ECG 4 Efort Monitor Sinteze

CURS ECG 4
ECG de efort
Imagini de monitor; substratul stopului cardiac
Analiza computerizata a ECG
Limitele ECG
Sinteze
ECG de efort
Indicat pentru
Diagnostic: verificarea
etiologiei coronariene a
durerii toracice
Prognostic: estimarea
severitatii afectarii
coronariene/ indicatiei de
revascularizare

Sensibilitate si
specificitate: aprox 75%
(posibile rez fals poz si fals
neg)
Aspect normal al ECG la efort
(test negativ pentru ischemie)
Tahicardie
sinusala

Permisa
subdenivelare
ST cu caracter
rapid ascendent
ECG de efort patologic
(test pozitiv pentru ischemie)
Subdenivelare ST
orizontala sau
descendenta min 1 mm
(fata de aspectul de
repaus)
Supradenivelare ST
min 1 mm (fata de
aspectul de repaus)
Test ECG de efort pozitiv
Subdenivelare ST orizontala (aici) sau descendenta,
minimum 1 mm fata de situatia de repaus
Repaus

Efort
Test ECG de efort intens pozitiv
(risc inalt)
Sub/ supra denivelare ST
ampla,
in multe derivatii
aparuta la efort mic
cu remitere in timp indelungat
acompaniata de
scadere tensionala
insuficienta ventriculara stanga acuta
Interpretarea computerizata a ECG
Utila, poate ajuta persoana care
interpreteaza,
DAR
Posibile frecvent erori, mai ales in caz de
anomalii complexe

Nu preluati concluziile fara a le verifica!!
Utilitatea si limitele ECG
Foarte utila: tulburarile de ritm si conducere
In general utila: ischemia acuta
Poate fi uneori normala/ nondiagnostica in
IMA (rar), IMV
Hipertrofii/ dilatatii camerale severe
Test efort la tricoronarieni severi
Pericardita acuta si cronica
Embolia pulmonara
Tulburari de ritm sau conducere intermitente
(necesita monitorizare ambulatorie)
Imagini de monitor
Permit aprecierea ritmului:
normal, tahi, bradi
regulat, neregulat
Identificarea activitatii
atriale, ventriculare si a
relatiei dintre ele
QRS ingust/larg
Nu permit cu acuratete
aprecieri morfologice:
hipertrofii camerale,
unde Q sau delta,
modificari ST
Alte informatii:
TA
Oximetria
Rata respiratorie
Stopul cardiac
Pacientul isi pierde brusc cunostinta, cianotic
Posibil scurt episod convulsiv (prin debit cerebral mic)
In cateva secunde se opreste si respiratia
Fara puls la carotide, fara zgomote cardiace
Pentru laici: persoana inconstienta care nu respira = stop cardiorespirator
(moarte clinica)
Situatia este reversibila timp de cateva minute, apoi moartea creierului
Necesita de urgenta masuri de resuscitare bazala +
chemarea echipei de resuscitare avansata
Aspectul ECG in stopul cardiac
TV fara puls (incl TOR-V)
sau FiV ind de soc electric
(ritmuri socabile)
Asistola sau ritmuri
bradi-asistolice sanse mai
slabe de resuscitare; fara ind de
soc electric; daca sunt unde P:
cardiostimulare
Activitate electrica fara
puls (disociatie electro-
mecanica) necesita
tratarea cauzei: hipoxie,
hipovolemie, hipotermie,
tamponada, pneumotorax,
diselectrolitemie etc
Monitorul arata activitatea electrica DAR
Pulsul se verifica la carotida, nu pe monitor !!
SINTEZE
La interpretarea ECG, atentie la
Etalonare; cea tipica este:
Viteza hartiei: 25 mm/sec
Amplitudinea: 10 mm/mV
Undele P sunt uneori mai greu vizibile (de cautat in DII,
DIII, aVF, V1)
Axa deviata dreapta sugereaza HVD, BPOC
analiza morfologica a QRS si ST-T nu mai este necesara
in caz de ritm de scapare ventricular, TV, BRS sau ritm
de cardiostimulare
Notati toate anomaliile pe masura ce le identificati, iar in
final incercati sa dati o interpretare acestora si la nevoie
luati in discutie diagnosticele diferentiale
Orientarea in interpretarea unui traseu ECG
Exista complexe QRS? Daca nu: FiV sau asistola
Frecventa QRS medie/ mare/ mica?
Ritmul ventricular este regulat/ neregulat?
Activitatea atriala vizibila?: P (sinusal), P (diferit de P
sinusal), f, F;
Activitate atriala absenta:
oprire sinusala sau
activitate atriala mascata de ritm rapid (TPSV, FiA, FLA, TV)
Exista corelatie intre activitatea atriala (P, P, F) si cea
ventriculara?
Daca nu (=disociatie a-v):
Ritm ventricular mediu/lent BAV III
Ritm ventricular rapid TV
QRS ingust (sub 0,12 sec) sau larg?
Analiza sistematica: intervale (PR, QT), axa, morfologia
P, QRS, ST-T
Schema simplificata a exclus
Cardiostimularea

Torsada varfurilor
Absenta QRS
Asistola fara
activitate atriala
(de verificat contactul
electrozilor!)

