STUDIU DE CAZ

NUMELE COPILULUI : C. D.
SEX : MASCULIN
VARSTA: 14 ANI
CLASA : a VIIIa
MOTIVUL INTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU CAZ :
Tulburrile de comportament (agresivitate verbal i fizic, opoziionism i absenteism colar)
DATE FAMILIALE :
Structura si componenta familiei : Copilul provine dintr-o familie dezorganizata, de
conditie socio-profesionala medie: tatal C.C . este angajat ca sofer, iar mama C.O. are
ocupatia de lucrator comercial. Familia C. mai are in intretinere inca 2 copii minori, in varsta de 8
si respectiv 10 ani, fratii copilului C.D. Aceste date fac ca familia C. sa detina conditii materiale
satisfacatoare cresterii si educarii celor 3 copii.
Atmosfera si climatul educativ in cadrul familiei C. este rareori pozitiv. Relatiile normale
dintre parinti cat si cele parinti-copii sunt tulburate uneori de conflicte interfamiliale datorate
unor neajunsuri materiale i consumului de alcool practicat sporadic de ctre tatl copilului.
Totusi, datorita programului si conditiilor de lucru ale parintilor, cat si propriei pregatiri
profesionale modeste, acestia nu se implica activ in demersul educativ al copiilor, plasand scolii,
centrului de zi acesta responsabilitate in totalitate.
Conditii de viata ale copilului: C.D. locuieste alaturi de cei 2 frati si parintii sai intr-un
apartament cu 3 camere, spatiul locativ fiind amenajat asa incat fiecare membru, in special copiii,
sa beneficieze de conditii optime de invatare dar si de petrecere a timpului liber. In urma unei
vizite la domiciliu am observat preocuparea relativ constanta a familiei D. de a-si asigura conditii
de trai civilizate, de-a se adapta la noutatile tehnologiei si de a pune la dispozitia copiilor
mijloace moderne de invatare si recreere, pe langa cele traditionale. Copilul C.D.a dovedit
aptitudini deosebite catre desen, iar familia n-a ezitat sa-i creeze conditii si mijloace pentru a-si
cultiva aceast pasiune. Elevul C.D. beneficiaza de calculator, internet, televizor cu D.V.D.,
combina audio, s.a., dar in ultima perioada a aratat ca timpul acordat acestora este unul exagerat,
in detrimentul timpului mult mai restrans alocat activitatilor de invatare si de pregatire a temelor.
Influente extrafamiliale : Elevul C.D. a dezvoltat relatii de prietenie cu adolescenti din
aceeasi grupa de varsta, cu preocupari si interese asemanatoare, ceea ce-i influenteaza
modalitatea si durata de petrecere a timpului liber. De exemplu, am observat personal cum
hobby-uri ale copilului (desenul, internetul), au fost rapid inlocuite de altele mai recente cele
realizate in compania noului grup de covarstnici din care face parte (mersul la discotec,
frecventare slilor de internet etc). Acelasi aspect mi l-au sesizat si parintii copilului, care privesc
aceasta noua influenta nu ca pe una tocmai constructiva.
DATE MEDICALE: Inafara de problemele medicale inerente cresterii si dezvoltarii,
copilul nu este in evidenta cu afectiuni clinice si/sau cronice. Dezvoltarea fizica este una normala
varstei ,iar starea sanatatii este buna.
Contextul in care a fost depistat cazul :
Am fost informai despre acest caz de ctre conducerea colii unde nva copilul.

Profesorii au semnalat o serie de manifestari necontrolate in timpul orelor, prin care

deranjeaza colegii.
Inregistreaza absenteeism semnificativ, agresivitate verbala fata de profesori si colegi. La
unele ore isi pierde rabdarea si cauta sa paraseasca clasa.

