CURS 1 GERIATRIE

ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE

PROCESULUI DE IMBTRANIRE
Cand incepe btraneea ?
Pentru fiecare dintre noi, termenul de btran are o anumit semnificaie. Pentru un copil,
btran este oricine cu varsta cronologic mai mare de 20 de ani. Adolescentul consider
btranorice persoan trecut de 30 de ani, iar o persoan in varst de 75 de ani consider c
este btran oricine se afl la o varst mai inaintat decat a sa.
Imbtranirea, aa cum tim cu toii, este inevitabil, implicand o serie de procese care incep
inc din momentul concepiei.Rata imbtranirii esuturilor, organelor i a sistemelor variaz,
la varste inaintate, schimbrile fiind mai importante i mai rapide.Cu toate acestea,
modificrile produse de imbtranire difer de la individ la individ. Procesul de imbtranire
este inalt individualizat,intrunind i aspecte psihologice i sociale, pe lang cele biologice.
Modul in care resimim btraneea depinde de personalitatea noastr, de sntatea fizic i
psihic, de experienele acumulate,de evenimentele care ne-au marcat existena i de resursele
disponibile pentru a ne susine.
Fiecare dintre noi imbtranete dup un ritm propriu. Muli dintre cei aflai la varste inaintate
au o stare bun de sntate, sunt foarte activi i implicai in tot ce ii inconjoar, in timp ce
alii, mai tineri, sunt total dependeni de cei din jur pentru ingrijirea personal.Este necesar
inelegerea diferenelor i a modificrilor care apar in funcionarea organismului odat cu
varsta, pentru a putea aplica o ingrijire adecvat i individualizat.
Creterea populaiei varstnice atrage dup sine o cretere a indicelui de dependen
economic, adic o modificare a raportului dintre populaia inactiv i cea activ. In cadrul
procesului de imbtranire demografic, s-a constatat o cretere a ponderii populaiei feminine,
cauza fiind supramortalitatea masculin. In unele ri, durata medie de via arat deja
diferene de opt nou ani in favoarea femeilor. Printre cauzele imbtranirii populaiei se
numr scderea natalitii, imbuntirea condiiilor de trai, progresele inregistrate in
domeniul medical, toate acestea ducand la o cretere a numrului persoanelor varstnice prin
ameliorarea morbiditii i a mortalitii.
In anul 1988, OMS a inclus problemele legate de procesul imbtranirii printre primele cinci
probleme de sntate ale lumii, alturi de bolile cardiovasculare, cancer, SIDA i alcool ; de
aceea, cunotinele de geriatrie i gerontologie reprezint o necesitate.
Geriatria se definete ca ramura medicinei care cerceteaz aspectele patologice ale
imbtranirii, studiind dizabilitile i bolile degenerative care afecteaz persoanele
varstnice. Gerontologia, ca termen, se definete ca tiina care studiaz modificrilen
survenite in funcionarea organismului i problemele (altele decat cele medicale) legate
de procesul de imbtranire.
Primul din lume, Institutul de Gerontologie i Geriatrie din Bucureti, a fost fondat in anul
1952 prin Hotrarea Consiliului de Minitri i a devenit institut naional in 1974, iar in anul
1992,i s-a atribuit numele de Ana Aslan. Inc de la infiinare, pan in anul 1988, institutul a
fost condus de acadprof. dr. Ana Aslan, avand ca obiect de activitate : asistena medical
geriatric, cercetareai gerontologia social.
Longevitatea i exerciiul intelectual

Inteligena poate fi considerat ca innscut, o motenire
inscris in codul genetic al fiecrui individ. Numeroase studii au demonstrat c prin invare
i perseveren, o persoan cu inteligen medie poate atinge performane semnificativ mai
ridicate comparativ cu una de inteligen net superioar, dar mai puin perseverent in
procesul de invare. Intelectul uman funcioneaz similar muchilor : cu cat este mai bine
antrenat, cu atat gradul de tonicitate este mai ridicat.
Un beneficiu extrem de important al meninerii tonicitii intelectuale este cel al evitrii
degenerrii cerebrale.
Imbtranirea afecteaz atat capacitatea de invare cat isertarelein care sunt pstrate
informaiile memorate anterior.
Exerciiul intelectual este de un real ajutor pentru prelungirea vietii,iar istoria ne-a oferit
numeroase exemple care sa sustina acest lucru.

SPERANTA DE VIATA
Sperana de via se refer la durata medie a vieii unui individ.
In epoca bronzului, sperana de via era de 18 ani, in Grecia
i Roma Antic, era de 20-30 de ani iar in prezent, conform unei
estimri din anul 2008, media de varst este de aproximativ 70
de ani.
Cea mai longeviv persoan ale crei date de natere i deces
au fost atent verificate a fost franuzoaica Jeanne Calment, care
a trit 122 de ani.
Sperana de via a crescut simitor in decursul timpului i se
apreciaz c msurile de sntate public au contribuit substanial
la recenta cretere a speranei de via la nivel mondial.
Sperana de via este mai mare la femei decat la brbai.
Aproximativ 90% dintre longevivii care au trit 110 ani
sunt femei, iar procentul este chiar mai ridicat la varste mai inaintate.
