aspect !ai e$ident pe radiografia de profil6. ;a &nii 0olna$i+ prin dispariia desen&l&i tra!ei osoase a corpilor $erte0rali+ $erte0rele par goale+ ca fiind destcl*. ;iniile opace coresp&nz*toare plato&rilor $erte0rale+ de"i s&0iate apar !ai e$idente dec.t la s&0iect&l nor!al+ s&0liniind ca &n lizer& de doli&+ i!aginea corpilor $erte0rali 4ipertranspareni. :arginea anterioar* a $erte0relor se distinge gre& de opacitatea p*rilor !oi.

(as*rile $erte0rale+ &neori !&ltiple s&nt localizate !ai ales la ni$el&l coloanei dorsale inferioare "i coloanei lo!0are s&perioare. (as*rile $erte0rale s&nt de !ai !&lte fel&ri@ &neori tasarea este predo!inant anterioar*+ corp&l $erte0ral do0.ndind &n aspect trapezoid sa& c&neifor!@ $erte0rele c&neifor!e+ sit&ate ,n regi&nea dorsal* deter!in* apariia cifozei ,n respecti$&l seg!ant al coloanei@ alteori tasarea este &nifor!*+ corp&l $erte0ral a$.nd din profil &n aspect drept&ng4i&lar. /lteori+ !ai ales ,n regi&nea lo!0ar*+ osteoporoza se trad&ce prin defor!area c&p&lifor!* a plato&rilor $erte0rale care se depri!* s&0 presi&nea trans!is* de disc&ri@ se realizeaz* aspect&l de $erte0r* conca$* sa& 0iconca$*. C&! fract&rile de corp $erte0ral n& s&nt totdea&na rec&nosc&te de 0olna$+ ,n fiecarecaz este indispensa0il e7a!en&l radiologic al coloanei dorso8lo!0are. )steoporoza poate fi p&s* ,n e$iden* c& a-&tor&l radiografiei clasice "i ,n alte zone ale sc4elet&l&i. /stfel+ la ni$el&l col&l&i fe!&ral se constat* o 4ipertransparen*+ "i &n aspect !ai

32

la7 al tra0ec&lelor osoase dec.t cel nor!al+ datorit* dispariiei &nor siste!e tra0ec&lare. ;a ni$el&l toracel&i pot fi p&se ,n e$iden* fract&ri costale $ec4i sa& recente. <naintea apariiei tas*rilor $erte0rale sa& a altor fract&ri+ e7a!en& radiologic n& are &tilitate pentr& diagnostic&l osteoporozei@ c& alte c&$inte+ diagnostic&l radiologic al osteoporozei este &n diagnostic tardi$. 2adiografiile rec&nosc pierderea de os n&!ai c.nd s8a prod&s o sc*dere c& 2583'= a densit*ii osoase+ deci dest&l de t.rzi&. (o!ografia co!p&terizat* cantitati$* a coloanei $erte0rale 8 cea !ai sensi0il* !etod* pentr& diagnostic&l iniial@ n& este pentr& !as&ratori repetate datorit* cost&l&i ridicat "i dozei !ari de radiaii. Este e7tre! de &til* pentr& deter!inarea densit*ii osoase. De poate st&dia zona central* a corpilor $erte0relor lo!0are 284+ e7pri!.nd densitatea osoas* ,n gra!e pe c!3. e7a!inarea d&reaz* 581' !in&te+ si poate fi aplicat* "i la ni$el&l col&l&i fe!&ra. /$anta-ele principale s&nt> distinge foarte 0ine os&l tra0ec&lar de os&l cortical@ distinge foarte 0ine str&ct&ra intraosoas* decalci&l e7traosos care poate cre"te ,n !od artificial densitatea osoas*+ deter!inat* de celelalte te4nici 5 DP/@DEO/6. 3n progres recent8 canning PC( 3D8 realizeaz* o a!eliorare a i!aginii "i o !ai precis* c&antificare a densit*ii osoase. /0sor0io!etria &nifotonic* la ni$el&l ante0ra&l&i pro7i!al 8 p&in sensi0il* ,n stadiile precoce. e fac !*s&r*torile necesare la ni$el&l radi&s&l&i. Iradierea este !ic*. <ntr&c.t este o diferen* ,n a0sor0ia fotonilor dec*tre os "i de c*tre p*ile !oi+ este posi0il* deter!inarea conin&t&l&i !ineral total al os&l&i+ care poate fi e7pri!at ,n gra!e pe c!. :etoda n& per!ite o difereniere ,ntre os&l cortical "i cel tra0ec&lar. /0sorio!etria !onofotonic* este 0ine tolerat* de 0olna$+ are o 0&n* ac&ratee si prcizie "i necesit* p&in ti!p 51' !in&te6. I se repro"eaz* fapt&l c* n& per!ite deter!inarea densit*ii osoase la ni$el&l col&l&i fe!&ral "i al coloanei $erte0rale. /0sor0io!etria 0ifotonic* la ni$el&l coloanei $erte0rale "i "old&l&i 8 li!itat* de n&!eroasele artefacte. Per!ite deter!inarea conin&t&l&i !ineral al coloanei $erte0rale+ al "old&l&i "i al corp&l&i ,ntreg. Deter!inarea se face de o0icei la ni$el&l coloanei $erte0rale lo!0are. Conin&t&l osos !ineral se e7pr!* ,n gra!e pe c!2. iradierea este !ic*. /0sor0io!etria 0ifotonic* se poate aplica "i la ni$el&l col&l&i fe!&ral constit&ind astfel &n !i-loc de pre$izi&ne a fract&rilor la acest ni$el+ a0sor0io!etria 0ifotonic* per!ite "i deter!inarea conin&t&l&i !ineral al corp&l&i ,ntreg. <n !od c&rent DP/ este practicat* la ni$el&l coloanei $erte0rale lo!0are "i col&l&i fe!&ral+ ea n& poate diferenia os&l cortical decel tra0ec&lar. DEO/ 8 d&0la a0sor0io!etrie c& raze O 8 la ni$el&l coloanei lo!0are sa& a "old&l&i F este ase!*n*toare a0sor0io!etriei 0ifotonice+ darse folosesc raze O "i n& iQotopi radioacti$i. Precizia ddensit*ii osoase la ni$el&l coloanei $erte0rale lo!0are "i la ni$el&l col&l&i fe!&ral 33

