Vascularizatia plamanului si

vasomotricitatea circulatiei pulmonare

Plamanul are atat o vascularizatie nutritiva, asigurata de vasele bronsice,

cat si una functionala, realizata de circulatia pulmonara.

Vascularizatia nutritiva
Vaseele bronsice asigura vascularizatia bronhiilor si a vaselor mari
pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale si parietale mediastinale.
Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor si perg pana la bronhiolele
terminale, dar nu ajung pana la zona alveolizata.
Reteaua capilara care se formeaza in arteriolele bronsice se continua cu
doua plexuri venoase submucos si peribronsic. Cele doua plexuri realizeaza, prin
comunicarile dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul venos al
plexului peribronsic se face spre vena azigos in partea dreapta si in hemiazigos si
intercostala superioara pentru partea stanga.
Plexul submucos efectueaza drenajul in cea mai mare parte in venele
pulmonare, explicand infiltratia cu sange venos a sangelui care ajunge in atriul
stang. Cantitatea de sange venos care patrunde in atriul stang este numai de 1-2%
din debitul cardiac, datorita faptului ca debitul sangui pulmonar este mult mai
mare fata de cel bronsic.

Vascularizatia functionala
Circulatia pulmonara, sau mica circulatie, este formata dintr-un sistem
arterial pulmonar, care cuprinde artera pulmonara si ramurile sale divizionara pana
la capilarele pulmonare, si un sistem venos pulmonar, care constituie circulatia de
retur spre inima.
Vasele circulatiei pulmonare au o serie de particularitati morfofunctionale
justificate de functia lor. Vasele arteriale pulmonare se imprat in: - artere
elastice
- artere musculare
- arteriole (se contiuna cu
vasele precapilare)
Arterele elastice regimul presional din sectorul cisrulatiei pulmonare este
de aproape 6 ori mai scazuta comparativ cu cea din circulatia sistemica.
Spre deosebire de structura peretelui aortei, in peretele arterelor pulmonare
fibrele sunt scurte, discontinue, dand un aspect de masa amorfa. Fibrele musculare
care se gasesc la acest nivel se insera in spirala de fibre elastice. Rolul lor nu este
atat in vasomotricitate, cat in mularea pe continutul sanguin.
 Alaturi de fibrele elastice si musculare se gasesc colagen si substanta
fundamentala bogata in heteropolizaharide acide de tipul condroitinei.
Distensibilitatea arterelor pulmonare si a celor doua ramuri principale este
foarte mare si perrminte ca, in timpul sistolei, peste volumul de 50 ml pe care-l
contin in diastola sa se adauge jumatate din debitul sistolic fara ca presiunea sa
depaseasca 12-15 mmHg.
Arterele musculare au un perete subtire, care reprezinta, in stare de
ralazare, aproximativ 3-6% din diametrul extern.
In timpul contractiei, diametru extern se reduce pana la 20%, iar suprafata
lumenului, micsorandu-se cu 65%, conduce la o crestere de 8 ori a rezistentei de
curgere. Reducerea diametrului extern cu 50% este urpata de inchiderea lumenului.
Arteriolele pulmonare contin un volum de sange redus, numai de 3 ml.
Vasele precapilare cu care acestea se contiuna, fara a fi limitate de sfinctere
precapilare, cuprind 5ml de sange. Viteza de circulatie este foarte mica, favorzand
astfel schimbul de gaze.
Capilarele pulmonare formeaza o retea densa si regimul lor de functionare
nu este conditionat si controlat de prezenta unor sfinctere ca acelea care se gasesc
in circulatia sisteminca. Volumul de sange care se gaseste in acest sector este de
circa 150ml.
Vasomotricitatea circulatiei pulmonare. Circulatia pulmonara la adult are
posibilitati vasoconstrictoare reduse, in comparatie cu circulatia sistemica fetala si
neonatala.
Vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar detine un rol important in
reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilatie si, deci,
pentru mentinerea constanta a concentratiei sanguine a gazelor respiratorii.
+ .
O2
Stimulii principali sunt si H

Celulele musculare netede din peretii

vasculari au proprietatile morfologice generale ale musculaturii netede:

dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic putin dezvoltat, capacitate mare de a
sintetiza elastina, fibre elastice si colagen. Mioza are o activitate ATPazica scazuta,
contractia fiind lenta, prelungita.
Catecolaminele alfa-adrenergice si angiotensina au actiuni
vasoconstrictoare, in vivo, cele mai multe efecte exercitate asupra circulatiei
pulmonare sunt secundare efectelor lor pe circulatia sisteminca. Existenta unui
tonus adrenergetic permanent este sugerata de faptul ca inhibitorii alfa produc o
scadare de mica importanta a rezistentei pulmonare arteriale.
F1 F2 alfa
Seretonina si prostagalandinele si au actiuni vasoconstrictoare
mei accentuate comparativ cu circulatia sistemica.
Acetilcolina este un agent vasodilatator da actioneasa pe vasele pulmonare
contractate, dar ramane fara efect daca actioneaza asupra celor normale.
 Efectele histaminei sunt contradictorii depinzand de dosa si predominanta
H1, H2
receprotilor .
Bradikinina exercita efecte vasoconstrictoare pulmonare,tot in functie de
doza, dar raspunsurile vasodilatatoare sunt cele mai puternice.
Stimulul cel mai important al vasomotricitatii pulmonare este hipoxia
alveolara. Efectele sale sunt potentate de acidoza metabolica sau respiratorie,
care, prin ele insele, au efecte vasoconstrictoare la nivelul circulatiei pulmonare.
Efectele hipoxiei asupra circulatiei pulmonare. Hipoxia produce
vasoconstrictie in teritoriul arterial pulmonar, implicandu-se astfel in adaptarile
locale ale perfuziei la ventilatie; prin acest efect se explica rezistentele crescute
din circulatia pulmonara fetala, in cursul afectiunilor respiratorii cronice si la
indivizii care locuiesc la altitudine.
P A O2
Raspunsul presor apare la om atunci cand (presiune pertiala a
oxigenului la nivelul alveolei) scade sub 70mmHg si este maxim la valoarea de
35mmHg a acesteia.
Mecanismul de producere a vasomotricitatii hipoxice nu este insa complet
elucidat. Se admite existenta unei celule chemoreceptoare care recunoaste
semanlul hipoxic, urmata de o transformare a semnalului in rasposn contractil.
Constrictia hipoxia a vaselor pulmonare din timplu vietii fetale scate brutal
in momentul primei respiratii, ca urmare a ajungerii oxigenului la nivel alveolar,
determinand reducerea rezistentei vasculare si cresterea fluxului sanguin
pulmonar.
Influenta acidozei asupra circulatiei pulmonare. Acidoza determina o
vasoconstrictie arteriala pulmonara, urmata de cresteri cu 3-4mmHg ale presiunilor
in arterrele pulmonare si o crestere cu aproape 50% a rezistentei in vasele
pulmonare. Aceste fenomene apar la valori ale pH-ului cuprinse intre 7 -7,20.
Raspunsurile sunt identice in acidoza metabolica sau respiratorie si mai
accentuate daca se produc la subiectul aflat deja in stare de hipoxie.

Facultatea de Medicina Dentara

Anul I, gr.4
Studenti : Cioroiu Beatrice
Iurcan Ana-Maria
Tirlea Bianca