Factorii care influeneaz imbtranirea uman
De-a lungul timpului, o serie de teorii au incercat s explice
procesul de imbtranire, implicand contribuia important a unor
factori precum cei genetici, psihologici, socio-culturali etc.
Descifrarea biologiei imbtranirii este important deoarece ne ajut s inelegem de ce i cum
organismul devine progresiv
vulnerabil la dizabiliti i boal, cum putem interveni in mecanismele care stau la baza
acestui proces complex i care
este natura relaiei dintre imbtranirea fiziologic, normal i cea
patologic.
1.Factorii genetici
Una dintre preocuprile centrale ale biologiei imbtranirii este natura contribuiei genetice,
modul in care acioneaz genele
i cum contribuie bagajul (motenirea) genetic al unui individ
la longevitate.
Teoriile genetice afirm c ceasul biologic al fiecrei specii este setat la o anumit or i,
potrivit lor, omul este programat
genetic s triasc 110-120 de ani. Acest lucru este afirmat i de
credina popular care consider c durata vieii unui om este
inscris in cer i care este atat de plastic exprimat prin atat i-a
fost dat s triasc. Numai c inscrisul se afl in gene i nu
in cer.
Ipoteza conform creia imbtranirea survine datorit programului
inscris in codul genetic este susinut i de faptul c perioada
vieii este diferit in funcie de specie (calul triete 20-25
de ani, cainele 12-14 ani, furnicile 1-4 ani, elefantul 50-60 de ani
etc.).
2.Factorii socio-culturali
Fiecare societate este organizat i se conduce conform unui
sistem propriu de valori, care normeaz stilul de via, actele i
conduitele indivizilor, modul lor de a gandi i interpreta lumea.
Condiiile fizice i sociale diferite de la o generaie la alta din societile aflate intr-o perpetu
schimbare i transformare determin o serie de efecte asupra indivizilor.
Conflictele dintre generaii se manifest cel mai pregnant in
planul social-comunitar i au la baz ciocnirea dintre mentaliti
diferite, dintre moduri de a gandi i modele de comportament
diferite de la o generaie la alta.
Generaiile care asimileaz un anumit model cultural ii insuesc
un anumit stil de via, conform acestui model. Asimilarea
valorilor modelului cultural devine natura persoanei, la care
aceasta ine ca la ceva propriu, intrucat reprezint insi identitatea sa. Obiceiurile culturale
intervin prin intermediul educaiei asupra caracteristicilor psiho-fiziologice ale fiecrui
individ in parte.

3.Factorii psihologici
In psihologia senescenei, modificrile asociate procesului de
imbtranire sunt diferite, corelandu-se cu tipul de personalitate,
particularitile etnice, profesionale i cele habituale ale fiecrui
individ in parte.
Unele evenimente pot precipita imbtranirea psihologic: retragerea din activitatea
profesional, plecarea copiilor,
decesul partenerului de via, iar adaptarea la noile condiii
are mari implicaii in plan psihic. Apar frecvent strile anxioase,
depresia, labilitatea emoional, insomnia nocturn i somnolena
diurn intermitent.
O caracteristic psihologic a varstnicului este tendina de a-i
indruma pe cei tineri i uneori de a-i incuraja financiar, ceea ce
le sporete sentimentul de utilitate social. Aceasta, impreun cu
sprijinul primit din partea familiei, duce la imbuntirea calitii
vieii.
Un alt aspect pozitiv este reprezentat de relaiile interumane
care intresc capacitatea varstnicului de a se adapta la schimbrile
survenite odat cu varsta, de a face fa pierderii celor apropiai i
ii ajut s treac mai uor peste dizabilitile pricinuite de varst
sau de boal.
4.Factori somatici
Fiecare organism imbtranete dup un orar propriu, btraneea
fiind cel mai frecvent rezultatul suprapunerii unor boli cronice
i degenerative pe un organism modificat prin inaintarea in varst.
Pe parcursul procesului de imbtranire apar o serie de modificri in organism. Prul
incrunete, pielea ii pierde elasticitatea, apar ridurile, iar expunerile la soare pot duce la
apariia unor pete maronii. Senescena senzorial apare constant. Scad acuitatea vizual,
auditiv, sensibilitatea tactil, mirosul i gustul. Diminueaz atenia i memoria. Scade
spontaneitatea gandirii, iar limbajul reflect dificultile gandirii. Scade fluxul verbal, apare
lentoarea ritmului i a vocabularului.
Afectivitatea este compromis adeseori. Comportamentul este emoional, apar
irascibilitatea i labilitatea emoional. i
personalitatea reflect deteriorrile prezentate.

CURS II
BATRANETEA Etapa fiziologica, nu boala
Modificarile legate de inaintarea in varsta ,intre anumite limite,apartin unei imbatraniri
normale si le vom analiza pe rand :
1.Statusul nutritional nutritia este un determinant important al sanatatii fizice si functiei
cognitive,al vitalitatiisi longevitatii.Starea de nutritive este influentata de factori economici
,afectiuni gastrointestinale,edentatie etc.Efectele unei diete indecvate se pot vedea in aparitia
si progresul unor boli precum bolile coronariene,neoplazii,AVC,DZ,osteoporoza.