Asistola cu unde P
prezente

Fibrilatia ventriculara
Ritmul ventricular
Ritm regulat, frecv medie
Ritm sinusal
Flutter atrial cu bloc av de grad inalt
Ritm regulat, frecv mare
Tahicadie regulata cu QRS ingust
Tahicardia sinusala
Tahicardia atriala
Tahicardia jonctionala cu reintrare (TPSV)
Flutter atrial cu bloc a-v constant (1:1 sau 2:1 sau 3:1)
Tahicardie regulata cu QRS larg
TV
TPSV cu bloc ramura sau WPW cu conducere antidromica
Ritm regulat, frecv joasa (bradicardie regulata)
Bradicardie sinusala
BAV II tip II (2:1, 3:1 etc)
BAV grad III (ritm atrial: RS, FiA, FLA)
Oprire sinusala
Ritm neregulat
Complet neregulat: FiA sau tahicardie atriala polifocala
2-(3) tipuri de intervale RR, care admit un divizor comun: FlA cu bloc variabil
Batai precoce ocazional, pauza dupa acestea: Ex
Batai lipsa ocazional: BAV II (P mai multe decat QRS) sau opriri sinusale
cu ritm de scapare jonctional
(QRS ingust) sau
ventricular (QRS larg)
QRS de obicei ingust; poate fi larg daca asociaza
bloc ram sau WPW
Ritmul ventricular regulat, frecv medie
Ritm sinusal

Flutter atrial cu BAV
constant de grad inalt
In ambele cazuri, QRS poate fi
larg daca asociaza bloc ram sau
WPW (aici RS cu bloc ram)
Tahicardia regulata cu QRS ingust
Tahicardia sinusala
(vizibile P normal si T intre doua R, frecv
100-150)

Tahicardia atriala
( P cu polaritate anormala)

Tahicardia jonctionala cu reintrare
(TPSV)
(P nevizibile, sau P greu viz, retrograd;
frecv 150-250)

Flutter atrial cu bloc a-v constant
(unde F mai bine viz in DII, DIII, aVF; frecv
aprox 150 la bloc 2:1)
Tahicardia regulata cu QRS larg
TV
Pana la proba contrarie, reprezinta prima
suspiciune
Argumente suplimentare: unde P ocazionale,
necorelate cu QRS; capturi

TPSV cu bloc ramura
Blocul de ram poate persista la trecerea in RS
Pot fi uneori vizibile P retrograde, corelate cu
QRS

WPW cu conducere antidromica
Unde delta vizibile in RS; uneori unde P
vizivile retrograd, corelate cu QRS
Bradicardii regulate
Bradicardie sinusala

BAV II tip II (2:1, 3:1 etc)

BAV grad III (atriile pot fi in :
RS (aici), FiA, FLA)
cu ritm de scapare jonctional (QRS
ingust) sau

Oprire sinusala
cu ritm de scapare jonctional (QRS
ingust) sau

Ritmuri neregulate
Complet neregulat:
FiA
tahicardie atriala
polifocala
2-3 tipuri de intervale
RR, care admit un
divizor comun: FlA cu
bloc variabil
Batai precoce
ocazional, pauza
dupa acestea: Ex
Batai lipsa ocazional:
BAV II (P mai multe
decat QRS) sau
opriri sinusale

Lipsa corelatiei intre activitatea atriala si
ventriculara
= disociatie atrioventriculara

Ritm ventricular mediu/lent
BAV III
Cu ritm de scapare
Jonctional (QRS ingust)
Ventricular (QRS larg)

Ritm ventricular rapid
TV

Vizibile unde P, P, F si lipsa corelatiei atrioventric;
sau FiA cu AV regulata
Scurta recapitulare a morfologiei
Unda P
Polaritate normala: + DI, DII, -
aVR
Durata normala: sub 0,12 sec
Mai larga de 0,12 sec = HAS
(vezi si comp 2 V1)
Amplitudine normala: sub 2,5
mm
Mai ampla de 2,5 mm = HAD
Interval PR normal: 0,12-0,20
sec
Sub 0,12: preexcitatie sau
bataie jonctionala
Peste 0,20: BAV I