este s&perioar* te4nicii anterioare+ se face ,n ti!p !ai sc&rt 5apro7i!ati$ 5 !in&te pentr& fiecare zon*6+ iar iradierea este foarte !ic*. DEO/ per!ite "i deter!inarea densit*ii osoase a corp&l&i ,ntreg. (i!p&l de efect&are al &n&i e7a!en DEO/ este !ai sc&rt ,nre&c.t razele O prod&c &n fl&7de protoni !ai ,nalt dec.t izotopii radioacti$i. /naliza acti$it*ii ne&tronice 8 per!ite !*s&rarea cantit*ii totale de calci& din organis!&l &!an prin iradierea corp&l&i c& ne&troni "i e7a!inarea calci&l&i. (i!p&l de iradiere total* este de1 !in&t+ d&p* care s&0iect&l r*!.ne ti!p de 2' de !in&te ,ntr8&n !onitor caredeter!in* radioacti$itatea ,ntreg&l&i corp. C& a-&tor&l analizei acti$it*ii ne&tronice n& se pot face !*s&r*tori specifice ,n an&!ite zone ceea ce reprezint* &n incon$enient al !etodei+ al*t&ri de iradierea dest&l de !are@ din aceste !oti$e+ te4nica n& este de &tilizare c&rent*. Ec4ografia a ,ncep&t s* fie folosit* "i pentr& st&di&l densit*ii osoase. /ten&area se!nal&l&i &ltras&netelor ,n ti!p&l trecerii lor prin os+ poate fi !*s&rat* deter!in.nd red&cerea a!plit&dinii acest&i se!nal. /ten&area 0enzii largi de &ltras&nete poate fi &tilizat* pentr& aprecierea densit*ii osoase a calcane&l&i 5c*lc.i6. <n f&ncie deaparat&l &tilizat+ realizarea acestei !*s&r*tori poate necesita ,ntre 1 "i 1' !in&te. U#&l&%area #e?,&'&lor de ms+rare a #e?,&'&lor de,s&#4&& osoase* C& a-&tor&l te4nicilor prezentate !ai s&s+ se pot face aprecieri ale densit*ii osoase "i ale conin&t&l&i !ineral al os&l&i inco!para0il !ai e7acte dec.tcele realizate c& a-&tor&l e7a!en&l&i radiologic. /ceste te4nici per!it identificarea &nor sc*deri !oderate ale densit*ii osoase contri0&ind la diagnostic&l precoce al osteoporozei+ ,naintea apariiei fract&rilor. Pe 0aza datelor precise pe care le ofer* osteodensio!etria+ ): a reco!andat pentr& a face definiia 0olii !ai &til*+ ca osteoporozas* fie diagnosticat* c.nd densitatea !ineral* a os&l&i este c& cel p&in 2.5 Ds s&0 !edia ad&lt&l&i t.n*r. ) $aloareci RL8 1.' D este definit* ca nor!al* "i &na ,ntre 1.' D "i 82.5 D este definit* ca !as* osoas* sc*z&t*+ sa& osteopenie. /ceste definiii a& fost ela0orate pe 0aze epide!iologice+ relat.nd frec$ena fract&rilor la !asa osoas*. (e4nicile de densio!etrie osoas* per!it totodat* "i aprecierea eficacit*ii &nor !edica!ente sa& altor !*s&ri terape&tice folosote la 0olna$ii c& osteoporoz*. /ceste te4nici necesit* &n ti!p sc&rt+ n& prod&c o iradiere se!nificati$* "i s&nt nein$azi$e+ nenoci$e+ repeta0ile+ dar s&nt costisitoare. E7a!ene 0iologice> :arJerii 0ioc4i!ici ai for!*rii osoase s&nt> 34

8 fosfataza alcalin* 5cresc&t* ,n osteoporoza idiopatic*6 8 osteocalcine 8 &nele peptide ale procolagen&l&i P&ncia 0iopsie osoas* 8 este efect&at* c& &n trocarspecial din creasta iliac*+ are o &tilitate li!itat* pentr& diagnostic&l poziti$ al osteoporozei. Ea constit&ie &n !i-loc &til pentr& diagnostic&l diferenial c& alte osteopatii rarefiate. II.@ DIA.NOSTICUL OSTEO!ORO"EI <n trec&t+ diagnostic&l osteoporozei se f*cea c& oc4i&l li0er. (a0lo&l caracteristic era cel al &nei fe!ei de talie !ic*+ sla0*+ foarte red&s* de spate "i c& a"a n&!it&l Bg4e0&l 0*tr.nei doa!neC. e f*cea &n control pri$ind pierderea !asei osoase > se !*s&ra desc4iderea 0raelor pe orizontal* de la $.rf&l degetelor &nei !.ini p.n* la $.rf&l degetelor celeilalte !.ini. Dac* aceast* l&ngi!e !*s&rat* reprezint* !ai !&lt dec.t ,n*li!ea acelei persoane este pro0a0il ca $erte0rele s* fi cedat deoarece oasele de$in !ai sla0e din ca&za osteoporozei "i se taseaz*. <ntotdea&na !asa osoas* sc*z&t* "i densitatea !ineral* sc*z&t* se ia& ,n considerare i!pre&n*. /cestea s&nt se!nele partic&lare ale osteoporozei "i prezic posi0ilitatea prod&cerii &nei fract&ri "i toate i!plicaiile acesteia. Ialori s*z&te pot ap*rea "i ,n osteopenie "i osteo!alacie+ dar acestea s&nt de fapt etape ,n dez$oltarea osteoporozei.

<n &lti!a -&!*tate a secol&l&i trec&t s8a& dez$oltat c.te$a te4nici pentr& !*s&rarea !asei osoase "i a D:) 5densitatea !asei osoase6. (oate se 0azeaz* pe o te4nologie co!ple7* iar precizia lor este de i!portan* $ital* deoarece cele !ai !ici !odofic*ri ale !asei "i densit*ii os&l&i reflect* !ari !odific*ri ,n rezistena acest&ia. 1.Rad&o/ra3&&le 2adiografiile si!ple arat* densitatea red&s* prin transparena !*rit* a oaselor. ) radiografie la loc&l &nei fract&ri sa& poate &na toracic* ,nt.!pl*toare ,n caz&l &nei pro0le!e la acest ni$el pot constit&i 0aza &n&i pri! diagnostic ,n caz&l osteoporozei.

35

Din p*cate+ osteoporoza se poate detecta pe fil! a0ia at&nci c.nd s8a pierd&t 4' la s&t* din rezistena !ineral* a os&l&i.

.Rad&o/rame#r&a 2adiogra!etria co!par* l*i!ea &n&i os c& l*i!ea p*rii sale dire+ a corte7&l&i e7terior+ "i de aici c& l*i!ea p*rii interne tra0ec&lare sa& poroase. Proces&l de osteoporoz* afecteaz* !ai ,nt.i "i !ai gra$ aceast* parte de os+ dar conin&t&l !ineral al os&l&i se g*se"te ,n principal ,n corte7. ) pierdere s&0stanial* la ni$el&l os&l&i co!pact este p&s* ,n e$iden* dac* l*i!ea total* a p*rii corticale este !ai !ic* dec.t cea a os&l&i tra0ec&lar. -.Mor3&me#r&a s$&,al 'al&#a#&1 :etod* de e$al&are a densit*ii os&l&i c& raze O. e &tilizeaz* de peste 5' de ani. 2eprezint* &n siste! de clasificare a str&ct&r*rii e"afoda-&l&i os&l&i la ni$el&l os&l&i tra0ec&lar. Pe !*s&r* ce se pierde din ce ,n ce !ai !&lt din !asa osoas*+ s&nt eli!inate tra0ec&lele orizontale+ ceea ce r*!.ne fiind o str&ct&r* c& d&ngi $erticale. 0.I,d&'ele S&,/? Proced&r* ce se 0azeaz* pe aran-area tra0ec&lelor ,ntr8&n tri&ng4i al os&l&i de la cap*t&l s&perior al os&l&i coapsei. 7.Ms+rarea a2sor24&e& e,er/&e& d+ale a ra%elor X (DEXA) 2eprezint* Bte4nica standard de a&rC pentr& e$al&area densit*ii os&l&i. Principi&l const* ,n red&cerea n&!*r&l&i "i intensit*ii fotonilor e!i"i de razele O at&nci c.nd trec prin os sa& alte es&t&ri. :aterial&l solid aten&eaz* fotonii !ai !&lt dec.t o str&ct&r* rarefiat* "i ceea ce se !*soar* este grad&l de aten&are. /parat&l DEO/ este progra!at s* fac* diferena dintre os "i es&t&l !oale "i s* !*soare soliditatea os&l&i. DEO/ poate fi &tilizat* pentr& orice os din corp "i este !ai p&in infl&enat* dec.t alte for!e de radiografii de cantitatea de es&t adipos din $ecin*tate. (ot&"i+ osteoartritele din zona 36