2.Sistemul osteoarticular-in jurul varstei de 70 de ani,densitatea osoasa scade cu aproximativ
30%,oasele devenind mai fragile iar incidenta fracturilor in special cele de col femural
creste.Pentru a compensa si intarzia efectele osteoporozei se recomanda aportul adecvat de
calciu in alimentatie,activitate fizica regulate
3.Aparatul respirator-capacitatea de functionare a plamanilor poate scadea cu aproapa
40%intre 20-70 de ani.Declinul functiei respiratorii este mai rapid la fumatorii active sau
pasivi.
4.Aparatul digestiv-are loc o scaderea a numarului si structurii celulelor resorbtive,o scadere
a motilitatii gastrointestinale sub actiunea unor stari patologice ale diferitelor segmente care
tin de tractul digestiv sau in urma uzului de medicamente.
Edentatia ,partiala sau totala,afecteaza masticatia;mestecatul si inghititul sunt jenate de
xerostomie,50% acuzand seenzatia de gura uscata.
Imbatranirea normala este asociata cu alterari care predispun varstnicul la disfagie.
5.Aparatul cardiovascular imbatranirea determina hipertrofierea miocardului si o serie de
modificari hemodinamice.Modificarile produse de varsta conduc la cresterea tensiunii
arteriale ,presiunii pulsului,timpului de conducere la nivelul nodului atrioventricular.
Modificari fiziologice in anatomia inimii:
Cresterea in greutate a inimii,cu cresterea masei ventriculului stg si hipertrofie
ventriculara stg.
Fibroza ,acumulare de colagen in miocard
Scleroza si calcificarea valvelor cardiac
Dilatarea si calcificarea arterelor coronare
Masuri intreprinse ptr. imbunatatirea functiei cardiace:
Program regulat de exercitii fizice
Restrictie calorica
Administrare de omega 3 si antioxidanti
Abordare farmacologica cu inhibitori ai enzimei de conversie ,antagonisti ai
aldosteronului si beta blocante
6. Acuitatea vizuala-este diminuata la varstnici.Declinul functiei vizuale se manifesta prin
cresterea diicultatii de adaptare la intuneric,dificultate in distingerea culorilor,scaderea
contrastului in imagine,ingustarea campului visual,dificultate la citit.
Presbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului,un proces normal in cadrul
imbatranirii.Principalul simptom este vederea neclara ,in special in distingerea obiectelor
apropiate.Necorectarea se manifesta subiectiv prin oboseala la lectura,intepaturi
ocular,cefalee,tendinta la somnolenta iar obiectiv poate aparea discreta congestie
conjunctivala.
7.Acuitatea auditiva in general scaderea auzului afecteaza persoanele cu varsta peste 65 de
ani ,la aceasta contribuind o serie de factori printre care se numara expunerea repetata si
prelungita la zgomote excesive,medicamente ototoxice,actiunea unor substante
chimice,infectii virale sau bacteriene,unele afectiuni(diabet zaharat)sau chiar ca efect advers
al unor medicamente.
8.Sistemul nervos-ca urmare a complexitatii structurale a celulei nervoase ,exista o serie de
modificari unice pentru sistemul nervos,printre care moartea neuronilor ,pierderea
sinapselor,etc.Pierderea sinapselor in afectiunile neuro vegetative este strans corelata cu
simptomatologia clinica.
Asa cum se intampla in tot organismul ,vasele care aprovizioneaza creierul cu sange sunt
vulnerabile la ateroscleroza si arterioscleroza,ceea ce le face susceptibile la ocluzie si rupere-
AVC-cauza majora a dizabilitatii si mortii la populatia varstnica.
9.Aparatul renal-apar o serie de modificari fiziologice precum scaderea dimensiunii
rinichilor odata cu inaintarea in varsta ,fara modificarea raportului dintre acestia si
dimensiunea corporala fenomen caracteristic imbatranirii.Numarul si volumul glomerulilor
identificabili scade odata cu varsta;volumul si lungimea tubilor renali scad,fluxul sanguine
renal si rata de filtrare glomerulara sufera un declin important.
10.Modificari biumorale parametrii biologici pot suferi anumite modificari:
Hemoglobina 12mg/dl(70 ani)
Glicemia poate atinge 130-150mg/dl
Cholesterol-creste cu 35mg%barbati si 45mg%femei
VSH 15-20mm/h
Sideremia scadere accentuate la femei
Triglyceridele tind spre valoare maxima admisa
Proteinemia scade pana la limita inferioara de normalitate
11.Sistemul endocrine imbatranirea duce la aparitia unei serii de modificari.\;secretia
glandelor suprarenale poate provoca aparitia obezitatii si hipertensiunii arteriale
12.Aspectul psiho-emotional-atentia,concentrarea sufera de pe urma impactului cu
batranetea. Sunt binecunoscute labilitatea afectiva si hipermotivitatea persoanelor
varstnice,adesea batranetea fiind insotita de o stare depresiva ,tendinta la izolare si
singuratate.
Modificari patologice produse de procesul de imbatranire
In cursul procesului de imbatranire ,apar numeroase modificari patologice ,lent sau rapid
progresive ,induse de factori de mediu si psiho-sociali.Astfel ,ereditatea joaca un rol
important in determinarea unor afectiuni ,precum hipertensiunea arteriala,diabetul
zaharat,obezitatea,glaucomul,cancerul.Obiceiurile alimentare ,sedentarismul ,situatia
financiara ,stresul,pot duce la o serie de manifestari patologice :obezitatea,hipertensiunea
arterial ,osteoporoza,fracuri,cresterea susceptibilitatii la infectii ,anemii,cancer.