Scurta recapitulare a morfologiei: QRS
1. durata
2. amplitudinea
3. Q patologic
1. durata

Durata normala: sub 0,12 sec (3 patrate mici);
QRS larg (>= 0,12):

Bloc ramura (daca ritmul e supraventricular:
vizibile unde P sau F si corelatie atrio-ventric;
sau FiA)
Preexcitatie (unda delta, PR scurt)
Ritm de scapare ventricular
TV
2. amplitudinea

a) Voltaj mare
S V1 + R V5 > 35 (Sokolov Lyon)
RaVL + SV3
>20 la femei;
>28 la barbati (Cornell)

plus modificari de
repolarizare = HVS
2. amplitudinea
b) R inalt V1 (R/S > 1, R>7
mm); eventual qR V1
Plus
Modificari de repolarizare
V1, V2
Axa la dreapta
P pulmonar

= HVD
3. Q patologic
min 0,04 sec durata si
min 1/3 din amplit undei R pe care o
acompaniaza;
in min 2 deriv contigue
sau progresie slaba R in precordiale
Infarct miocardic
Cardiomiopatie dilatativa
sau hipertrofica
BPOC
BRS, HVS

Scurta recapitulare a morfologiei: ST
Modificari primare
Supradenivelarea
Minim 2 mm in V1, V2 sau
minim 1 mm in celelalte derivatii
In min 2 derivatii contigue*
Subdenivelarea
Min 1 mm
In min 2 derivatii contigue*

Modificari secundare
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW
IMA cu supraden ST (+ subden reciproce)
Pericardita (supraden difuza, fara subden
reciproce
Repolarizarea precoce
Sindrom coronarian acut fara supraden ST
Modificari reciproce in IMA cu supraden ST
Digitala
Prima suspiciune in denivelari ST primare = ischemia
coronariana;
mai ales daca modificarile sunt evolutive !
IMA
Pericardita
Repolarizarea precoce =
ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatii
Fara subdenivelari reciproce
Varianta de normal
Subden ST in sd coron ac
fara supraden ST
Subden ST reciproca in
IMA cu supraden ST
Subden ST digitalica
Scurta recapitulare a morfologiei:
undaT negativa
Normal in aVR si varianta de normal in deriv DIII, aVF, V1-2

Ischemia coronariana
Cardiomiopatii
Pericardita
Embolia pulmonara (V1-3)
Hipopotasemia (asociaza QT lung)
Hemoragia subarahnoidiana (T gigante, QT lung)
Modificari secundare in HVS, BRS
Unde T negative si ST subdenivelat
in ischemie coronariana sau
cardiomiopatie hipertrofica

T negative ample (si QT lung)
in hemoragia subarahnoidiana
Scurta recapitulare a morfologiei: QT lung
risc de tulburari de ritm ventriculare!
Medicamente
(amiodarona,
chinidina)
Hipokaliemie
Hipotermie
(asociaza bradicardie,
unda Osborn)
Congenital

Aspecte morfologice particulare
Cordul pulmonar cronic (BPOC)

Cordul pulmonar acut (embolia pulmonara)

Diselectrolitemii
Cord pulmonar cronic in BPOC
P pulmonar, axa la dreapta, progresie slaba R V1-6, tranzitie tardiva
(mai pot apare: S1Q3, HVD, BRD)
Cordul pulmonar acut
-embolia pulmonara-
Tahicardie sinusala, axa la dreapta, BRD minor,
T neg V1-3, S1Q3
Modificari ECG in diselectrolitemii
1. Hiperpotasemie severa

T inalte, P disparute, QRS largit
Modificari ECG in diselectrolitemii
2. Hipopotasemia
T aplatizate, ST subdenivelate
QT lung
Risc: tulburari de ritm, inclusiv TOR-V