Metode de psihodiagnostic :

Observatia
Interviul
Testul Raven
Scala Rosenberg
ZQPQ

EXPERIENTE RELEVANTE :
1.Anterioare : Pe parcursul perioadei n care copilul a frecventat centrul de zi am remarcat
aptitudini deosebite ale copilului C.D. la disciplinele umaniste de studiu (limba romana, limbi
straine), obiecte socio-umane, cat si inclinatii artistice legate de arte plastice. Acestea au fost
remarcate si de personalul de specialitate (instructori de educaie, asistent social), ceea ce s-a
soldat cu incurajarea copilului de-a participa la diverse concursuri scolare axate pe valorificarea
cunostintelor din aceasta sfera.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste diciplinele cu profil real, copilul C.D.a reusit cu greu sa faca
fata cerintelor curriculare si aceasta numai in urma unui efort considerabil, insotit de rezultate
mediocre, la limita promovabilitatii scolare.
2.Curente : Inca de la venirea n centrul de zi, Daniel a inceput sa acumuleze absente
nemotivate la coal la disciplinele neagreate de catre acesta, ceea ce generat o situatie scolara
critica in cazul lui : a atras dezaprobarea profesorilor vizati care au considerat o ofensa personala
adusa lor; a fost subiect de dezbatere in cadrul consiliilor profesorale, in sedintele cu parintii si
cele cu colectivul grupului de copii de la centrul de zi; i s-a pus in vedere atat copilului cat si
parintilor iminenta unei eliminari sau chiar extratriculari disciplinare, insotita de scaderea notei la
purtare conform regulamentului de ordine interioara al liceului. n calitate de psiholog, am purtat
discutii private atat cu copilul, cat si cu parintii, in care am atras atentia asupra comportamentului
scolar al copilului, evidentiind consecintele nefavorabile care decurg din aceasta. Atat parintii,cat
si copilul au declarat ca vor lua masuri astfel incat sa remedieze situatia creata, insa pana in
prezent conduita copilului a ramas neschimbata,ceea ce contribuie zilnic la agravarea situatiei
acestuia.
COMPORTAMENTUL GENERAL AL COPILULUI
n prezent comportarea generala a elevului s-a degradat vizibil comparativ cu cls.a VII-a,
dar si cu rezultatele la purtare obtinute pe parcursul gimnaziului. Aceasta realitate indica o
dezadaptare progresiva si relativ recenta, survenita ca urmare a rezultatelor proaste obtinute la
disciplinele cu profil real. Deoarece a incercat, fara succes, sa-si redreseze situatia, atitudinea
afisata in prezent este una de dezinteres total, cel putin aparent,fata de obiectele de studiu
neagreate de catre Daniel. Aversiunea puternica resimtita fata de continuturile acestor discipline,
cu evaluarile specifice la care obtine rezultate umilitoare, l-au determinat sa abordeze optiunea
absenteismului nemotivat si repetat ca modalitate de sustragere de la toate acestea.
2