Fiecare modificare atrage dupa sine si alte modificari,de exemplu ,cariile dentare
,paradontoza,edentatia partiala sau totala ,implica o scadere a capacitatii de masticatie a
alimentelor precum si tulburari de vorbire.
La nivelul ap. cardiovascular se inregistreaza o crestere a valorii TA odata cu inintarea in
varsta,scaderea tolerantei la efort,apar tulburari de ritm,insuficienta cardiaca,infarct
miocardic ,stop cardiac.
Sistemul imunitareste si el afectat de varsta ,reducandu-se capacitatea sa de combatere a
virusurilor si bacteriilor care patrund in organism.
Procesul de imbatranire are efecte clinice semnificative asupra segmentului
orofaringian,asupra motilitatii,afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea
gastrointestinala a medicamentelor.
La nivelul creierului primele manifestari apar in jurul varstei de 40-50 de ani.Dupa 80 de
ani ,greutatea creierului scade circa 10% dar nu influenteaza activitatea mental.
Imbatranirea psihologica
Afectarea memoriei este cel mai frecvent motiv de plangere avarstnicilor,legat de functia
cognitive.Pacientii se intreaba adesea daca tulburarile de memorie pe care le prezinta
reflecta modificari normale ,corelate varstei,sau sunt consecinta unor afectiuni.
Dificultatile de adaptare sunt aspecte importante ale imbatranirii psihologice.Cauzele
generatoare sunt reprezentate de schimbarea mediului de viata ,conflctele si crizele sociale
si culturael,absenta motivatiei,prezenta unor personae straine,mediul social ostil,prezenta
unor boli psihice.


Cursul 3 BOLILE CARDIOVASCULARE
Varsta duce la un declin al capacitatii de a tolera sau de a face fata schimbarilor aparute in
homeostazie . Acest lucru este foarte evident la nivelul sistemului cardiovascular.
Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in lume ,fiind asociate cu ateroscleroza
,obezitatea ,diabet zaharat.
Simptomatologia acestor afectiuni este diferita la batrani fata de adultul tanar.Acest lucru se datoreaza
in special restrangerii activitatii fizice ,care face ca dispneea de efort si durerea precordiala sa
lipseasca .Tabloul clinic poate fi atipic ,uneori un infarct miocardic putand evolua cu simptomatologie
abdominala sugerand un abdomen acut sau cu simptome cerebrale ,simuland un AVC.
VARSTA SI ATEROSCLEROZA
Varsta potenteaza ateroscleroza ,printr-o combinatie de factori.:
modificarile biologice specifice asociate varstei cresc susceptibilitatea la ateroscleroza
varsta inaintata inseamna o crestere a timpului de expunere la factorii de risc cardiovasculari
cunoscuti
varstnicii au ca si caracteristica polipatologia ,ceea ce contribuie la aparitia procesului de
ateroscleroza si la exacerbarea acestuia
Factori de risc implicati in aterogeneza :
HTA
Dislipidemia
Fumatul
Boli renale cronice
Obezitatea
Boli autoimune
Tablou clinic:
Poate fi latent cu modificari arteriale relevate de efectuarea anumitor
investigatii(angiografie)si cu manifestari clinice evidentiate de teste de efort
Poate fi manifestat prin ameteli ,tulburari de vedere ,palpitatii ,acufene.
Manifestari de ischemie si necroza in interiorul vascular interesal
Tratament :
Identificarea si controlul factorilor de risc
Adm.de betablocante ,blocante de calciu,antiagregante plachetare
Controlul obezitatii si o schimbare de dieta(diminuarea consumului de alimente bogate in
grasimi,bauturi carbogazoase).
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VARSTNIC
IMA-apare datorita obstructiei bruste si complete a unei artere coronare,urmata de ischemie si
necroza in teritoriul miocardic irigat de artera obstruata.
Factori de risc:
HTA
Diabetul zaharat
Obezitatea,fumatul,sedentarismul,hiperlipidemia
Semne si simptome :
Tablou clinic atipic ce pune in dificultate stabilirea dg.de certitudine
Dureri articulare,toracice,aritmii,ameteli,lipotimie,sincopa,astenie marcanta
Durerea ca simptom principal al IMAclasic este rar intalnita la varstnic;cand apare este atipica
cu caracter de disconfort ,localizare epigastric
Diagnosticul in IMA cuprinde:anamneza ,EKG cu modificari specifice ,creatinfosfokinaza crescuta
,LDH crescut,VSH crescut.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Se considera HTA cresterea presiunii arteriale maxime peste 160 si a minimei peste 95mmHg.
HTA este un factor se risc important pentru bolile cardiovasculare si AVC,dar si pentru afectiunile
cornice renale ,fibrilatie atriala,insuficienta cardiaca si isfunctii cognitive
Factori de risc:
Obezitatea
Sedentarismul
Dieta bogata in sare
Alterarea functiei renale datorata varstei
Simptomatologie:
In unele cazuri ,in ciuda val.crescute ,semnele sunt aproape inexistente
Apar simptome nespecifice:cefalee,ameteli,prezenta de puncte negre in campul visual
,palpitatii,nicturie
Simptome ale suferintei cardiace:dispnee de efort ,discomfort toracic ,palpitatii
Semen de insuficienta circulatorie (peste 70 de ani):insomnii agitatie ,dezorientare .
