Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Persoana Juridica
Persoana Juridica
Pentru dreptul civil persoana juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de
oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.
Cat despre terminologie, este de mentionat faptul ca, notiunea de persoana
juridica s-a nascut in cadrul dreptului privat, in general al celui civil, dar ea este utilizata si in alte
ramuri de drept. In prezent denumirea de persoana juridica este legala in sensul ca este utilizata de
lege (Decret nr. 31/1954).
Pentru a explica aceasta notiune, fundamentul ei, in doctrina juridica s-au formulat doua teorii:
teoria fictiunii si teoria realitatii.
Clasificarea persoanelor juridice
Este necesara enumerarea categoriilor de persoane juridice romane in functie de actele normative
care le reglementeaza. Astfel, prima dispozitie legala ce trebuie luata in calcul, in enumerarea
persoanelor juridice este art. 1, cap.II din Decretul 31/1954:"Statul este persoana juridica in
raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii civile."
Calitatea statului de subiect de drept civil (persoana juridica) nu se confunda cu calitatea de
persoana juridica care apartine organelor statului din cele trei puteri: legislativa, executiva si
judecatoreasca.
Dupa stat, principalele persoane juridice sunt organele de stat:
1) Organele puterii legislative cu calitate de persoana juridica sunt cele doua camere ale
Parlamentului: Adunarea Deputatilor si Senatul;
2) Organele puterii executive cu calitate de persoana juridica sunt:
- Presedintele Republicii;
- Guvernul Romaniei;
- Ministerele si alte organe centrate ale administratiei de stat;
- Consiliile locale si prefecturile;
- Organele locale de specialitate ale administratiei de stat.
3) Organele puterii judecatoresti cu calitate de persoana juridica sunt: instantele judecatoresti
(Curtea Suprema, Curtile de Apel, Tribunalele Judetene de mentionat ca Judecatoriile nu sunt
persoane juridice) cat si organele procuraturii.
Alte persoane juridice de stat.
- agentii economici de stat
- cooperativele si uniunile acestora;
- partidele politice si organizatiile obstesti
- societatile comerciale;
- asociatiile si fundatiile;
- cultele religioase.
Criterii de clasificare si categoriile corespunzatoare de persoane juridice
-dupa forma dreptului de proprietate:
1. persoana juridica de stat;
2. persoana juridica privata;
3. persoana juridica cooperatista;
4. persoana juridica mixta.
Importata organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil sa se
infatiseze in raportul cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importanta pentru
cunoasterea mediului de valorificare practica a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice.
Importanta patrimoniului propriu: el diferentiaza decisiv un colectiv care este persoana juridica
fata de un colectiv care nu are aceasta calitate juridica; permite persoanelor juridice sa aiba o
raspundere patrimoniala proprie; permite persoanei juridice sa participe la circuitul civil in nume
propriu.
Importanta scopului propriu: exprima insasi ratiunea de a fi a fiecarei persoane juridice;
determina limitele capacitatii de folosinta a persoanei juridice in conformitate cu principiul
specialitatii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.
Infiintarea persoanei juridice
Definitie: crearea unui subiect colectiv de drept civil, in conditiile legii.
Reglementarea infiintarii persoanei juridice: acestea se regasesc in art.28 din Decretul
nr.31/1954. Potrivit acestuia persoana juridica ia fiinta, dupa caz:
1) prin actul de dispozitie al organului competent de stat;
2) prin actul de infiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul competent;
3) prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului
competent;
4) printr-un alt mod reglementat de lege.
Brevitatis causa, modurile de infiintare prevazute de art.28 pot fi denumite astfel:
- infiintare prin actul de dispozitie al organului de stat competent;
- infiintare prin actul de infiintare recunoscut;
- infiintare prin actul autorizat;
- infiintare prin alt mod reglementat de lege.
Exista si reglementare speciala a infiintarii persoanei juridice.
Continutul modurilor de infiintare
1. Prin actul de dispozitie al organului de stat competent.
Infiintarea principalelor categorii de persoane juridice de stat:
a) organele puterii legislative s-au infiintat ca urmare a alegeriilor ce au avut loc in conditiile
Decretului - Lege nr.92/1990;
b) organele puterii executive sunt creatia: Decretulni-Lege nr.92/1990, Legii nr.1/1990, Legii
nr.37/1990, Legii nr.69/1991, Legii nr.6/1990;
c) organele puterii judecatoresti s-au infiintat in baza: Legii nr.92/1992 si Legii nr.56/1993;
d) unitatile administrativ-teritoriale sunt create pe baza Legii nr.2/1968;
e) institutii de stat: Legea nr.9/1991 si H.G. nr.48/1992;
f) regiile autonome si societatile comerciale - Legea nr. 15/1990. De mentionat ca prin act de
dispozitie al organului de stat competent se intelege: lege adoptata de Parlamentul Romaniei;
hotarare a Guvernului Romaniei, hotarare a Consiliului Judetean sau consiliului local.
2. Prin actul de infiintare recunoscut. La adoptarea Decretului nr.31/1954. Acest mod de
infiintare a persoanelor juridice a fost rezervat pentru organizatiile cooperatiste si unitatile lor
anexe.