lo!0ar* a coloanei $erte0rale si calcifierea aortei pot pert&r0a rez&ltatele. Pentr& aceasta+ pe l.ng* radiografia din fa* se $a face "i &na din profil+ care !*re"te diferenele dintre os&l nor!al "i cel osteoporotic. Fract&rile $erte0relor apar ca niste zone osoase !ai dense deoarece os&l este co!pri!at "i parial t&rtit. 8.Tomo/ra3&a 'om$+#er&%a# 'a,#&#a#&1 2eprezint* $arianta a$ansat* a $ec4ilor !etode de scanare co!p&terizat* dar+ ca "i acestea d* o i!agine reprezent.nd radiografiile efect&ate pe seci&ni trans$ersale ,ng&ste ale corp&l&i. /cestea pot fi redate intr8o i!agine 3D+ afl.nd&8se care este densitatea !ineral* osoas* a oric*r&i os. :.E'o/ra3&a 'a,#&#a#&1 (e4nic* c& &ltras&nete f*r* a i!plica e7p&nerea la radiaii. Ea const* ,n tri!iterea de &nde sonore prin zona care este in$estigat* !*s&r.nd $iteza c& care acestea se trans!it+ c.t de repede i"i pierd din intensitate "i de pe ce s&prafee rico"eaz* s&0 for!* de eco&. Deza$anta-&l acestei !etode este c* ,n ti!p ce ea este perfor!ant* pentr& e$al&area !asei osoase a "old&l&i folosind os&l poros al c*lc.i&l&i+ !ai ales la fe!eile de peste 7' de ani+ n& este la fel de &til* pentr& e7a!inarea coloanei $erte0rale. ANALI"E DE LABORATOR /nalizele de la0orator f&rnizeaz* infor!aii de 0az* despre starea general* de s*n*tate "i despre &nele 0oli. <ndeose0i do&* 0oli pot fi ,n"el*toare> 4ipertiroidia 5tireoto7icoza6 "i !ielo!&l. F*r* analize a!0ele pot trece neo0ser$ate "i s* pro$oace osteoporoza. ) si!pl* analiz* de s.nge e$ideniaz* orice e7ces de tiro7in* in s.nge care se poate datora tireoto7icozei. :ielo!&l poate fi depistat printr8o analiz* de s.nge carearat* ane!ie "i &n e7a!en de &rin* care arat* o ne-&stificat* pierdere de proteine. Tes#ele 2&o'?&m&'e 5, &de,#&3&'area os#eo$oro%e& )steoporoza instalat* poate fi de do&* tip&ri> 8 /cti$* F la care ti!p&l de ,ndep*rtare "i re,nnoire a os&l&i este rapid+ c& o pierdere a !ineralelor din os+ in principal a calci&l&i. 8 Inacti$* F,n care cicl&l osos este lent.resor0ia os&l&i se reflect* ,n &rin* 54ipercalci&rie6.pentr& !as&rarea calci&l&i se $a face &n s&!arde &rin*. /ceasta !etoda n& este prea eficient*+ ni$el&l calci&l&i sc4i!.nd&8se de la o zi la alta+ sa& c4iarde la o ora la alta. 37

/naliza s.ngel&i pantr& proteina Gla din os confir!* rez&ltatele analizei de &rin*. Proteinele din os fiind eli0erate ,n circ&laie pe !*s&r* ce os&l se distr&ge. DIA.NOSTICUL !O"ITI= Diagnostic&l poziti$ al osteoporozei se refer* ,n principal la diagnostic&l osteoporozei co!&ne tip I 5post!enopa&z*6 "i tip II 5senil*6. D&a/,os#&'+l #ard&1 Este in pri!&l r.nd clinic "i are loc la o fe!eie care se g*se"te la &n inter$al de apro7i!ati$ 15 ani de la instalarea !enopa&zei sa& la o persoan* c& $.rsta decal p&in 7' de ani de a!0ele se7e+ care prezint* o fract&r* d&p* &n tra&!atis! !ini! sa& c4iar ,n lipsa &n&i tra&!atis!+ al*t&ri de care !ai e7ist* "i o sc*dere ,n ,n*li!e+ accent&area cifozei dorsale+ sa& d&reri osoase. <n caz&l 0olna$ilor c& osteoporoz* senil*+ cele !ai frec$ente fract&ri s&nt cele de col fe!&ral. <n caz&l 0olna$ilor c& osteoporoz* post!enopa&z*+ fract&rile $erte0rale+ costale sa& de radi&s se ,nt.lnesc !ai frec$ent. E7a!en&l radiologic confir!* fract&ra "i osteoporoza. E7a!en&ele c& a-&tor&l c*rora se apreciaz* densitatea osoas* confir!* + o i!portant* sc*dere a !asei osoase. E7a!enele 0ioc4i!ice+ "i an&!e> dozarea ,n s.nge a calci&l&i+ fosfat&l&i+ fosfatazei alcaline+ 4or!on&l&i paratiroidian+ $ita!inei D++ dozarea ,n &rin* a calci&l&i "i 4idro7ipolinei+ s&nt de reg&l* nor!ale. Principalele !odific*ri ,n aceast* direcie s&nt cele realizate de !arJerii 0ioc4i!ici ai for!*rii osoase c&! ar fi cre"terea ,n ser a fosfatazei alcaline+ osteocalcinei+ etc+ "i de !arJerii 0ioc4i!ici ai resor0iei osoase 5cre"terea e7creiei &rinare de calci&+ 4idro7iprolin*+ etc 6. Pentr& indicarea t&rno$er8&l&i osos al &n&i 0olna$ c& osteoporoz* poate fi indicat* p&ncia 0iopsie osoas* din creasta iliac*. D&a/,os#&'+l $o%&#&1 $re'o'e Diagnostic&l poziti$ precoce al osteoporozei co!&ne se realizeaz* prin efect&area densi!etriei osoase c& diferite te4nici. C& a-&tor&l acestora se poate realiza &n diagnostic precoce al osteoporozei la persoanele c& risc+ per!i.nd efect&area &n&i trata!ent profilactic+ care s* ,!piedice apariia fract&rilor. D&a/,os#&'+l d&3ere,4&al Diagnostic&l diferenial al osteoporozei co!&ne se face> 3#