Complicatii:
-sunt cardiace ,cerebrale si renale si tin de modificarile aterosclerotice.
Tratament:
Reducerea presiunii arteriale sub 140/90mm Hg prin terapie
Scaderea progresiva ponderata
Medicatie antihipertensiva
Schimbarea stilului de viata

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ORTOSTATICA
Definitie:
Reprezinta scaderea presiunii sistolicecu mai mult de 20 mmHg,in trecerea de la decubit la
ortostatism.Nu reprezinta o boala in sine ci incapacitatea organismului de a se adapta rapid la
scchimbarea brusca a pozitiei corpului.
Etiologie:
Afectiuni cardiace
Administrarea unor medicamente
Hemoragii
Deshidratare,febra
Simptomatologie:
Ameteli,stare de slabiciune,confuzie
Palpitatii
Tulburari de vedere
Lesin
Tratament:
Daca este de cauza medicamentoasa se modifica dozajul
Daca este consecutive unei boili ,tratamentul depinde de tratamentul bolii cauzatoare
Trecerea lina din clinostatism in ortostatism
CURS IV
TULBURARI PSIHICE SI NEUROLOGICE IN IMBATRANIRE
Boala nu este doar o suma de modificari biologice sau fizce fundamentata intotdeauna pe pe
realitati obiective ,ci poate fi detrminata sau intretinuta si de mijloace subiective ale pacientului.
Orice boala somatica cuprinde un tablou clinic obiectiv,in care se regasesc modificarile organice
cauzate de factori etiologici si un si un tablou subiectiv ce cuprinde acuzele bolnavului asa cum le
resimte.Cele mai frecvente manifestari sub aspect psihiatric care pot aparea in evolutia unei boli
somatice severe ,acute sau cronice sunt reprezentate de anxieate,insomnii,depresii ,idei sinucigase.
Morbiditatea psihiatrica a batranului ocupa locul doin in ansamblul morbiditatii generale dupa cea
cardiovasculara.
Factori favorizanti:
Plecarea copiilor din casa parinteasca
parasirea locuintei prorii
conflictele intre generatii
decesul unuia dintre parteneri
diminuarea veniturilor
pensionarea
Cel mai traumatizant motiv il reprezinta ,retragerea din activitatea profesionala prin pierderea
prestigiului social castigat,incepe constientizarea imbatranirii si mai ales teama de moarte.
TULBURARILE DE MEMORIE
Hipomnezia-reprezinta scaderea fortei memoriei;ete prezenta in stari anxioase
,depresive,involutie,surmenaj fizic si intelectual.
Amnezia-reprezinta pierderea partiala sau totala a memorieincu instalare subita sau treptata;este
prezenta in comotii cerebrale,encefalita ,Alzheimer.
Amnezia poate fi:
amnezie globala tranzitorie-pierderea completa,brusca,de durata si trecatoare amemoriei
amnezia anterograda-incapacitatea de fixare a evenimentelor recente
amnezie retrograda-stergerea amintirilor anterioare unei traume
amnezie lacunara-perioada limitata si relativ scurta si caracteristica starilor confuzive
TULBURARILE AFECTIVITATII
Apatia-dezinteres fata de mediul inconjurator,precum si fata de propria persoana
Depresia-aparitia unui sentiment de inutilitate si de esec;clinic predomina ideile depresive
,ipohondrice si de negatie,culpabilitate inutilitate ,iar in forme grave apar deliruri ,idei de
persecutie,halucinatii si dezordinea afectiva.
Starile anxioase-,,teama fara obiect,manifestata prin neliniste,palpitatii,iritabilitate
,transpiratii,scaderea capacitatii de concentrare.
STARILE CONFUZIONALE ACUTE
Pot fi definite ca tulburari organice acute ,caracterizate prin stare de constienta intunecata ,ganduri
dezorientate si perceptii senzoriale gresite.
Debutul este mai putin brutal,este o reactie acuta reversibila ,spontan sau terapeutic.
Etiologie:
administrarea unor medicamente (antidepresive ,sedative,hipnotice)
factori psihosociali
boli cardiovasculare
metabolice
boli infectioase
traumatisme sau tumori cerebrale
Masurile de tratament vizeaza in primul rand cauzele si pe plan secundar simptomele
DEMENTA
Afectiune neurologica cu evolutie cronica ,progresiva ,caracterizata prin afectarea permanenta a
functiei intelectuale ,ca urmare a procesului de atrofie corticala
Etiologie:
Cauza cea mai frecventa o reprezinta degenerescenta primara a tesutului cerebral(Alzheimer)in
80%din cazuri
Alti factori de risc:diabetul zaharat hipercolesterolemia ,traume din copilarie.