In legislatia de dupa 22 Decembrie 1989 la acest mod de infiintare se refera Decretul - Lege nr.
66 si 67/1990.
Infiintarea unei persoane juridice cooperatiste prin modul enuntat, cu adoptarea urmatoarelor
acte:
art.33 persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi
si obligatiile de la data inregistrarii lor.
Celelalte persoane juridice (cele nesupuse inregistrarii) a caror capacitate de folosinta incepe, in
functie de infiintarea care li se aplica de la:
1) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
2) data recunoasterii actului de infiintare;
3) data autorizarii infiintarii;
4) data indeplinirii altei cerinte pe care legea o prevede, dupa caz.
Exista si dispozitii speciale privind inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Determinarea inceputului capacitatii de folosinta pe categorii de persoane
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanelor juridice este marcat de unul din urmatoarele
momente.
- data inregistrarii;
- data actului de dispozitie;
- data actului recunoasterii actului de infiintare;
- data autorizarii infiintarii;
- data indeplinirii altei cerinte.
a) Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii la organul de stat competent, pentru
urmatoarele persoane juridice.
- asociatiile de locatari;
- reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine care functioneaza
in Romania;
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
- organizatiile cooperatiei de consum si de credit.
b)Capacitatea de folosinta incepe de la data inscrierii in registrul special destinat, tinut de
instanta judecatoreasca, pentru urmatoarele persoane juridice:
- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial;
- societatatile agricole.
c)Capacitatea de folosinta incepe de la data inmatricularii in registrul comertului, pentru
urmatoarele persoane juridice:
- regii autonome;
- societati comerciale.
d)De la data actului de dispozitie care le infiinteaza, incepe capacitatea de folosinta a
persoanelor juridice de stat: organele de stat ale puterii, institutii de stat si unitati administrativteritoriale.
e)De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, incepe
capacitatea de folosinta a persoanelor juridice care sunt partide politice si organizatii obstesti.
f) De la data recunoasterii, de catre Guvern, a infiintarii incepe capacitatea de folosinta a
persoanelor juridice care sunt camere de comert si industrie.
Determinarea continutului capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice
In determinarea continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie sa tinem seama
de anumite reguli:
- persoana juridica nu are aptitudinea de a avea unele drepturi si obligatii civile care nu pot
apartine decat persoanei fizice (nume, sanatate);
- continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice este determinat si de caracterul fiecarei
categorii de persoane juidice;
- limita esentiala a continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data de scopul
sau, adica de obiectul de activitate.
Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Art.34 din Decret 31/1954 Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund
scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut."
Definitie: acea regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, persoana juridica nu poate
avea decat acele drepturi si obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei.
Incetarea capacitatii de folosinta restransa a persoanei juridice
Inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitati de folosinta de catre persoana juridica, adica in
unul din urmatoarele momente:
- data inregistrarii persoanei juridice;
- data inscrierii persoanei juridice;
- data inmatricularii persoanei juridice;
- data recunoasterii actului de infiintare a persoanei juridice;
- data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, dupa caz.
Incetarea capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice
Odata cu incetarea fiintei persoanei juridice se sfarseste si capacitatea sa de folosinta - data
incetarii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data incetarii fiintei acesteia.
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta a persoanei juridice:
- incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta;
- incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de
folosinta.
- este vorba de o nulitate absoluta.
Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
Aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi subiective civile
si de a-si asuma si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile, de catre
organele sale de conducere.
Pentru persoanele juridice reprezentarea sa legala este nu numai necesara ci si obligatorie; sau
mai exact, este obligatorie pentru ca este organic necesara.
Reglementarea legala a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Art.35 din Decretul 31/1954: Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste
obligatiile prin organele sale. Actele juridice facute de organele persoanei juridice sunt actele
persoanei juridice insasi.
Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Exista o controversa in ceea ce priveste acest aspect si prin urmare s-a adoptat o solutie general
acceptata.
Persoana juridica dobandeste capacitatea de exercitiu odata cu infiintarea sa, cu precizarea ca, capacitatea de exercitiu nu poate fi dobandita nici de catre persoanele juridice inainte de dobandirea
capacitatii de folosinta.
Titulara capacitatii de exercitiu este insasi persoana juridica, ca subiect de drept civil distinct.
Continutul capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice
Este exprimat chiar in definitia capacitatii de exercitiu.
Limitele capacitatii de exercitiu:
I.
1) capacitatea de exercitiu a persoanei juridice nu poate fi mai intinsa decat capacitatea
de folosinta;
2)capacitatea de exercitiu - aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si
asuma obligatii civile exclusiv prin incheierea de acte juridice civile;
II.
A 2-a regula este impusa de pluritatea organelor de conducere ale persoanei juridice.
Principiile realizarii continutului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:
1)Principiul pluralitatii organelor de conducere ale persoanei juridice
2)Principiul raspunderii persoanelor fizice care alcatuiesc organele persoanei juridice pentru
modul cum se realizeaza capacitatea de exercitiu a acesteia.
Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Art. 40 - Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei - obligatoriu - prin
lichidare.
Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice:
1) Notiunea de lichidare - efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile
juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil;
2) Continutul lichidarii - lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice
care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare.
Realizarea activului - incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil.
Plata pasivului - indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de
drept civil.
3) Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare:
- dupa lichidare, bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut;
- in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut, repartizarea bunuritor ramase dupa
lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea.
- in lipsa criteriilor de mai sus, bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane
juridice cu scop asemanator.
4) Felul transmisiunii in caz de lichidare
Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete, determinate, bunuri (activ net).
Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit, transmisiunea neputand fi decat cu
titlu particular. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza, dar din categoria
succesorilor cu titlu particular.
5) Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii.
In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de
folosinta, aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. Pe durata lichidarii,
persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii
activului si platii pasivului.
Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice, pe durata lichidarii este de mentionat
ca ea se realizeaza prin lichidatori, indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala,
justitie).
6) Data producerii efectelor lichidarii.
Teoretic, persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare.
Practic, aceasta data se concretizeaza in moduri diferite:
- inregistrarea dizolvarii, la organul competent, daca legea prevede aceasta formalitate;
- inscrierea dizolvarii si lichidarii;
- radierea din registrul persoanei juridice.
Transformarea pemoanei juridice
Definitie: operatiunea juridica intervenita in cazurile si conditiile special reglementate de lege,
prin care o persoana juridica isi inceteaza fiinta juridica concomitent cu infiintarea, in locul ei, a
altei persoane juridice.
Autonomia transformarii persoanei juridice
Autonomia transformari presupune urmatorul aspect: transformarea persoanei juridice nu se
confunda nici cu reorganizarea si nici cu dizolvarea persoanei juridice. Numitorul comun al celor
trei notiuni (reorganizare, dizolvare, transformare) consta in aceea ca toate trei inseamna moduri de
incetare a persoanei juridice.
Cazurile de transformare a persoanei juridice
- exista cazul reglementat de Legea nr. 15/1990;
- exista cazul reglementat de art.222 din Legea 31/1990;
- exista cazurile reglementate de Legea privatizarii societatilor comerciale nr.58/1991.
Efectele transformarii
1) incetarea unei porsoane juridice, ca o anumita persoana juridica;
2) infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice, cu statut juridic diferit fata de acela al
persoanei juridice incetate.
Identificarea persoanei juridice
Individualizarea subiectului colectiv de drept civil in raporturile civile la care participa ca subiect
distinct.
Importanta juridica a identificarii persoanei juridice rezulta din necesitatea individualizarii
subiectului colectiv de drept civil.
Natura juridica
Ca institutie juridica, identificarea persoanei juridice trebuie calificata ca o institutie complexa,
din punct de vedere al dreptului civil, atributele de identificare a persoanei juridice sunt drepturi
subiecte personale nepatrimoniale.
Ocrotirea atributelor de identificare a persoanei juridice
Pe cale civila, atributele de identificare a persoanei juridice sunt ocrotite in conditiile prevazute
de art. 54 - 55 din Decretul nr.31/1954.
Protectia penala si administrativa este asigurata de reglementarile continute in Legea 11/1991,
privind combaterea concurentei neloiale.
Enumerarea mijloacelor de identificare a persoanei juridice
Atribute de identificare a persoanei juridice sunt:
1. denumirea;
2. sediul;
3. nationalitatea;
4. firma;
5. contul bancar;
6. capitalul social;
7. telefon, telex, fax;
8. marca;
9. codul fiscal.
Clasificare:
- in functie de vocatia lor (domeniul de aplicare):
1) atribute de identificare generale (denumirea, sediul, nationalitatea si codul bancar);
2) atribute de identificare specifice, din care fac parte celelalte atributii de identificare.
Denumirea si sediul persoanei juridice
Denumirea - acel mijloc de identificare a subiectului colectiv de drept civil care consta in
cuvantul ori grupul de cuvinte stabilit, cu aceasta semnificatie, in conditiile legii.
Ca drept subiect nepatrimonial, denumirea contine urmatoarele prerogative pentru persoana
juridica titulara:
a) sa foloseasca acea denumire prin care se individualizeaza in raporturile civile concrete la care
participa;
b) sa ceara altora sa o individualizeze prin denumirea sa;
c) sa ceara in justitie, restabilirea dreptului la denumire atunci cand i s-a adus vreo atingere.
Stabilire si schimbare
Art.38 din Decretul 41/1954:'Persoana juridica va purta denumirea stabilita prin actul care a
infiintat-o sau prin statut.
Pentru schimbarea denumirii este aplicabil principiul simetriei juridice, in sensul ca cine a
stabilit denumirea, tot acela o poate schimba.
Sediul persoanei juridice
Acest mijloc de identificare prin indicarea unui anumit loc stabilit, in conditiile legii, cu aceasta
semnificatie.
Clasificare.
- dupa ponderea sa in volumul actului persoanei juridice:
a) sediul principal;