C& celelalte for!e de osteoporoz* idiopatic* C& celelalte for!e de osteoporoz* C& celelalte osteopatii rarefiante

1. Diagnostic&l diferenial al osteoporozei co!&ne c& celelalte for!e de osteoporoza idiopatic* 5cea a ad&lt&l&i "i cea -&$enil*6 este relati$ &sor+ datorit* diferenelor !ari ,n $.rsta pacienilor. 2. Diagnostic&l diferenial c& di$erse tip&ri etiologice de osteoporoz* sec&ndar* tre0&ie fac&t ,n faa oric*r&i 0olna$ c& osteoporoz*+ !ai ales dac* $.rsta acest&ia 5s&0 6' de ani6 "i se7&l 5!asc&lin6 n& reprezint* &n arg&!ent s&ficient de p&ternic ,n fa$oarea afir!*rii &nei osteoporoze co!&ne. <n &nele caz&ri diagnostic&l de osteoporoza sec&ndara si tip&l acesteia este e$ident+ c&! astecaz&l atletelor a!enoreice. )stoporoza cortizonic* poete fi deter!inat* de corticoterapie 5 ana!nez*6 sa& se poate datora indro!&l&i C&s4ing ce poate fi de!onstrat prin $alorile cresc&te ale cortizon&l&i ,n s.nge "i prin si!pto!ele "i se!nele clinice caracteristice acest&i sindro!. )steoporoza din 4ipertiroidie+ care n& este rar*+ tre0&ie identificat*+ c4iar la 0olna$ii la care clinica n& este s&ficient de s&gesti$* pentr& o 4iperf&ncie tiroidian* 5!ai ales la $.rstnici6. 3. Diagnostic&l diferenial c& alte osteopatii rarefiante> ) pri!* pro0le!* o pot p&ne 0olna$ii c& !ielo! !&ltipl& sa& c& !etastaze osoase ale &nor cancere $iscerale care cons&lt* pentr& o fract&r* $erte0ral*. <n fa$oarea &nei afeci&ni !aligne+ pledeaz*> tare general* alterat* c& ianpeten* Pierdere ,n gre&tate (&l0&r*ri ne&rologice deter!inate de fract&ra $erte0ral* /ne!ie I H accelerat Hipercalce!ie Protein&rie Identificare clinic* "i radiologic* a t&!orii pri!are Identificarea &nei co!ponente !onoclonale prin electroforeze ,n gel de agar a proteinelor serice

3%

9iopsia !*d&$ei osoase+ ce poate identifica ele!entele tipice !ielon&l&i 5prezena ,n !*d&$a 4e!atopoetic* a &n&i n&!*r !are de plas!ocite c& aspect atipic6sa&+ !ai rar+ cel&lele !aligne coresp&nz*toare &nei !etastaze osoase.

Diagnostic&l de !ielo! sa& !etastaze osoase tre0&ie l&at ,n considerare !ai ales la 0olna$ii la care ana!neza "i $.rsta n& constit&ie arg&!ente solide ,n fa$oare diagnostic&l&i de osteoporoz* post!enopa&z* sa& senil*. )steoporoza tre0&ie difereniat* "i de celelalte osteopatii rarefiante> )steo!alacia Hiperparatiroidis!&l pri!ar )steodistrofia renal*

Osteomalacia 3neori poate !i!a osteoporoza sa& coe7ist* c& ea. Prezint* &r!*toarele !odific*ri paraclinice> c*derea ,n ser a concentraiei calci&l&i "i fosfat&l&i+ cre"terea in ser a fosfatazei alcaline+ cre"terea !oderat* a concentraiei serice a 4or!on&l&i paratiroidian@ <n &rin*+ calci&l este sc*z&t sa& nor!al+ fosfat&l este nor!al iar 4idro7iprolina este cresc&t*@ P&ncia 0iopsie osoas* din creasta iliac* care poate fi esenial* pentr& diagnostic p&ne ,n e$iden* aspect&l caracteristic> 0ord&ri osteoide a0&ndente+ ne!ineralizate@ Hiperparatiroidismul primar <n s.nge+ calci&l "i fosfor&l s&nt sc*z&te+ fosfataza alcalin* cresc&t* sa& nor!al*+ 4or!on&l paratiroidian !&lt cresc&t. <n &rin*+ calci&l este cresc&t sa& nor!al+ fosfat&l este nor!al+ 4idro7iprolina cresc&t*. Osteodistro ia renal! <n s.nge+ calci&l este sc*z&t sa& nor!al+ fosfor&l cresc&t+ fosfataza alcalin* cresc&t*+ 4or!on&l paratiroidian !oderatcresc&t+ creatinina "i &reea !&lt cresc&te. <n &rin*+ calci&l este cresc&t sa& nor!al+ fosfat&l sc*z&t+ 4idro7iprolina sc*z&t*. II.1A TRATAMENTUL OSTEO!ORO"EI <n cele ce &r!eaz* se $a prezenta trata!ent&l osteoporozei ,n general+ insist.nd&8se as&pra trata!ent&l&i osteoporozei co!&ne 5osteoporoza idiopatic* post!enopa&z* "i senil*6. (rata!ent&l profilactic incl&de pre$enirea c*derilor+ respecti$ pre$enirea poticnirilor+ l&!inarea s&ficient* a loc&inei+ s&pra$eg4erea !edica!entelor 5ne&roleptice+ !iorela7ante+ so!nifere+ tranc4ilizante6+ folosirea &n&i 0aston pentr& spri-in+ e$itarea &nei fle7i&ni !ari a tr&nc4i&l&i "i a p&rt*rii de gre&t*i ".a "i !ai ales pre$enirea fragilit*ii osoase prin> 4'