Schimbarile negative (agresivitaea verbal i fizic, opoziionismul, rezistene n

interrelaionare) in comportamentul elevului au fost aduse la cunostinta parintilor sai, care au
declarat ca acelasi fapt l-au observat si ei, intrucat urmarile problemelor familiale, a
insatisfactiilor de la scoala se regasesc si in conduita manifestata in timpul petrecut in familie.
TRASATURI DE PERSONALITATE
Caracterul si temperamentul copilului: Daniel este coleric , expansiv, furios, iritabil,
egocentrist, centrat pe preocuparile sale. In privinta comportamentului, a dovedit reactii
neasteptate atunci cand a fost constrans sa realizeze sarcini impuse si rigide. Prezint frecvent
stri de disonan afectiv. Echilibrul emotiv este fragil, ceea ce ii perturba uneori ritmul
activitatilor intreprise. Are un gust pronuntat pentru bizar, macabru, negativ (ex : ideea de a-si
amenaja camera in culori impulsive si cu simboluri macabre, deseneaz simboluri macabre).
Trasaturi dominante de caracter : evaziv, duplicitar, nonconformist, nesigur, refractar,
lipsit de angoase, mai cu seam de cele provocate de sentimentul de vinovie rezistenta scazuta
la stres sau tensiuni psihice, instabilitate emoional generat de carene educaionale i, n ultim
instan, de fragilitatea eu-lui. Este frecvent n conflict cu normele legal-morale el avnd o
reprezentare modificat, personal a conceptelor morale, manifest atitudini necorespunztoare
fa de prini i fa de alte persoane. Se consider nendreptit, folosete magistral de tehnica
tcerii dispreuitoare .
Avand in vedere absenteismul nemotivat de la coal, agravarea situatiei scolare si
inadaptarea comportamentala pronuntata a acestuia, iniial am elaborat urmatoarele:
PROPUNERI SI STRATEGII de ameliorare a esecului scolar partial i a tulburrilor de
comportament :
- Discutii cu parintii, n special cu mama lui Daniel in care am clarificat importanta
implicarii si a sprijinului afectiv oferit adolescentului in familie, precum si importanta interesului
lor manifestat fata de conduita scolara i n societate a fiului lor;
- Atitudine suportiva din partea instructorilor de educatie, incurajarea acestuia si intarirea
comportamentelor asteptate prin recompense de tip scolar,determinand astfel ca motivatia
extrinseca a elevului sa devina una intriseca;
- Sprijinirea copilului in deprinderea modalitatilor de invatare eficienta si adaptarea
acestora stilui sau personal, astfel incat obiectele de studiu dificile pentru acesta sa nu mai fie
percepute drept inaccesibile, rigide, ca un factor de stres;
- Inlaturarea aversiunii si dispretului fata de disciplinele de studiu neagreate prin
responsabilizarea copilului cu diverse sarcini potrivite lui, exact in desfasurarea acestor ore;
- Prevenirea reluarii compotamentelor nedorite-absenteism, dezinteres, evitare prin
facilitarea unei bune relationari intre C.D. si colectivul de copii din centru, armonizarea relatiilor
sale att cu copiii ct i cu personalul din instituie;
- Includerea lui Daniel in diverse activitati extrascolare in cadrul carora elevul are
initiative ,isi manifesta creativitatea si isi pune in valoare aptitudile sale speciale;
- Intarirea motivatiei de autorealizare personala prin prisma rolului centrului de zi in acest
demers ; educarea progresiva a aptitudilor speciale ale copilului C.D.;
- Gratificarea fiecarui progres obtinut pe parcursul schimbarii conduitei sale, prin
incurajari si recompense ;
-Mentinerea unei colaborari permanente cu familia copilului;

Interventia terapeutic :
Obiectivele specifice:

prevenirea diverselor tulburri i disfuncii comportamentale ;

dezvoltarea unor strategii proprii de rezolvare a problemelor ;

construirea unei imagini de sine pozitive;

formearea unei atitudini corecte fa de ceilali ;

valorizarea resurselor.
1.Consilierea individual a copilului a urmarit:
Imbunatatirea imaginii de sine si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere realista
Formarea deprinderilor de relationare pozitiva ( prin comunicare asertiva, abilitati in
rezolvarea de probleme si luare de decizii).
Scaderea agresiunii si impulsivitatii ( identificarea propriilor emotii , deprinderea unor
metode de exprimare a furiei pe cai nedistructive, diferentierea intre gand si actiune).
Formarea unor atitudini pozitive fata de un stil de viata sanatos.
Dobandirea unor tehnici eficiente de invatare.
Dezvoltarea motivatiei pentru invatare prin orientare profesionala.
2. Consilierea prinilor:
Imbunatatirea comunicarii printe-copil prin intelegerea de catre cel dintai a
caracteristicilor de varsta ale adolescentului.
Dezvoltarea interesului pentru cunoasterea realista a copilului (resurse si capacitati,
puncte slabe).
STRATEGII I METODE DE CONSILIERE FOLOSITE

Strategii de identificare a atitudinilor i sentimentelor negative

Strategii de schimbare a atitudinilor i sentimentelor negative

Strategii de identificare a comportamentelor negative

Strategii de schimbare a comportamentelor negative

Tehnici folosite :

Tehnica stingerii comportamentelor nedorite (Comportamentele individului au tendina

de a disprea dac nu sunt ntrite, fenomen ntlnit frecvent n situaiile n care au fost ntrite
involuntar de alte persoane.)

Tehnica asertiv (antrenamentul asertiv)

Antrenamentul asertiv l ajut pe consiliat s-i exprime deschis i adecvat gndurile i
sentimentele. Subiecii sunt nvai s adreseze altor persoane remarci directe i mai puin
confortabile, fr sentimente de ostilitate sau agresivitate.
Consilierea raional-emotiv (opereaz cu paradigma A-B-C).