Simptomatologie:
schimbarea comportamentului psiho-afectiv
gandire lenta
restrangerea cercului preocuparilor
halucinatii
comportament social neadecvat
incapacitate de a se imbraca si de a interactiona cu ceilalti
dezorientare intai temporalasi,ulterior spatiala
Tratament :
monitorizarea continua
plasarea intr-o camera linistita si mobilata adecvat
Reechilibrare hidro electrolitica,vitamine
TULBURARILE DE SOMN
Somnul este o stare fiziologica periodica,reversibila, caracterizata prin suprimarea temporara a
constientei,diminuarea sensibilitatii,incetinirea ritmului cardiac si respirator,relaxare musculara
,scderea temperaturii sia a functiilor secretorii.
Aproximativ 50%dintre varstnici se plang de diferite tulburari de somn(fagmentarea somnului nocturn
Si somnolenta diurna)
Insomnia-tulburare a naturii si duratei somnului;etiologia poate fi :stres,stari anxioase,unele
medicamente,boli psihice,boli organice.
Hipersomnia reprezinta un exces de somn care difera de cel normal prin durata ,profunzime si
bruschetea aparitiei ;spre deosebire de coma ,din care pacientul nu poate fi trezit,in hipersomnia
simptomatica somnul este discontinuu.
Tratament:
verificarea efectelor secundare a medicamentelor administrate
evitarea cofeinei,alcool,fumat
consum limitat de lichide seara
orar regulat al mselor
orar regulat de somn veghe
practicarea exercitiilor fizice
plimbari in aer liber.
Tratament mdicamentos doar dupa epuizarea celorlalte metode
Efectul placebo este foarte important
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Reprezinta una din cauzele majore de morbiditate si mortalitate din lume.Apare secundar ruperii sau
blocarii unui cheag homoragic sanguin a unui vas ce furnizeaza sange unui teritoriu cerebral ;ca
rezultat acea parte a corpului controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
Reprezinta o urgenta medicala ,interventia prompta putand constitui deosebirea dintre viata si moarte.
Factori de risc:
HTA
Hipercolesterolemia
Varsta inaintata
Fibrilatia atriala
Obezitatea
Fumatul
Tulburarile de coagulare
Simptomatologie:
Stari de amorteala
Senzatie de slabiciune sau paralizie a fetei,bratului sau piciorului
Pierdere brusca a vederii sau vedere dubla
Tulburari de mers
Pierderea echilibrului
Cefalee severa

Tratament:
Transport rafid in cea mai apropiata unitate medicala
Masurile de tratament vor fi luate in functie de cauza care l-a produs
CURS V
PATOLOGIA GERIATRICA DIGESTIVA
1.BOALA DE REFLUX ESOFAGIAN(BRGE)
Definitie:
BRGE este definite de simptomele si modificarile histopatologice cauzate de refluxul
continutului gastric in esofag.
Modificarile fiziopatologice legate de varsta care predispun la aparitia acestei afectiuni sunt:
Reducerea peristaltismului
Alterarea secretiei salivare
Intarziere in evacuarea gastric
Scaderea rezistentei mucoasei gastrice
Simptomatologie:
Pirozis
Regurgitatii acide
Ulceratii
Durere epigastrica
Tratament:
Ameliorarea simptomatologiei
Vindecarea esofagitei
Prevenirea recurentelor
Prevenirea complicatiilor
Schimbarea stilului de viata ,dietei,renuntatul la fumat
Medicamente cu actiune prokinetica-metroclopramid

2.INCONTINENTA ANALA=DEF
Afectiune intalnita la varstnici, deoarece inaintarea in varsta determina o reducere a tonusului
sfincterian.Este extreme de debilitanta ,cu grave repercursiuni psihosociale in viata
individului ,putand duce la pierderea respectului de sine ,depresie ,izolare sociala.
Etiologie:
Leziuni,traumatisme ale sfincterului anal sau ale nervilor care il inerveaza
Dieta inadecata
Constipatie
Unele medicamente
Radioterapie pelvina
Dizabilitati fizice
Tratament:
In unele cazuri simpla modificare a dietei
Eliminarea medicamentelor care au effect advers incontinenta anala
Exercitii fizice de intarire a musculaturii planseului pelvian
Tratament chirurgical
3.ULCERUL PEPTIC
La varstnici diagnosticul boli ulceroase poate fi dificil datorita comorbiditatilor si
tratamentelor care produc simptome ce le pot masca pe cele ale bolii ulceroase.Se recomanda
eradicarea infectiei cu HELICOBACTER PYLORI,reducerea consumului de antiinflamatoare
nesteroidiene,terapie antisecretorie.
4.CANCERUL GASTRIC
Factorii implicate in etiologia neoplasmului astric sunt :sexul masculine,varsta
inaintata,infectia cu H.Pylori,alimente cu continut de nitrati,fumatul obezitatea,istoric familial
de neoplasm gastric,atrofie gastric,grupa A de sange
Simptomatologie:
Scadere in greutate
Dureri abdominal
Greata ,varsaturi
Anorexie,disfagie
Masurile de tratament cuprind terapia chirurgicala ,chimioterapia,radioterapia
5.ABDOMENUL ACUT
Definitie:
Reprezinta o stare patologica abdominala cu evolutie acuta ,o urgenta chirurgicala cauzata
de lezarea unuia sau mai multor organe abdominal ,secundara unui traumatism sau unei
boli.