a6 o0inerea &nei solidit*i "i a &n&i titr& !ineral !a7i!al al sc4elet&l&i ,n c&rs&l anilor cre"terii@ 06 !eninerea !asei osoase la ni$el !a7i! c.t !ai !&lt ti!p posi0il@ c6 ,ncetinirea rit!&l&i de pierdere osoas*+ ce apare odat* c& ,naintarea ,n $.rst*@ d6 red&cerea sa& pre$enirea pierderii osoase rapide din perioada post!enopa&z*. )0iecti$ele pre$enirii osteoporozei pot fi ,n !are !*s&r* c&antificate> !*rirea taliei !edii a sc4elet&l&i c& 1'82' !! ,n c&rs&l anilor de cre"tere+ cre"terea !asei osoase !a7i!e c& 5=+ di!in&area c& 5'= a $itezei pierderii osoase c& $.rsta+ red&cerea c& 5'= 5,n !edie6+ a acceler*rii post8!enopa&z* a acestei pierderi. C&! %7= din s&0santa osoas* se constit&ie ,naintea $.rstei de 2' ani+ tinerii a& ne$oie de s&ficient calci&. 3n gr&p c& risc potenial de osteoporoz* ,l constit&ie fetele tinere a c*ror asig&rare este deficitar* ,n toat* E&ropa "i al c*ror calci& este sc*z&t+ datorit* printre altele "i regi!&rilor de sl*0ire pentr& sil&et*@ aceste regi!&ri scad conin&t&l ,n estrogeni al corp&l&i+ red&c aport&l de calci& "i pot d&ce la osteoporoz*. ) atenie deose0it* tre0&ie deci acordat* acestei categori ,n asig&rarea c& s&ficient calci&. Pentr& $.rsta de 1181# ani acesta tre0&ie s* fie de #''812'' !gLzi. (rata!ent&l profilactic al osteoporozei ar tre0&i efect&at de ,ntreaga pop&laie+ dar c&! acest l&cr& n& este posi0il+ el $a fi aplicat c& prioritate s&0iecilor la care s&nt identificai an&!ii factori de risc. D&p* 2iggs "i :elton principalii factorii de risc ai osteoporozei s&nt> fe!eie ca&cazian* sa& asiatic*+ !enopa&z* precoce sa& a!enoree prel&ngit*+ antecedente eredocolaterale prezente+ stat&r* -oas* "i gre&tate corporal* !ic*+ sc*dere a aport&l&i de calci& sa& a a0so0iei sale+ inacti$itate+ cons&! e7agerat de alcool. ) alt* !etod* de a seleciona s&0iecii+ ,n $ederea &n&i trata!ent profilactic+ este aceea de a !*s&ra prin osteodensio!etrie !asa osoas* ,n diferite zone+ pentr& a identifica s&0iecii c& !as* osoas* "i deci c& risc cresc&t de fract&ri+ !etoda este p&in fia0il* prentr& screening+ datorit* cost&l&i s*& ridicat. C4ristiansen a prop&s &r!*toarele criterii pentr& selecionarea fe!eilor d&p* !enopa&z*+ la care este necesar trata!ent&l profilactic 5incl&si$ trata!ent&l 4or!onal de s&0stit&ie6@ gre&tatea corporal*+ dozarea fosfatazei alcaline serice "i a calci&l&i "i 4idro7iprolinei ,ntr8&n e"antion de &rin* raportate la creatin*@ pe 0aza acestor criterii+ fe!eile pot fi ,!p*rite ,n 3 gr&p&ri> c& pierdere osoas* rapid*+ !edie sa& !ic*. <n trata!ent&l pre$enti$ al osteoporozei tre0&ie l&at ,n considerare fapt&l c* la o an&!it* $.rst* 5deci risc&l de fract&r*6 este deter!inat de > !asa osoas* !a7i!*+ $.rsta la care !asa osoas* ,ncepe s* scad* "i rit!&l ,n care se prod&ce aceast* sc*dere.

41

Dac* &nii factori de care depinde !asa osoas* !a7i!* n& pot fi !odificai+ c&! s&nt rasa+ se7&l+ &nii factori ereditari+ e7ist* "i factori ce pot accent&a dep&nerea de os ,n ti!p&l cre"terii "i consolidarii+ astfel ,nc.t s* contri0&ie la crearea &nei !ase osoase c.t !ai !ari. Principalii factori s&nt > e7ercii&l fizic+ ali!entaia c& &n conin&t adec$at de calci& "i factorii 4or!onali@ de ase!enea pot fi a$&te ,n $edere "i alte !i-loace> $ita!ina D+ calcitonina "i disfonaii. E7ercii&l fizic are o !are i!portan*+ l&cr& do$edit de fapt&l c* atleii a& o !as* osoas* !ai !are dec.t s&0iecii sedentari@ cre"terea !asei !&sc&lare sti!&leaz* for!area os&l&i. /dolescenii "i ad&lii tre0&ie ,nc&ra-ai s* fac* e7erciii fizice+ s* practice diferite sport&ri> alerg*ri+ ciclis!+ ,not@ ,n caz&l persoanelor de gen fe!inin e7erciiile fizice n& tre0&ie s* d&c* la a!enoree+ ceea ce ar p&tea a$ea consecine negati$e. Pentr& $.rstele !ai !ari se reco!and* gi!nastica adaptat* $.rstei "i !ers&l pe -os@ pli!0*rile de 3'86' de !in&te+ efect&ate de 384 ori pe s*pt*!.n*+ pot contri0&i la !eninerea !asei osoase la persoanele c& $.rst* ,ntre 5' "i 7' de ani+ !ai ales cele de se7 fe!inin. /port&l adec$at de calci& ,n ali!entaie este necesar ,n ti!p&l copil*riei ,n $ederea depozit*rii acest&ia ,n sc4elet ,n ti!p&l cre"terii "i consolid*rii. <n ti!p&l adolescenei+ aport&l ali!entar zilnic tre0&ie s* fie de 11'' F 12'' !g calci&. <n caz&l ad&lt&l&i !at&r "i al fe!eii ,naintea !enopa&zei aport&l ali!entar zilnic de calci& tre0&ie s* fie de #'' F 1''' !g. 9ar0aii de peste 55 de ani "i fe!eile post!enopa&z* a& ne$oie de 15'' !g calci& Lzi. /$.nd ,n $edere c* este relati$ gre& s* se realizeze &n aport ali!entar zilnic de 15'' !g de calci& "i in.nd sea!a de fapt&l c* a0so0ia intestinal* a calci&l&i este deficitar* la $.rstnici+ la fe!eile post!enopa&z* este -&stificat &n s&pli!ent zilnic de calci& de 1''' !gLzi. )data instalata osteoporoza n& este posi0il* refacerea !asei osoase. (ot&"i inter$enia precoce poate pre$eni osteoporoza iar cea tardi$* poate opri progresia 0olii. Dac* este prezent* o ca&z* sec&ndar* trata!ent&l specific are scop&l ,ndep*rt*rii ca&zei. Me#ode 3&%&'e corset L 0r.& ortopedic e7erciii fizice c& cons&ltarea &n&i fizioterape&t

In faza ac&t* a tas*rii analgezice !iorela7ante 42

c*ld&r* !asarepa&s confor! indicaiilor !edic&l&i

Tra#ame,#+l 'ro,&' 3arma'olo/&' (,+ma& la &,d&'a4&&le med&'+l+& de s$e'&al&#a#e) Calci& o 1''' 8 15'' !g L zi la fe!eile post!enopa&za o 15'' !g L zi la adolesceni "i ad&lii tineri pentr& pre$enie Estrogeni8 pe cale oral* sa& transder!ic* o la fe!eile c& &ter intact se asociaz* o0ligatori& c& o progestina o la fe!eile c& 4isterecto!ie se ad!inistreaz* zilnic f*r* asocieri Calcitonina o pare s* red&c* pierderile n&!ai la ni$el&l coloanei $erte0rale L are "i efect ,!potri$a d&rerii deci se folose"te predo!inant la cei c& d&reri cronice legate de fract&ri sa& defor!*ri sc4eletice o sead!inistreaz* ,n doze de 1'' 3.I. ,n in-ecii s.c.sa& i.!. iniial zilnic+ ca trata!ent de atac ti!p de 486 s*pt*!.ni+ d&p* care se poatetrece la trata!ent&l cronic de ,ntreinere efect&at ti!p ,ndel&ngat c& dora de 5'81'' 3.I.+ zilnic sa& la do&* zile. 9ifosfonaii> 5etidronat+alenronat6 Etidronat&l se ad!inistreaz* ,n doz* de 4'' !gLzi ti!p de do&* s*pt*!.ni apoi pa&z* de do&* l&ni "i -&!*tate+ inter$al ,n care se ad!inistreaz* &n s&pli!ent de calci&+ d&p* care se contin&* cicl&l. /lendronat&l a c."tigat ,n &lti!&l ti!p teren ,n profila7ia osteoporozei. (rata!ent&l reco!andat este de 1' !gLzi ti!p de trei ani+ al*t&ri de calci&. Este &til fe!eilor la post!enopa&z* c& osteopenie sta0il* care n& pot sa& n& accept* estrogenii. 9ifosfonaii pe cale oral* fiind p&in a0sor0ii+ tre0&ie l&ai !&lt ,nainte sa& d&p* ali!ente "i !edica!ente@ !i-loc terape&tic i!portant pentr& ca pot cre"te densitatea osoas* "i scad risc&l prod&cerii fract&rilor Iita!ina D "i !eta0oliii s*i 8 Iita!ina D+ deficitar* la $.rsnici+ contri0&ie la 0alana negati$* a calci&l&i+ prin sc*derea 43