Exemplu de interpretare 1(simplu)
Exemple de interpretare 1 (simplu)
Descriere: Unde P absente, unde f vizibile (mai bine in V1); ritm
ventricular neregulat, cu frecventa medie de 120/min, axa QRS
intermediara, QRS cu durata de 0,08 sec (normala), cu morfologie
normala; ST-T cu aspect normal; QT cu durata normala
Interpretare: Fibrilatie atriala cu alura ventriculara rapida
Descriere: Unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS; interval
PR 0,16 sec (normal); frecventa ventriculara aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata
QRS 0,80 sec (normal); amplitudine normala QRS (indice Sokolov 30 mm); progresie
slaba R V1-V3; fara modificari ST-T; interval QT normal (sub 50% din RR)
Interpretare: ritm sinusal, infarct vechi anterior
Probleme de dg dif: se poate lua in discutie si cardiomiopatia dilatativa ca motiv al progresiei
slabe R, dar apare ca mai putin probabila in absenta semnelor de HVS
Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal),
fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat,
frecventa ventriculara aprox 80/min, axa QRS intermediara; durata QRS 0,80
sec (normala); QRS cu morfologie normala; ST si T cu aspect normal;
interval QT sub 50% din intervalul RR
Interpretare: aspect normal
Descriere: unde P vizibile inconstant, necorelate cu complexele QRS; ritm
ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ 170/min; durata QRS o,140 sec
(larg)
Interpretarea: tahicardie ventriculara
Descriere: unde P cu polaritate normala, cu componenta negativa ampla in V1, interval PR
0,16 sec (normal); fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, cu
frecventa de aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala);
amplitudine QRS crescuta (indice Sokolov 38 mm); subdenivelare ST descendenta urmata
de T negativ in DI, DII, DII, aVF, V4-V6; interval QT sub 50% din RR (normal)
Interpretare: ritm sinusal, HAS, HVS
Descriere: unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de
complex QRS, frecventa ventriculara aproximativ 45-50/min,
interval PR 0,20 sec (normal), durata QRS 0,16 sec (QRS larg),
aspect rS in V1; modificari secundare ST-T; interval QT normal
Interpretare: bradicadie sinusala, bloc major de ram stang
Descriere: nu se vizualizeaza unde P, ritm ventricular regulat, cu frecventa de
aproximativ 200/min (1500/RR in mm), QRS ingust, modificari ST-T
secundare ritmului rapid
Interpretare: Tahicardie joctionala prin reintrare (TPSV)
Comentariu: reintrarea poate avea loc in jonctiune sau cu participarea unei cai
accesorii, cu conducere ortodromica
Exemple de interpretare 8 (mediu)
Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,16 sec (normal), fiecare unda P
este urmata de QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 45/min; axa QRS
intermediara; durata QRS 0,12 sec (QRS larg); morfologia QRS cu RSR V1 si S larg V5-6;
supradenivelare ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce ST DI, aVL, V2-V4; T neg V1-V3
(secundar); QT sub 50% din RR (normal)
Interpretare: bradicardie sinusala, infarct miocardic acut inferior, BRD
Descriere: Unde P prezente, componenta negativa ampla a undei P in V1; fiecare
P urmat de complex QRS; interval PR 0,20 sec (normal); frecventa
ventriculara aproximativ 100/min; axa QRS la 0 grade; QRS cu durata si
morfologie normala; ST subdenivelat orizontal 1-2 mm V2-V6; unde T
normale; interval QT mai greu interpretabil in conditii de tahicardie
Interpretare: Tahicardie sinusala, dilatatie atriala stanga, subdenivelare ST
sugestiva de ischemie subendocardica anterioara


Descriere: Unde P sinusale prezente, amplitudine crescuta P in DII si aVF, componenta negativa
ampla P in V1; fiecare unda P este urmata de complex QRS; interval PR 0,12 sec (normal); ritm
ventricular regulat cu frecventa de aprox 130/min; axa QRS deviata dreapta; durata QRS o,10
sec (normala); morfologie qR in V1, cu R peste 7 mm; T negativ V1 (secundar HVD);
Interpretare: tahicardie sinusala, HAD, HAS, HVD
Exemple de interpretare 11 (dificil)
Descriere: Unde P prezente, cu frecventa de aprox 85/min, cu morfologie normala; ritm
ventricular regulat, cu frecventa de aprox 42/min, fiecare complex QRS e precedat de
2 unde P; intervalul dintre cea de-a doua unda P si QRS este constant; axa QRS
este deviata la stanga patologic (complex poz DI, neg aVF si DII); QRS cu durata de
0,12 sec (QRS larg) cu morfologie RSR in V1; ST-T normale; QT normal
Interpretare: ritm sinusal, bloc atrioventricular 2:1, BRD si bloc fascicular stang anterior
(axa deviata stanga patologic fara o alta etiologie cum ar fi HVS, BRS, IMV sau
WPW)
Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este
urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat cu frecv de aprox 60/min; durata QRS 0,14
sec; axa QRS deviata stanga patologic, morfologie QRS tip QR in V1 si RS cu S larg crestat
in V6; Q patologice V1-V4; ST supradenivelat 2 mm V2-V4; T negativ V1-V4
Interpretare: ritm sinusal, infarct miocardic anterior, bloc major de ram drept, bloc fascicular
stang anterior
ECG nu e un subiect facil
dar e posibil de invatat

Succes !!!
Pentru orice nelamurire puteti apela Dr Luminita Matei 0743337631

ECG 4 Efort Monitor Sinteze

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECG 4 Efort Monitor Sinteze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS ECG 4

S-ar putea să vă placă și