Etiologie:
Boli care prin evolutia lor acuta ,determina peritonite generalizate sau localizate
Boli care determina ocluzie intestinala
Boli care evolueaza cu hemoragie interna
Suferinte pancreatice sau vasculare abdominal
Complicatii postoperatorii
Simptomatologie:
Stare generala alterata
Durere abdominala
Stari febrile
Varsaturi
Transpiratii reci
Anxietate
Tratament:
Chirurgical
Regim igieno dietetic corespunzator
Evitarea exceselor alimentare
Evitarea fumatului
DIABETUL ZAHARAT
Definitie:
Reprezinta o boala metabolic cronica,a carei cauza principala o reprezinta hiperglicemia
cronica ,care se datoreaza deficitului de insulin ,rezistentei tisulare la actiunea insulinei sau a
ambelor.
Clasificare:
D.Z.tip I,insulinodependent
D.Z.tip II,insulinodependent
Complicatii:
Accidente vasculare cerebrale
Cardiopatie ischemica
Arteriopatie periferica
Afectarea microcirculatiei:neuropatie,retinopatie, nefropatie diabetic
Tratament:
Dieta
Medicatie hipoglicemianta
Ajustara stilului de viata
Educarea pacientului
Combaterea obezitatii

OBEZITATEA
Aprecierea greutatii ideale este extreme de subiectiva depinzand mai ales de imaginea
propriei persoane ,de imaginea creata de mass media,moda ,societate precum si de
greutatea cu care eram obisniuti in tinerete.
Etiologie:
Factori genetici
Sedentarism
Diete neechilibrate
Factori psihologici
Tulburari metabolice
Clasificare:
Obezitate gradul I-usoara
Obezitate gradul II-medie
Obezitate gradul III-grava
IMC=G/I
2
G=greutatea
I=inaltime
Subponderal IMC<18.5
Greutate normal-IMC=18.5-24.9
Supraponderal-IMC=25-29.9
Obez-IMC>/=30
Tratament:
Determinarea cauzei obezitatii
Combaterea sedentarismului
Reeducarea pacientului spre o nutritive corecta

DESHIDRATAREA=DEF
Ansamblu de tulburari consecutive unei pierdri excessive de apa din organism,in lipsa unui
aport compensator.
Etiologie:
Unele medicamente
Batranii simt maai putin senzatia de sete
Declinul functiei renale
Anumite stari patologice
Stari febrile cu transpiratii abundente
Alcoolismul
Diabetul zaharat
Simptomatologie:
Limba prajita
Tegumente uscate
Sete
Apatie,somnolenta,depresie
Scaderea diurezei
Hipotensiune ortostatica
Stare confuzionala,convulsii
Coma
Profilaxie:
consumul de lichide
cresterea cant. de lichide dupa exercitii fizice
evitarea regimurilor hiperproteice
limitarea consumului de alcool,cofeina
Tratament:
inlocuirea per os sau la nevoie parenteral a apei pierdute
prevenirea deshidratarii
CURS VI PATOLOGIA GERIATRICA A SANGELUI
1.ANEMIILE
Anemia este definita ca reducerea masei eritrocitare totale,criteriile de diagnostic fiind scaderea
hemoglobinei,hematocritului si a numarului de eritrocite sub valorile normale acceptate pentru varsta
si sex.
Apare frecvent la batrani si se datoreaza deficitului factorilor eritropoetici necesari formarii
hemoglobinei .
Simptomatologie:
Stare generala alterata anemii din leucemie,limfoame,mielom multiplu
Astenie si febrilitate
Paloare
Palpitatii
Dispnee de effort,dureri anginoase,cefalee
Disfagie
Clasificare:
Anemie feripriva
Anemie pernicioasa(deficit B12)
Anemii secundare
LEUCEMIA
Definitie:
Sunt boli caracterizate prin prezenta in numar anormal de mare a unui tip specific de leucocite in
organism,in absenta unei cauze demonstrabile.
Clasificare:
Leucemii acute-in care inmultirea leucocitelor se insoteste de tulburari de malnutritie,motiv
pentru care se inmultesc numai celulele foarte tinere
Leucemii cronice apare o crestere a numarului de celule de toate varstele,predominand varsta
medie(leucemie granulocitara cronica) sau varsta adulta(leucemie limfocitara cronica)
Simptomatologie:
Astenie
Febra,transpiratii
Scadere in greutate,infectii repetate
Splenomegalie
Dureri osoase
Manifestari hemoragice cutaneo-mucoase
Tratament:
Terapia leucemiilor cronice este una dificila,datorita patologiei asociate
Adesea boala poate fi suficient controlata,inregistrandu-se supravietuiri de ani de zile
MIELOMUL MULTIPLU
Reprezinta o proliferare maligna monoclonala de plasmocite care invadeaza maduva osoasa ,produce
leziuni osteolitice si secreta proteine monoclonale.
Simptomatologie:
Astenie
Scadere in greutate
Transpiratii ,febra
Tegumente si mucoase palide ,dureri osoase
Afectare renala,polidipsie,disurie
Tratament:
Fara tratament supravietuirea este sub un an;cu tratament supravietuirea este de trei-patru ani pana la
zece ani.