a0sor0iei intestinale a acest&ia@ pentr& corectarea acest&i deficit $.rstnicii tre0&ie ,nc&ra-ai s* se e7p&n* razelor solare "i s* li se s&pli!enteze aport&l zilnic de $ita!ina D+ #'' 3I L zi asociate c& calci& scad se!nificati$ risc&l apariiei fract&rilor de "old. (erapii de $iitor o antiestrogeni 5ta!o7ifen+ ralo7ifen6 o flor&ra de sodi& c& eli0erare lent* o parat4or!on&l in doz* !ic* Tera$&a de S+2s#&#+4&e Hormo,al :ai !&lte st&dii a& ar*tat c* (H red&ce risc&l t&t&ror fract&rilor osteoporotice c& 3' 8 5' la s&t*+ la o e7p&nere de 381'ani. Din p*cate+ oprirea (H este &r!at* de re$enirea pierderii osoase la ni$el&l dinaintea ,nceperii trata!ent&l&i. <ntr&c.t i!ensa !a-oritate a fract&rilor se prod&ce d&p* $.rsta de 7' de ani+ se pare c* trata!ent&l contin&& d&p* !enopa&z* este !ai adec$at. ( H 5H2(6 s&0stit&ie carena estrogenic* ce apare ,n post!enopa&z* "i contri0&ie astfel la !eninerea !eta0olis!&l&i osos adec$at+ "i pre$ine pierderea de es&t osos ,n toate regi&nile corp&l&i "i scade risc&l dez$olt*rii &nei osteoporoze c& fract&ri consec&ti$e. 2ed&ce pierderea osoasa+ ,n cadr&l &n&i co!ple7 de efecte protectoare. E2: 5:od&latori selecti$i ai receptorilor de estrogen6 L2alo7ifen&l+ n& este &n 4or!on+ dar are efecte si!ilare estrogenilor+ la ni$el&l receptorilor oso"i "i cardio$asc&lari. /cioneaz* ,n sc4i!0 antagonist la ni$el&l s.n&l&i "i &ter&l&i+ "i astfeleli!in* efectele nedorite ale estrogenilor "i c4iar red&ce incidena cancer&l&i !a!ar. &nt indicai ,n trata!ent&l "i profila7ia osteoporozei post!enopa&z*. Cresc densitatea !ineral* osoas* 5D:)6 "i red&c incidena fract&rilor $erte0rale. Estrogenii in4i0* resor0ia osoas* "i pre$in astfel pierderea de os sa& cresc c4iar os&l la fe!eile ,n post!enopa&z*. Estrogenii "i doze !ici de progesteron "i de androgeni !ic"oreaz* rit!&l pierderii osoase la fe!eia ,n perioada de peri!enopa&z*. Contraindicaiile trata!ent&l&i c& estrogeni s&nt reprezentai de > cancer&l de s.n+ s.nger*rii genitale anor!ale f*r* &n diagnostic precis+ tro!0ofle0ita acti$* etc. (rata!ent&l 4or!onal considerat de !&li cel !ai eficient+ este ,ns* gre$at "i de &nele deza$anta-e > rep&gnana &nor fe!ei pentr& contin&area !enstrelor d&p* !enopa&z*+ cost&l ridicat+ d&rata sa l&ng* etc. 9ifosfonaii

44

/ce"tia in4i0* p&ternic resor0ia osoas* la ni$el&l osteoclastelor+ prin &r!are cresc D:). Etidronat&l+ pri!a generaie a acestei gr&pe+ s&0clasat* de &r!atoarele generaii c& eficacitate s&perioar*. /lendronat&l+ 0ifosfonat de generaia a do&a+ red&ce frec$ena fract&rilor de "old "i a celor $erte0rale. Este reco!andat ,n trata!ent&l osteoporozei post!enopa&z* "i a celei senile+ a osteoporozei la 0*r0ai "i a celei ind&se de corticosteroizi. 2isedronat&l+ cea de8a treia generatie. Este indicat ,n pre$enia "i trata!ent&l osteoporozei post!enopa&z* "i a osteoporozei corticoid ind&se. Calcitonina Este a$&t* ,n $edere ,n &lti!ii ani ca alternati$* a trata!ent&l&i c& estrogeni. e ad!inistreaz* s.c sa& i.! 5' 81'' 3.I de calcitonin* de so!on sa& de calcitonon* &!an*+ de trei ori pe s*pt*!.n* sa& s&0 for!* de spraQ nazal. 2ed&ce incidena fract&rilor in condiiile &nei ad!inistr*ri s&sin&te. Pop&laritatea sa se datoreaz* ,n special efect&l&i s*& antialgic+ datorit* sti!&l*rii 0etaendorfinelor "i !ai p&in efect&l&i de cre"tere a D:). /lfacalcidol&l /cioneaz* ca &n reglator al !eta0olis!&l&i calcic "i fosfatic. Este indicat ,n osteoporoza senil*+ post!enopa&z* "i ,n cea ind&s* de corticosteroizi. cade resor0ia osoas* "i+ printr8&n efect as&pra forei de contracie !&sc&lar*+ red&ce risc&l de c*deri. :edica!ente for!atoare de os r4 P(H+ in-ecta0il+ cre"te t&rno$er&l osos+ sti!&l.nd preponderent cel&lele for!atoare de os. Este reco!andat persoanelor c& risc cresc&t de fract&ri. in-ecta0il+ s&0c&tanat+ pe o d&rata li!itata de ti!p 51# l&ni6. troni&! ranelate cel !ai no& prod&s antiosteoporotic inregistrat ,n 2o!.nia. /re efect de sti!&lare as&pra for!*rii de os "i de sc*dere a resor0iei osoase. Cre"te se!nificati$ densitatea osoas* "i scade fract&rile $erte0rale "i non8$erte0rale. C& sperana descoperirii &nor trata!ente care s* poat* reface !asa osoas* este foarte i!portant de a!intit c* pentr& a trata o afeci&ne+ ea tre0&ie s* fie ,n pri!&l rand diagnosticat*. TRATAMENTUL CURATI= Tra#ame,#+l &/&e,od&e#e#&' 45 e ad!inistreaza zilnic+

