Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examen Neurologic
Examen Neurologic
Corina Homentcovschi
STATUSUL MENTAL
Constienta, atentia, memoria, orientarea, perceptia, cognitia, afectul, dispozitia, limbajul + semne exterioare: imbracaminte, igiena personala Delir Halucinatie: perceptie fara suport real Iluzie: perceptie eronata, cu suport real
Nivele de constienta
Normal Dezorientare Obnubilare Stupor Coma superficiala si profunda- Scara Glasgow
EXAMENUL SENSIBILITATII
superficiala
tactila termica dureroasa
profunda
mioartrokinetica vibratorie
EXAMENUL MOTILITATII
Motilitatea cuprinde atat examenul miscarilor comandate volitional, cat si a celor involuntare. A! emisfera cerebrala dominanta a subiectului (stangaci sau dreptaci). Motilitatea voluntara este diminuata in
distrofii musculare, boli ale placii motorii (miastenia gravis), leziuni piramidale.
Leziune EC
Leziune MS
Neuropatie
Sd. neuron motor central Sd. de neuron motor (leziune a neuronului din periferic SNC) (leziune a neuronului periferic motor) pareza/paralizie pe pareza/plegie limitata la hemicorp teritoriul inervat hipertonie musculara hipotonie musculara
ROT vii, Hiperkinetice (4+) ROT abolite reflexe cutanate abolite reflexe cutanate prezente
reflexe patologice prezente reflexe patologice absente, prezente fasciculatii musculare ex. AVC, tumora, ex. neuropatii periferice, traumatism sectiuni nervoase
PROBE DE PAREZA
Probele Barre Proba Mingazzini Proba Vasilescu
Probe de pareza
1. Barr: pacient n decubit dorsal; se flecteaza gambele la 50-60 de grade fata de orizontala, iar pacientul ncearca sa pastreze pozitia; gamba de partea deficitara tinde sa cada. -leziune periferica->gamba cade continuu (nu exista sensibilitate proprioceptiva) -leziune piramidala->gamba oscileaza si cade treptat 2. Mingazzini: pacient n decubit dorsal; coapsele si gambele flectate la 90 de grade, m.i. departate la 5-10 cm; gamba de partea deficitara cade. 3. Grasset: pacient n decubit dorsal; coapsele flectate 45-60 de grade, gambele n extensie, m.i. departate; membrul de partea afectata cade. 4. Vasilescu: pacient n decubit dorsal; flectarea rapida a coapselor si gambelor, fara alipirea picioarelor si fara desprinderea cacielor de pe pat. M.i. cu deficit ramne n urma.
Miscari involuntare
fibrilatiile musculare sunt contractii anarhice ale unor fibre musculare ,
apar dupa denervare a muschiului sau prin tulburari hidroelectrolitice.
miocloniile sunt miscari bruste, neregulate si asimetrice ale unor muschi sau grupe de muschi
in boli neuronale difuze si in leziuni cerebeloase sau ale cailor cerbelo-spinale.
Miscari involuntare
Tremoruri Coree Atetoza Distonia Hemibalism
Postura in b. Parkinson
Tremoruri posturale
Evidentiate de mentinerea unei pozitii: Hipertiroidie
Fin, rapid, maini
Delirium tremens
Febra, delir, la alcoolici
Anxietate, oboseala
Tremoruri intentionale
Se vad numai in actiune si se accentueaza odata cu apropierea de tinta Cerebelos
Amplitudine mare 1,5- 3 HZ Leziuni cerebeloase si ale tracturilor cerebelospinale
Tremor isteric
Miscari involuntare
Coree- nc. caudat , lenticular
Sydenham- RAA Huntington- degenerativa Miscari ample, neregulate ale extremitatilor
Miscarile coreiforme
Miscari involuntare
Atetoza- corpus striatum
Miscari serpuitoare Mm a membrelor mai proximal
REFLEXELE
Tranzitorii: sunt reflexe prezente la nastere, dar care dispar odata cu maturizarea; ele reapar in suferintele cerebrale difuze.
reflexul de suctiune reflexul Moro grasp-reflex (reflexul de apucare)
Superficiale
cutanate abdominale:
T8- T10 T11- T12
reflexul cutanat plantar (radacini L4-S2) semn Babinski = leziuni piramidale. Pana la 2 ani poate fi normal.
Dorsiflexia haluce si abductia degete 2-5
Reflexe osteotendinoase
Reflexul bicipital (radacinile nervoase C5-C6) Reflexul tricipital (radacinile C6-C8) Reflexul rotulian (radacini L2-L4) Manevra Jenrassik Reflexul ahilean (radacini nervoase S1S2) 0 4+
PROBE DE COORDONARE
Proba index-nas" Proba genunchi-calcai Proba marionetelor Testul Romberg Pozitiv = leziune analizator (fibre mioartrokinetice, ap. vestibular) Indiferent = leziune cerebeloasa (ataxie centrala)
Semnul Brudzinski
Semnul Kernig
Nistagmus
Miscare oscilatorie a ochiului, ritmica si repetitiva Directie orizontala, verticala, circulara; Structuri implicate: retina, labirint, cerebel 2 faze:
Rapida (da numele nistagmusului) Lenta