A- se refer la evenimentele din viaa consiliatului ;

B- se refer la ceea ce gndete subiectul despre evenimentul respectiv ;
C- se refer la sentimentele i comportamentele persoanei ca rezultat al lui B.
4

Clientul a fost nvat cum s lupte mpotriva convingerilor iraionale prin

contraargumente sau dispute (D). Sentimentele de auto-ajutorare i comportamentele sntoase
sunt consecina contientizrii consiliatul a strii n care se afl (etapa efectelor -E).

Descoperirea i evaluarea, de ctre consiliat, a gndurilor i convingerilor iraionale prin

reflectarea asupra unor maxime, de exemplu ("Modul n care te simi i te compori este
determinat, n mare msur, de felul n care gndeti i nu de ceea ce i se ntmpl sau de
aciunile celor din jur. ").
Consiliere de tip cognitiv-comportamental
Metode i tehnici de identificare a gndurilor negative :
Discutarea unei experiene emoionale recente.

Tehnica imaginaiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a-l determina pe subiect s
retriasc o experin emoional.
Tehnica modificrilor de dispoziie n cursul unei edine de consiliere, deoarece fluctuaiile
de dispoziie pot fi utile pentru declanarea automat a gndurilor subiectului.
Tehnica determinrii semnificaiei unui eveniment.
Metode i tehnici de modificare a gndurilor i comportamentelor negative :

Raionalizarea- consilerul explic ce relaie se stabilete ntre cogniie, afectivitate i

conduit.

Distragerea- poate fi realizat prin concentrarea consiliatului asupra coninutului unei

conversaii i nu asupra strii proprii n scopul exercitrii unui control direct i imediat asupra
simptomului.
Furnizarea unor informaii cu privire la mecanismele anxietii.

Programarea activitilor- subiectul evalueaz, sub aspect afectiv, pe o scar de la 0-100,

activitile pe care le desfoar, iar consilierul ofer o list de principii ale planificrii timpului.
Verificarea veridicitii gndurilor negative automate - consilierul i clientul identific soluii
raionale de nlocuire a gndurilor negative automate
Consilierea bazat pe realitate (Reality Therapy)
Abordarea consilierii centrate pe realitate se bazeaz pe dezvoltarea unei filosofii pozitive
a educaiei, pe implementarea unui stil de via constructiv, responsabil. Conceptele
fundamentale n Reality Therapy sunt: comportamentul responsabil i nevoia de identitate. n
structurarea comportamentului responsabil individul trebuie s respecte cei trei R :

Realitatea (Reality) ;

Corectitudinea (Right) ;

Responsabilitatea (Responsability).
Comportamentul responsabil este sinonim cu sntatea mintal, iar motivele incontiente
individuale nu reprezint o scuz a strii subiectului. Individul trebuie s contientizeze i s
neleag c trecutul nu poate fi reeditat n mod practic i c importante sunt ncercrile lui de
reuit actuale i inteniile privind viitorul. Nevoia de identitate ale Eului persoanei se dobndete
n interaciune cu Altul generalizat i se reflect n sistemul de valori, n status-ul socio-economic
i n filosofia fiecrui individ.
Iniiatorul consilierii centrate pe realitate, W.Glasser, a stabilit cteva principii de baz :
5


Implicarea personal a consilierului prin crearea unei atmosfere ncurajatoare, clduroase i
tonifiante ;

Focalizarea activitii de consiliere pe comportamentul prezent i mai puin pe sentimentele

clientului ;

Evaluarea, de ctre consiliat, a propriului comportament ;

Asistarea clientului n planificarea unui comportament responsabil ;

Refuzul oricrei motivaii a greelii sau a lipsei de performan ;

Eliminarea pedepsei pentru eecurile clientului ;

Focalizarea pe atitudini pozitive ;

Controlul percepiilor ;

Rezolvarea conflictelor.
Rezultate obtinute :
-ameliorarea relatiilor copilului cu familia;
-imbunatatirea relatiilor cu personalul, copiii de la centrul de zi si cu colegii de la coal i
profesorii ( nu mai tulbur frecvent orele, respecta n general programul scolar, atitudinea sa
ostil s-a mai diminuat, se manifest mai deschis n comunicare i mai puin iritabil+) ;
-performante scolare sensibil mai bune fata de primul semestru, are o corigen la matematic;
-continua s fumeze.