E7ercii&l fizic este &til "i ,n trata!ent&l osteoporozei co!&ne constit&ite. 2eco!and*rile pri$ind e7ercii&l fizic tre0&ie adec$ate $.rstei "i capacit*ii fizice li!itate a pacienilor . e reco!and* !ers&l pe -os+ pe distane iniial !ici+ c& o cre"tere progresi$* a lor "i c& o intensificare a rit!&l&i. Poate fi a$&t ,n $edere "i &n prigra! de Jinetoterapie. /li!entaia $a fi 0ogat* ,n lapte "i deri$ai+ adesea asociat* "i c& &n s&pli!ent de calci&. /li!entaia tre0&ies* fie ec4ili0rat*+ e$it.nd&8se e7ces&l de proteine care poate incl&de o cre"tere a e7creiei de calci&. :aln&triia care poate accent&a osteoporoza tre0&ie e$itat*. /doptarea &nor !*s&ri speciale pentr& a e$itac*derile tre0&ie e$&t* ,n $edere+ ,ncep.nd c& ,ndreptarea factorilor de !edi&. Tra#ame,#+l med&'ame,#os (rata!ent&l !edica!entos al osteoporozei ,", prop&ne s* infl&eneze ,n !od fa$ora0il proces&l de for!are "i re!odelare osoas*+ oprind pierderea osoas* "i sti!&l.nd cre"terea !asei osoase c& !ineralizarea osteoid&l&i. ;a acest trata!ent se ada&g* frec$ent "i &n trata!ent si!pto!atic. :edica!entele folosite ,n tratarea osteoporozei se ,!part ,n do&* clase+ ,n f&ncie de !ecanis!&l lor de aci&ne> :edica!ente antiresor0ti$e care in4i0* resor0ia osoas*> estrogenii+ calcitonina+ 0ifosfonaii@ :edica!ente care sti!&leaz* for!area osoas*> fl&or&ra de sodi& "i androgenii ana0olozani <n trata!ent&l osteoporozei se !a folosesc ,n afar* de cele prezentate !ai s&s+ calci&l+ di&reticele tiazidice+ $ita!ina D. Al#e #ra#ame,#e &nt reprezentate de 4or!on&l paratiroidian "i de /DF2 5/ S acti$are@ D S depresie@ F S pa&z*8free@ 2 S repetarea cicl&l&i6. Hor!on&l paratiroidian+ ,n doze !ici+ ad!inistrate inter!itent are &n efect ana0olizant de es&t osos prin sti!&larea osteo0lastelor "i poate cre"te !asa osoas*. /DF2 este &n trata!ent ciclic prin care s8ar p&tea controla &nit*ile !&lticel&lare osoase. (rata!ent&l osteoporozei sec&ndare 5ind&s* de corticoizi6

46

Este difereniat ,n f&ncie de for!a etiologic* a osteoporozei. :i-loacele di!in&*rii efect&l&i lor negati$ pa es&t&l osos s&nt> !eninerea pacient&l&i c& o doz* !ini!* de cortizon@ ,nc&ra-area e7ercii&l&i fizic ada&s&l de calci& "i $ita!ina D asocierea trata!ent&l&i 4or!onal at&nci c.nd $.rsta "i se7&l pacienilor i!p&n acest l&cr& ad!inistrareade Etidronat ad!inistrarea de calcitonin* ad!inistrarea de fl&or&r* de sodi& F&%&o#era$&a Face parte din trata!ent&l si!pto!atic "i &r!*re"te do&* o0iecti$e> 8 trata!ent&l ra4ialgiei cronice 8 a!eliorarea f&ncional*+ respecti$ cre"terea forei !&sc&lare Tra#ame,#+l d+rer&& Incl&de di$erse !i-loace> 8 !asa-&l+ care a!elioreaz* starea !&sc&lar* "i sti!&leaz* circ&laia prin 4ipere!izarea !&sc&lat&rii "i acti$areaconco!itent* a circ&laiei li!fatice "i $enoasede ,ntoarcere@ 8 electroterapia8 acioneaz* analgezic "i este indicat* de preferin* ,n s&ferinele seg!entale ale coloanei@ 8 ter!oterapia8 ,!pac4et*ri c& parafin* sa& n*!ol 8 4idroterapia8 0*i calde+ c& sare 3=+ 0*i 4idroelectricecare a& aci&ne analgezic* "i de reglare a ton&s&l&i !&sc&lar 8 !i-loace sta0ilizante ale tr&nc4i&l&i5corsete6 /!eliorarea f&ncional* se o0ine prin gi!nastic* !edical* zilnic*+ care este cel !ai i!portant factor al trata!ent&l&i ins&ficienei !&sc&lare ,n osteoporoz*. Pentr& tratarea d&rerii s&nt la dispoziie !i-loace !edica!entoase 5/I1 + !iorela7ante+ antidepresi$e+ ne&roleptice6+ !i-loace fizioterapice "i 0alneologice. <n faza ac&t* se reco!and* repa&s&l la pat+ co!0aterea energic* a d&rerii 5incl&si$ calcitonina 1'' 3.I. pe zi+ 386 s*pt*!.ni+ infiltraii+ ter!oterapie6+ p&rtarea &n&i corset elastic poate fi de ase!enea &til*. <n faza cronic*+ este indicat &n regi! de solicitare inter!itent 5solicitare 24+ repa&s T ore6+ gi!nastic* !edical*+ fizioterapie intensi$*. e ,ncepe totodat* ,n f&ncie de d&reri "i 47