PATOLOGIA GERODERMATOLOGICA
Cauze endogene de imbatranire a pielii:
Bagajul genetic mostenit
Alimentatia necorespunzatoare
Nerespectarea orarului de somn
Stresul
Cauze exogene:
Tutunul
Expunerea prelungita la soare
Utilizarea inadecvata a produselor cosmetice
Clima rece
Detergentii din haine
Substantele nocive din mediul inconjurator
DERMOPATOLOGIE GERIATRICA
1.Keratozele seboreice
Sunt formatiuni benigne ,de culoare variabila ,de la galben pana la maro inchis sau chiar
negru;suprafata este moale,supradenivelata.De obicei,nu se trateaza .Se poate aplica crioterapia sau se
pot exciza.
2.Pruritul senil
Este generalizat ,apare dupa varsta de 60 de ani ,si se intalneste mai frecvent la barbati ,este rezistent
la tratamentsi nu are o etiologie bine cunoscuta.
Cauze:
Boli de piele(psoriazis,eczema)
Unele medicamente
Insuficienta renala cronica ,
Diabet zaharat
Boala Hodgkin
hipertiroidism
Tratament:
antihistaminice
lotiuni calmante
anxiolitice
psihoterapie
vitaminoterapie
3.Purpura senila
Este un sindrom hemoragic specific persoanelor varstnice.Apare in urma extravazarii
hematiilordin vasele sanguine in piele.Leziunile purpurice includ:petesii,echimoze,hematoame
Evolutia se intinde pe o perioada de cateva saptamani si este urmata de macule cafenii
persistente,culoare maronie datorandu-se metabolismului fierului in piele
4Cancerul de piele:
carcinomul bazeocelular
scuamocelular
melanomul
In etiologia cancerului de piele sunt implicati atat factori genetici cat si factori de mediu.Printre cei
mai cunoscuti factori de mediu sunt expunerea la raza UV,arsurile solare ,bronzarea artificiala .
CURS VII
PATOLOGIA URINARA GERIATRICA
1.Nefropatiile medicamentoase:
Medicamentele pot determina alterarea functiei renale,cu simptomatologie diversa.Intre 15 si 20%
dintre insuficientele renale acute sunt de etiologie medicamentoasa ;10% dintre consultatiile
nefrologice sunt determinate de efectele adverse renale ale medicamentelor
Medicamente cu potential nefrotoxic:
Antiinflamatoare nesteroidiene-
(acidacetilsalicilic,ibuprofen,indometacin,piroxicam,ketoprofen)
Quinolonele-(norfloxacin,ciprofloxacina)
Antihipertensivele
Beta-lactaminele
Aminoglicozidele
2.Infectiile urinare:
Bolile cel mai des intalnite la persoanele varstnice.Adesea sunt latente,cu tablou clinic
sarac,femeile dezvoltand mai des din cauza uretrei foarte scurte fata de cea a
barbatilor,orificiul uretral fiind situat in vecinatatea orificiului vaginal facand posibila
migrarea microbilor in uretra.
Etiologie :
Escherichia coli
Proteus
Klebsiella
Pseudomonas
Enterococcus
Simptomatologie:
Febra
Dureri suprapubiene
Disurie
Polakiurie diurna sau nocturna
Urina tulbure,hipercroma
Tratament:
Suprimarea simptomatologiei
Vindecarea infectiei
Prevenirea complicatiilor
Antibiotice cu spectru larg:cotrimoxazol,ciprofloxacin,norfloxacin,ampicilina,amoxicilina
Repetarea uroculturii la sf.tratamentului

3.Incontinenta urinara
Reprezinta una dintre marile probleme ale asistentei geriatrice,fecventa ei crescand o data cu varsta.
Clasificare:
Incontinenta de stres sau de efort-se datoreaza cresterii presiunii abdominale si ca urmare a
slabirii muschilor perineali
Incontinenta imperioasa-caracterizata printr-o dorinta puternica de a urina ,dificil de suprimat
cauzata de hiperactivitatea muschilor vezicali
Incontinenta prin preaplin-depasirea cpacitatii de retentie a vezicii urinare
Incontinenta neurogena-apare prin declansarea unei contractii spontane si involuntare a
muschilor vezicalila pacientii cu afectiuni neurologice grave.
Incontinenta functionala-apare in cazul unor dizabilitati fizice sau psihice ce fac ca pacientul
incapabil sa ajunga in timp util la toaleta
Tratament:
Psihoterapia
Exercitii fizice
Scaderea in greutate
Modificarea stilului de viata
Administrarea de anticolinergice si imipramina
4.Retentia de urina
Definitie:tulburare a mictiunii ,frecventa in geriatrie,definita ca o imposibilitate de golire a
veziciiurinare insotita de glob vezical.
Clasificare:
Retentie urinara acuta
Retentie urinara cronica
Retentie urinara incompleta
Tratament:
Identificarea si inlaturarea cauzei
Cateterismul(investigatie preventiv
Sondaj (cat posibil de evitat)
5.Adenomul de prostata
Este cea mai importanta afectiune a prostatei,frecvent intalnita la la barbatii cu varsta peste 60 ani.
Simptomatologie:
Mictiuni dificile,dureroase
Jet urinar slab,intrerupt
Mictiuni imperioase
Polakiurie,nicturie
Complicatii:
Litiaza vezicala
Diverticuli vezicali
Retentie acuta de urina
Hematurie
Inflamatia adenomului de prostata
Infectii urinare
Tratament:
Medicamente alfa blocante,antiandrogeni
Cura chirurgicala