acti$itatea fizic*> pli!0*ri+ inot+ e7erciii izo!etrice+ e7erciii de fortificare a !&sc&lat&rii a0do!inale "i spinale. !ro3&la>&a os#eo$oro%e& Ca definiie a profila7iei a! p&tea sp&ne c* reprezint* ,ns&!area !i-loacelor "i !etodelor necesare e$it*rii prod&cerii 0olii "i oprirea e7inderii sale. Pentr& realizarea acest&i l&cr& este foarte i!portant ca orice persoan* s* ai0* acces la infor!aiile caracteristice 0olii pentr& a di!in&a risc&rile declan"*rii acesteia. Cea !ai 0&n* sol&ie de a l&pta ,!potri$a acestei !aladii o reprezinta pre$enia. De ase!enea+ foarte i!portant* este sc4i!0area radical* a stil&l&i de $iaa> &n regi! ali!entar s*n*tos+ 0ogat in calci& "i $ita!ina D 5se reco!and* calci& t&t&ror fe!eilor peste 5' de ani6+ e7erciii fizice 5581' !in&te zilnic de s*rit&ri c& coarda s&nt s&ficiente pentr& ,ntarirea siste!&l&i osos6+ !oderaie la alcool "i ren&narea la f&!at+ cre"terea ni$el&l&i de ed&caie sanitar* a pop&laiei ,n pri$ina osteoporozei "i a factorilor s*i de risc. ;ipsa !i"c*rii "i de e7ercii& are &n efect de fragilizare ,ndeose0i as&pra p*rii tra0ec&lare a os&l&i+ alter.nd&8i str&ct&ra intern*. Al&me,#a4&a /cesta este foarte i!portant pentr& pre$enirea "i stoparea osteoporozei. )s&l pierd&t n& !ai poate fi rec&perat oric.t s8ar cre"te aport&l de calci&. Pentr& persoanele ad&lte se reco!and* &n aport de cca. 1''' !g calci&Lzi+ iar pentr& 0ar0aii trec&i de 65 de ani "i pentr& fe!eile ,n post!enopa&za 15'' !gLzi. ;aptele degresat+ paste&rizat sa& fiert este o s&rs* 0&n* de calci&+ dar e7ista "i prod&se $egetale 0ogate ,n calci& 8 de e7e!pl& cerealele integrale+ se!inele+ leg&!ele de c&loare $erde ,nc4is 50rocoli6. Dac* dieta este sarac* ,n calci&+ se poate folosi &n s&pli!ent. E7p&nerea la soare este necesar* pentr& for!area $ita!inei D la ni$el&l pielii. /ceasta $ita!ina cre"te a0sor0ia calci&l&i din intestin. <n inter$al&l !artie 8 noie!0rie+ o e7p&nere de 15 !in&te a pielii feei "i !ainilor de 384 oriLsapta!ana este s&ficienta pentr& a o0ine ,ntreg&l necesar de $ita!ina D. <n sc4i!0+ ,n perioada noie!0rie 8 !artie+ ,n ara noastr* l&!ina solar* este prea sla0* pentr& a acoperi necesar&l. /$.nd ,n $edere c* $ita!ina D se gase"te n&!ai ,n ali!ente de origine ani!al*+ ,n acest inter$al aport&l din aceast* $ita!in* $a fi asig&rat fie din prod&se lactate 5&n pa4ar de lapte degresat asig&ra 5'= din necesar&l zilnic6+ fie din s&pli!ente $ita!inice.

4#

Suplimente nutritive Pentr& a pre$eni efectele de$astatoare ale acestei 0oli+ se reco!and* o dieta ec4ili0rat*+ c& !&lte prod&se lactate "i $egetale+ care asig&r* necesar&l de calci&+ $ita!ine "i proteine ,n f&ncie de $.rst*. &pli!ent&l de calci& este reco!andat de fiecare dat* c.nd necesar&l zilnic n& este asig&rat prin ali!enaie. ) atenie deose0ita se acord* perioadei de post!enopa&za+ c.nd necesar&l de 13oo !g este rar asig&rat prin aport&l ali!entar. <n afar* de calci& "i $ita!ina D+ se consider* c* $ita!ina N+ $ita!ina C "i $ita!ina 96 dein &n rol se!nificati$ ,n sti!&larea for!*rii osoase calitati$e "i ,n !eninerea capital&l&i osos. Cantitatea necesar! de calciu pe zi "n di erite perioade ale vie#ii: ?copiiS#''8%''!gLzi@ ?p&0ertateS1.'''81.2''!gLzi@ ?fe!ei+ $.rsta 2'845 de ani> 1.''' 8 1.1'' !gLzi@ ?fe!ei gra$ide "i care alapteaza copii> 1.2'' 8 1.5'' !gLzi@ ?fe!ei peste 45 de ani> 1.5'' !gLzi@ ?0*r0ai p.n* la 6' de ani> 1.''' 8 1.2'' !gLzi@ ? 0*r0ai peste 6' de ani> 1.4'' 8 1.5'' !gLzi. <n ceea ce pri$e"te copiii+ cercetarea &n&i e"antion de peste 4.''' de ele$i arata 5in 2'''6 fapt&l c* 7'= dintre ei n& a& asig&rat* cantitatea zilnic* necesar* de calci&+ 1#= din categoria de $.rsta 1581% ani f&!eaz*+ iar pentr& 2'= din aceea"i categorie de $.rst* alcool&l reprezint* o o0i"n&inta 8 "ti&t fiind fapt&l c* f&!at&l "i cons&!&l de alcool s&nt factori de risc ,n osteoporoza... E>er'&4&+l F&%&' Este &n ad-&$ant esenial al dietei "i terapiei antiosteoporotice. )s&l este &n es&t $i&+ c& !eta0olis! acti$+ care se afl* ,n contin&* sc4i!0are "i regenerare iar e7ercii&l este $ital pentr& aceast* acti$itate. <n &r!a &nei acti$itati fizice specifice de o d&rata de 2'83' de !in&te+de 3 ori pe sapta!.na ne p&te! 0&c&ra de &r!atoarele 0eneficii> 8 !entinerea si c4iar cresterea 8,ntre an&!ite li!ite a densitatii !asei osoase 5desi densitatea !asei osoase la $.rsta a treia depinde de !asa osoasa ac&!&lata ,n tinerete prin acti$itate fizica6@ 8 pre$enirea dez$oltarii atit&dinii specifice osteoporotice 5spate rot&nd6+ red&cerea d&rerii+!eninerea !o0ilit*ii "i astfel+ desf*"&rarea !ai &"oar* a acti$it*ilor &z&ale@

4%

8 cele !ai indicate s&nt e7erciiile antigra$itaionale5p&rtarea &nor gre&t*i6@ 8 ,!0&n*t*irea coordon*rii "i ec4ili0r&l&i+ scaz.nd risc&l de a c*dea "i de a s&feri fract&ri@ 8 de e7e!pl& !ers&l pe -os+ &rcarea sc*rilor+ c4iar "i si!pla ridicare din pat "i stat&l ,n picioare c.te$a ore pe zi. <not&l este !ai p&in eficient+ dar e oric&! !ai 0&n decat ni!ic. :i"carea este indispensa0il* 0&nei f&ncion*ri a organis!&l&i. In afara rela7*rii pe care o ind&ce+ 0&nei circ&laii a s.ngel&i ,n organis!+ reprezint* "i 0aza dez$olt*rii &n&i siste! osos p&ternic. De aceea e7erciiile fizice tre0&ie integrate ,n progra!&l nostr& de zi c& zi+ fiind ,n special necesare acelor persoane predisp&se la sedentaris! din ca&za nat&rii ser$ici&l&i. ;a persoanele ,n $.rsta+ c4iar "i e7erciiile !oderate+ c&! ar fi pli!0area "i gi!nastica+ a-&t* la !eninerea ton&s&l&i !&sc&lar+ a post&rii+ a ec4ili0r&l&i "i astfel se red&ce risc&l de fract&ri. ) or* de !ers pe teren plat+ o -&!*tate de or* de dans lent+ clasic+ s&nt acti$itai care !enin o !as* osoas* nor!al*+ fiind reco!andate ,n special persoanelor $.rstnice+ c& patologii asociate. E7erciiile care i!plic* s&sinerea propriei gre&t*i corporale s&nt sing&r&l tip care sti!&leaz* partea de for!are a os&l&i din cicl&l contin&& de ,nl*t&rare a $ec4i&l&i es&t+ de re,nnoire "i re!odelare a acest&ia. 1ici o doz* de calci&+ de $ita!ina D sa& de (H n& poate co!pensa lipsa e7ercii&l&i de s&sinere a gre&t*ii corporale. Efectele 0enefice adiacente s&nt la fel de i!portante> ton&s cresc&t+ !eninerea Ksti!ei de sineK+ rela7are.

5'